Ars poietic

Ars poietic semnifica defineste un ansamblu de trasaturi care compun conceptia

artistica a unui scriitor despre lume si viata, despre menirea lui si rolul creatiei
sale, realizata intr-un limbaj si o tehnica artistica proprii, care-l particularizeaza in
intreaga literatura nationala.
După părerea mea, mesajul acestei poezii este că evolutia vietii depinde însuși de
noi, deaceea trebuie sa învătăm la tinerete pentru a fi oameni de succes spre
bătrînete.

Metafora „Cu spicele albe” sugerează că mama este o fiinta sfîntă firavă și însuși
începutul tuturor începuturilor. fără ea totul ar părea atît de singuratic.
semnifica harpa poetului, astfel, înălbit de trecerea vremii, părul mamei devenit strune la
harpă ar putea sugera curgerea generaţiilor

"Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"

Semnificatia titlului. Titlul poeziei, "Eu nu strivesc corola de
minuni a lumii" este o metafora revelatorie care semnifica ideea
cunoasterii luciferice, exprimand crezul ca datoria poetului este sa
potenteze misterele universului ("corola de minuni a lumii"), ci nu
sa le lamureasca, sa le reduca ("nu strivesc"), accentul punandu-
se pe confesiunea ("eu").
Metafora adancimi de intuneric sugereaza sufletul trist si intunecat , noaptea
neagra care iti transmite un fior de teama.Intotdeauna adancimile sunt scaldate
in intuneric, in bezna in nestiinta.
Taina noptii ne duce cu gandul la un secret bine tinut , bine ascuns in suflet
.Numai noaptea in imensitatea ei si in intunecimea ei , unde nu patrunde ochi
strain, poate ascunde ceva tainic
Cunoaşterea de tip poetic este asumată de eul liric : „eu nu strivesc, nu ucid, nu sugrum”, ci eu
„sporesc, îmbogăţesc, iubesc” aceste verbe asociindu-se metaforic cu „calea mea” ce sugerează
destinul poetic asumat. În opoziţie cu eul liric, „lumina altora” „sugrumă, striveşte, ucide, nu sporeşte,
nu iubeşte” fiind vorba în acest caz de cunoaşterea raţională prin care se reduce numărul misterelor.
“eu” sugereaza confesiunea lirica cu rol de a accentua prezenta eului liric.

TESTAMENT
Rima
rima imperecheata

TITLUL

Titlul poeziei ''Testament'' de Tudor Arghezi are o semnificatie denotativa ce

desemneaza un act juridic prin care o persoana isi exprima dorintele care
urmeaza a-i fi indeplinite dupa moarte care face referire la o mostenire
spirituala lasata urmasilor,mai precis cititorilor
Titlul: reprezintă o metaforă care desemnează creaţia, reprezentată sub forma
unei moşteniri spirituale pe care poetul este obligat să o lase posterităţii,

FIGURI DE STIL
"cuvinte potrivite" e o metafora a mestesugului poetic. De fapt in poemul asta
Arghezi isi dezvaluie crezul sau artistic, asa numita estetica a uratului. "Cuvinte
potrivite" este o metafora a echilibrului dintre spontaneitatea limbajului
colocvial si delicatetea limbajului literar, poetic.
"Cartea mea-i fiule o treapta": cartea este in poezia lui Arghezi o metafora a
cunoasterii, o treapta in evolutia omului prin care acesta transmite
intelepciunea "de la strabunii mei pana la tine"

PREZENTA EULUI LIRIC

Eul liric este prezent în text prin pronumele de persoana I singular şi plural („eu”,
„noi”) şi prin verbele la persoana I („făcui”, „am iscat”).
Titlul „Plouă” format numai dintr-un singur termen sugerează omultitudine de idei în creierul
omenesc și însuși acest minunatfenomen asemeni unor raze de soare în formă lichidă.
epitetul „plouă curat și sfînt” accentuează ideea că ploaia este cerul coborand spre pamant,
fara ploaie , nu ar fi viata. Acest fenomen face o vindecare fizica, emotionala, sau de alt fel. Datorită ei
„Mai verde e pădurea”.

Stropi blinzi rodesc lumini – metafora, semnifica purificareaa si inaltarea

spirituala a cuvintelor care au puterea de a vindeca.
starea eului liric o sesizez ca pe una melancolica insa in acelasi timp o traire plenara a starii de
fascinare si dragoste, a uimirii si admiratiei fata de frumos.
Motivul ploii reda o armonie imbibata cu liniste sufleteasca si impletita cu mii de ginduri tesute
in pinza suflletului.

”Legămînt” este o revărsare firească a sentimentelor sacre născute in inima poetului contemporan de
creația înaintașului, dublată de dorința de a-i lăsa copiilor lui dragostea sacră pentru ”poetul
nepereche” M. Eminescu.

"Legămint"mai semnifica o vărsare firească a sentimentelor sacre născute în

inima poetului contemporan, primită zestre de la poetul înaintaş, dublată cu
dorinţa de a-i lăsa fiului această dragoste pentru Luceafărul literaturii romȃne.

In poezia „Legămînt” eroul liric întreține un adevărat cult al cărții lui Eminescu, sub constelația
spirituală a cărui iși recunoaște statutul plenipotențiar de poet: ”Știu: cîndva, la miez de noapte, / Ori
la răsărit de Soare,/ Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra căriții Sale”. Sintagmele ”răsărit de Soare”
și ”miez de nopate” sugerează efortul neintrerupt al marelui peot M. Eminescu de cugetare și trăire
completă. Sintagma ” Stinge-mi-s-or ochii mie” sugerează viața, iar ”cartea Sa” simbolizează viziune,
creație artistică, cod de legi și norme etice.