Revistă de cultură şi gândire strategică Nr.
20  Septembrie 2015
Adriana Dîncu, Mihaela Orban, Ionuţ Bageac
România din afara României
14,99 lei
ZOOM
Portretul românilor
plecaţi în străinătate
ZOOM
CONVORBIRI
Î
Michael Schmidt:
Schimbăm realitatea de acasă n ultimii șapte ani, cel mai
adesea de Crăciun sau la alte
sărbători, milioanele de pixeli
ai televizoarelor şi, mai nou, ai
INTELLIGENT telefoanelor mobile de ultimă
generaţie, sunt asaltate de cozile
BUSINESS la care stau românii plecaţi în
Investitor român, străinătate ca să intre în ţară. Sunt
cei plecaţi „afară” ca să-şi găsească,
caut 40 de ingineri temporar sau definitiv, un alt viitor.
O vreme, noi, cei rămaşi, i-am numit
căpşunari, pentru că primele plecări
TRAVEL masive din ţară, după ianuarie
2007 – data intrării României în UE
Întoarcerea
şi deschiderii graniţelor – au fost
regelui Zimbru la cules de căpşuni, în Spania sau
Germania. Cozile din vămile din
vestul ţării sunt prezentate ritualic,
după un scenariu bine stabilit:
la insistenţele reporterilor, cei
plecaţi critică lipsa de eficienţă a
funcţionarilor vamali, dar deschid
mândri portbagajele maşinilor,
ca să arate cadourile pe care le
aduc rudelor rămase în ţară. La
plecare spre ţările în care şi-au pus
România exilată
speranţele în viitor, tot ei sunt cei
care ne arată cum îşi „împachetează”
dorul de ţară şi de ai lor în borcane
cu zacuscă, să le ajungă până data
viitoare când vor veni.
Parcă în ultimii doi ani, nici cozile
de la graniţe nu mai sunt ce au fost:
10 SINTEZA # 20, septembrie 2015 11 SINTEZA # 20, septembrie 2015
fie vameşii îşi fac mai bine munca,
fie jurnaliştii s-au plictisit să ne arate
acelaşi scenariu sau căpşunarii noştri
vin în ţară într-un număr mai mic.
Nu avem statistici atât de detaliate.
În România nu ştim cu exactitate nici
măcar câţi dintre ai noştri sunt plecaţi
la muncă în străinătate. Estimări
neoficiale arată că ar fi vorba de 4
milioane. Luată în sine, cifra poate fi
mare sau mică, în funcţie de termenul
de comparaţie. Privită din perspectiva
celor rămaşi în ţară, ar trebui să ne
pună serios pe gânduri: la finele anului
2014, în România erau înregistraţi 4,4
milioane de angajaţi. Şi totuşi, cine
sunt românii plecaţi în străinătate?
Un studiu realizat de Institutul
Român pentru Evaluare şi Strategie
– IRES arată că, în aproape jumătate
dintre familiile din România, există cel
puţin o persoană plecată în străinătate.
46% dintre participanţii la studiul
IRES au declarat că au pe cineva în
familie plecat în străinătate, procentul
fiind mai ridicat în familiile din mediul
rural şi în cele din Transilvania+Banat
şi Moldova. În mai mult de jumătate
dintre familii, sunt plecate mai mult
de 2 persoane: în 22% din cazuri sunt
plecate mai mult de 4 persoane, în
10% 3 persoane, iar în 22% 2 persoane.
Cele mai multe familii în care sunt
plecate mai mult de 4 persoane le
regăsim în mediul rural (25,7%) şi în
regiunea Moldova (33,6%). 33% dintre
participanţii la studiul IRES care au în
familie persoane plecate în străinătate
au plecaţi fii sau fiice, iar mai mult de
un sfert – 26% - au plecaţi unul dintre
fraţi.
Jumătate dintre românii plecaţi
şi-au lăsat acasă familiile – 51% dintre
rudele din ţară declară că cei din
familia lor aflaţi în afara graniţelor
au plecat singuri. 49% au plecat cu
familia. 23% dintre cei plecaţi şi-au
lăsat copiii în ţară. De aceştia are grijă,
potrivit spuselor celor intervievaţi,
celălalt părinte (50%) sau în cazuri
mult mai rare unchiul/mătuşa
(5%), bunicii (4%) sau alte rude mai
îndepărtate (3%). Două treimi dintre
cei plecaţi sunt căsătoriţi (65%).
Mai mult de o treime dintre cei
plecaţi (34%) comunică zilnic cu
familia din ţară, un sfert fac acest
lucru de câteva ori pe săptămână, 19%
săptămânal, iar 15% mai rar. Telefonul
este mijlocul prin care cei plecaţi
comunică cel mai mult cu familia din
ţară, urmat de reţelele de socializare
şi email.
O treime dintre cei plecaţi – 34% 

n Veniturile scăzute şi lipsa locurilor de muncă au fost principalii factori care au determinat plecarea din ţară a rudelor
- vin acasă de câteva ori pe an, 38%
revin în ţară o dată pe an, 17% se întorc
o dată la câţiva ani, iar 7% dintre ei nu
au revenit de când au plecat.
Rudele de acasă cred că cea mai
mare problemă cu care se confruntă
cei plecaţi este dorul de casă (10%).
Pe de altă parte însă, 25% dintre
respondenţi cred că cei plecaţi nu se
confruntă cu dificultăţi, iar 35% nu ştiu
să indice care este problema cu care
se confruntă ruda lor plecată departe
de ţară.
Jumătate sunt plecaţi pentru
muncă sezonieră (câteva luni sau
ani) – preponderent în mediul rural şi
care provin din regiunea Moldova, în
timp ce 38% sunt plecaţi definitiv – mai
mulţi din Transilvania+Banat şi din
mediul urban. 66% dintre rudele celor
plecaţi definitiv cred că aceştia nu se
vor mai întoarce în ţară, în timp ce un
sfert îşi pun speranţa că aceştia vor
reveni.
Portretul-robot al românilor
plecaţi în străinătate
Din punctul de vedere al celor
rămaşi în ţară, veniturile scăzute
şi lipsa locurilor de muncă au fost
principalii factori care au determinat
plecarea din ţară a rudelor.
12 SINTEZA # 20, septembrie 2015
ZO OM
Aproape 20% au plecat din ţară de
peste 11 ani, o treime de peste 6 ani, în
timp ce o altă treime a plecat din ţară
în ultimii 3 ani, iar ţările în care sunt
plecaţi cei mai mulţi români sunt Italia
(30%), Germania (20%), Spania (17%) şi
Marea Britanie (9%).
În mod surprinzător, mai mult de
jumătate dintre cei plecaţi din ţară
nu mai sunt la prima tinereţe: 57% au
peste 36 de ani, 12% au sub 25 de ani,
14% sunt între 26 şi 30 de ani, iar 15%
între 31 şi 35 de ani.
4 din 10 români plecaţi au terminat
liceul, în timp ce un sfert au studii
superioare (facultate şi masterat/
doctorat).
Construcţiile sunt sectorul în
care lucrează cei mai mulţi dintre
românii din afara ţării: 19% activează
în acest domeniu. Alţi 12% în îngrijirea
persoanelor vulnerabile, 8% în
transporturi şi un procent similar
în agricultură, 7% în sănătate, tot 7%
în alimentaţie publică, 6% prestează
servicii de curăţenie.
Câştigul celor plecaţi în străinătate
nu este foarte cunoscut de familia din
ţară, 43% dintre cei intervievaţi spun
că nu cunosc această sumă. Pe de altă
parte, 18% spun că cei plecaţi câştigă
lunar până în 1.000 de euro, mai bine
de o cincime indică sume între 1.001
şi 2.000 de euro, iar 6% susţin că cei
plecaţi au peste 2.001 euro. 4% declară
că cel plecat din familia lor nu are
niciun venit. 63% dintre respondenţi
spun că rudele lor plecate în
străinătate au reuşit să facă economii
în perioada în care au muncit în afara
ţării, iar principalele destinaţii pe care
le-au dat sumelor economisite au fost
casa şi familia. De altfel, 57% dintre cei
intervievaţi susţin că ruda lor aflată
în afara ţării trimite bani familiei –
cei mai mulţi dintre aceştia fiind din
mediul rural şi din regiunea Moldova,
sumele variind între sub 200 de euro
pe lună (14%) şi peste 500 de euro
lunar (13%).
20% dintre români au fost
plecaţi la muncă în străinătate
Cei care au fost deja plecaţi şi au
reveni în ţară sunt într-o proporţie
mai mare bărbaţi (26,7%), tineri între
18 şi 35 de ani (26,5%) şi locuitori
din Transilvania+Banat (24,7%).
45% au stat în străinătate sub 1 an,
29% între 1 şi 3 ani, iar 25% peste 4
ani. Italia este ţara în care au fost
plecaţi cei mai mulţi dintre români
(29%), urmată de Spania (22%) şi de
Germania (13%). Agricultura este
domeniul în care au lucrat cei mai
mulţi dintre cei care au fost plecaţi
(27%), urmată de construcţii (20%),
de îngrijirea persoanelor vulnerabile
(9%), de transport (8%) şi de serviciile
de curăţenie (5%). În construcţii au
lucrat mai mult bărbaţii, cei peste 51
de ani, persoanele cu studii medii şi
superioare şi din mediul urban şi care
locuiesc în sudul ţării şi în Moldova,
în timp ce spre agricultură s-au
orientat mai mult persoanele între
18 şi 50 de ani, cu studii elementare,
din mediul rural şi care locuiesc în
Transilvania+Banat şi Moldova.
Trei sferturi dintre cei plecaţi
(74%) spun că au reuşit să facă
economii atunci când au fost plecaţi
în străinătate, femeile, persoanele
peste 65 de ani şi cele cu educaţie
cel puţin medie au reuşit să facă
economii într-o proporţie mai mare
decât alte categorii. Economiile făcute
din munca în străinătate au avut două
destinaţii principale: casa şi familia.
Dorul de casă este motivul pentru
care au revenit în ţară jumătate dintre
cei plecaţi (49%). Alţi 7% s-au întors la
finalizarea contractului sau pentru că
şi-au pierdut locul de muncă, 6% nu
au reuşit să se adapteze, iar restul din
diferite alte motive.
Mai mult de 8 din 10 dintre
persoanele care au fost plecate în
străinătate nu au apelat la serviciile
ambasadelor sau consulatelor
României pe durata şederii în
străinătate. Dintre cei 16% care au
apelat la aceste servicii, 64% spun că
au fost mulţumiţi de interacţiunea cu
ambasada sau consulatul, în timp ce
36% spun contrariul.
Mai mult de jumătate dintre cei
care au fost deja plecaţi la muncă în
străinătate (58%) spun că nu ar mai
fi dispuşi să plece din nou, alţi 38%
însă ar repeta experienţa. Cei care ar
accepta să plece din nou sunt în mai
mare măsură bărbaţii, tinerii între 18
şi 35 de ani, persoanele cu educaţie
medie şi superioară şi cei care locuiesc
în Transilvania. Mai mult de jumătate
dintre cei care ar fi dispuşi să plece
din nou ar face acest lucru doar cu
familia (57%) – şi în această categorie
se încadrează mai mult femeile, tinerii
între 18 şi 35 de ani, persoanele cu
educaţie superioară şi cei care locuiesc
în sudul ţării, în timp ce 36% ar accepta
să plece şi singuri – aceştia din urmă
fiind într-o mai mare măsură bărbaţi,
13 SINTEZA # 20, septembrie 2015
ZOOM
persoanele peste 65 de ani, cu studii
medii şi cei care locuiesc în Moldova.
Suma de bani lunară pentru care ar
pleca cei dispuşi să repete experienţa
muncii în străinătate variază de la sub
1.000 de euro – 30% dintre respondenţi
şi peste 3.000 de euro – 10% dintre cei
chestionaţi, 25% optând pentru sume
între 1.000 şi 1.500 de euro, iar 19%
pentru 1.501-2.000 de euro.
Cum îi văd românii pe cei care
pleacă din ţară?
Trei sferturi dintre participanţii
la studiu declară că au o părere bună
şi foarte bună despre românii care
pleacă temporar din ţară pentru a
lucra în străinătate, iar favorabilitatea
scade la 63% în cazul celor care pleacă
definitiv din ţară. De altfel, 72% dintre
respondenţi cred că România pierde
prin plecarea românilor la muncă în
străinătate – principalele pierderi
percepute fiind: forţa de muncă
(28%), oamenii – în sensul scăderii
populaţiei ţării (17%), specialiştii
(15%), oamenii buni, inteligenţi, de
valoare (14%), în timp ce 15% sunt de
părere că ţara câştigă prin plecarea
lor – banii trimişi/aduşi în ţară (59%)
şi investiţiile care se fac în ţară (13%)
sunt considerate cele mai importante.
Potrivit statisticilor Băncii
Naţionale a României, în ultimi 14
ani (2000-2014), românii plecaţi
în străinătate au trimis în ţară 61,6
miliarde de euro, cu peste 5 miliarde
mai mult decât investiţiile străine
directe realizate în aceeaşi perioadă
în România. Economiştii fac scenarii
adesea apocaliptice: pe fondul scăderii
accentuate a natalităţii, românii care
sunt acum forţa de muncă activă din
ţară nu vor mai putea fi susţinuţi la
pensie. Media a pus, nu de puţine
ori, problema în termeni tranşanţi:
avem nevoie de o strategie pentru
încurajarea celor plecaţi să revină
în ţară sau deschidem graniţele
pentru imigranţi din alte ţări, care
să suplinească diminuarea forţei de
muncă active.
Deschiderea României către
primirea de imigranţi din alte ţări este
mai actuală ca niciodată în această
perioadă în care Europa trebuie să facă
faţă valului de refugiaţi din Orient.
Din perspectivă politică, lucrurile
sunt departe de a fi tranşate. În ceea
ce priveşte deschiderea românilor
faţă de imigranţi, un sondaj IRES
recent a arătat că nu suntem grozav
de primitori chiar dacă, aparent,
empatizăm cu cei aflaţi în dificultatea
de a avea un acoperiş deasupra
capului: când sunt întrebaţi de
posibilitatea ca refugiaţii să se mute
chiar în localitatea lor, 42% dintre
cei chestionaţi sunt în dezacord cu
această ipoteză, în timp ce 46% spun
că ar fi de acord. Vorbim, desigur,
de o percepţie ipotetică, pe „teren”
atitudinea poate fi chiar mai dură
decât arată sondajele.
Pe de altă parte, paşii făcuţi
de autorităţile române în sensul
încurajării celor plecaţi să revină în
ţară au fost firavi, nu s-au transpus în
măsuri cu sustenabilitate pe termen
lung, iar momentele în care s-a
discutat această temă au fost, de cele
mai multe ori, conexate cu evenimente
cu caracter electoral. Noiembrie
2014 a fost un moment emblematic
din perspectiva unei schimbări de
paradigmă în relaţia dintre cei plecaţi
şi România. Mobilizarea masivă la
vot a arătat atitudine din partea
celor plecaţi, a arătat nevoia lor de
a-şi afirma legătura cu ţara şi de a le
transmite celor rămaşi acasă, dar şi
celor care conduc România, că şi ei
contează, chiar dacă nimănui nu pare
să îi pese de ei.
Fără să devină un fenomen, în
ultimii doi-trei ani, descoperim
suficiente exemple de români care
au revenit în ţară după o perioadă
petrecută peste graniţe. Sunt
medici, informaticieni, creativi sau
muncitori, tineri sau mai în vârstă.
Dar nu măsurile guvernanţilor au
fost cele care i-au convins să se
întoarcă, ci mai degrabă dorinţa de a
face ceva în ţara lor. Sunt românii de
care avem nevoie şi alături de care
putem schimba România.  n
* Datele fac parte din studiul „Profilul
românilor plecaţi în străinătate”,
realizat de Institutul Român pentru
Evaluare şi Strategie – IRES, în
perioada 3-5 august 2015, pe un
eşantion de 1.011 indivizi, reprezentativ
pentru populaţia adultă din România.
Marjă de eroare ±3,1%.
 Portretul românilor plecaţi, Familiile
cu cei mai mulţi membri
temporar sau definitiv, din ţară plecaţi în strănătate
sunt concentrate în
Moldova şi în mediul rural

În jumătate dintre
familiile din românia
există cel puţin o
persoană plecată în
străinătate

48%
Studii elementare
45,4%
Aveţi pe cineva în familie care în prezent Studii medii
se află plecat în străinătate?
44,7%
Întrebare adresată tuturor respondenţilor
Studii superioare

în familiile respondenţilor:
Cei plecaţi se regăsesc mai mult
48,3%

46% Rural
44,3%

Da Urban
54%
Nu

54,9% *NOTĂ: Pentru realizarea profilului

50,5% persoanelor plecate în străinătate, în
Moldova cazul în care respondentul are mai
Transilvania
multe persoane din familie plecate
+ Banat
în străinătate, a fost selectată prima
persoană adultă născută în an dintre
39% persoanele plecate, la care respondentul
* Datele fac parte din studiul „Profilul românilor plecaţi în străinătate”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi
Strategie – IRES, în perioada 31 august + 2 septembrie 2015, pe un eşantion de 1.207 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia Sud + Dobrogea s-a referit pentru a răspunde la întrebările
adultă din România. Marjă de eroare ±2,9% + Bucureşti care urmează.

14 SINTEZA # 20, septembrie 2015 15 SINTEZA # 20, septembrie 2015

Câţi membri ai familiei De cât timp este plecată această persoană în străinătate?
sunt plecaţi în străinătate? Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat în străinătate în prezent –46%
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva
din familie plecat în străinătate în prezent – 46%
3% Peste 15 ani
2% Nu răspund
Unul 45% 19,3% 11-15 ani Sub 1 an
Urban
22%
2 persoane 9%
25,7% 16% Aproape o treime dintre
3 persoane 10% români au plecat în
Rural
Mai mult de 4 persoane 22% străinătate între 2005-
1-3 ani 2009, iar o altă treime a
Nu răspund 1% Mai mult de 24% plecat în ultimii 3 ani
4 persoane
30%
6-10 ani
19,2% 16%
Transilvania +
Banat
4-5 ani

33,6% Care sunt motivele pentru care ruda dumneavoastră a plecat în străinătate?
Moldova
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat în străinătate în prezent – 46%

Nu Da
Veniturile scăzute -34% 65%
Lipsa locurilor de muncă -39% 60%
Pierderea locului de muncă -80% 19%
18,7% Discriminarea -92% 7%
Sud + Studii -93% 6%
Dobrogea + Motive de ordin politic -94% 5%
Bucureşti
Căsătorie -95% 4%
Promovare / Ofertă de loc de muncă -98% 1%
Alt motiv -97% 2%

În ce relaţie de rudenie sunteţi cu cel care a plecat în străinătate? Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de non-răspunsuri (1%)
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat în străinătate în prezent – 46%

1% Rudă mai îndepărtată

Rudă prin alianţă Veniturile scăzute

Este un nepot / o nepoată 11% Este fiul / fiica 4 din 10 şi lipsa locurilor
de muncă sunt factorii

5% români plecaţi determinanţi ai plecării

în străinătate
sunt tineri sub 35
Este văr / verişoară primar/ă
7% 33% de ani, restul
sunt maturi
Este unchi / mătuşă 5%
5%
Este soţul / soţia
5% 26%
Este mama / tata * Datele fac parte din studiul „Profilul românilor plecaţi în străinătate”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi
Este fratele / sora Strategie – IRES, în perioada 31 august + 2 septembrie 2015, pe un eşantion de 1.207 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia
adultă din România. Marjă de eroare ±2,9%

16 SINTEZA # 20, septembrie 2015 17 SINTEZA # 20, septembrie 2015

În ce ţară este plecată ruda dumneavoastră în momentul de faţă? În ce domeniu lucrează persoana din familia
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat în străinătate în prezent – 46% dumneavoastră plecată în străinătate?
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva
Construcţiile
din familie plecat în străinătate în prezent – 46% şi îngrijirea persoanelor
Italia vulnerabile sunt domeniile
30%
Germania
în care lucrează cei mai
20% mulţi dintre românii
Spania 17% Italia, Germania şi Spania Construcţii 19%
plecaţi în străinătate
Marea Britanie 9% – ţările în care sunt plecaţi Îngrijire persoane vulnerabile 12%
Franţa 4% cei mai mulţi români Transport 8%
Statele Unite Agricultură 8%
4%
Austria Sănătate 7%
2%
Belgia Alimentaţie publică 7%
2%
Norvegia Curăţenie 6%
1%
Cehia Industrie 4%
1%
Canada Comerţ 4%
1%
Grecia Turism 3%
1%
Irlanda IT 2%
1%
Suedia Servicii (nespecificat) 1%
1%
Olanda Educaţie / cercetare 1%
1%
Cipru Economic / Financiar 1%
1%
Australia Alt răspuns 7%
1%
Alt răspuns 3%
9% Nu lucrează 6%
Nu răspund 1% Nu ştiu 3%
Nu răspund 1%
20%

Franţa
4%

17%

4%
Statele Unite 30%
Italia
Ce studii are persoana care a plecat în străinătate? Cei mai mulţi
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat în
dintre românii plecaţi în
străinătate în prezent – 46% străinătate au cel mult
studii liceale
Ce vârstă are persoana care este plecată în străinătate? şcoală postliceală
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat în străinătate în prezent – 46% Studii superioare
5%
20%
Studii postuniversitare (masterat / doctorat)
4%
1% Nu ştiu
0,3% şcoală primară
40% 4%
Gimnaziu
Liceu 7%
10 clase
25 de ani şi sub 26-30 ani 31-35 ani 36-40 ani 41-50 ani Peste 50 de ani
18%
12% 14% 15% 19% 29% 9%
şcoală profesională

* Datele fac parte din studiul „Profilul românilor plecaţi în străinătate”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi
Strategie – IRES, în perioada 31 august + 2 septembrie 2015, pe un eşantion de 1.207 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia
adultă din România. Marjă de eroare ±2,9%

18 SINTEZA # 20, septembrie 2015 19 SINTEZA # 20, septembrie 2015

Ruda dumneavoastră este plecată în străinătate... În medie, câte ore lucrează pe zi ruda
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat dumneavoastră din străinătate?
în străinătate în prezent – 46% Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva
din familie plecat în străinătate în prezent – 46%
Cu familia
49% Sub 8 ore pe zi
Potrivit rudelor din ţară, Nu ştiu / Nu răspund

Jumătate dintre
Singură mai mult de o treime 16%
51%
8%
românii din dintre cei plecaţi lucrează
străinătate sunt peste 8 ore pe zi
plecaţi singuri Nu lucrează
7% 31%
8 ore pe zi
10%
Peste 12 ore pe zi

9%
10-12 ore pe zi 18%
8-10 ore pe zi
Pe ce durată este plecată în străinătate ruda
dumneavoastră?
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat
Jumătate dintre românii în străinătate în prezent – 46%
plecaţi în străinătate
se află acolo pentru Familia este
muncă sezonieră 1% Pe durata studiilor
cel mai important
Nu ştiu Pentru muncă sezonieră sprijin pentru cei
(câteva luni / câţiva ani) plecaţi
10%

51%

Cine a ajutat-o pe ruda dumneavoastră la prima plecare în străinătate?

44,4%
Urban
38% Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat în străinătate în prezent – 46%
Definitiv
Nu Da
Familia -51% 44%
Prietenii -64% 31%
Angajatorul -86% 9%
Biserica
41,5% -91% 4%
Autorităţile locale din ţara
Transilvania -92% 3%
respectivă
+ Banat
-92% 3%
Credeţi că ruda dumneavoastră plecată definitiv Ambasada română / consulatul
-94% 1%
în străinătate se va mai întoarce vreodată în ţară? Comunitatea românească
O instituţie de învăţământ -94% 1%
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat
în străinătate în prezent – 46% şi care este plecat definitiv – 38% Nimeni -77% 18%
Speranţa rudelor Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de non-răspunsuri (5%)
celor plecaţi definitiv că Nu se va întoarce 66%
aceştia se vor întoarce
vreodată în ţară este Da, se va întoarce 24%
scăzută * Datele fac parte din studiul „Profilul românilor plecaţi în străinătate”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi
Nu ştiu 10% Strategie – IRES, în perioada 31 august + 2 septembrie 2015, pe un eşantion de 1.207 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia
adultă din România. Marjă de eroare ±2,9%

20 SINTEZA # 20, septembrie 2015 21 SINTEZA # 20, septembrie 2015

 Peste 3.000 EUR
Care e câştigul mediu lunar al rudei Din câte ştiţi dumneavoastră, ruda dumneavoastră
dumneavoastră din străinătate (în EURO)? din străinătate trimite bani familiei?
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie Mai mult de jumătate Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie
plecat în străinătate în prezent – 46%
plecat în străinătate în prezent – 46% dintre cei plecaţi trimit
bani celor din familie
rămaşi în ţară
1.501-2.000 EUR Nu ştiu

2.001-3.000 EUR 2% 34% 7%

2% Nu răspund
1.000 EUR sau sub
NU
1.001-1.500 EUR
43% Nu ştiu
7% Nu răspund
4% Nu are venit

8%
4% 57%
18% DA
14% Aproape o treime
dintre cei plecaţi
câştigă lunar peste
1.000 de euro

Sub 200 euro Care este suma medie lunară pe care o trimite în ţară?
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat în
A reuşit să facă economii în urma muncii din străinătate? străinătate în prezent – 46% şi care trimite bani familiei – 57%

Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva

din familie plecat în străinătate în prezent – 46% 500 euro şi peste

300 - 399 euro

1% Nu răspund
Casă 14% 200 - 299 euro

Nu lucrează 3%
16% 39%
NU
400 - 499 euro

11%
Nu ştiu 16% 63% 7%
13%
DA
Cum a folosit ruda dumneavoastră
din străinătate banii economisiţi?
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din
familie plecat în străinătate în prezent – 46% şi care a 3%
reuşit să facă economii – 63% Două treimi
Nu Da dintre cei plecaţi
Casă -55% 39%
au reuşit să facă Nu ştiu 43%
Teren -88% 6% economii din munca Nu răspund 8%
Afaceri -91% 3% în străinătate
La bancă -84% 10%
I-a trimis familiei, în ţară -66% 28%
Maşină -90% 4% * Datele fac parte din studiul „Profilul românilor plecaţi în străinătate”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi
Strategie – IRES, în perioada 31 august + 2 septembrie 2015, pe un eşantion de 1.207 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia
Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de non-răspunsuri (6%) adultă din România. Marjă de eroare ±2,9%

22 SINTEZA # 20, septembrie 2015 23 SINTEZA # 20, septembrie 2015

 Cum sunt relaţiile de familie ale rudei
dumneavoastră plecată în străinătate?
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva
din familie plecat în străinătate în prezent – 46% Două treimi
dintre cei plecaţi
2% Nici bune, nici proaste (SPONTAN)
au relaţii de familie
3% Proaste
foarte bune, în
1% Nu ştiu acelaşi procent
Relaţia cu familia din ţară sunt şi persoane
căsătorite
Destul de bune

27%
67% Care este statutul marital al rudei
Foarte dumneavoastră din străinătate?
Copiii rudei dumneavoastră sunt plecaţi în străinătate? bune Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie
Aproape un sfert Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat în plecat în străinătate în prezent – 46%
străinătate în prezent – 46%
dintre cei plecaţi
Căsătorit 64%
din ţară şi-au lăsat
copiii în România Separat 2%

39% Divorţat 7%
Concubinaj 7%
DA Nu a fost căsătorit 18%

38% Căsătorit
Văduv 1%
Nu răspund 1%

23%
Nu au
copii 64%
Cine are grijă de copil / copii în perioada în care NU
ruda dumneavoastră este plecată în străinătate?
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat
în străinătate în prezent – 46%

3% 4% 2% 50% 5% 33% Care este principala dificultate cu care se

O rudă mai Bunicul / Frate / soră Mamă / Unchi / Nu este cazul confruntă ruda dumneavoastră în străinătate?
îndepărtată Bunica (al / a copilului) tată mătuşă (copiii sunt majori) Întrebare filtrată –respondenţi care au pe cineva
din familie plecat în străinătate în prezent –46% Un sfert dintre cei rămaşi în
2% Dorul de casă
ţară cred că cei plecaţi din
10%
Nu răspund Singurătatea 5%
familia lor nu se confruntă
Distanţa mare faţă de casă 4%
cu dificultăţi
Discriminarea naţională 3%
Necunoaşterea limbii 3%
Negăsirea unui loc de muncă 3%
Stresul / Oboseala 2%
Preţurile mari 1%
Salariile mici 1%
Diferenţele culturale / Inadaptarea 1%
Lipsa accesului la servicii de sănătate / Costurile… 1%
Alt răspuns 2%
Nu se confruntă cu dificultăţi 25%
Nu ştiu 35%
* Datele fac parte din studiul „Profilul românilor plecaţi în străinătate”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi
Nu răspund 5%
Strategie – IRES, în perioada 31 august + 2 septembrie 2015, pe un eşantion de 1.207 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia
adultă din România. Marjă de eroare ±2,9%

24 SINTEZA # 20, septembrie 2015 25 SINTEZA # 20, septembrie 2015

 Telefonul şi reţelele de
socializare sunt modurile Mai mult de
preferate ale celor plecaţi
pentru a comunica cu familia
două treimi
dintre cei plecaţi vin
în ţară cel puţin
o dată pe an

Cum comunică ruda dumneavoastră din străinătate cu familia din ţară?

Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat în străinătate în prezent – 46% Cât de des vine în România ruda dumneavoastră
plecată în străinătate?
Nu Da Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat în
străinătate în prezent – 46%
Telefonic -7% 92%
Prin reţele de socializare -47% 52% 1% Nu ştiu
Nu a venit niciodată
Prin e-mail -82% 17% 2% Lunar
de când a plecat
Prin scrisori -98% 1%
7% De câteva ori pe an Două treimi dintre
Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de non-răspunsuri (1%) cei plecaţi nu au apelat
O dată la câţiva ani
niciodată la serviciile
17% ambasadei sau ale
34% consulatului României din
ţara în care este plecat

38%
Cât de des comunică ruda dumneavoastră O dată pe an
din străinătate cu familia din ţară?
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva din familie plecat
în străinătate în prezent – 46%
Ruda dumneavoastră a apelat
Zilnic 34% vreodată la serviciile ambasadei sau ale
De câteva ori pe săptămână 26% consulatului din ţara în care este plecat?
Săptămânal 19%
Întrebare filtrată – respondenţi care au pe cineva

1 din 3 dintre
De câteva ori pe lună 6% din familie plecat în străinătate în prezent – 46%
Lunar 7%
cei plecaţi comunică De câteva ori / pe an 2%

zilnic cu familia Nu ştiu 6% 68%

1%
din ţară
Nu răspund

20%
12%

* Datele fac parte din studiul „Profilul românilor plecaţi în străinătate”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Da Nu ştiu Nu
Strategie – IRES, în perioada 31 august + 2 septembrie 2015, pe un eşantion de 1.207 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia
adultă din România. Marjă de eroare ±2,9%

26 SINTEZA # 20, septembrie 2015 27 SINTEZA # 20, septembrie 2015

 Cine sunt cei care au plecat Cât timp aţi fost plecat în străinătate?
Întrebare filtrată – respondenţi care au fost plecaţi

şi au revenit în ţară Aproape jumătate dintre

la muncă în străinătate – 20%

Sub 1 an 45%
respondenţii care au lucrat
1-3 ani 29%
în străinătate au stat mai
4-5 ani 10%
puţin de 1 an
6-10 ani 12%
Dumneavoastră personal aţi fost vreodată plecat 11-15 ani 2%
la muncă în străinătate? Peste 15 ani 1%
Întrebare adresată tuturor respondenţilor 79% Nu răspund 1%

NU

Nu răspund 1%

20% În ce ţară aţi fost plecat pentru cel mai mult timp?
DA Întrebare filtrată – respondenţi care au fost plecaţi la muncă Italia, Spania şi Germania
1 din 5 români în străinătate – 20% sunt ţările în care au
fost plecaţi cei mai mulţi
a fost plecat la muncă Italia 29%
respondenţi
în străinătate Spania 22%
Germania 13%
Belgia 4%
Grecia 3%
Austria 3%
21% Libia 3%
Studii elementare Statele Unite 3%
26.7% Franţa
20,3% 3%
bărbaţi Turcia
Studii medii 3%
Marea Britanie 2%
Aceştia 12, 8% Israel 2%
14,4%
Studii superioare
sunt cu Femei Ungaria 1%
precădere Cipru 1%
Portugalia 1%
4%
Danemarca 1%
Qatar 1%
Altele 4%
24,7% Nu răspund 2%
Transilvania + 13%
Banat
26,5%
Între 18 - 35 de ani
19,2%
Moldova

23,5% 22%
Între 36 - 50 de ani

7,9%
peste 65 de ani
29%
15,8%
Sud + * Datele fac parte din studiul „Profilul românilor plecaţi în străinătate”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi
Dobrogea + Strategie – IRES, în perioada 31 august + 2 septembrie 2015, pe un eşantion de 1.207 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia
Bucureşti adultă din România. Marjă de eroare ±2,9%

28 SINTEZA # 20, septembrie 2015 29 SINTEZA # 20, septembrie 2015

 Înce domeniu aţi lucrat? Aţi reuşit să faceţi economii cât aţi fost plecat la muncă în străinătate?
Agricultura şi
construcţiile – domeniile Întrebare filtrată – respondenţi care au fost plecaţi la Întrebare filtrată – respondenţi care au fost plecaţi la muncă în străinătate – 20%
muncă în străinătate – 20%
în care au lucrat cei mai
mulţi dintre românii Agricultură 27%
plecaţi Construcţii 20% vs.
Îngrijire persoane vulnerabile 9%
Transport 8% 24%
Nu răspund 2%
Curăţenie 5% NU
Energie 3%
82,3% 70,1%
Femei bărbaţi
HoReCa 3%
Servicii (nespecificat) 2%
Industrie 2%
27% Alimentaţie 2%
Auto 1%
Agricultură
48,3%
Între 36 - 50 de ani
Financiar
Sănătate
1%
1%
vs.
Petrolier
Confecţii / textile
1%
1% 74% 88,2% 68,8%
Altele 12% DA peste 65 de ani Între 36 - 50 de ani

Nu răspund 2%

41,9%
vs.
52,9%
Studii elementare Transilvania
+ Banat 90% 65,9%
Studii superioare Studii elementare

43,2%

44,8%
Moldova
vs.
Rural 76,7% 70,2%
Transilvania Sud + Dobrogea +
+ Banat Bucureşti

40% 39,8%
bărbaţi
Ce anume aţi făcut cu economiile?
peste 65 de ani
Întrebare filtrată – respondenţi care au fost plecaţi la muncă în străinătate – 20% şi au făcut economii – 74%
37,1%
Studii medii Nu Da
Casă -49% 47%
Teren -93% 3%
25% 20% Afaceri -90% 6%
Studii superioare Construcţii La bancă -85% 11%
I-am trimis familiei, în ţară -69% 27%
Maşină -91% 5%
Alt răspuns -88% 8%
28,6%
Urban Diferenţele până la 100% sunt reprezentate de non-răspunsuri (4%)

32,3%
* Datele fac parte din studiul „Profilul românilor plecaţi în străinătate”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi
Sud + Dobrogea + Bucureşti Strategie – IRES, în perioada 31 august + 2 septembrie 2015, pe un eşantion de 1.207 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia
adultă din România. Marjă de eroare ±2,9%

30 SINTEZA # 20, septembrie 2015 31 SINTEZA # 20, septembrie 2015

 Dacă aţi (mai) avea ocazia, aţi fi dispus să plecaţi la muncă în străinătate?
Întrebare adresată tuturor respondenţilor
Aproape trei sferturi
dintre cei care au fost
plecaţi în străinătate au
făcut economii 2% Nu ştiu
vs.
3% Nu răspund

45% 31,6%

58%
bărbaţi Femei

Care este motivul pentru care v-aţi întors în România? NU 38%

Întrebare filtrată – respondenţi care au fost plecaţi la muncă în străinătate – 20%
DA
vs.
Dorul de casă / Dorinţa de a fi cu familia, prietenii 49%
Încheierea contractului de muncă /Pierderea locului de muncă 7% 60,6% 7,5%
Nu am reuşit să mă adaptez 6% Între 18 - 35 de ani peste 65 de ani
Vârsta înaintată / Starea de sănătate precară 4%
Din patriotism 3%
Fusesem plecat temporar / sezonier 3%
Nu câştigam suficient
Mi-am atins scopul / Economisesem suficient
3%
3%
Cine ar pleca? vs.
Pentru a lucra în România 3%
M-am săturat 3%
49% 26,5%
Este mai bine în România 2%
Studii superioare Studii elementare
Am avut probleme în familie 2%
Sunt în vizită 2%
Alt răspuns 3% Dorul de casă şi
vs.
Nu ştiu 3%
dorinţa de a fi cu
Nu răspund 5% familia şi prietenii Jumătate dintre cei care
au fost determinante ar fi dispuşi să plece în
pentru întoarcerea în străinătate ar pleca
ţară numai cu familia 40,9% 34,9%
Urban Rural

vs.
41,4% 33,1%
Transilvania Moldova
Mai mult de jumătate + Banat
dintre români nu ar pleca
la muncă în străinătate

* Datele fac parte din studiul „Profilul românilor plecaţi în străinătate”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi
Strategie – IRES, în perioada 31 august + 2 septembrie 2015, pe un eşantion de 1.207 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia
adultă din România. Marjă de eroare ±2,9%

32 SINTEZA # 20, septembrie 2015 33 SINTEZA # 20, septembrie 2015

Cum anume aţi fi dispus să plecaţi: singur sau doar cu familia? O treime
Întrebare filtrată – respondenţi care ar fi dispuşi să plece la muncă în străinătate – 38% ar pleca dintre responde
p n
mică sauentru o sumă maţi
de euro, egală cu 1.000 i
pleca doîn timp ce 10% a
ar r
peste 3.0dacă ar primi
1% Nu răspund
Nu ştiu
00 de eu
5% vs. ro

36% 44,1% 25,8%

Singur bărbaţi Femei

57%
Doar cu familia
Care este suma de bani lunară pentru care aţi fi
vs. dispus să plecaţi la muncă în străinătate?
Întrebare filtrată – respondenţi care ar fi dispuşi să plece la muncă în
străinătate – 38%
58,8% 27%
peste 65 de ani Între 36 - 50 de ani 1000 euro şi sub 30%
1001-1500 euro 25%

Cine sunt cei 1501-2000 euro

3%
19%
2001-3000 euro
care ar pleca Peste 3000 euro 10%
singuri? vs. Nu ştiu
Nu răspund 4%
9%

vs. 39,4%
Studii medii
31,4%
Studii superioare
49,4% 30,9%
Moldova Sud + Dobrogea +
Bucureşti

3% Nu răspund
Dumneavoastră aţi apelat vreodată la
serviciile ambasadei sau consulatului din
ţara în care aţi fost plecat?
Întrebare filtrată –respondenţi care au fost plecaţi la 16%
muncă în străinătate –20%
8 din 10 respondenţii
care au fost plecaţi şi
DA
au revenit în ţară nu au
apelat la Ambasadele sau
Consulatele României
pe durata şederii lor în
străinătate

81%
* Datele fac parte din studiul „Profilul românilor plecaţi în străinătate”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi
NU
Strategie – IRES, în perioada 31 august + 2 septembrie 2015, pe un eşantion de 1.207 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia
adultă din România. Marjă de eroare ±2,9%

34 SINTEZA # 20, septembrie 2015 35 SINTEZA # 20, septembrie 2015