Professional Documents
Culture Documents
John Wycliffe
3 years ago
Ai crezut că eşti destul de bine informat până în momentul de faţă cu privire la toţi pionii
importanţi de pe câmpul de luptă al "conspiraţiei"? Probabil că ai auzit de ani de zile despre (sau ai dat
singur de) diferitele elemente ale societăţii care conduc lumea din culise. Poate ai devenit familiar de
exemplu cu rolul jucat de, spre exemplu, Sioniştii Khazarian (cei care au inventat cuvântul "Jew" [evreu,
dar nu hebrew cum este în Bblie, n.tr.] pentru a-şi masca moştenirea adoptată, pentru a se distinge de
iudeii biblici), sau de rolul jucat de către Banksters (gangsterii din domeniul financiar) cei care
controlează economiile lumii, de către, CFR, (Council on Foreign Relations), [CRE, Consiliul Relaţiilor
Externe, n.tr.], de Comisia Trilaterală, de Bilderbergers, de Comitetul celor 300 (cele mai bogate 17
familii aşa-numite "elite") — de Rothschilds din Anglia şi de Rockefellers din America şi Bronfmans din
Canada, şi aşa mai departe, formând structura fizică a puterii marionetelor ce joacă în Noua Ordine
Mondială sub direcţionarea întunecată şi răuvoitor motivată a celui ce vine dintr-o dimensiune diferită,
adică "maestrul înşelăciunilor", cunoscut în General sub numele de Lucifer sau Satana şi cohortele
acestui "înger căzut". În timp ce toate aceste detalii ajută la înţelegerea Imaginii în Ansamblu, ceea ce
veţi citi aici va completa cea mai importantă conexiune lipsă din această întreagă structură. Şi când spun
asta nu mă refer la o chestiune secundară, ci la una atât de centrală — şi totuşi atât de bine ascunsă de
ochiul public, şi de atât de mult timp — încât chiar şi cei mai versaţi cercetători adepţi ai "teoriei
conspiraţiei" probabil că nu au adunat mare parte din informaţia care este prezentată aici. A numi
următorul cuprins doar ca fiind "controversat" şi "sensibil" este cea mai blândă etichetare a adevărului
chestiunii în cauză! Această conexiune lipsă va schimba întreaga faţă a câmpului de bătălie! După luni de
anticipare şi alte săptămâni de pregătire am fost în final pus în situaţia de a vorbi cu autorul cărţii
Asasinii de la Vatican Eric Jon Phelps în ziua de marţi, 14 martie. Pur şi simplu nu a fost o altă cale de a
aborda capodopera lui Eric care acoperă efectiv cinci secole, decât aceea de a pune întrebări care să
chestioneze ceea ce s-a întâmplat în uriaşe perioade de timp şi evenimente istorice semnificative. Ne-a
luat aproape patru ore să îndeplinim această însărcinare, totuşi puteam să mergem înainte alte
patruzeci de ore. Noi cei de la The SPECTRUM pur şi simplu nu dorim să reducem importanţa acestei
lucrări la o prezentare într-o manieră prea concentrată. De fapt, pentru a prezenta acest material cu
măcar câteva elemente de sprijin pertinente, Eric ne-a acordat permisiunea de a tipări (efectiv după
interviu) câteva fragmente din cartea sa care trebuie să iasă curând de sub tipar, şi care vă va ajuta în
înţelegerea unor anumite aspecte ale acestei istorii uimitor de importantă şi larg cuprinzătoare.
Conexiunea lipsă este cu siguranţă şi conexiunea centrală. Hai să numim această dezvăluire din agenda
descoperită a Noii Ordini Mondiale drept "Filiera Iezuiţii şi Vaticanul". Vei vedea cu alţi ochi totul atunci
când vei observa cât de centrală şi totuşi cât de ascunsă a fost această conexiune! Există o motivaţie
solidă pentru care biblioteca secretă a Vaticanului este atât de extinsă şi totuşi rămâne atât de intactă în
faţa oricărui intrus extern, în ciuda faptului că sunt mulţi aceia care ar dori să aibă o asemenea colecţie a
informaţiilor care să prezinte în detaliu mare parte din informaţiile "cenzurate" cu privire la moştenirea
noastră culturală adevărată, dintr-o altă lume. Atunci când citeşti o carte ca Asasinii de la Vatican, nu
poţi să nu te gândeşti înapoi în timp la acele ore de istorie de la şcoală premeditat "lucrate" şi îmblânzite
cu acele momente pline de plictiseală. În acelaşi timp, adevărata istorie a ceea ce s-a întâmplat este
dinamică şi plină de o intrigă atent cântărită. În acest domeniu am citit şi am ascultat destule lucruri.
Însă atunci când m-am trezit că stau cu gura căscată în timpul lecturii anumitor porţiuni istorice din
cartea lui Eric — ei bine, daţi-mi voie să vă spun că am simţit că Adevărul este cu adevărat străin, şi cu
mult mai interesant decât multe ficţiuni pe care am fost învăţaţi să le privim ca adevăruri istorice. Şi
totuşi, Adevărul se integrează în tablou asemeni pieselor unui joc de puzzle. Această carte AR TREBUI să
fie un best-seller, însă este greu de atins o astfel de audienţă Generală — luând în considerare cât de
controlată şi cenzurată este lumea afacerilor cu publicaţii. Iată deci care este motivul lungii noastre
introduceri pentru acest cel mai uimitor şi critic de important material de aici de la The SPECTRUM. Ne
aflăm într-o vreme în care Adevărul este descoperit la lumină din toate direcţiile. Şi probabil că nu există
nici un alt exemplu mai fundamental, mai izbitor în minte, mai schimbător de paradigme anterioare
decât ceea ce se va prezenta aici. Interviul este imediat urmat de un număr de fragmente pertinente din
cartea deschizătoare de noi viziuni a lui Eric — care vor fi accesibile începând cu 1 iulie.
[Nota editorului: Ar trebui ştiut încă de la început că informaţiile prezentate aici reprezintă opinia bazată
pe studiu a lui Eric Jon Phelps. Noi cei de la The SPECTRUM am găsit că mare parte din prezentarea
cercetărilor istorice se împleteşte cu şi extinde Adevărul care a fost prezentat de mulţi alţi autori în
aceste pagini şi în altele. Iar acesta este un lucru bun; Adevărul este Adevăr, şi ar trebui să se completeze
cu părţi ale lui de oriunde. În orice caz, pentru pacea minţii cititorilor noştri fideli — care în mod sigur au
cultivat o perspectivă spirituală într-o stare de veghe mult mai activă decât publicul General — nu dorim
să dăm impresia că suntem de acord cu (sau dorim că promovăm) anumite aspecte colaterale ale
prezentării lui Eric care au de-a face cu convingerile sale "religioase" personale. Centrul acelor convingeri
urmează o cale cu mult mai convenţional biblică (literală) — în contrast maxim cu materialul său istoric
neconvenţional, deschis întrebărilor şi de o largă viziune. În General unor astfel de opinii li se permite
aducerea în faţa cititorului prin ele însele — ca cititorul să le analizeze şi să le interpreteze aşa cum crede
că este mai bine — mai degrabă decât a fi extrase şi să primească o autoritate editorială. Însă, în acest
caz, faţeta practică a convingerilor religioase afirmate ale lui Eric include acceptarea tacită a unui anumit
grad de violenţă (sau protest violent) şi uzul armelor. Iar asemenea convingeri sunt de departe opuse
concepţiei noastre filozofice — din prea multe motive, nu în ultimul rând menţionându-l pe acela că este
evidentă adversiunea momeală-şi-captură care ar rezulta din alegerea a ceea ce noi considerăm a fi
răspunsuri de joasă frecvenţă la provocările şcolare curente ale Pământului. Totuşi, dacă cititorul
perceptiv va pătrunde "printre rânduri" în profunzime, va putea distinge un mesaj spiritual recurent
demn de remarcat în comentariul lui Eric — cum ar fi "Ai curajul de a spune adevărul" şi "Dumnezeu îi
ajută pe aceia care se ajută singuri" — lucruri cu care bineînţeles că SUNTEM de acord din toată inima şi
pe care le-am susţinut de mult timp cu entuziasm. Ne aflăm într-o vreme de Mare Trezire pe această
planetă. Lumina adevărului, care se intensifică cu fiecare clipă ce trece, atenţionează pe mulţi să meargă
înainte şi să împărtăşeasă cu alţii ceea ce ei ştiu. Oare aceşti oameni vor continua să dea curs
atenţionării sau vor continua să se ascundă în teamă? Răspunsul la această întrebare este probabil cel
mai important aspect al şcolii pe care Pământul o încearcă fără zăbavă în acest timp critic. O ultimă notă
înainte de interviu: Canalul de televiziune prin cablu The Arts & Entertainment (A&E) tocmai a început
difuzarea — în seara de Paşte! — unui nou documentar de două ore numit: “Vaticanul descoperit”.
Poate fi înregistrat pentru ca apoi să fie studiat cu atenţie în paralel cu rândurile acestui dialog, iar unii
oameni dintre cei aleşi pentru a face comentariile reprezintă multe, multe chei spre aflarea adevăratei
puteri a Vaticanului asupra facerilor lumii noastre. Şi cu siguranţă va fi mult mai plină de revelaţie
vizionarea programului A&E DUPĂ lectura şi analiza interviului următor.]
Martin: Înainte de a începe daţi-mi voie să spun câteva cuvinte. Topica volumului dumneavoastră este
atât de cuprinzătoare şi acoperă, literal, toate aspectele controlului global al Iezuiţilor, începând din anul
1540. Aş dori să începem conversaţia noastră cu un punct de clarificare foarte important astfel încât
cititorii noştri să aibă pe ce să se bazeze în cursul descrierii istorice pe care suntem gata să o prezentăm.
Mai daţi-mi voie să adaug de asemenea că volumul dumneavoastră este unul dintre cele mai
determinante, mai dinamice şi cu adevărat educative documente istorice pe care le-am citit vreodată.
Aş vrea să vă spun că sunt impresionat! Ceea ce faceţi este ca, literal, să descrieţi conexiunile aflate între
fiecare conflict global major sau asasinări politice şi mâna (amestecul) Ordinului Iezuit. Evreii, alături de
multe alte grupări pe care le menţionaţi, au fost marionete inconştiente pe agenda Iezuiţilor. Astăzi,
prezentul. Sunt gata să încep de aici, şi apoi vom merge şi înapoi în timp de unde să revenim. Dar, aş
vrea să încep AICI pentru că ne va da o temelie pentru călătoria noastră înapoi în timp. Astăzi, cine este
Generalul Superior al Iezuiţilor, acel aşa-numit "Papa din umbră" [black papa, cu referire la un papă care
acţionează din umbră] care dă ordine actualului papă [de la Vatican, n.tr.]. Încă mai este Jean-Baptist
Janssens?
Phelps: Janssens, francezul. Nu, a murit în anul 1964. Apoi a venit la putere Pedro Arrupe. Apoi, după ce
Arrupe a murit, în anul 1988 cred, actualul General Iezuit este contele Hans Kolvenbach. Eu îi spun
contele Hans Kolvenhoof (hoof însemnând copită, aluzie directă la Satana, n.tr.).
Martin: Să discutăm despre această poziţie de "General" şi, ca adăugare, cine este această persoană
contele Hans Kolvenbach? Cui îi slujeşte? Care sunt originile sale? De unde vine?
Phelps: Actualul General este un olandez, naţionalitatea sa este olandeză.
Phelps: Stă la Roma, în centrul de comandă al Iezuiţilor, numit şi Biserica lui Isus.
Phelps: Într-adevăr, nu este prea departe de Vatican. Se găseşte cam în aceeaşi zonă. Este centrul de
comandă al Cavalerilor de Malta.
Martin: Unde se află Satana în această imagine, şi care este ţinta ultimă a Iezuiţilor, aşa-numita
Societatea lui Isus?
Phelps: Generalul Iezuit şi alţi înalţi Generali Iezuiţi sunt vrăjitori. Sunt luciferieni şi se închină la ceea ce
ei ar numi Lucifer. Ei nu cred în Satana. Ei cred în Lucifer. După cum spune Alberto Rivera, a fost invitat –
pentru că el era un Iezuit de frunte la sfârşitul anilor ’60 – la o “Liturghie neagră” în Spania unde erau
prezenţi câţiva dintre Generalii Iezuiţi de prim rang. Şi el a numit-o “Liturghie neagră”. Ei bine, atunci
când eşti implicat într-o “Liturghie neagră” eşti implicat în închinarea adusă lui Lucifer, toţi îmbrăcaţi în
robele negre şi aşa mai departe.
Martin: Sunt fascinat de contele Hans Kolvenbach, pentru că nimeni din lumea aceasta nu ştie cine este
această persoană. Eu nu am mai auzit niciodată acest nume.
Phelps: Fotografia sa şi a altor Iezuiţi de frunte se pot vedea în cartea Iezuiţii: O multi biografie, de Jean
Lacoutre, şi se găseşte în librării. A fost publicată în anul 1995. Jean Lacoutre este un francez. A fost un
comunist, este un comunist. Pe ultima pagină cu fotografii din această carte , adiacentă paginii 343 se
poate vedea imaginea lui Peter Hans Kolvenbach. El este Generalul Iezuit, şi seamănă exact cu un individ
foarte rău. Apoi mai este un negru, un Iezuit de frunte, un Iezuit superior de grad 29 împreună cu staff-ul
cosmopolit al Generalului. Unul din membrii staff-ului Generalului seamănă cu Ben Kingsley din Lista lui
Shindler. Sunt şase albi şi un negru. Acesta este staff-ul Generalului.
Phelps: Iezuiţii superiori îl aleg, şi este ales pe viaţă — atâta timp cât nu devine un "eretic".
Phelps: Aş spune că ei sunt cei "mărturisiţi", înaltul grad 4. Atunci când un Iezuit este mărturisit, se află
sub Jurământul Iezuit; se află sub "Jurământul sângeros" pe care îl prezint în carte.
Martin: Una din întrebările mele are de-a face cu Jurământul şi asemănările dintre el şi Protocoalele
Înţelepţilor Sionului, şi mă interesează această informaţie mai înainte de a ne întoarce la fragmentul
Protocoalelor din cartea dumneavoastră.
Phelps: Fără îndoială că Iezuiţii au scris Protocoalele pentru că ei au împlinit fiecare protocol din acea
broşură. Au dus totul la un sfârşit. Şi, spune Alberto Rivera — iar el a fost un Iezuit — a fost cu adevărat
un răuvoitor, fără a fi ajutat deloc de apostaziaţii, protestanţii şi baptiştii din această ţară, el a fost
ajutat, oarecum, de Jack Chick. Jack Chick şi-a publicat experienţa într-o lucrare de şase volume cu titlul
Alberto I, II, III, IV, V, & VI. Alberto Rivera spune că evreii laolaltă cu papa au publicat Protocoalele. Ei
bine, tind să cred că au fost numai evreii înşişi pentru că ei, şi numai ei, au fost aceia care puteau aduce
la îndeplinire aşa ceva. Ei se găsesc în guverne. Ei se află în spatele sporturilor profesioniste. Patronul
echipei Pittsburgh Steelers este un Cavaler de Malta. Patronul echipei Detroit Lions este un Cavaler de
Malta. Patronii de frunte ai acestor cluburi sportive sunt în mare parte Cavaleri de Malta, şi îi ţin pe
oameni captivaţi în faţa acestor jocuri şi sporturi în timp ce ei sunt ocupaţi cu întemeierea unei tiranii.
Deci, acesta este un aspect din Protocoale — şi anume că vor crea "amuzamente". Un altul de care s-au
folosit a fost Walt Disney, un francmason de grad 33 — Disneyworld, Disneyland. Un altul a fost Milton
Hersey, cu parcul de distracţii Hersey Park. Ei creează tot felul de distracţii şi amuzamente, jocuri şi
meciuri pentru a-i îmbăta pe oameni de plăcere, asta în timp ce ei sunt ocupaţi cu răsturnarea formei
protestante de guvernământ.
Phelps: Ei bine, Las Vegas, în cea mai mare parte a sa este controlat de Mafia. Dar toate familiile de
frunte ale Mafiei sunt romano-catolice, şi sunt TOATE subordonate papei sau cardinalului de New York,
care este cardinalul O’Connor — pentru că Comisia Mafiei are reşedinţa la New York. Frank Costello a
fost un membru al Mob Commission, şi a fost un prieten intim, personal cu Cavalerul de Malta şi
influentul personaj de la Hollywood, Joe Kennedy. Iar asta nu s-a schimbat. Deci, înalţii cavaleri sunt fraţi
buni cu capii Mafiei (donii) — familiile Gambino, Lucchese, Columbos, cu toţi. Şi ei sunt aceia care au
controlul asupra Hollywood-ului, nu evreii. Sunt numai evreii de linia întâi aceia care sunt implicaţi la
Hollywood şi care lucrează pentru Mafia şi pentru cardinal, aşa după cum în politică ar fi Arlen Spector.
Arlen Spector a fost evreul lui Spelly [Cardinalul Spellman] implicat în asasinare [a preşedintelui
Kennedy], şi nu va spune nici un cuvânt despre asta.
Martin: Acum, pe măsură ce înaintăm, dacă este ceva ce nu doreşti să punem sub tipar să-mi spui pentru
că, efectiv, sunt gata să tipăresc tot ce vom discuta aici.
Martin: Să ne întoarcem la contele Hans Kolvenbach. Aş vrea să punem reflectorul asupra acestui individ
pentru puţin timp. Să vorbim despre el. Cu ce se ocupă? Cine este? Să discutăm despre poziţia sa de
"General". Cum îşi exercită ei controlul asupra papei? Oare papa ştie că este doar un pion?
Phelps: Ok, pe rând câte o întrebare. Deci, pe care o abordăm prima?
Martin: Să începem, şi tu îmi vei spune tot ceea ce doreşti să-mi spui despre această poziţie.
Phelps: Generalul Iezuit este dictatorul şi autocratul absolut, complet, total al Ordinului. Atunci când el
vorbeşte provincialii lui se execută. Provincialii sunt subordonaţii săi majori. Actualmente sunt cam 83
de provinciali. După cum am înţeles, Ordinul Iezuit a împărţit lumea în 83 de regiuni. Ok? Pentru fiecare
regiune există un provincial Iezuit. Sunt 10 provinciali în America. În America Centrală este un altul. La fel
în Irlanda. Ei au împărţit lumea în aceste provincii. Este de fapt vechiul sistem de guvernământ
babilonian, centrat în jurul lui Nebucaneţar; deci este o formă de guvernământ strict romană unde toate
statele şi provinciile sunt subordonate acestei stăpâniri mondiale. Generalul Iezuit exercită o putere
absolută, deplină asupra Ordinului. El se întâlneşte cu provincialii săi. Atunci când ei hotărăsc să
pornească un război sau o agitaţie, el îşi ia toate informaţiile de la provincialul acelei ţări, cum s-ar putea
aborda cel mai bine chestiunea, comportarea oamenilor din acea zonă, iar apoi se foloseşte de
nemulţumiri legitime pentru a stârni o agitaţie — ca în anul 1964 când a avut loc Mişcarea pentru
drepturile civile. Aceea a fost CU TOTUL o agitaţie Iezuită, 100%, pentru că rezultatul final a fost o şi mai
mare consolidare a puterii la Washington cu acel document al drepturilor civile din anul 1964 scris de
[longevivul preşedinte al University of Notre Dame, Reverendul] Theodore Hesburgh. Generalul Iezuit
conduce lumea prin provincialii săi. Iar provincialii, mai apoi, bineînţeles, conduc peste Iezuiţii de rang
inferior; şi sunt mulţi Iezuiţi care nu sunt "mărturisiţi", foarte mulţi dintre Iezuiţii de rang inferior nu au
nici cea mai vagă idee despre cele ce se întâmplă la vârf. Ei nu au idee despre puterea Ordinului lor. Este
la fel ca în francmasonerie. Francmasonii de grad inferior habar nu au că francmasonii de frunte lucrează
pentru Generalul Iezuit. Ei cred doar că ajută şi că sunt oameni buni. Însă la urma urmelor francmasonii
de grad înalt sunt supuşi Generalului Iezuit pentru că acesta împreună cu Fredrick cel Mare a scris
Înaltele Grade, ultimele opt grade, ale francmasonior de rit scoţian atunci când Fredrick i-a protejat în
momentul în care erau asupriţi de papă în anul 1773. Deci, avem aici o aliniere a Ordinului Iezuit şi a
celui mai puternic francmason în serviciu, Fredrick the Great, în timpul asupririi lor. Aceasta este o
concluzie indubitabilă. Iar apoi, când te uiţi la războaiele napoleonice, la Revoluţia Franceză şi la
războaiele napoleonice duse de către francmasonerie, tot ceea ce a făcut Napoleon, şi iacobinii, orice
au făcut, a fost cu totul în beneficiul Ordinului Iezuit. În această concluzie a scris şi Alexandre Dumas
cartea sa Contele de Monte Cristo. Acest conte este Generalul Iezuit. Monte=Munte, Cristo=Hristos.
Contele Muntelui lui Hristos. Alexandre Dumas vorbea despre Generalul Iezuit care se răzbună pentru
asuprirea adusă Iezuiţilor, atunci când mulţi dintre ei au fost exilaţi pe o insulă la trei ore de navigat vest,
în largul coastei portugheze. Şi astfel, atunci când Iezuiţii şi-au câştigat într-un final puterea, i-au
pedepsit pe toţi monarhii Europei care i-au asuprit, i-au dat jos de pe tronurile lor, inclusiv pe cavalerii
de Malta din Malta, folosindu-se de Napoleon. Iar Alexandre Dumas, care a luptat pentru patrioţii
italieni la anul 1848 pentru a elibera Roma de sub puterea temporală a papei, a scris multe cărţi, iar una
dintre aceste cărţi a fost pentru a expune acest lucru, şi aceasta a fost Contele de Monte Cristo. Deci,
atunci când citiţi această carte, amintiţi-vă că este de fapt o satiră la adresa Ordinului Iezuit care îşi
recâştiga puterea în Franţa. Contele de Monte Cristo avea un aparat de informaţii care nu putea fi
învins. Ei bine, acesta este Ordinul Iezuit. Însă contele nu capătă ceea ce cu adevărat trebuia să aibă, sau
ultima sa dorinţă, şi aceasta este dragostea unei femei. El îşi câştigă toată puterea sa politică, câştigă tot
ceea ce a pierdut; însă nu are iubirea unei femei. Iar ACESTA este Ordinul Iezuit. Ei nu au femei. Ei nu au
o iubire de femeie. Pentru că a avea o soţie, a avea o femeie, asta înseamnă să te supui (şi cerinţelor)
soţiei şi familiei, şi astfel să nu poţi să asculţi de General. Acesta este motivul pentru care ei nu se
căsătoresc NICIODATĂ, şi aceasta este una dintre marile CHEI către succesul pe care-l au. Ei pot trăda un
popor şi să treacă mai departe. Ei îi pot trăda pe toţi catolicii irlandezi de pe Titanic şi să treacă mai
departe. Ne pot trăda în Vietnam şi apoi să treacă mai departe. Ei ne pot trăda ori de câte ori mergem la
spital şi facem raze, când suntem operaţi sau când ni se administrează medicamente; ne pot trăda fără
remuşcări pentru că totul este "pentru măreaţa slavă a lui Dumnezeu"—Ad Majorem Dei Gloriam: o mai
mare slavă a dumnezeului care şade la Roma.
Phelps: Scopul lor final este stăpânirea asupra întregii lumi, în frunte cu papa, pe Templul reconstruit de
la Ierusalim al lui Solomon. Acesta este scopul lor final.
Phelps: Pentru că Iezuiţii şi-au dorit întotdeauna acest lucru. Atunci când Ignatius Loyola a pus bazele
acestui ordin, unul dintre primele lucruri pe care le-a făcut a fost acela de a se duce la Ierusalim şi a
aşeza acolo centrul de comandă al Iezuiţilor. Deci, s-a dus acolo, a încercat să facă acest lucru, a eşuat, s-
a întors, a mers să înveţe, a început studiile sale de latină, etc. Poate că ar fi bine să recapitulăm câte
ceva despre Ignatius Loyola.
Martin: Da.
Phelps: Ok, Ignatius Loyola a fost un soldat spaniol, şi a fost rănit într-o bătălie între francezi şi spanioli,
iar piciorul său a fost zdrobit. Ei bine, Generalul francez, pentru că Loyola a fost foarte curajos în acest
conflict, a poruncit propriilor săi doctori să aibă grijă de Loyola. Aşa se face că i-au vindecat piciorul şi l-
au trimis înapoi acasă — care, bineînţeles era un drept primit în zona bascilor. Loyola, în timpul seriilor
sale de încercări în recuperarea piciorului său — şi-a vindecat membrul, dar strâmb, aşa că şi-a construit
un cadru unde să-şi poată îndrepta piciorul cu severe, oribile, îngrozitoare dureri. Şi încercând să şi-l
îndrepte a suferit o durere teribilă, îngrozitoare. L-a rupt din nou de câteva ori şi tot nu s-a vindecat aşa
cum trebuia, deci a avut în permanenţă un şchiopătat. Nu mai putea de acum să fie un însoţitor al
femeilor la curtea regală, şi ca rezultat a căzut într-o depresie, apoi a avut acea viziune a sfinţilor, etc.,
etc., şi a scris exerciţiile spirituale. Mă voi opri asupra exerciţiilor spirituale, doar pentru câteva clipe, şi
vom merge mai departe de aici. Loyola a dorit apoi să formeze o armată, exerciţiile sale spirituale
putând fi antrenamentul de bază pentru toţi Iezuiţii săi. Prin aceasta trec TOŢI. Prin aceasta trece oricare
Iezuit din ziua de azi. Una dintre maximele exerciţiilor spirituale este aceea că dacă superiorul meu
spune că "negrul este alb şi albul este negru", atunci aşa este. Asta se găseşte în exerciţiile sale
spirituale. Asta este citat şi în filmul JFK, atunci când Kevin Costner într-o replică a spus oamenilor săi:
"Hey, oameni buni, trebuie să începem să gândim ca cei de la CIA. Negrul este alb şi albul este negru."
Asta este o dovadă Iezuită că Iezuiţii au făcut acest film, pentru că ei citează pe Ignatius Loyola din
exerciţiile sale spirituale. Deci, Loyola a avut o voinţă invincibilă. A avut o voinţă de oţel, şi îşi pusese în
gând să recâştige ceea ce papalitatea pierduse în faţa Reformaţiunii. Astfel, a mers la papă, iar papa din
anul 1540 a creat Ordinul Iezuit. Însă acest om era un soldat, era un avocat, şi a pus laolaltă o legiune de
soldaţi şi de luptători pentru a aduce înapoi ceea ce Roma pierduse, inclusiv instituirea unei forme de
guvernământ mondial pentru papa, din Ierusalim. Asta se întâmpla în anul 1540. A început Ordinul în
anul 1536. A fost arestat de Inchiziţie, apoi a fost eliberat, a mers la papă şi s-a aruncat la picioarele
papei. Se pune cu totul la dispoziţia papei. Papa l-a autorizat, iar acest papă era Pius al III-lea, şi a creat
Ordinul Iezuit; de acum era sub protecţia papală şi au început înfricoşătoarea lor istorie a faptelor
sângeroase. Şi război după război după război după război, toate au fost atribuite în vreun fel Ordinului
Iezuit. Nobili catolici, plini de bani, au donat castele şi şcoli şi bani pentru Ordinul Iezuit. Practic tot ceea
ce deţin fie le-a fost donat, fie a fost furat. Bineînţeles, au furat toate averile evreilor din cel de-al doilea
război mondial. Le-au furat tot aurul, toate bunurile, totul, ori de câte ori au intrat într-o ţară. Ceea ce a
fost recuperat este NIMIC comparat cu ceea au luat. În cartea lui Edmond Paris, tipărită de Ozark
Publications, numită Vaticanul împotriva Europei, se intră în detalii amănunţite cu privire la ceea ce au
făcut. Şi anume — ultimii 30 de ani de războaie sunt cu totul de atribuit Iezuiţilor, masacrele lor asupra
sârbilor şi evreilor, etc. Însă Edmond Paris nu a înţeles că Generalul Iezuit — şi acesta este unul dintre
cele mai importante aspecte pe care aş vrea să le subliniez cu privire la Von Kolvenbach — Generalul
Iezuit are controlul deplin asupra comunităţii internaţionale a informaţiilor: adică CIA, FBI, KGB, Mossad-
ul israelian, BND-ul german, SIS-ul britanic. Generalul Iezuit are CONTROLUL COMPLET asupra întregului
aparat de informaţii — FBI, orice agenţie birocratică din această ţară, totul; el are controlul asupra lor.
Deci, ori de câte ori doreşte să afle câte ceva despre un individ anume, se verifică codul personal numit
Social Security number, şi tot ceea ce se găseşte în arhivele aparatului de informaţii apare în prim plan,
şi el împreună cu provincialii săi pot vedea tot ceea ce vor să ştie despre acel om, cărţi de credit, orice alt
lucru care are codul personal după modelul Romei, pe care Franklin D.Roosvelt ni l-a impus în anul 1933
cu ajutorul lui Spellman; la acea vreme cred că era arhiepiscop, sau poate era cardinalul Hayes — însă
Roma a fost în spatele lui FDR atunci când acesta a fost instalat în funcţie. Ceea ce a făcut el a fost
implementarea unei insecurităţi sociale, a impozitului, recunoaşterea guvernării Iezuite sângeroase a lui
Iosif Stalin asupra URSS-ului. Deci, ne-au dat un cod personal, care este numărul Romei — de acea refuz
să îl port — şi acesta este motivul pentru care ei doresc ca orice om să-l folosească în orice lucru: permis
auto, impozite, cărţi de credit, tot ceea ce faci, acel număr eşti tu şi acel număr este numărul Romei.
Martin: Dă-mi voie să revin pentru o clipă. Ceea ce îmi vine în minte este Ludovic Freeh, capul FBI-ului.
Phelps: Romano-catolic, un bun băiat de altar. Probabil un Cavaler de-al lui Columb; nu pot să o
dovedesc. Însă orice om care are o astfel de putere trebuie să fie un Cavaler de-al lui Columb. Iar
Cavalerii lui Columb implementează politici Iezuite. Iar Ludovic Freeh a fost personajul din spatele
atrocităţilor de la Waco [atacul FBI-ului asupra ranchului lui David Koresh şi a adepţilor săi, n.tr.] şi de la
atentatul cu bombă din Oklahoma City. Iar cel mai înalt om al său de culise care a manevrat mişcările
este un japonez romano-catolic numit Lon Horiuchi. Deci, la control se află romano-catolicii, Cavalerii
controlează FBI-ul, care a dus la îndeplinire toate aceste masacre. Iar acei doi oameni, Ludovic Freeh şi
Lon Horiuchi raportează personal cardinalului O’Connor de New York. Acest cardinal O’Connor de New
York este cel mai puternic cardinal din ţară. El este un vicar militar. Şi de aceea Bush i-a pupat fundul
pentru că a mers la Bob Jones, pentru că acest cardinal O’Connor este Regele Imperiului American. Şi
conduce acest imperiu din acel palat, Catedrala St. Patrick, "micul Vatican".
Phelps: Bineînţeles. O’Connor însuşi nu este un Iezuit, însă Iezuiţii sunt asemeni SS-ului pentru Biserica
Catolică. EI menţin ordinea. Iar cei mai apropiaţi ai săi sunt Iezuiţii de la Fordham University. Unul dintre
ei — liderul de la Fordham University, cred că este un irlandez, este şi el un membru al CRE [Consiliu de
Relaţii Externe]. Am această informaţie chiar aici în raportul anual al CRE din anul 1993. Aceşti Iezuiţi
păstrează o asemănare şi o conducere asupra cardinalului de New York. Şi, bineînţeles, grupul
puternicilor Iezuiţi de la Fordham îi include şi pe Avery Dulles şi John Foster Dulles, unul din scriitorii
cărţii despre al doilea conciliu de la Vatican.
Phelps: Conciliul de la Trent a fost răspunsul Romei vizavi de Reformaţiunea Protestantă. A nu se uita —
Reformaţiunea Protestantă ne-a adus tuturor libertatea politică aşa cum o cunoaştem astăzi. Fără
Reformaţiunea Protestantă nu ar exista nimic de genul suveranitate naţională. Fără Reformaţiunea
Protestantă nu ar exista drepturi private. Fără Reformaţiunea Protestantă nu ar exista nimic de genul
Legea Naţiunilor, aşa cum o cunoaştem astăzi, a lui Montesquieu şi a altora. Deci, atunci când
Reformaţiunea Protestantă a venit cu doctrinele sale de mântuire prin har numai prin credinţă, sau
învăţătura care spunea că pentru a merge în cer nu este nevoie de o preoţie — că tot ceea ce avem
nevoie este mântuirea în Hristos, sau Romani 1,17: cel neprihănit va trăi prin credinţă. Atunci când a
venit Reformaţiunea Protestantă, a dezgolit complet Roma de puterea ei spirituală. Preoţii nu mai erau
doriţi pentru că oamenii luau cuvântul lui Dumnezeu din Biblie, mai ales în Olanda, Anglia, Germania. Şi
astfel, cu aceste mari treziri care au avut loc şi cu desfăşurarea Reformaţiunii Protestante, naţiunile s-au
rupt de sub puterea papei. Sfântul Imperiu Roman se prăbuşea. Carol al V-lea, împăratul, a abdicat şi a
devenit un călugăr şi un grădinar. Deci, Domnul a lucrat cu putere în destrămarea puterii Sfântului
Imperiu Roman, început de Carol cel Mare şi papa. Ei bine, asta nu a plăcut deloc Romei pentru că
însemna o pierdere masivă de venituri. Popoarele nu mai plăteau deloc "Bănuţul lui Petru", bir pe care
astăzi îl numim "ajutor străin" în această ţară. Şi papa s-a supărat foarte rău pentru acest lucru. Ce urma
să facă? Aceste popoare se despart de noi; nu se mai află sub puterea noastră temporală şi spirituală; şi
este foarte important să ne reamintim faptul că papa pretinde două puteri — spirituală şi temporală —
şi prin despărţirea acestei puteri spirituale a pierdut apoi şi puterea temporală. Cu alte cuvinte el nu mai
avea abilitatea de a conduce popoarele prin regele fiecărei ţări în parte, pentru că regele se despărţise,
cum a făcut de exemplu Henry al VIII-lea. Deci, Henry al VIII-lea s-a despărţit de Biserica Romană şi a
instituit Biserica Anglicană; nu mai era de acum un supus al papei. Asta s-a întâmplat în Anglia, în
Germania, în Olanda şi în alte locuri. Ca rezultat al acestei stări de lucruri Diavolul l-a ridicat pe Ignatius
Loyola cu demonismele sale, "exerciţii spirituale" şi — pentru că Loyola fusese un membru al Spanish
Alumbrados, pe care noi o numim astăzi Illuminati, şi a folosit Ordinul Iezuit pentru a încerca
recâştigarea celor pierdute prin Reformaţiunea Protestantă — ceea ce a făcut Domnul prin Luther,
Calvin, şi Knox. Şi, apropo, Luther, Calvin, şi Knox — nici unul dintre aceşti oameni nu a murit de o
moarte violentă. Cu toţii au trăit până la o vârstă înaintată şi au murit în pace, în mijlocul maşinaţiunilor
Iezuite. Conciliul de la Trent conţine 25 de sesiuni. Aceste 25 de sesiuni aruncă un blestem şi o
condamnare asupra tuturor doctrinelor Reformaţiunii Protestante. Condamnă pe oricine nu crede că
Isus Hristos este literal în pâinea de împărtăşire, şi că sângele său literal este în vin. Asta se numeşte
transubstanţiaţiune. Oricine nu crede asta este blestemat, anatemizat. Oricine crede că mântuirea sa se
găseşte în afara Bisericii Catolice este blestemat, anatemizat. Oricine crede în îndreptăţirea prin har prin
credinţă — anatema, blestemat. Oricine crede că papa nu este vicarul lui Hristos — blestemat, anatema.
Observaţi, toate aceste doctrine au fost scoase la lumină ca rezultat al citirii Bibliei, care a dus la
Reformaţiunea Protestantă, astfel că Iezuiţii au blestemat orice a fost predicat de către reformatori. Tot
ce am spus aici se găseşte în Legea numită Conciliul de la Trent. În cea de-a patra sesiune, care este
probabil cea mai importantă sesiune, Iezuiţii condamnă libertatea expresiei, libertatea presei, libertatea
de conştiinţă. Deci, nici un om nu are dreptul de a-şi alege propria religie; nici un om nu are dreptul de a
publica cea ce crede el că este adevărul; şi nici un om nu are dreptul la libertatea de conştiinţă. Aceste
drepturi au fost asigurate de către părinţii noştri baptişti/calvinişti în Primul Amendament. Omul care a
scris Primul Amendament a fost James Madison, un baptist/calvinist, şi lui i s-a spus de către un alt
baptist/calvinist din Virginia, Doc. John Leland: "Dacă nu asiguraţi toate aceste drepturi, [statul] Virginia
nu va ratifica Constituţia." Virginia era un stat baptist/calvinist. Deci, avem o luptă între Conciliul din
Trent şi doctrinele Reformaţiunii Protestante, în special aşa cum au fost acestea trasate de John Calvin în
lucrarea sa Instituţii ale religiei creştine. Calvin [1536] a scris această lucrare şi a terminat-o atunci când
avea 27 de ani, şi a dedicat-o regelui Franţei. Şi pentru că Iezuiţii l-au urât într-atât, a fost dat afară din
Franţa şi s-a stabilit la Geneva unde a rămas până în ziua morţii sale, atunci când a devenit guvernator
de Geneva. Dacă vrea cineva un contrast reprezentat în două documente de marcă atunci avem pe
Calvin şi Instituţiile sale vs. Loyola şi Conciliul său din Trent.
Phelps: Între 1545-1563, optsprezece ani. Trent este un orăşel din Italia şi aici a avut loc conciliul
cunoscut sub acest nume. Confesiunea şi Credinţa Prezbiteriană Westminster care a fost terminată în
anul 1648, după Războiul de 30 de ani, este o altă extensie a Instituţiilor lui Calvin, şi este de fapt ceea ce
Biserica Scoţiei împreună cu cei din Liga Solemnă şi Legământul au susţinut atunci când au ţinut piept
puterii Romei şi Angliei. Acel document este un document de marcă, şi nu este vorba de versiunea nouă
Confesiunii Westminster, ci cea veche a anului 1648, unde ei l-au numit pe papa omul fărădelegii, acel
antichrist roman, şi unde au denunţat dealtfel tirania anticreştină. Şi unde spuneau că este datoria lor să
folosească ceea ce ei numeau "sabia Duhului", care este Cuvântul lui Dumnezeu, despre care citim în
Efeseni 6, şi "sabia dreptei apărări" — arma, sabia. Deci, noi calviniştii credem că este un timp pentru
pace şi un timp pentru război, şi noi nu refuzăm să mergem pe câmpul de luptă atunci când acest lucru
este necesar. Calviniştii au fost aceia care ne-au dat libertatea politică în Anglia prin Cromwell. El a fost
un calvinist şi un baptist independent. Calviniştii din Olanda au dat olandezilor libertatea lor politică prin
Wilhelm de Orania, şi mai târziu prin fiul său, prinţul Maurice, iar mai târziu, în marea noastră ţară, când
a apărut Washington, francmasonul care nu a mers în loja masonică în ultimii 30 de ani ai vieţii sale —
după cum spune el — care era un baptist şi un calvinist. EL a fost botezat în Prima Biserică Baptistă din
New York de unul dintre căpitanii săi, Pastor Gano, cu toţii aflându-se în mijlocul calviniştilor. De aceea
nu au cedat la Valley Forge; de aceea, atunci când erau goi, au mers prin zăpadă, desculţi, şi au îndurat
pentru că erau credincioşi ai Bibliei calvinişti; au refuzat să se supună tiraniei regelui George [al Angliei,
n.tr.], care era condus de către Iezuiţi. Şi acesta este sufletul ţării noastre. Dacă pierdem acest suflet,
atunci am pierdut totul. Şi aceiaşi baptişti, în Cel de-al Doilea Amendament, şi-au asigurat dreptul de a
purta arme, pentru ă ei şi-au asigurat dreptul de a avea "sabia dreptei apărări". Iar "sabia Duhului" este
conţinută în Primul Amendament, dreptul de a nu li se lua niciodată Biblia. Cele două săbii ale
calvinismului sunt asigurate în Primul şi în cel De-al Doilea Amendament. Fără aceste două
Amendamente toate celelalte nu înseamnă nimic.
Martin: Ei bine, asta a fost întrebarea nr.2. Să mergem deci la întrebarea nr.3 din cele şaptezeci
pregătite (râsete). Cum se face că preşedintele francmason Harry Truman a semnat legea Emergency
War Powers Act în anul 1950, un factor din agenda Iezuită?
Phelps: Mai întâi, Harry Truman, pe care japonezii l-au numit "Harry cel Mânjit" — atunci când au auzit
de filmul Dirty Harry, ei au crezut că era o peliculă despre Harry Truman, după cum mi-a spus un prieten
de-al meu japonez care este pastor, Daniel Fuji, şi care a murit. Harry Truman a fost instalat în funcţie de
către Iezuiţi, maşinăria Pensergast Democratic din Missouri. Harry Truman a trecut la conducere după
uciderea lui Franklin D.Roosvelt, pentru că acesta a fost ucis în casa lui Bernard Baruch. Când a făcut asta
atunci a pus capăt războiului farsă numit lansarea bombelor nucleare, pentru a crea premeditat o farsă
şi mai mare numită Războiul Rece, care urma să dea Vaticanului puterea de a lovi ţară după ţară după
ţară, şi să înlocuiască liderii respectivi cu dictatori, subordonaţi papei. Acesta a fost scopul Războiului
Rece. Astfel, atunci când Harry Truman a semnat în anul 1950 legea Emergency War Powers Act,
Războiul Rece era în toi. Se construiau bombe, scuturi, etc. S-ar putea spune că naţiunea era într-un fel
de frenezie. Când el a semnat această lege, a pus întreaga ţară sub legea militară sau marţială, atunci a
fost şi momentul când drapelurile din fiecare tribunal, de stat sau federal, au început să fie schimbate.
Iar acum fiecare drapel de stat şi fiecare drapel american este tivit cu o bentiţă de aur. Şi ori de câte ori
vezi un astfel de steag tivit cu aur asta înseamnă că este steagul comandantului. Dar, dacă este un drapel
al unui stat [american, n.tr.], asta înseamnă că este steagul guvernatorului, văzut ca fiind comandant. Iar
dacă este un drapel federal, sau un drapel naţional, mai corect, atunci este drapelul comandantului din
Washington. Deci, toate tribunalele voastre nu sunt altceva decât tribunale aflate sub regulamentul de
conducere militar. Cu toţii îndeplinesc nişte proceduri formale. Un juriu nu are putere de anulare
juridică. Ceea ce fac ei este pur şi simplu gestul de a pune în aplicare nişte legi ale Imperiului, pe care eu
îl numesc America Celui de-al 14-lea Amendament, un caracter militar, o ţară după modelul regelui
Angliei. Tribunalele nu sunt cu nimic mai mult decât nişte bănci [de parc, de şezut pe ele, sau de la
tribunal unde doar se stă nu se judecă, n.tr.] regale, după cum se poate vedea în Blackstone’s
Commentaries. Iar băncile financiare, dacă intri într-o bancă, oricare ar fi ea, toate au drapelul tivit cu
aur. O bancă este ceea ce Anglia ar numi, în zilele lui Blackstone, banca regelui. Deci, avem banca
[financiară a] regelui şi banca [de şezut a] regelui. Iar felul în care îşi desfăşoară activitatea este cel
descris în marea lucrare a lui Berkheimer Regulamentul militar şi Legea Marţială, publicată în anul 1914.
Când Harry Truman a făcut acest gest, se împlinea de fapt un mare plan e a ne aduce sub Emergency
War Powers Act şi, de fapt, sub un regulament al războiului. Acel protocol de schimbare şi adaptare a
timpului, a "orei oficiale" [pentru câştigarea timpului de lumină al fiecărei zile, n.tr.] este ceea ce s-a
numit "timpul de război". Această ţară a trecut la timpul, la ora oficială de vară [iarnă], numai în vremea
celui de-al doilea război mondial, şi a fost numit, la acea vreme, timpul de război. Deci, nu s-a schimbat
nimic. Nu s-a mai revenit niciodată la modelul orarului zilnic de dinainte de război. Suntem încă în vreme
de război. Impozitul este o taxă de război. În anul 1942 a fost numită taxa victoriei. Deci, oamenii plătesc
un impozit de război, sunt în vreme, sub timp, de război, se află sub Emergency War Powers Act, iar
tribunalele sunt tribunale militare.
Martin: În legătură cu asasinarea preşedintelui John Kennedy, care ar putea ocupa întreg spaţiul acestui
interviu, spuneai că asasinarea a fost ordonată de Generalul Iezuit, executată de papa Paul al VI-lea, şi
dusă la îndeplinire de "papa cel american", cardinalul Francis Spellman — care, la rândul lui s-a folosit de
Cavalerii de la Malta, francmasoni, Cavalerii lui Columb, capii Mafiei, inclusiv FBI şi CIA, pentru a duce la
îndeplinire Ordinul de la Roma. Ai putea să explici de ce crezi că această teorie personală asupra
asasinării ar fi o reprezentare fidelă a faptelor?
Phelps: Bineînţeles. Ok, în primul rând: puterile în cauză sunt descrise adecvat [în cartea autorului], şi s-a
dovedit de-a lungul a două secole modul în care s-au pus toate lucrurile cap la cap. Acum, în ceea ce
priveşte motivaţia, voi fi conservator şi voi prelua motivaţiile date de Fletcher Prouty, pe care acesta le-a
trasat în cartea sa JFK şi de asemenea în cealaltă carte a sa numită Echipa secretă. Motivul pentru care
Kennedy a fost asasinat a fost acela că a dorit să pună capăt Războiului din Vietnam, şi de asemenea
dorea să pună capăt stăpânirii exercitate de CIA. Asta naşte pe mai departe alte două întrebări: Oare a
dorit Roma Războiul din Vietnam? Şi, a avut Roma controlul asupra instituţiei CIA? Răspunsul este
afirmativ la ambele întrebări. Ştim sigur că Războiul din Vietnam a fost numit "Războiul lui Spelly" —
războiul cardinalului Spellman. El a mers de multe ori pe linia frontului şi i-a numit pe soldaţii americani
"soldaţii lui Hristos". Omul care era la comanda forţelor americane era un romano-catolic, membru al
CRE, posibil un Cavaler de-al lui Columb, nu ştiu, însă a fost Generalul William Westmoreland. Deci,
Westmoreland a fost agentul cardinalului Spellman pentru a se asigura că războiul se desfăşura aşa cum
trebuia. Un alt supraveghetor al lui Westmoreland a fost băiatul cardinalului Spellman, Lyndon Baines
Johnson. Lyndon Baines Johnson era un francmason de grad 33. A luat şi el parte la asasinare, alături de
J. Edgar Hoover, un alt francmason de grad 33. Iar acest Johnson a mers la înmormântarea cardinalului
Spellman de la Catedrala St. Patrick, poza se poate vedea în lucrarea semnată de Cooney Un papă
american. Deci, Johnson a fost cu totul la dispoziţia şi apelul cardinalului Spellman prin Cartha DeLoach,
a treia persoană în ierarhia FBI-ului. După cum spune Curt Gentry, în lucrarea sa Hoover: Omul şi
secretele, DeLoach avea lângă pat un fir direct cu Johnson, iar Johnson îl putea apela oricând. DeLoach a
fost un Cavaler de Malta, supus al lui Spellman. Spellman a dorit Războiul din Vietnam, de ce? Spellman
se afla sub controlul Iezuiţilor de la Fordham University. Atunci, de ce a dorit Generalul Iezuit Războiul
din Vietnam? Locuitorii din Vietnam erau budişti, imposibil de convertit. Ei nu s-ar fi convertit la
catolicism. Ei nu aveau nevoie de Roma. În Vietnam fusese o prezenţă Iezuită de secole, aşa că s-a
hotărât acum că aproape un milion şi mai bine de budişti trebuie să fie "curăţaţi". Urma ca mai apoi să
continue această purificare cu Cambodgia, prin Pol Pot, şi de asemenea cu Tailanda. A fost o curăţire a
Laosului, Cambodgiei, şi a Vietnamului de toţi aceşti budişti, aşa după cum budiştii din China fuseseră
curăţaţi cu Mao Ţe Dun, pentru că Mao era cu totul supus Iezuiţilor. Deci, şi-au dorit Războiul din
Vietnam. Pe de altă parte Roma are controlul asupra traficului de droguri. Vaticanul controlează tot
traficul de stupefiante — toată heroina, tot opiumul, toată cocaina, tot ce se desfăşoară în Columbia.
Columbia are un concordat cu papa. Un concordat este un tratat făcut cu papa. Hitler a avut un
concordat. Mussolini a avut un concordat. Franco a avut un concordat. Ei au vrut să aibă un concordat şi
aici [în America, n.tr.], acesta fiind motivul pentru care preşedintele Reagan a recunoscut formal
suveranitatea Cetăţii Vaticanului în anul 1984. Cel mai mare trădător pe care l-am avut vreodată a fost
Ronald Reagan. Deci, ei au avut un concordat. Columbia are un concordat. Crede cineva că drogurile
care ies din Columbia, o ţară care are un concordat cu Roma, nu sunt controlate de Roma? Dacă Roma
nu ar vrea trafic de droguri al Columbiei, atunci ar fi pus capăt concordatului. Întregul trafic de droguri
este rulat de marile familii ale Mafiei din Columbia, supuse Generalului Iezuit. Iar Generalul Iezuit a rulat
traficul de opium, cu câteva secole în urmă, atunci când traseul acestora pornea din China. Ei rulau
traficul [comerţul, n.tr.] de mătase, de pietre preţioase. Filmul Shogun nu este decât ce se vede la
suprafaţă, o pojghiţă subţire a imaginii "vaselor negre" Iezuite care făceau trafic cu toată această
mătase, cu perle şi cu aur şi pietre preţioase, cu tot ceea ce puteau lua din Răsărit, inclusiv opium.
Războiul din Vietnam a fost dus pentru a consolida şi controla acest uriaş trafic de droguri care urma să
inunde fiecare oraş american cu droguri, fiind aduse de CIA cu aliaţii lor de la Air America, şi apoi
distribuite de familia Trafficante de-a lungul Statelor Unite — Santos Trafficante din Miami. Deci avem
Mafia şi CIA lucrând împreună în traficul de droguri. Avem Mafia şi CIA lucrând împreună în asasinarea
lui Kennedy. Primul motiv pentru care Generalul Iezuit [la vremea aceea, Jean-Baptist Janssens] a vrut
eliminarea lui Kennedy a fost acela că acesta din urmă dorea să pună capăt Războiului din Vietnam. Al
doilea motiv este acela că el a dorit să pună capăt stăpânirii CIA, pentru că CIA l-a trădat în persoana lui
McGeorge Bundy, neoferind acoperire patrioţilor cubanezi pentru a recâştiga Cuba din mâna acelui
romano-catolic, educat Iezuit, bastard — el a fost un bastard, căci tatăl său a fost un nazist — Fidel
Castro. Kennedy a fost trădat de CIA la invazia din Golful Porcilor, care a sacrificat pe toţi patrioţii de pe
ţărmul Golfului Porcilor, deci Castro nu a avut o opoziţie reală. Aceasta a fost aceeaşi tactică pe care CIA
şi KGB-ul au folosit-o la vârf, lucrând împreună cu Angleton [şef la CIA, n.tr.] la conducere, în revoluţia
din Ungaria, atunci când CIA a instigat acea revoluţie, iar apoi i-a trădat pe toţi acei patrioţi în mâinile
armatei sovietice şi KGB-ului, lucru care i-a înfuriat pe oficialii de frunte de la CIA. Este aceeaşi tactică:
stârneşti o revoluţie şi apoi sacrifici pe acei oameni care au vrut cu adevărat să menţină o rezistenţă.
Când acest lucru s-a întâmplat, atunci când McGeorge Bundy a oprit acoperirea [susţinerea, n.tr.]
aeriană în invazia din Golful Porcilor, acest lucru a pus capăt rezistenţei împotriva lui Castro şi l-a întărit
pe acesta în putere. Şi, bineînţeles, aceasta a fost intenţia Iezuiţilor care L-AU EDUCAT. Iată-l pe Kennedy
cu o imagine negativă. Primeşte lovituri de ouă în plină figură. Oare ce doreşte să facă acum? Semnează
un Memorandum, după cum spune Fletcher Prouty, şi ia toată puterea din mâna CIA dând-o grupuui
restrâns al şefilor de personal. CIA a fost construită de Cavalerii de la Malta. Unul dintre fondatorii CIA a
fost "Wild" [sălbaticul, n.tr.] Bill Donovan, un irlandez romano-catolic, iar ei sunt cei mai fanatici, şi
fratele său, un preot dominican, Vincent. Deci, CIA a fost întemeiată de acest romano-catolic, primul
cap, pentru a întări controlul catolic sau al Vaticanului asupra instituţiei. Eu nu sunt împotriva catolicilor
ca oameni; sunt împotriva ierarhiei Romei. Catolicii americani nu ştiu NIMIC despre tot ceea ce se
întâmplă. Dacă ar şti, mâine dimineaţă ar fi un miting în faţa catedralei St. Patrick’s. Deci, eu sunt
împotriva ierarhiei, şi arăt că preşedintele Kennedy a fost împotriva Războiului din Vietnam, şi de
asemenea dorea să dea la o parte CIA. Ei bine, Iezuiţii au implementat în CIA pe toţi luptătorii nazişti SS
de frunte, pentru că Iezuiţii s-au folosit de SS pentru a-i ucide pe evreii din Europa. Atunci când
Einsatzgruppen a intrat în Rusia, Iezuiţii au urmat cu SS-ul şi au curăţat Rusia apuseană de toţi evreii ei.
De aceea Stalin a ucis deliberat 40.000 dintre cei mai buni ofiţeri ai săi. De aceea el i-a dat la o parte pe
cei mai buni generali ai săi, i-a curăţat, pentru că dorea să fie sigur că Armata Roşie va pierde pe măsură
ce armata germană avansa, pentru că după acea urmau să vină trupele SS-ului care să cureţe Rusia de
evreii pe care Stalin îi ura atât de mult. Şi, apropo, istoria este uneori ironică, pentru că fiica lui Stalin s-a
căsătorit cu un evreu. Deci, CIA a fost alcătuită din foşti membri ai SS-ului. CIA devenise acum un braţ —
şi un braţ informaţional — al Vaticanului. Cavalerii de la Malta erau infiltraţi peste tot. Casey a fost un
Cavaler de Malta. Angleton a fost un Cavaler de Malta. Cavalerii erau peste tot. Angleton s-a ocupat cu
personalul care urma să ocupe posturile din "Biroul Vaticanului", acesta fiind un birou din interiorul CIA
care are o legătură directă cu Vatican. Deci, Kennedy a dorit să pună capăt acestei "comunităţi
informaţionale". Acesta i-a fost sfârşitul. Şi nu numai pentru el, ci pentru oricine ar fi încercat să pună
capăt CIA, pentru oricine ar fi încercat să pună capăt Războiului din Vietnam. Aici i-a fost sfârşitul pentru
că el a atacat instituţia Iezuită a Federal Reserve Bank tipărind bancnote americane, şi l-au curăţat. Ei ne-
au omorât singurul nostru preşedinte romano-catolic. Şi este aici din nou prezentă o ironie a istoriei şi a
judecăţii faptul că — nu protestanţi, ca Harry Truman, Franklin D.Roosvelt, sau alţii — ci un preşedinte
romano-catolic a fost acela care a încercat cu adevărat să ţină piept puterii temporale a papei în această
ţară. Şi în multe feluri, deşi Kennedy a fost de fapt un socialist şi un comunist, cel puţin a ţinut piept
puterii temporale a papei. Şi pentru aceasta ar trebui să mulţumim şi să ne aducem aminte de numele
lui. Dar ce au făcut ei numelui lui? L-au călcat în picioare. Ori de câte ori îl vezi la TV, ceea ce ţi se oferă
este faptul că era un afemeiat, lucru pe care nu îl neg, dar, oare nu îi putem acorda credit atunci când
acesta este meritat? De aceea au scăpat de John F. Kennedy. Şi apoi, bineînţeles, imediat ce a fost
asasinat, John McCone, directorul de la CIA, se duce în ziua următoare la Casa Albă pentru a anula
Memorandumul care punea capăt Războiului din Vietnam şi pentru a face un război complet fără
condiţii, cu deplină autoritate. CIA era şi este uimitor şi din plin finanţată, pentru că este vorba de un
război în care CIA este implicată. Şi au încercat tot ceea ce este cuprins în noua lor tehnologie, aparatele
antigravitaţionale, oamenii lor din care vor să facă specimenele acelea de tip "luptătorul de un milion de
dolari". Ei şi-au testat toată noua tehnologie în Vietnam. A fost un mare teatru experimental, iar
Kennedy a ştiut acest lucru. El l-a ştiut şi a ştiut de asemenea că poporul american nu avea nici cea mai
vagă idee despre cele ce se întâmplau; şi încă a mai încercat să le ţină piept, în ciuda avertizărilor venite
din partea tatălui său. Pentru că tatăl său a fost cel mai puternic Cavaler de Malta din Imperiu.
Martin: Există vreo teorie cu privire la înlăturarea din scenă a juniorului [Kennedy]?
Phelps: Da. După cum spune Tom Kuncle, în publicaţia sa, John F. Kennedy, Jr. a dorit să îi descopere pe
adevăraţii ucigaşi ai tatălui său, şi a avut şi puterea să-şi publice concluziile. Deci, l-au dat la o parte
imediat. Ei nu ar fi permis ca acest lucru să aibă loc.
Phelps: Pentru că sunt nemuritor — până la momentul de la care Domnul nu mai are ce face cu mine. Eu
sunt un calvinist şi un baptist, şi noi credem în suveranitatea lui Dumnezeu. Şi atâta timp cât lucrăm
după voia Lui, ei nu se pot atinge de noi, indiferent de puterea pe care o au.
Martin: Motiv pentru care avem şi această conversaţie.
Phelps: Motiv pentru care avem şi această conversaţie. Să nu crezi nici un moment că acest telefon nu
este înregistrat. Ei ştiu asta. Chestiunea este pe faţă. Dar vorbim aici de un Dumnezeu providenţial,
suveran care doreşte să facă diferite mutări, care se foloseşte de efecte secundare, de oameni, aşa după
cum şi Satana se foloseşte de ei. Diavolul foloseşte întotdeauna efectele secundare, oamenii. Deci, ceea
ce avem aici este un grup de oameni vs. un alt grup de oameni; o cale duce la rău, iar Dumnezeul
adevărat şi atotputernic ne duce spre bunătate. Problema este, în cazul nostru, că sunt doar puţini
oameni care mai cred în Dumnezeu. Nimeni nu mai crede că El poate da eliberarea. Mai suntem doar o
mână de oameni aceia care spunem: "Ei bine, noi o să împlinim voia Lui; noi o să ne încredem în El, în
puterea Lui". Şi, spunem asemeni evreilor care erau gata de a fi aruncaţi în cuptorul de foc al lui
Nebucadneţar, Dumnezeul nostru poate să ne elibereze. Noi vom spune adevărul!
Martin: Ia să mai vedem. Aş putea arunca la gunoi o mare parte din aceste întrebări. Mare parte pare,
într-un fel, nerelevant timpurilor contemporane pentru că se petrec prea multe lucruri în momentul
actual. Dar, veste bună! Am fost şocat să citesc în cartea ta tot ceea ce ţine de lucrurile istorice care au
avut loc ca rezultat al lucrării acestor oameni răi. Ţi-ai dedicat cartea unor persoane catolice, patru
bărbaţi de care sunt sigur că nimeni nu a auzit: Charles Chiniquy, Jeremiah Crowley, Emmett McLaughlin
şi Alberto Rivera. De ce aceştia?
Phelps: Pentru că aceşti bărbaţi romano-catolici au fost preoţi; au părăsit preoţia şi au spus adevărul
despre ceea ce se întâmplă în realitate. Şi toţi în afară de unul, cred că Emmett McLaughlin, au plătit cu
viaţa. Chiniquy a scris pe larg dezvăluind asasinarea preşedintelui Lincoln de către Iezuiţi, atunci când a
scris capodopera lui Cincizeci de ani în biserica Romei în anul 1886. El demonstrează că Lincoln a fost
asasinat de către Iezuiţi, şi că totul a fost muşamalizat de guvernul de la acea vreme. Jeremiah Crowley:
acest preot a fost un mare irlandez care a venit în America, şi văzând corupţia din arhidioceza din
Chicago, căci era sufocată de corupţie, a părăsit-o şi a dezvăluit-o. Şi, bineînţeles, mai târziu a venit la
Hristos şi a devenit un credincios al Bibliei, ceea ce s-ar numi un protestant. Protestanţii de astăzi nu
cred în Biblie. Protestantismul de astăzi este doar coajă goală, nu mai înseamnă nimic. Dar, în acele
vremuri din anul 1912 ei credeau Biblia. Apoi Crowley a dezvăluit multe alte lucruri, şi unul dintre
lucrurile pe care el le-a expus, şi care m-a ajutat, a fost acela că el a avertizat cu privire la Iezuiţi, cu
Cavalerii lui Columb pe care îi au — cavaleri care, spune el, se numesc după Columb, despre care tot el
ne spune că era un evreu spaniol un pirat şi un violator de fecioare — Columb nu a fost un creştin; are o
secţiune voluminoasă în cartea despre Columb. Ţinta Cavalerilor lui Columb era acela de a îndeplini
politicile Iezuite, şi parte a acestor politici a fost aceea de a restaura puterea temporală a papei, pentru
că, vă amintiţi, papa o pierduse în anul 1870 şi ei o doreau înapoi. Şi au luat înapoi puterea prin
Mussolini în anul 1929. Ei bine, în cartea pe care Crowley a scris-o în anul 1912, el spune că Taft şi Teddy
Roosevelt erau supuşi necondiţionat papei şi cardinalilor din New York. Şi el mai spunea şi că ei vor să
folosească puterea militară pentru a restaura puterea temporală a papei peste întreaga lume. Şi ACEST
lucru s-a împlinit absolut corect. Aceasta este politica externă a Americii. Conciliul de la Trent este
politica externă a Americii în ziua de azi. Asta se întâmplă în Serbia şi în Bosnia. Este Conciliul de la Trent
— Iezuiţii folosindu-se de American Air Force pentru a bombarda acei oameni ortodocşi până la zdrobire
completă. Însă asta a fost contribuţia majoră a lui Crowley. Apoi Emmett McLaughlin a scris câteva cărţi.
Spre exemplu Părintele oamenilor; Crimă şi imoralitate în Biserica Catolică, demonstrând faptul că
popoarele catolice sunt mult mai apăsate de fărădelege şi mult mai criminale decât cele protestante, şi a
demonstrat-o cu statistici luate din penitenciare. Emmett McLaughlin a mai scris şi o altă carte numită
Asasinarea lui Abraham Lincoln, unde, din nou, el demonstrează că Lincoln a fost asasinat de Iezuiţi.
Deci, Emmett McLaughlin a venit din Biserica Catolică. După cunoştinţa mea el nu a fost născut din nou.
Nu a fost mântuit, însă a spus adevărul. S-a căsătorit cu o călugăriţă şi a trăit apoi o viaţă de virtute şi
onoare după ce a plecat din biserică. Ultimul este, bineînţeles, Alberto Rivera, care a fost foarte urât de
către Vatican pentru că a fost un Iezuit de frunte care a ieşit dintre ei, la sfârşitul anilor ‘60, cam în anul
1969, şi a dezvăluit puterea Romei din mişcarea ecumenică, faptul că Roma îl controlează pe Kathryn
Kuhlman; faptul că Roma îl controlează pe Billy Graham; faptul că Roma îl controlează practic guvernul
nostru — Ronald Reagan. Reagan, atunci când a făcut jurământul care i se cerea pentru Birou Oval, a
stat cu faţa spre obelisc, indicând faptul că această ţară va avea în cele din urmă un concordat. Deci,
Alberto Rivera s-a convertit la Hristos, într-un mod minunat, şi a pus bazele unei asociaţii numite Centrul
de Informaţii Anti-Christ, de undeva din Los Angeles. Au încercat să îl ucidă de cinci ori. Un dentist i-a
lăsat înfipt un ac printre dinţi, încercând să îl infecteze în creier. Când a suferit în urma acestei
intervenţii, cam la un an mai târziu, nimeni nu a putut să-şi dea seama unde este problema. Cu toţii s-au
rugat pentru el. Totul s-a descoperit atunci când a mers la un alt dentist. I-a fost scos acul. Altădată a
fost aruncat în faţa unui metrou. Au încercat să îl ucidă pe acest om de cinci ori, şi în cele din urmă a
murit, cred, de cancer la un spital în urmă cu vreo trei ani. Însă aceşti patru mari, minunaţi preoţi catolici
au făcut tot ce au putut mai bine pentru a dezvălui puterea Romei şi încercările ei de a distruge
suveranitatea noastră ca popor protestant, credincios al Bibliei. Deci, acestor oameni le dedic cartea
mea.
Phelps: Am fost învăţat întotdeauna să fiu un patriot, mai întâi un patriot al Americii în primul rând, orice
altceva fiind pe locul al doilea. Mai apoi, atunci când am ajuns să Îl cunosc pe Domnul la vârsta de 17 ani,
mi-am dat seama că Biblia învaţă acelaşi lucru — că Domnul a instituit popoarele. Dumnezeu nu a
intenţionat niciodată guverne mondiale; acesta este rezultatul lucrării Diavolului. Deci, fiind un patriot şi
un naţionalist — crezând în suveranitatea naţională — am fost mântuit la vârsta de 17 ani, am mers în
armată la trupele Air Force, am activat într-o garnizoană dintr-o zonă cu armament nuclear din
Germania timp de trei ani, m-am întors şi am plecat la un colegiu unde se studia Biblia. Atunci când am
mers la colegiu, a apărut în scenă problema versiunii Bibliei King James, cu alte cuvinte aceasta era acum
o versiune învechită. Folosisem această versiune dar nu mi-am pus niciodată problema în felul acesta. Ei
bine, unii foloseau versiunea NIV, alţii NASB, şi mi-am zis: "Poate că acestea sunt numai nişte versiuni
moderne a ceea ce am eu". Şi mi-am zis: "Dacă ei vor să folosească altă versiune, treaba lor, eu o să
folosesc King James". Am descoperit apoi că textul grecesc al versiunii King James, este Textus Receptus,
care a fost textul grecesc al Reformaţiunii. El reprezintă 95% din manuscrisele existente astăzi. Textul
grecesc pe care se bazează celelalte versiuni — textul grecesc după Westcott şi Hort, l-am descoperit a
fi cu adevărat o conspiraţie pentru a pângări Textus Receptus din Anglia. Poartă numele lui Brooke Foss
Westcott şi al lui Anthony Hort, care erau închinători ai Mariei. Mai târziu, am aflat că l-au invitat pe
cardinalul Newman pentru a lua parte la comitetul de revizuire. Ei bine, cardinalul Newman a fost un
trădător al Bisericii Anglicane, cu acel Track 90, care a aruncat în aer Biserica Anglicană. Apoi a părăsit
Anglia şi a devenit un cardinal al lui Pius al IX-lea. Deci îl avem aici pe cardinalul Newman, şi pe E. B.
Pusey, care au fost invitaţi să ia parte la acest comitet de revizuire, rezultatul final fiind un text grecesc
produs într-o formă pro-Ieronim şi pro-Vulgata latină. Vulgata latină a lui Ieronim este baza pentru textul
Iezuit Rheims-Douay, care a fost elaborat la anul 1582, şi care era o încercare de a rivaliza cu textul
englezesc al lui William Tyndale, ce a devenit mai târziu King James Version a anului 1611. Deci am văzut
acum amestecul Iezuit în colegiul biblic unde studiam, amestec ce încerca să mă lipsească de Cuvântul
lui Dumnezeu, versiunea autorizată a anului 1611, în ediţia sa prezentă a anului 1769. M-am gândit apoi
"Aici e mâna Iezuiţilor, ce altceva mai poartă oare amprenta lor?" Şi următorul eveniment la care am
fost condus a fost asasinarea preşedintelui Lincoln. Şi îmi aduc aminte că am citit cartea lui Burke
McCarty’s Adevărul ascuns cu privire la asasinarea preşedintelui Abraham Lincoln, după care am plâns în
cămăruţa mea de la colegiu.
Martin: Pentru mine una dintre cele mai provocatoare părţi a cărţii tale a fost serie de descoperiri
despre Lincoln. Am fost şocat de asta.
Phelps: Este ceea ce au făcut. Nu uita, Lincoln nu avea de gând să accepte Cel de-al 14-lea Amendament.
El dorea ca statele sudiste să revină în Uniune pe acelaşi drum pe care au plecat, lucru care ne-ar fi dus
la o republică federală după cum a întemeiat-o Washington. Iar acest lucru nu ar fi fost permis de către
Iezuiţi. Ei îi doreau convertirea într-un Imperiu. Statele trebuiau să fie provincii subordonate
Washington-ului. Iar Cel de-al 14-lea Amendament ar îndeplini acest lucru prin retragerea cetăţeniei.
Lincoln a fost reales, şi era gata să facă pună capăt acestui lucru, iată motivul pentru care l-au ucis.
Kennedy era gata să implementeze politicile sale; motiv pentru care ei nu au mai permis ca el să fie
reales.
Phelps: The Jefferson Bible — şi poate că ştii acest lucru — înseamnă Matei, Marcu şi Luca. Iar Thomas
Jefferson, fiind un deist, fiind un păgân în toată puterea cuvântului, a scos tot ce era supranatural din
aceste trei evanghelii. Jefferson a fost un deist; a avut legături cu francmasonii francezi care erau
implicaţi în Revoluţia Franceză, şi nu a fost aici la scrierea Constituţiei noastre protestante. Aşa se face că
Domnul l-a scos din imagine. Jefferson a fost folosit doar pentru a-şi aduce aportul la Revoluţie —
pentru că Domnul foloseşte lucrurile nesfinte pentru lucrurile bune. Însă Jefferson a copiat mare parte a
Declaraţiei de Independenţă din Mechlenburg Declaration, scrisă de prezbiterienii calvinişti din Carolina
de Nord, atunci când ei s-au despărţit, când acel ţinut Mechlenburg s-a despărţit de Colonii.
Phelps: Ba da, poţi găsi scris acest lucru în scrierile prezbiteriene. Se poate afla de la D. James Kennedy;
el are o idee despre acest lucru. Iar Jefferson a copiat, la sfârşit: "...şi pentru aceasta ne devotăm vieţile,
soarta şi sfânta noastră onoare". Copiat direct din Mechlenburg Declaration. Jefferson a fost un
plagiator; a fost un mare francmason; şi nu era aici la vremea când s-a scris Constituţia noastră. Iar
motivul pentru care oamenii din Virginia l-au ales în funcţie a fost acela că era un om care lupta pentru
drepturile statului. El dorea nişte puteri limitate ale Washington-ului, iar acesta era un lucru bun. Atunci
când Jefferson a fost ales, el a anulat tot ceea ce făcuse regele-preşedinte John Adams, prin legile sa cu
privire la străini şi instigare la disidenţă, pentru că John Adams dorise să fie un rege, iar Jefferson a
anulat şi a fost ales două mandate pentru asta.
Martin: Mă uit acum la alte lucruri care sunt cumva mai în urmă acum. Secreta Monita. Care este
semnificaţia acestui lucru?
Phelps: Instrucţiunile secrete [extrase din acest material găsiţi la sfârşitul interviului] sunt manuale care
se dau Iezuiţilor mărturisiţi, acelora care se află sub jurământul extrem. [Jurământul este şi el prezentat,
dar complet la sfârşitul acestui interviu.] Prin acestea li se spune cum să-şi ducă planurile la îndeplinire,
subjugând popoarele şi naţiunile Generalului Iezuit, şi astfel sub puterea temporală a papei. Li se spune
cum să înşele. Li se arată cum să jefuiască pe văduvele bogate de moştenirile lor, aşa cum au făcut cu
cea de-a doua soţie a lui Astor care a supravieţuit catastrofei de pe Titanic. Li se spune cum să abordeze
lucrurile în general. Această carte în sine nu poate fi cunoscută, şi chiar dacă s-ar publica vreodată, ei i-ar
nega existenţa. Dar când vezi lucrările pe care le-au făcut Iezuiţii, este cu totul în acord cu Secreta
Monita. Există o foarte interesantă secţiune în carte lui Edwin R. Sherwin Ingineria din mijlocul iadului,
scrisă cred în anul 1886 — o altă carte care a fost interzisă. Se găseşte de obicei în arhivele tuturor
vechilor biblioteci de aici. Şi el arată cum această lucrare Secreta Monita a fost descoperită în America
de Sud de către un mason, iar masonul a reuşit să fugă într-o lojă după ce a fost împuşcat. El a adus în
lojă Secreta Monita, şi atunci au fost câţiva francmasoni care au văzut Secreta Monita. Sunt câţiva
francmasoni de grad inferior care cred că Ordinul Iezuit este inamicul lor, de acea acest material a fost
dus în lojă şi apoi publicat. Însă masonii de grad superior, bineînţeles, lucrează mână în mână cu ei.
Secreta Monita a fost o dată deci descoperită în acest mod. A fost publicată în Olanda. Apoi, în anul
1857, a fost retipărită în Anglia.
Martin: Scrisorile provinciale ale lui Pascal au avut un impact devastator în dezvăluirea Iezuiţilor. Cum
explici?
Phelps: Blaise Pascal a fost un hughenot, un calvinist francez. Aici avem încă o dată un om fără teamă.
Un om căruia nu îi este teamă de moarte; el va spune adevărul. Deci Blaise Pascal a scris o serie de
scrisori trimise către şi din provincie, şi le-a scris într-o manieră satirică, care bineînţeles a suscitat
uimitoarea minte a francezului de rând. Francezii, bineînţeles, au ajuns la concluzia că acesta a fost
adevărul absolut, iar apoi au trecut din nou la persecutarea Iezuiţilor. Însă Scrisorile provinciale sunt
considerate ca o lucrare clasică. Blaise Pascal a mai scris şi alte mari lucrări.
Martin: Papa Ganganelli-Clement al XIV-lea a interzis Ordinul cu desăvârşire în anul 1773, iar ca rezultat
a fost ucis.
Martin: Acest ordin a fost abolit de 39 de ori în diferite regate ale Europei. Nu trebuie să fii un geniu ca
să-ţi dai seama că este ceva teribil de rău cu acest grup!
Phelps: Exact. Oare toţi aceştia sunt nişte bigoţi? Oare toţi aceştia care au interzis Ordinul Iezuit sunt
nişte bigoţi cu creierele spălate şi nişte protestanţi fanatici? Vei găsi că cea mai dârză rezistenţă
împotriva Iezuiţilor a venit din ţările catolice, din partea monarhilor catolici. De aceea monarhii romano-
catolici şi nobilimea de astăzi nu îndrăzneşte să li se opună. Cei din familia Kennedy nu s-au atins de ei.
Monarhii Europei nu s-au atins de ei. Habsburgii nu s-au atins de ei, pentru că Iezuiţii şi-au regăsit
puterea în Revoluţia Franceză şi în războaiele napoleonice — apoi i-au persecutat din nou în Europa
când Iezuiţii au fost, în mare parte, daţi afară de pe continent în anii 1800. Toate popoarele europene le
interziseseră accesul în ţară. Germania le-a interzis accesul în anul 1872. Iar apoi, primul război mondial,
al doilea război mondial, un al doilea Război de 30 de ani au fost răsplata lor pentru ceea ce li s-a făcut.
Şi oricând de atunci încoace, nu s-a mai atins nimeni de ei. Papa Ganganelli i-a interzis pe Iezuiţi printr-o
bulă papală; Iezuiţi numesc acel act un "rezumat", ceva neimportant. Nu este doar o notă, se găseşte în
Biblioteca bulelor, şi actul este numit Dominic Ac Redemptor Nostor. Acesta este numele bulei. Iar
atunci când i-a abolit, i-a abolit pe veci — ca să nu se mai pună încă o dată problema abolirii lor, ca să nu
mai înveţe pe nimeni. El le-a confiscat toată averea şi proprietăţile şi bogăţiile. Cea mai mare parte a lor
a fost luată de dominicani, de aceea dominicanilor li s-au tăiat penisurile în timpul Revoluţiei Franceze.
Asta este exact ceea ce le-au făcut iacobinii. A fost răsplata din partea Iezuiţilor: "Băiete, să nu
îndrăzneşti să ne iei proprietatea noastră. Şi să nu îndrăzneşti să ne iei Inchiziţia." Iacobinii au ucis
aproape pe toţi dominicanii din Franţa.
Martin: Cum se face că asasinarea lui Wilhelm de Orania a fost atât de semnificativă?
Phelps: Wilhelm de Orania a fost părintele libertăţii religioase. Wilhelm de Orania este omul care le-a
acordat evreilor libertatea de a veni în Amsterdam. Iar evreii au numit Amsterdamul drept "noul
Ierusalim". Ca să spunem de la început, Wilhelm de Orania a fost un catolic. A nu se uita că atunci când
era într-o pădure, la vânătoare împreună cu regele Franţei, iar regele Franţei i-a spus pe faţă toate
planurile de a-i distruge pe protestaţii din Olanda, Wilhelm a tăcut. De aceea a fost numit "Wilhelm cel
taciturn" sau "Wilhelm cel tăcut". Deci, a păstrat totul în inima sa, iar apoi s-a întors în Olanda hotărât să
îi elibereze pe calvinişti şi pe protestanţi de această exterminare. Wilhelm a plecat în Germania
împreună cu soţia sa germană şi, după cum spune Motley în lucrarea sa Republica olandeză, a format o
armată de germani dar nu a reuşit să elibereze Olanda. Astfel, au fost olandezii înşişi aceia care s-au unit
cu Wilhelm de Orania în încercarea de a elibera ţara, lucru pe care l-au şi făcut în cele din urmă ca
"sălbatici cerşetori ai mărilor". Deci, Wilhelm a fost o mare inspiraţie.
El a scăpat dintr-un asediu al spaniolilor romano-catolici fanatici, conduşi de Iezuiţi, atunci când Domnul
i-a eliberat providenţial şi a făcut să bată un vânt puternic peste diguri, şi a inundat întreaga zonă,
inundând astfel pe luptătorii spanioli. Iar după aceea, El a trimis un alt vânt de apus şi a dus înapoi apa
peste diguri. Acesta este un fapt istoric! De ce nu ni se spune asta la istorie? Din acelaşi motiv pentru
care nu ni se spune nici că Ludovic al XIV-lea şi-a adus armata dincolo de râu în Olanda pentru a-i ucide
pe toţi acei olandezi, în anul 1672. Şi chiar acolo, în locul pe unde armata traversa s-a înmuiat pământul
sub picioarele lor şi întreaga armată franceză a alunecat în albia râului, ca rezultat al rugăciunilor
protestanţilor din Olanda. Nici acest lucru nu ni se spune! Asasinarea lui Wilhelm de Orania a fost
probabil cel de-al doilea gest ca importanţă în dominaţia Iezuită, imediat după uciderea lui Coligny în
masacrul din noaptea Sf. Bartolomeu. Pentru că mai întâi a fost masacrul din noaptea Sf. Bartolomeu şi
mai apoi uciderea lui Wilhelm de Orania. Şi, bineînţeles că Wilhelm de Orania a fost împuşcat de un
asasin supus Iezuiţilor, Balthazar Girard, în propria sa casă. Iar ultimele cuvinte ale lui Wilhelm au fost,
bineînţeles: "Dumnezeu să aibă milă de aceşti oameni săraci."
Phelps: Institutul Regal de Afaceri Internaţionale este corespondentul Consiliului de Relaţii Externe
american (CRE). Institutul Regal se ocupă de Anglia si Imperiul Britanic, ceea ce a fost cândva o extensie
a Britaniei, aşa cum CRE se ocupă în ţara noastră. Sunt organizaţii surori.
Phelps: Nu ştiu în momentul de faţă. Societatea lui John Birch a scris destul despre asta, şi au dezvăluit
multe lucruri despre CRE şi IRAI. Allan Stang a scris şi el destul despre asta.
Phelps: Acţiunea "Planul Praf de puşcă" din anul 1605 a fost încercarea Iezuiţilor de a face ceea ce
William Howitt — şi Howitt a fost un mare scriitor care a redactat lucrarea o Istorie Populară a Educării
Preoţilor, în anul 1835 — a numit încercarea Iezuită de a distruge pe Marele nostru rege Solomon, King
James I, împreună cu întregul parlament protestant. Pentru că, să nu se uite, Elisabeta I i-a expulzat pe
toţi evreii din imperiul său, iar dacă erau prinşi trebuiau să fie însemnaţi şi tăiaţi în bucăţi. După moartea
ei conspiraţia a mers mai departe cu William Cecil. L-au pus pe fiul reginei Scoţiei Mary ca rege al Angliei,
în loc să îl pună pe fiul lui Elisabeta, pentru că Elisabeta avusese un fiu care fusese Earl de South
Hampton, Wriothesley, şi acesta fusese fiul lui Edward Devere, pe care noi îl ştim sub numele de William
Shakespeare. Nu a exista nici un William Shakespeare. Omul se numea Edward Devere. El conducea
Globe Theater. El era Domnul Mare Capelan al reginei Elisabeta, şi în secret a avut cu ea un fiu care a
fost Earl al III-lea de South Hampton. El a fost moştenitorul de drept al tronului, nu regele James VI al
Scoţiei. Puteţi găsi toate aceste lucruri documentate în două mari lucrări: prima este numită
Shakespeare identificat iar autorul este Looney. Explozia acestei cărţi s-a numit Această stea a Angliei,
scrisă de Carlton şi Dorothy Ogborn în anul 1952, şi este vorba despre o lucrare de 1200 de pagini. Aici ei
explică toate piesele lui Shakespeare, şi faptul că ele sunt, în cuvintele lui Hamlet: "Un rezumat şi o
cronică abstractă a vremurilor." Nimic altceva decât istorie. Apoi a mai fost o altă lucrare Oare
Shakespeare nu a fost altcineva?, scrsiă de Tweeny, iar în această carte el evaluează cele 150 de sonete.
În aceste sonete Edward Devere îşi înregistrează numele: Vere sau Uvre sau Vere — îşi pune numele în
acrostihuri de-a lungul tuturor sonetelor. Iar în ultimele sonete îşi pune numele în dublu acrostih. Este
ceva uimitor, o demonstraţie a celor scrise în sonete.
Martin: De ce au fost Iezuiţii atât de supăraţi cu privire la Edictul din Nantes, şi care a fost semnificaţia
lui?
Phelps: Edictul din Nantes a fost înaintat de către regele Henry al IV-lea. Regele Henry al IV-lea a fost un
romano-catolic, dar s-a convertit la protestantism şi a devenit un hughenot. Însă nu i s-a permis să preia
tronul Franţei până când nu a renunţat la protestantism. Deci, de dragul împărăţiei el a renunţat la
protestantismul său şi, în anul 1610 cred, a emis Edictul din Nantes. Acest edict garanta libertatea
religioasă a tuturor francezilor. Asta includea pe protestanţi, calvinişti, hughenoţi, care bineînţeles îi
includea şi pe toţi aceia care l-ar fi urmat pe amiralul Coligny, pe care Iezuiţii l-au ucis prin acea lupoaică
pe nume Catherine de Medici. Prin acest edict avem în Franţa libertatea religioasă. Însă aşa ceva nu ar
putea rezista. Franţa este o piatră unghiulară a puterii Iezuite, deci nu se va permite ca aşa ceva să aibă
loc. Conciliul din Trent a condamnat edictul din pricina garantării libertăţii de conştiinţă. Deci, după ce l-
au ucis pe Henry prin Ravaillac, când i-au străpuns inima, după cum spune Sully în memoriile sale că l-au
ucis pe Henry pentru asta, şi de asemenea pentru faptul că a încercat să repună în putere pe olandezi.
Apoi avem anul 1685 — atunci când trupa The Beatles cântă despre "Regele Soare" în albumul lor "Alb",
ei cântă despre Ludovic al XIV-lea. Şi asta ne spune că The Beatles erau controlaţi de Iezuiţi. Regele
Soare, Ludovic al XIV-lea care a domnit peste Franţa cred o perioadă de 60 de ani, el, din pricina
confesorului său Iezuit care era Pere La Chaise, a revocat Edictul din Nantes, şi cu asta s-a pierdut orice
libertate religioasă din Franţa. Iar apoi şi-au trimis dragonii francezi care au decapitat şi au ucis aproape
fiecare hughenot pe care l-au putut găsi, scoţând afară din ţară 500.000 de francezi, bogăţia Franţei,
puterea de muncă a Franţei, cu toţii au părăsit ţara pentru a pleca în Olanda sau în Anglia. Asta a
însemnat distrugerea Franţei. De atunci încolo Franţa a devenit o naţiune de nimic. Revoluţia Franceză
nu ar fi avut loc niciodată dacă nu ar fi avut loc mai întâi revocarea Edictului din Nantes. Pentru că acum
în Franţa nu există Biblia. Până în ziua de azi francezii nu au publicat niciodată o ediţie franceză a Textus
Receptus. În primul rând, toate Bibliile franţuzeşti au fost editate în alte ţări, atunci când au fost traduse
după textul grecesc cunoscut ca Textus Receptus în limba franceză; Franţa nu a făcut-o niciodată. Acesta
este un indiciu al puterii Iezuite asupra Franţei până în ziua de azi. Iar francezii au fost cei mai plini de
bărbăţie, cei mai puternici, cei mai graţioşi, cei mai hotărâţi în eliminarea Iezuiţilor din ţara lor. I-au dat
afară, după cunoştinţa mea, de trei ori — şi din nou s-au întors, au stârnit războaie, i-au ucis pe
conducători, etc. L-au dus în exil pe Eugene Sue; a murit de inimă. L-au trimis în exil pe Calvin, niciodată
nu s-a mai putut întoarce în Franţa. Toţi marii Franţei au fost trimişi în exil. Deci, ca patrioţi americani,
avem în francezi nişte adevăraţi camarazi. Ei ne-au ajutat în Revoluţia Americană. Şi de ce crezi că ne-au
ajutat? Pentru că ei fuseseră expulzaţi din Franţa. De ce ne-au ajutat spaniolii? De ce au finanţat
revoluţia noastră? Pentru că Iezuiţii au fost daţi afară din Spania. Răsplata a venit pentru Spania ca şi
pentru Franţa pentru că au ajutat ca această naţiune eretică, protestantă să se nască, prin războaiele
napoleonice atunci când l-au ucis pe Ludovic al XVI-lea şi i-au scos pe Buboni afară din Spania. Aceasta a
fost răsplata.
Martin: Timp de treizeci de ani, între anii 1618-1648, ai afirmat că Iezuiţii, prin Ferdinand al II-lea au ucis
10 milioane de oameni. Asta este o afirmaţie puternică.
Phelps: Această afirmaţie este luată din lucrarea lui Ridpath Istoria lumii, publicată în anul 1899. Iar
aceasta este enciclopedia lui cu privire la istoria lumii. Acest fapt era ceva arhicunoscut în anul 1899.
Războiul de 30 de ani a fost iadul pe pământ pentru Europa. Două treimi din Germania au fost redate
Romei. A fost rasă, jefuită, distrusă. Wallenstein şi Tilly au fost acei generali romano-catolici fanatici care
au violat şi jefuit orice au găsit în cale. Însă Domnul a ridicat câţiva generali de marcă precum Gustavus
Adolphus din Suedia. El a fost numit "Regele Zăpezii" şi a fost unul dintre cei care în cele din urmă a
pavat drumul spre victorie după 30 de ani de război. Însă fără victoria protestantă a Războiului de 30 de
ani, fără pacea de la Westphalia, la care papa nu a fost invitat, nu am fi avut nici o eră modernă aşa cum
o cunoaştem astăzi. Oricare istoric poate confirma că era modernă a început în anul 1648. Atunci s-a
sfârşit Războiul de 80 de ani între Olanda şi Spania. Atunci s-a sfârşit Războiul de 30 de ani între
Ferdinand al II-lea şi protestanţii din Germania şi Suedia, şi aşa mai departe. Anul 1648 este minunatul
an în care a început Era Modernă, atunci când inventatorii au putut merge în Germania unde să spună:
"S-ar putea ca Pământul să nu fie plat." Şi poate că de acum încolo Leeuwenhoek putea inventa
microscopul în Olanda, iar mai târziu James Clerk Maxwell, care era un credincios al Bibliei, protestant
prezbiterian, putea scrie tratatul său intitulat Electricitate şi Magnetism, părintele a ceea ce cunoaştem
astăzi despre electricitate şi magnetism. De acum încolo ştiinţa putea înflori şi aduce roade. De acum
încolo puteam avea literatură. De acum încolo puteam avea mari scriitori ca Sir Walter Scott, care a scris
mari lucrări ca Ivanhoe şi Peveril Of The Peak. De acum încolo puteam avea pe Charles Dickens, un alt
protestant protestant, care a scris Povestea a două cetăţi, una este cetatea Londrei şi cealaltă a Romei.
Am văzut cum a ieşit la lumină o literatură mare ca rezultat la Erei Moderne. Însă Iezuiţii, în hotărârea lor
de a distruge Reformaţiunea şi Era Modernă şi de a ne aduce înapoi în Evul Mediu întunecat, au căutat
să răstoarne efectele Erei Moderne, şi astfel ceea ce s-a realizat în urma Războiului de 30 de ani. Iar a
cunoaşte Războiul de 30 de ani înseamnă a înţelege şi pe al doilea Război de 30 de ani, care a început în
1914 şi s-a terminat în 1945.
Martin: În anul 1639, Iezuiţii au fost de asemenea expulzaţi din Japonia. Evident Iezuiţii nu au putut uita
asta niciodată.
Phelps: Nu au uitat-o niciodată. Timp de mai bine de 200 de ani ei au fost expulzaţi. Şi să nu se uite
cuvintele lui Lincoln: "Iezuiţii nu uită niciodată." Deci, vremea răsplătirii a sosit şi pentru Japonia.
Împăratul i-a expulzat, deci dinastia cu pricina a trecut în vizorul lor. În cele din urmă fie împăratul avea
să fie distrus fie dinastia avea să-şi găsească sfârşitul. Şi a sosit vremea răsplătirii prin bombardamentul
masiv al American Air Force, finanţat de către Iezuiţi, căci Iezuiţii patronează companiile aeriene
Lockheed, Boeing, McDonald-Douglas, şi Grumman, şi ei s-au folosit de avioanele lor B-29 pentru a
bombarda Japonia şi a o preface pulbere. Se poate prelua informaţia cum că Iezuiţii controlează aceste
companii aeriene din cartea lui Avro Manhattan Miliardele Vaticanului.
Martin: Încerc să fiu cât mai la curent într-o parte, apoi văd că mai sunt şi alte lucruri interesante în
trecut. Ne întoarcem din când în când şi la chestiuni mai vechi. Cititorii noştri trebuie să fie flexibili în
parcurgerea acestui material. (râsete)
Martin: În anul 1649 a fost primul masacru irlandez. Ce s-a întâmplat de fapt, şi hai să discutăm puţin
despre ura dintre protestanţi şi catolici în Irlanda, ca rezultat al masacrului irlandez.
Phelps: Ok. Bineînţeles că noi credem în libertatea de expresie, în libertatea de conştiinţă, în libertatea
presei. Acesta este un rod al protestantismului, pentru că toţi protestanţii şi-au apărat dreptul lor de a
crede Biblia în faţa aşteptărilor Romei de a crede în preoţii şi hotărârile papilor. Mulţi irlandezi erau
născuţi din nou. Ei ajunseseră să Îl cunoască pe Domnul. Se făcuse şi multă predicare. De fapt Patrick, cel
sărbătorit de Sf. Patrick, nu a fost un catolic. A fost un protestant. Şi astfel el a fost un mare predicator
protestant al Irlandei, şi mulţi, mulţi irlandezi au ajuns să Îl cunoască pe Domnul. Iar punctul lor de
localizare era în general în nord, în Irlanda de Nord, care astăzi este Ulster, Belfast, etc. Ei bine, Iezuiţii,
împlinindu-şi Jurământul Sângeros care spunea că vor face şi vor duce un război fără încetare cu toţi
protestanţii, şi cu toţi politicienii liberali, au inventat un plan prin care să îi ucidă pe toţi protestanţii din
Irlanda prin familia O’Neil. Şi mă mai întreb dacă familia O’Neil are vreo legătură cu Tip O’Neil? În anul
1641 a început masacrul, comis de către nobilii romano-catolici şi de către gloate. Când au început acest
masacru el a continuat din anul 1641 până în anul 1649. Masacrul s-a terminat atunci când au ucis
150.000, însă încă îi învăţau pe copiii catolici să îi ucidă pe copiii protestanţi. Astfel, protestanţii irlandezi
au fost mascraţi în masă timp de opt ani de zile. Acest lucru nu este spus NICIODATĂ ori de câte ori
cineva vorbeşte despre Oliver Cromwell, atunci când Cromwell a venit împreună cu Armata sa Puritană
şi i-a pus capăt, atunci când a cucerit Drogheda, şi a ucis orice fiinţă vie din Drogheda — bărbaţi, femei,
copii, animale, totul. Cineva ar putea spune: "Vai, fiara de Oliver Cromwell. Uite ce a făcut în Drogheda!"
Dar ce se poate spune despre acele fiare care i-au ucis pe acei irlandezi protestanţi tip de opt ani de zile,
zdrobind crierii pruncilor, izbindu-le capetele de ziduri, la îndemnul preoţilor? Asta este exact ceea ce au
făcut în Croaţia cu sârbii în timpul celui de-al doilea război mondial, atunci când au smuls ochii tuturor
sârbilor prinşi, atunci când un singur preot se lăuda cu 23 de kg de ochi. Acelaşi lucru l-au făcut mai
înainte cu protestanţii irlandezi. Deci atunci a venit Cromwell şi a răzbunat masacrul irlandez, iar
masacrul irlandez NU a fost stârnit de către protestanţi, a fost început de către Iezuiţi după cum stă scris
în Cartea martirilor lui Fox. Şi se poate găsi întreaga istorie acolo, o istorie clasică pe care toţi englezii o
citeau împreună cu Biblia versiunea King James.
Martin: Crezi că Marea Britanie este cu adevărat controlată de protestanţi, de evrei sau de Iezuiţi?
Phelps: Hai să ne întoarcem puţin în istorie. Pentru a înţelege astăzi este nevoie să ne întoarcem în
vremea războaielor napoleonice. Atunci când Napoleon a venit la putere, el a fost adus la putere în
Corsica. Atunci când Iezuiţii au fost interzişi, unul dintre punctele lor de rezistenţă în timpul persecuţiei a
fost Insula Corsica. Iezuiţii, să nu se uite acest lucru, puseseră la punct Înaltele Rituri ale Francmasoneriei
prin Frederick cel Mare, şi apoi l-au folosit pe francmasonul francez Napoleon pentru a-i răzbuna. În
orice caz Iezuiţii au mai fost protejaţi în timpul persecuţiei lor şi în Anglia. Un foarte mare bogătaş — şi
poţi găsi asta în cartea lui Ridpath Istoria lumii — a donat minunatul său domeniu de la Stonyhurst
Ordinului Iezuit. Şi de atunci încolo Iezuiţii au primit protecţie de la regele George al III-lea, iar asta se
poate afla din cartea lui Mitchell Iezuiţii. Mitchell este un istoric englez. Ok, deci acum Iezuiţii sunt sub
protecţia regelui George. Ei bine, îi vor întări tronul. Iezuiţii au folosit armata şi marina engleză în
rezistenţa împotriva lui Napoleon; astfel, controlând ambele părţi Iezuiţii puteau avea controlul absolut
asupra rezultatului. Iar rezultatul final a fost acela că, după ce Napoleon a îndeplinit tot ceea ce Iezuiţii
doreau ca el să facă — expulzarea Cavalerilor de Malta, înlăturarea romano-catolicilor de pe tronul lor,
luarea ca prizonier a papei timp de cinci ani, etc. — Napoleon primeşte apoi Ordinul de a-şi abandona
armata în zăpezile Rusiei, ucigându-i pe toţi acei patrioţi francezi şi germani, astfel încât să mai rămână
numai puţini patrioţi în Europa care să mai poată ţină piept tiraniei venită din Franţa prin Ludovic al
XVIII-lea, pe care Iezuiţii urmau să îl pună înapoi pe tron. Ludovic al XVIII-lea a fost în exil, în Anglia, în
propria cameră de oaspeţi a regelui George, aşteptând sfârşitul războaielor napoleonice. Aşa că Iezuiţii l-
au pus pe Ludovic al XVIII-lea înapoi pe tron. El a permis din nou Iezuiţilor să redeschidă Inchiziţia, aşa
cum ei făcuseră cu Ferdinand al VII-lea atunci când l-au reabilitat la putere în Spania după războaiele
napoleonice. Şi de unde au primit protecţia aceşti monarhi? De la regele George al III-lea. Regele George
a fost folosit de către Iezuiţi pentru a le reda puterea în Europa, după războaiele napoleonice, după ce l-
au pedepsit pe papa şi pe monarhi. Deci, cu adevărat din anul 1795, cam de atunci, Iezuiţii au preluat
controlul Angliei. Ei i-au controlat pe Cavaleri, ei l-au controlat pe rege. Pe tot parcursul secolului al
XVIII-lea Anglia nu va mai avea nici un alt război cu Franţa. Anglia va trece de partea Franţei în timpul
Războiului din Crimeea. Anglia va fi de partea Franţei şi în cele două războaie mondiale. Anglia şi Franţa
sunt împreună, ambele controlate de către Iezuiţii — chiar dacă Franţa este predominant o ţară catolică,
iar Anglia a fost, cel puţin ca faţadă, o ţară protestantă. Oare de ce ar lucra ambele împreună, oare de ce
ar avea ambele aceeaşi politică externă. De ce? Pentru că Iezuiţii controlează ambele state. Atunci când
Rothschild a trimis acea notă, via Roost, la Londra, spunând că Napoleon a câştigat bătălia de la
Waterloo, adică atunci când bursele au căzut, şi toţi Iezuiţii au cumpărat toate acţiunile de la Londra, şi
au preluat controlul asupra Băncii Angliei. Iezuiţii au făcut apoi din Londra centrul lor comercial al lumii,
iar din Roma centrul lor religios, dorindu-şi ca într-o zi Ierusalimul să fie ambele. Deci acum Iezuiţii au
controlul asupra Angliei. După războaiele napoleonice avem Congresul de la Viena din anul 1815, şi ghici
cine mai era acolo? Toţi reprezentanţii regelui George. Anglia este reprezentată la Congresul de la Viena,
înţelegerea de după războaiele napoleonice. Dacă Anglia ar fi fost cu adevărat protestantă, nu ar fi mers
niciodată acolo. De acum Iezuiţii aveau controlul asupra Anglia pentru tot secolul XVIII, şi s-au folosit de
Imperiul Britanic pentru a răspândi şi mai departe puterea papei. Anglia a fost sub controlul Romei, sub
controlul papei, începând cu, cel mai târziu, anul 1850. Şi aş spune din 1795.
Phelps: Elisabeta a II-a este o persoană rea, o regină vicleană. Ea este capul Cavalerilor de la Malta din
Anglia. Se pleacă înaintea celui numit Lord Mayor din Old London, şi merge şi îi vizitează pe Iezuiţii de la
Stonyhurst şi le sărută poalele pe dinapoi. Se supune complet Iezuiţilor de la Stonyhurst, şi va face orice
i-ar spune aceştia să facă, sau în caz contrar vor scăpa de ea aşa cum au făcut-o cu toţi monarhii Europei.
Phelps: Ea este ca o marionetă. Ea nu înseamnă nimic. Nu uita, albii conduc lumea. Bărbaţii răi, albi,
sodomiţi, homosexuali, – ei conduc lumea, iar aceştia sunt Înalţii Iezuiţi, împreună cu Înalţii Cavaleri de
la Malta şi Înalţii Francmasoni, ei sunt aceia care conduc. Iar aceste femei care sunt implicate nu sunt
altceva decât nişte marionete în joc. Cum este spre exemplu regina Olandei, pusă regină doar pentru a
da impresia că aceste naţiuni au un monarh suveran, când de fapt, ele nu sunt altceva decât nişte
instrumente. Anglia a făcut câteva lucruri teribile, îngrozitoare, însă toate acestea au fost spre întărirea
şi beneficiul Ordinului Iezuit. Nu au ţinut niciodată piept lui Napoleon al III-lea. Napoleon al III-lea a fost
un fanatic romano-catolic francmason, supus Iezuiţilor, fiind rege al Franţei timp de 18 ani, al doilea
imperiu. Anglia nu i-a ţinut piept niciodată. Au luptat cu el în Războiul din Crimeea. Iar Napoleon al III-lea
a consacrat toate navele sale Fecioarei Maria. Anglia a fost de parte Iezuiţilor începând cu 1815,
nicidecum mai târziu. Asta înseamnă că serviciul secret britanic lucrează în totalitate pentru Roma,
începând cu secolul al XVIII-lea.
Martin: Cum au preluat Iezuiţii din nou controlul asupra Vaticanului în anul 1814?
Phelps: Nu uita că ei îl comandau pe Napoleon. Un Iezuit pe nume Abbie Sieyes — şi acesta poate fi găsit
din nou în lucrarea lui Ridpath Istoria lumii — Abbie Sieyes a fost un individ educat Iezuit, şi cred că a
fost un Iezuit. A făcut parte din Directorat, şi a fost de asemenea şi în Consulat; el era al doilea consul.
Napoleon era primul, el era al doilea. El a fost consilierul şi directorul lui Napoleon. Abbie Sieyes, fiind
Iezuit în toată puterea cuvântului, i-a ordonat lui Napoleon să îl întemniţeze pe papa timp de cinci ani, şi
el s-a conformat! Deci papa a fost în detenţie timp de cinci ani până în anul 1814, atunci când a restaurat
Ordinul Iezuit. Papa, înainte de asta, a fost ucis. L-au adus peste munţii Alpi, şi a murit în timpul acestui
chin. Iezuiţii au umilit papalitatea la maximum. Şi-au folosit soldaţii francezi pentru a răsturna Scaunul lui
Petru şi au găsit acolo, scris în arabă: "Nu există alt dumnezeu în afară de Allah, şi Mohamed este
profetul său." Şi ASTA încă se mai află sub Scaunul lui Petru şi astăzi. Placa fusese furată de la vreun calif
în timpul cruciadelor. Aşa că l-au intimidat complet pe papa şi şi-au arătat puterea. Papa i-a reabilitat
apoi printr-o bulă papală, invocând blestemul apostolilor Petru şi Pavel şi bla, bla, bla, asupra oricui ar
îndrăzni să mai suprime Ordinul Iezuit vreodată. Atunci când Iezuiţii au fost "reinstalaţi" în toată puterea
lor, adică atunci când au luat controlul asupra papei, a fost momentul de la care au rămas aceiaşi. Orice
papă care le ţine piept este pedepsit sau ucis. Şi toţi papii ştiu asta. Atunci când Pius al IX-lea a dorit o
constituţie liberală pentru poporul italian în anul 1849, toţi italienii au fost încântaţi. Iată un papă
liberal; ne va da drepturi constituţionale; vom avea o constituţie. Iezuiţii au provocat o revoluţie prin
Garibaldi şi francmasonii lor, şi l-au dat jos de pe tron pe Pius al IX-lea. A trebuit să stea în Gaeta timp de
un an. Atunci când s-a reîntors la Roma, sub protecţia armatei lui Napoleon al III-lea — de fapt, a fost
armata republicană aceea care mai târziu avea să devină "armata imperiului" — însă s-u întors cu o
armată franceză, protejându-l pe papa, el a devenit cel mai absolutist fanatic, îndeplinitor al dorinţelor
Iezuiţilor. Deci, Pius al IX-lea a fost pedepsit. Însă acei papi care nu ascultă, după cum a fost descri sîn
cartea În numele Domnului, cu acel papă care a fost ucis după 33 de zile, atunci când nu a dorit să
meargă mai departe alături de Ordinul Iezuit, ei i–au pus capăt vieţii.
[Nota editorului: Eric se referă aici la lucrarea prea bine documentată şi pătrunzătoare din anul 1984
editată la Bantam Books (iată un motiv pentru care este greu de găsit "dintr-un" motiv!) de către David
A. Yallop, intitulată În numele Domnului, care detaliază investigaţia deplină a autorului în cazul uciderii
papei Ioan Paul I în noaptea de septembrie 28-29, 1978 după ce Ioan Paul a pătruns adânc în masiva
plasă a corupţiei din jurul Băncii Vaticanului. Pentru toţi aceia dintre voi care căutaţi dovezi, ar fi bine să
luaţi aminte la alegerea celor 33 de zile scurse între alegerea şi uciderea sa.]
Atunci când jefuieşti Vaticanul, aşa cum a făcut cardinalul în loja PII, eşti ucis (Kalvi), după cum l-au ucis
pe el şi l-au spânzurat pe celălalt, începând cu jurisdicţia amirală, la primul lor pod peste mare. Au deci
asasini peste tot pentru a le îndeplini ordinele. Ei sunt nişte maşinării. Ei sunt "Candidaţii manciurieni"
perfecţi şi ei ucid pe papi, pe cardinali, pe preşedinţi, pe regi, pe kaiseri, pentru a menţine puterea
Iezuită. Ei sunt cu adevărat lipsiţi de milă — aşa după cum au spus şi în Protocoale: "Suntem fără milă."
Phelps: Este interesant. Am o cunoştinţă care face anumite vizite în Haiti. I-am spus despre Iezuiţii. A
intervievat anumite persoane şi a descoperit că papa Doc a expulzat pe Iezuiţii din Haiti.
Phelps: Aşa este. Nu este interesant că şi fiul său a fost înlăturat de la putere iar tipul pus în locul lui, am
impresia că se numea Aristide, este un membru al CRE şi o marionetă absolută a papei şi a Ordinului
Iezuit — motiv pentru care, atunci când acei haitieni s-au gândit să îl dea jos de la putere pe Aristide,
acest infect şi sub controlul Iezuit guvern de la Washington a pus un embargo împotriva statului Haiti,
distrugând ţara. Vezi cum guvernul american foloseşte puterea sa militară, politică şi financiară pentru a
menţine puterea temporală a papei? Şi asta nu se întâmplă numai în Haiti; peste tot. Rusia este un alt
exemplu.
Martin: Nu vezi, apărând la orizont în curând în Israel, unele dintre aceste puteri care să se bată cap în
cap cu privire la reconstruirea templului lui Solomon? Nu vezi anumite conflicte între aceste puteri?
Phelps: Trebuie mai întâi să ne aducem aminte cele privitoare la naşterea naţiunii Israel. Primul război
mondial a pregătit pământul pentru popor. Al doilea război mondial a pregătit poporul pentru pământ.
Al treilea război mondial, războiul de la Armaghedon, va "pregăti poporul pentru Mesia" — cu o
pocăinţă naţională şi conştientizarea faptului că "Isus, Mesia, este salvatorul şi îi va elibera". Actualul
sistem de guvernământ al Israelului a fost instaurat de către înalt masonica banca Rothschild –
controlată de către evrei, iar Rothschild a fost un aliat al Generalului Iezuit încă din 1876, prin Adam
Weishaupt. Aceasta este aceeaşi grupare de puteri Rothschild care i-a trădat pe evrei în mâinile
naziştilor, ucigând mulţi evrei pe toată faţa Europei, trădându-şi proprii lor evrei. Acestea sunt chiar
acele puteri care conduc astăzi naţiunea Israel. Am citit un foarte interesant pasaj de Mark Lane în
cartea sa Plauzibila negare atunci când vorbeşte despre un evreu din Israel care a scris despre un anume
criminal evreu, amestecat cu naziştii, şi care acum lucrează prin Mossad, ceva de genul acesta. Omul
care a scris articolul a fost secerat de gloanţe în faţa casei sale. Deci, Roma controlează guvernul
israelian. Controlează guvernul israelian prin intermediul Mossad-ului. Cine a antrenat Mossad-ul?
Reinhard Gehlen. Găsim acest lucru în lucrarea lui Loftus Războiul secret împotriva evreilor în cele mai
descriptive, cu adevărat relevante detalii. Deci, ce imagine se conturează aici? Avem o trădare de înalt
nivel a neamului evreu; asta se întâmplă în Israel astăzi, prin proprii lor lideri, care sunt loiali Romei şi
Ordinului Iezuit. Şi pentru a arăta acest lucru, găsim un uriaş edificiu Rockefeller în Ierusalim; găsim un
centru oftalmologic în Ierusalim condus de Cavalerii de la Malta. Nimic altceva decât Cavaleri de la
Malta, francmasoni de înalt grad şi Ordinul Iezuit, ei conduc tot Israelul. Deci ceea ce urmează să se
întâmple, cred eu, cu Domul Stâncii, este aceea că va fi dată la o parte – într-un fel sau altul. Este aşezat
pe locul templului; va trebui să fie dat la o parte. Dacă aş fi Generalul Iezuit, aş face – printr-un mijloc
sau altul – ca bombardamentele americane să rezolve chestiunea. Pentru că aş vrea, păstrând
identificare, să dau naştere la o ură universală faţă de această naţiune a Statelor Unite, pentru că în
Statele Unite sunt mai mulţi protestanţi şi mai mulţi evrei decât în orice altă ţară din lume, şi "trebuie"
să ucidem pe toţi aceşti oameni. Deci, ce alt mod mai bun de a crea un Jihad, un atac musulman fanatic
împotriva Statelor Unite, cuplat cu o invazie chineză dinspre Est. Asta este ceea ce cred eu că se va
întâmpla. Evreii nu vor distruge locul templului pentru că, dacă vor face asta, Roma va distruge toate
eforturile lor de a reconstrui templul. Pentru că, dacă musulmanii controlează tot ce mişcă în Ierusalim,
acel templu nu va fi niciodată reconstruit. El trebuie să rămână în mâna evreilor — pentru că evreii, şi
asta pe drept, au nevoie de propriul lor pământ-leagăn. Ei au dreptul ca naţiune. Şi nu au avut propriul
lor templu unde să se închine. Deci sunt pe deplin îndreptăţiţi la aşa ceva. Dar ceea ce ei nu ştiu este
faptul că ei sunt manipulaţi de către Iezuiţi pentru a-şi reconstrui propriul lor templu, lucru pe care
Iezuiţii îl doresc din toată inima, pentru papa, pentru ca el să se poată aşeza acolo ca om al fărădelegii,
antichristul din cartea lui Daniel capitolul 9. Asta este ceea ce văd eu că se va întâmpla cu Israel. Ce
putem spune despre asasinarea lui Rabin? El dorea să cedeze prea mult. Probabil că dorea să cedeze o
parte din Ierusalim. Iar Iezuiţii nu vor permite niciodată acest lucru. Aşa că bodyguarzii lui doar au făcut
un pas alături şi Mossad-ul l-a ucis. Iar de atunci nu s-a mai auzit nimic. Agenţia internaţională a
informaţiilor secrete a Romei — adică a Generalului Iezuit — duce la îndeplinire toate asasinările de
grad înalt, ucide pe oricine se postează împotriva programului dorit de ei. Iar Cromwell a ştiut acest
lucru, încă din zilele lui, şi acesta este motivul pentru care s-a apărat singur — 160 dintre cei mai iscusiţi
"grei" ai armatei sale i-a luat ca bodyguarzi, şi nu s-a atins nimeni de el. Aşadar, oricine vrea să ţină piept
Ordinului Iezuit trebuie să o facă dintr-un motiv de convingere "religioasă" — ştiindu-se protejat de
către Dumnezeu şi de către acei oameni buni care sunt loiali Lui. Dacă este numai o chestiune politică,
chiar cu un serviciu secret pus la lucru, poţi să o laşi baltă.
Martin: Să ne întoarcem la catedrala St. Patrick’s din New York. De ce este aşa de semnificativă? Vorbeai
despre un papă american. Încă o dată, cine este acea persoană?
Phelps: Ok, să nu uiţi în primul rând că acest titlu de "papa american" a fost luat din lucrarea lui Conney.
John Conney a scris Un papă american, cred că undeva în anul 1988, aşa că o mare parte din aceste
informaţii vine acest document. Papa american este cardinalul de New York. El este cel mai puternic
cardinal din Statele Unite. El este ceea ce se numeşte "vicarul militar". Vicarul militar se află la comanda
tuturor ordinelor militare din Statele Unite, ele fiind Cavalerii de la Malta şi Cavalerii lui Columb. El se
află de asemenea şi la comanda, "Comisiei", iar asta în particular, pentru că acel cardinal Spellman era
un prieten intim al lui Joe Kennedy, şi Joe Kennedy era un prieten intim al lui Frank Costello. Înţelegem
de asemenea că acel cardinal Spellman a făcut ca "Lucky" (Norocosul, n.tr.) Luciano să poată căpăta
eliberarea din puşcăria din New York, pentru a se reîntoarce în Italia în anul 1946. Şi asta s-a întâmplat
din pricina Proiectului Luciano pe care îl menţionez în cartea mea. Însă Lucky Luciano, cu Mafia sa pe
coasta de Est, a lucrat împreună cu U.S. Navy, chipurile pentru a proteja coasta de Est de atacurile
submarinelor germane. Iar ca răsplată? Cardinalul Spellman îl eliberează pe Lucky Luciano — acel infect,
rău, nelegiuit, fără inimă bastard spiritual care era, un om care obliga tinere fete să devină prostituate,
probabil una dintre cele mai nemiloase gesturi pe care le poate face un om. El a fost eliberat şi trimis
înapoi la Roma. Atunci când apare la orizont asasinarea lui Kennedy, este rândul cardinalului să ceară un
favor. La urma urmelor el fusese acela care îl eliberase pe Luciano. Aşa că acum Mafia ia parte: Jack
Ruby, Carlos Marcello, Santos Trafficante, toţi înalţii doni iau parte. De ce? Pentru că acel cardinal
controlează Comisia. Şi ştii ce controlează la rândul ei această Comisie? Tot ceea ce ţine de transportul
de mărfuri, toate supermarket-urile, puterea ei este dincolo de cea mai nebună imaginaţie pe care ne-o
putem permite, al doilea rang după Cavalerii de la Malta. Şi, bineînţeles, cu toţii controlează Federal
Reserve Bank. Cardinalul controlează Federal Reserve Bank prin CRE. CRE-ul aparţine cardinalului.
Spellman nu era un membru, în zilele sale, însă doi dintre cei mai puternici membri ai consiliului erau
Cavaleri de la Malta: Henry Luce şi J. Peter Grace, şi de asemenea William F. Buckley, astăzi. William F.
Buckley este cu adevărat unul dintre duşmanii mei, pentru că eu îi spun pe nume, iar el este un puternic
multi-miliardar care a participat la asasinarea lui Kennedy, aşa cum a făcut-o şi Iacocca, un alt cavaler.
Ambii sunt supuşi al cardinalului O’Connor şi sunt în stare să facă ORICE le va spune el să facă.
Phelps: Da; numele lui este Flynn. El a preluat conducerea atunci când Grace a murit în ’93. Flynn este
capul branşei americane. Liderul mondial al Cavalerilor de la Malta pe plan internaţional este Andrew
Bertie; un englez. Şi poţi găsi acest lucru în National Catholic Reporter, atunci când cauţi diferite articole
despre Cavalerii de la Malta.
Phelps: Oh, bineînţeles. Nu uita că Alexander Haig este un puternic Cavaler de la Malta. Fratele său este
Iezuit. Aşa că, sigur că au întâlniri. Înalţii Cavaleri de la Malta, care se întâlnesc în palatul lor de la
Aventin Hill, din Roma, bineînţeles că se întâlnesc cu Generalul Iezuit, şi aşa mai departe. Iar contele von
Hoensbroech, care a fost un nobil german ce a devenit Iezuit timp de 14 ani — a scris o lucrare de două
volume intitulată Iezuit timp de 14 ani. Tatăl său a fost un Cavaler de la Malta. Da, Iezuiţii lucrează
conjugat şi au întâlniri regulate cu Cavalerii de la Malta. Cavalerii controlează partea financiară. Cavalerii
controlează băncile. Ei controlează Bank of Canada, Federal Reserve Bank, Bank of Anglia; ei controlează
băncile. Ei au fost aceia care s-au aflat în spatele scufundării Titanicului, odată cu crearea White Star
Line, J.P. Morgan şi alţii.
Phelps: Alan Greenspan este un evreu, probabil un francmason, pentru că este liderul templului numit
"Federal Reserve Bank" şi ei întotdeauna îi pun la înaintare pe evrei — aşa ca să poată blama apoi tot
ceea ce face neamul evreiesc în această ţară, pentru a crea un antisemitism peste tot, aşa cum a făcut
Charles Coughlin, preotul Iezuit şi om de radio al anilor ’30. Oameni ca Greenspan, Bloomenthal,
Warburg, şi toţi acei evrei trebuie să fie criticaţi public, pentru că ei creează genocidul în masă al
neamului evreiesc în Statele Unite. Evreii sunt blamaţi acum pentru politica externă în Bosnia.
Madeleine Albright — ea este o evreică — toţi o arată cu degetul pentru ceea ce se întâmplă în Serbia.
Am un bun prieten care o învinovăţeşte. Eu am spus că ea este numai o marionetă a CRE-ului Iezuit. Nu
trebuie învinovăţiţi evreii ca popor. Ci doar aceste "marionete" care sunt loiali papei şi Iezuiţii care fac
acest lucru. Sioniştii —Iezuiţii sunt Marii Sionişti. Ei controlează tot ce ţine de Înalţii Sionişti istorici —
Theodor Herzl, David Ben-Gurion, Golda Meir. Sionismul este un termen masonic, inventat de către
Iezuiţi. Ei sunt conducătorii; ei sunt în spatele Protocoalelor; ei sunt Înţelepţii Sionului. Deci, Sioniştii
sunt într-adevăr răi şi nelegiuiţi; însă ei sunt controlaţi de către Roma. Evreii nu sunt toţi Sionişti. Îmi
aduc aminte de vizita pe care am făcut-o în Ierusalim şi Israel în anul 1976, iar o doamnă a spus unei
anumite persoane cu care am avut o discuţie: "Tu eşti mai Sionist decât suntem noi!" Şi mi-am zis: "Ce
înseamnă asta? Nu înţeleg." Abia mai târziu am înţeles de ce Yasser Arafat spune că el nu îi urăşte pe
evrei; Sioniştii sunt cei pe care nu îi înghite. Şi mă gândesc: "Care este diferenţa?" Mai târziu am înţeles
că există o mare diferenţă între acei Sionişti şi alţi evrei. Evreii ortodocşi nu îi suferă pe Sionişti. Deci,
care este diferenţa? Sioniştii sunt comunişti socialişti, controlaţi de către Roma. Ei sunt atei, ca şi Iezuiţii,
deşi au fost folosiţi pentru a reconstrui naţiunea Israel. Ei sunt duşmanii poporului evreu, prin definiţie.
Nu există nici un conflict în Orientul Mijlociu. Nu există nici un conflict cu popoarele arabe. Toate
popoarele arabe se află sub comanda regilor lor masoni, sau ayatolahi. Saddam Hussein nu este un
duşman al lui George Bush; sunt amândoi fraţi, fraţi în lojă. Toată acea luptă a fost pusă la cale spre a
putea ucide un grup masiv de arabi pentru protecţia satului sionist al Israelului.
Martin: Ei bine, Bush şi Saddam au fost parteneri de afaceri. Am demonstrat acest lucru într-unul din
numerele trecute ale ziarului nostru.
Phelps: Sigur că da. Acesta este şi motivul pentru care nu l-au ucis niciodată pe Saddam. L-ar fi putut
ucide cu uşurinţă. CIA poate ucide pe oricine doreşte. L-ar fi putut ucide cu uşurinţă pe Saddam şi apoi
să treacă mai departe. S-ar fi putut folosi de proprii lor agenţi arabi pe care îi au acolo. Saddam a fost un
instrument foarte important.
Phelps: Şi încă mai este, sigur că da. Ei îi ţin pe locuitorii arabi şi popoarele lor într-o continuă luptă
controlându-i prin liderii lor. Sau, atunci când încep să piardă controlul asupra fanatismului lor
musulman, dau naştere la un război şi ucid o mare parte dintre ei. Capătă sens ipoteza?
Martin: A fost o afirmaţie pe car ai făcut-o în cartea ta despre faptul că Iezuiţii controlează mişcarea
Nation of Islam, iar acest lucru a fost o afirmaţie aproape surprinzătoare la citire. Cred că cineva ca
Ludovic Farrakhan ar fi chiar inflexibil la o astfel de ipoteză.
Phelps: Da, m-ar urî pentru aşa ceva. Hai să ne gândim puţin: Chicago este condus de către arhiepiscopul
de Chicago, un cardinal. Se numea Cody; nu ştiu cine mai este acum. Crezi că se desfăşoară ceva în
Chicago fără probarea cardinalului? Unde a fost fondată Nation of Islam? În Chicago. Unde este casa —
acelui criminal — Ludovic Farrakhan? În Chicago. Trăieşte ca un rege. Cu ce s-a ocupat? Cu Protocoalele
Înţelepţilor Sionului pentru toţi acei negri amăgiţi din Nation of Islam, aşa încât să îi urască pe evrei, aşa
cum o fac şi cei din Klu Klux Klan. Este adevărat. Nation of Islam este cu totul sub controlul Iezuit. Ei vor
fi folosiţi pentru a da naştere la anarhie şi agitaţie, pentru că au o armată numită "rodul Islamului", şi au
milioane de arme păstrate la loc sigur în toate marile oraşe — arme ţinute în siguranţă peste tot, astfel
încât să poată oricând să pornească un război rasial. Iar când se va întâmpla aşa ceva, înţelegi, atunci
fraţii din Washington pot pune institui Legea Marţială, pot suspenda Constituţia, şi de atunci Iezuiţii pot
avea ceea ce vor să aibă. Deci, ei se folosesc de aceşti negri în Nord, care îi urăsc pe albi, pentru propria
lor distrugere, pentru distrugerea negrilor înşişi. Iar Nation of Islam este parte la întregul sistem. Când
eram în Air Force, am fost ţinut la carceră vreo 10-15 zile, cam în urmă cu zece ani. Ei bine atunci şi acolo
Nation of Islam era ca un turn de veghe, sau încerca să fie în vârf. Toţi negrii din puşcărie deveneau
musulmani. Era o religie de tipul "ură albilor". Orice alb este un drac alb cu ochi albaştri. Chiar jucau ceea
ce se cunoaşte ca "the Zodiac killer", în California cu mulţi ani în urmă, toţi musulmanii. Deci este o
religie de tipul "ură albilor", gândită pentru a da naştere şi a stârni agitaţie şi nelinişte. Martin Lucifer
King [ironie la adresa lui Martin Luther King, n.tr.] era implicat adânc în sistemul lor. Singura problemă a
fost că Malcolm X şi-a dat seama. Şi-a dat seama că a fost folosit şi s-a îndepărtat. Atunci a încetat să mai
fie un agitator.
Martin: Într-adevăr.
Phelps: Malcolm X, chiar dacă a fost folosit de către Iezuiţi, pentru că ura King James Bible, a fost un
mare agitator. Atunci când s-a dus la Mecca, s-a schimbat.
Martin: Într-adevăr.
Phelps: Iar atunci când s-a întors a încetat să mai fie un agitator. A încetat să îi mai urască pe albi. A
început să pună bazele unei Mişcări African-Americane. Iar ca rezultat a fost asasinat de către înalţii şefi
de la FBI şi de la Nation of Islam. Ce au acest două instituţii în comun? O francmasonerie de înalt grad.
Astfel deci, avem masonii care au controlul asupra Nation of Islam şi asupra Klu Klux Klan-ului — una
agită pe negri, cealaltă pe albi, ambele spre gloria Ordinului Iezuit. Cealaltă Mişcare pentru drepturile
civile i-a avut în spate pe Iezuiţi — împreună cu LaFarge. Iezuitul LaFarge a fost unul dintre cei de sus
care trăgeau sforile în Mişcarea pentru drepturile civile. Iar acea agitaţie a avut ca rezultat un amalgam,
un amestec de rase, o distrugere atât a rasei albe cât şi a celei negre, dând naştere unor hibrizi care nu
pot menţine un guvernământ liber. Aceasta este ceea ce au propus ei în prima Reconstrucţie, însă au
eşuat; aşa că au avut succes în cea de-a doua Reconstrucţie în anii ’60. Iezuiţii sunt stăpânii raselor. Ei le
cunosc puterile şi slăbiciunile. Singura rasă care a rezistat cu succes Ordinului Iezuit este cea albă, anglo-
celtică, saxonă, având Biblia într-o mână şi arma în cealaltă. Aşa că ceea ce vor ei este să ne ia Biblia,
apoi să ne ia armele şi să ne distrugă rasa. Asta este ceea ce fac ei de fapt aici. Ştiu că asta este o
afirmaţie rasistă, însă îmi pare rău, chiar aşa se întâmplă. Asta este istorie şi asta fac ei efectiv.
Martin: Relaţia între comunism şi francmasonerie. Unde îi încadrăm pe Iezuiţi în imaginea comunismului
şi a francmasoneriei?
Phelps: În primul rând să privim la relaţia între Iezuitism şi comunism. Iezuiţii au pus la punct principiile
comunismului prin reducţiile lor din Paraguay, timp de 150 de ani, din 1600 până în 1750.
Phelps: O reducţie este o comunitate. În Israel ar numi-o kibbutz. În Rusia lui Stalin ar numi-o comună. În
New York ar numi-o sat. În Franţa, Paris, au numit-o comună. Este vorba de o vieţuire în comunitate
unde toată lumea are egalitate în ceea ce priveşte finanţele, munca; nu există nici mari, nici mici, nici
bogaţi, nici săraci — toţi sunt mici, toţi sunt săraci, toţi sunt controlaţi de către un dictator. Asta este
esenţa comunismului. Iezuiţii, în reducţiile lor din Paraguay, care erau comunităţile lor, aveau o bancă
centrală, şi totul se făcea după principiul "fiecare după cât poate, fiecăruia după cât are nevoie". Astfel,
indienii Guarani care erau supuşi — şi erau mai bine de 200.000 de astfel de nativi indieni sud americani,
au devenit sclavii Iezuiţilor, punându-şi toate bunurile lor în comerţul şi schimbul de mărfuri mondial.
Trăiau sub principiile comunismului, puse la punct de către Iezuiţi, aşa cum se găseau enunţate în
Republica lui Platon şi în Utopia lui Thomas Moore. Iezuiţii le-au perfectat în reducţiile lor. Cu aceasta,
le-au introdus în comunism în anul 1848 prin Karl Marx. I-au fost îndrumători la British Museum, după
cum spune Alberto Rivera, un ex-Iezuit. Astfel Marx, francmasonul evreu, era acela care urma să aducă
în scenă comunismul în lume, astfel încât comunismul să pară asemeni unei progenituri evreieşti, pentru
ca mai apoi evreii să fie învinovăţiti pentru comunism. Ei bine, ceea ce nu se spune este faptul că evreii
implicaţi în aplicarea comunismului erau evrei masoni. Karl Marx era un francmason de grad 33, un
închinător al lui Lucifer, al cărui tată nu dorea să mai aibă nimic de-a face cu fiul său, căci tatăl său era un
predicator baptist. Francmasonerie evreiască, controlată de către Iezuiţi, a pus în aplicare comunismul în
Rusia. Lenin, pe jumătate evreu, a fost un francmason. Acel război civil care a avut loc între anii 1917-
1922, timp de cinci ani, a fost făcut pentru a da aparenţa că a fost în principal Yiddish. Vreau să spun că
erau ieşiţi pe străzile din Rusia şi vorbeau Yiddish; aveau însemne Yiddish; şi se dorea a se lăsa impresia
lumii că această revoluţie avea o origine evreiască. La zece ani după revoluţie evreii încă o mai duceau
bine, dar în anul 1922 a apărut Stalin, acel mare duşman al evreilor, care fusese educat de către Iezuiţii
din Georgia — ţară la sud de Rusia şi deci vedem încă o dată expulzarea Iezuiţilor din Rusia de către ţar,
unde porunca ţaristă nu ajunsese să fie pusă în aplicare în Georgia. Aşa că Iezuiţii au stat în Georgia, l-au
educat pe Stalin, l-au adus după revoluţie, şi l-au făcut secretar al Partidului comunist din 1922 până
când a murit în anul 1953. Iezuiţii foloseau francmasoneria şi, bineînţeles, Stalin era de asemenea un
frate francmason. Ei s-au folosit de francmasonerie pentru a implementa comunismul în Rusia, iar de
acolo în China, iar de acolo în întreaga lume. Atunci când Germania a avut revoluţia ei după primul
război mondial, revoluţia comunistă — a nu se uita că au cerut un armistiţiu — nu au fost niciodată
învinşi pe câmpul de bătălie. Germanii au fost împinşi la război; nu ei au început primul război mondial.
A fost început de către Franţa, Rusia şi Anglia, cu scopul de a distruge Germania pentru că Germania îi
expulzase pe Iezuiţi. În timpul acelui război germanii au cerut un armistiţiu pentru a opri revoluţia
comunistă din Germania. Şi cine a condus această revoluţie? Francmasonii germani. După cum spune
Kaiser-ul, în memoriile sale, francmasonerie germană a fost aceea care l-a dat jos de pe tron şi l-a demis.
A trebuit să meargă în exil în Olanda. Şi-a scris memoriile în anul 1935. Aşadar vedem cum relaţia dintre
Iezuitism, comunism şi francmasonerie a evoluat şi s-a extins din anii 1600 până la ultima redută cucerită
a revoluţiei bolşevice. În cartea mea fac o paralelă între Revoluţia Franceză şi cea Bolşevică, şi se poate
vedea că sunt identice. Cauza Revoluţiei din Franţa s-a numit francmasoneria şi iacobinii, iar în Rusia au
fost tot francmasonii împreună cu bolşevicii, cu acel boşlevism care pornea şi se termina la Stalin. În
Franţa, se terminase la Napoleon; în Rusia la Stalin. Aceasta este relaţia.
Phelps: Eugene Sue a scris capodopera sa cu numele de Evreul rătăcitor [sau Jidovul rătăcitor, n.tr.], şi în
această lucrare el ţese o poveste fantastică ce se desfăşoară din India în Anglia, în Franţa, cu privire la
puterea Ordinului Iezuit şi a încercării lor de a distruge familia Rennepont, o familie protestantă franceză
de hughenoţi, şi de a pune mâna pe moştenirea care urma să fie partea unui membru al acestei familii
începând cu o anumită zi, o anumită oră, într-un anume an. Această moştenire este păstrată de către un
evreu, motiv pentru care cartea se numeşte Evreul rătăcitor. Ea prezintă puterea Ordinului Iezuit şi
modul în care, fără milă, Iezuiţii au ucis pe toţi membrii familiei Rennepont astfel încât să poată dobândi
moştenirea. Singurul, cred, pe care nu l-au ucis a fost un preot, pe nume Gabriel, care era un preot
catolic demn şi neprihănit care repudiase Ordinul Iezuit. El a poruncit evreului să ardă toate
documentele şi moştenirile care valorau cam 212 milioane de dolari, care de drept ar fi trebuit să fie ale
familiei franceze. Aşa se face că nici Iezuiţii nu au pus mâna pe moştenire, dar nici familia de francezi.
Este scrisă atât de dramatic şi cu simţ încât nu mai laşi cartea din mână până nu o termini de citit. A fost
tradusă în multe limbi. Ca rezultat, francezii şi alte naţiuni au avut parte de Revoluţia franceză, de a doua
Revoluţie Franceză în anul 1848. Însă pentru că nu a fost condusă de oameni sfinţi, cei care au beneficiat
de ele au fost Iezuiţii. Ori de câte ori vezi o revoluţie condusă de oameni nesfinţi, totul este ca şi cum un
călăreţ este dat jos de pe calul său pentru ca altul să îi ia locul, adică un dictator schimbă pe un alt
dictator. Exact acest lucru s-a întâmplat în Franţa, şi în Italia, şi în popoarele care au fost implicate în cea
de-a doua Revoluţie Franceză. Însă Eugene Sue i-a motivat pe locuitorii Franţei să îi expulzeze pe Iezuiţii,
şi au fost în cele din urmă expulzaţi în anul 1880, în cadrul celei de-a treia republici, de către un
francmason francez pe nume Leon Gambetta. Deci sunt cu toţi francmasoni aceia care le-au ţinut piept,
însă au plătit cu viaţa, asemeni lui Garfield, Gambetta, Roosevelt, Franklin D.Roosevelt. Roosevelt cu
adevărat nici nu li s-a opus; a fost doar ucis de ei.
Phelps: Ok.
Phelps: Operaţiunea Mangusta a fost efectiv o "operaţiune militară secretă" în cuvintele lui Fletcher
Prouty. Bineînţeles, pe Fletcher Prouty îl consider o autoritate în ceea ce priveşte Operaţiunea
Mangusta. Operaţiunea Mangusta a fost făcută pentru "a se da impresia" unei rezistenţe împotriva
guvernului lui Castro prin atacarea Cubei însă, în realitate şi efect a fost o solidificare a regimului de
acolo. Acesta a fost rezultatul final. Şi asta era ceea ce Cavalerii şi CIA îşi doreau în ultimă instanţă. Ok?
Acordul pe care Kennedy l-a făcut cu privire la criza rachetelor din Cuba în anul 1962 — în primul rând că
nu a fost nici o criză a rachetelor. Nu există ceva de genul război nuclear. Nu există ceva de genul atac
nuclear. Totul este o farsă. Este tot la fel de farsă ca şi umblarea pe Lună. Este o farsă. Războiul nuclear,
acea fobie, a fost baza pentru criza rachetelor din Cuba. Şi din acea farsă, Kennedy scoate o înţelegere
secretă cu Hruşciov astfel încât, dacă el urma să ţină rachetele departe de Cuba, americanii nu aveau să
îl mai deranjeze pe Castro mai departe. Ei bine, asta şi-au dorit Iezuiţii în orice caz. Ei au dorit să îl
întărească pe Castro la putere. Astfel acea întreagă performanţă teatrală a întărit puterea lui Castro în
Cuba. Iar întrebarea este: De ce ar crea Iezuiţii această putere fanatică în Cuba, de ce i-ar ţine în condiţii
de trai scăzut pe cubanezi, de ce i-ar pune în sărăcie aiurea, de ce ar crea un adevărat iad acolo, de ce ar
da afară Mafia — oare Mafia nu ar mai fi dorit să aibă propriile cazinouri în Havana? Oare de ce ar ceda
Mafia cazinourile sale? Pentru ca traficul internaţional de droguri să fie dezvoltat din Vietnam. Ca atare,
dacă Mafia iese din joc, şi dacă nu avem şi o serie de turişti americani care să mai viziteze Cuba de acum
încolo, iar dacă Cuba este cu adevărat o ţară secretă — Biblia nu va mai fi permisă acolo, misionarilor nu
li se va mai permite intrarea, bineînţeles că totul va fi sub controlul Iezuit — Castro a fost pregătit de
către Iezuiţi. Care este scopul de a avea Cuba sub puterea lui Castro? Acela de a face din ea un loc de
debarcare pentru o invazie străină. Au sute de vehicule în subteran, în tuneluri subterane, gata pentru o
invazie masivă pe Coasta de Est, în special prin Sud. Pentru că ultimii dintre protestanţi sunt în Sud. Cuba
va fi întotdeauna sub puterea unui dictator şi nu se va mai întoarce niciodată la libertate, pentru că
soarta ei este aceea de a fi un loc de debarcare. Şi ştii ceva? Ar putea fi foarte bine un loc de debarcare
pentru Jihadul pe care musulmanii îl vor stârni împotriva noastră, pentru că vor veni direct din Africa în
Cuba, vor primi întăriri, iar apoi vor debarca în Florida, cu întreaga lor a 5-a divizie de cubanezi din
Florida şi Miami din prezent. Sună a ceva ieşit de sub control, însă…
Phelps: Într-adevăr. Sună a ceva ieşit de sub control, însă îţi spun un lucru, toată geostrategia este pusă
la punct. În orice caz nu le va ieşi nimic atâta vreme cât nu ne iau şi armele. Acesta este motivul pentru
care în mod constant sunt create şi mediatizate cazurile în care sunt implicat armele de foc — oameni
care împuşcă alţi oameni, împuşcăturile de la Columbine High School — toate pentru a justifica
confiscarea tuturor armelor. Iar atunci când se va întâmpla acest lucru, vor putea face tot ceea ce vor să
facă.
Phelps: Singura problemă este că nu sunt uniţi şi nu pot fi conduşi. Americanii sunt lipsiţi de un lider
pentru că ei nu ascultă, nu urmează. Ei cred cu toţii că opiniile tuturor sunt egale, dar nu este aşa. Eu l-aş
urma pe Generalul Patton oriunde. Nu aş pune la îndoială vreun ordin de-al său. Nu mai avem astăzi
astfel de oameni, în cea mai mare parte, pentru că nu mai avem astfel de lideri.
Martin: Am găsit ca fascinant raportul tău despre asasinarea lui Patton, de asemeni cele spuse în cea ce
priveşte faptul că Iezuiţii l-au otrăvit.
Phelps: Un membru al OSS a venit la Spotlight [un ziar] şi a spus asta. Numele lui era Zapata, un agent. A
spus că i-a fost dat un contract pentru a se ocupa de Patton, o sumă de 10.000 de dolari. Nu l-a ucis el,
însă îl ştia pe acela care a făcut-o. Deci, Patton a fost ucis şi generalul Vlasov a fost ucis, ambii pentru că
îl urau pe "Marele Inchizitor" al Iezuiţilor, Stalin. Ei s-ar fi unit pentru a scăpa Rusia de acest dictator,
însă Iezuiţii nu ar fi permis acest lucru pentru că Rusia este a lor. Ei trebuie să controleze Biserica
Ortodoxă pentru a o aduce înapoi la Roma. De aceea i-au ucis pe Romanovi.
Martin: Înlăturarea lui Patton a fost ordonată de către "Wild" Bill Donovan? Oare nu am citit asta?
Phelps: Corect. Wild Bill Donovan era şeful OSS-ului la acea vreme. Şi dacă parcurgi cartea lui Anthony K.
Brown, Ultimul erou, îl vei găsi pe Wild Bill Donovan. Se găseşte la Vatican la sfârşitul vieţii sale, într-o
imagine, plimbându-se la Vatican pentru a primi una dintre cele mai înalte medalii de la papa, pentru o
slujire "de o viaţă" în serviciul de informaţii pentru Vatican. Aceasta se găseşte în Ultimul erou, iar
imaginea te vrăjeşte. Vreau să o pun şi în cartea mea. OSS-ul nu este nimic altceva decât un braţ al CIA şi
al Vaticanului, şi acesta este motivul pentru care l-au înlăturat pe Kenendy. Ei îi ucid pe toţi Generalii
care nu "joacă" după cum li se cântă.
Martin: Să mai vorbim puţin despre CIA şi FBI. Ce poţi să îmi spui despre relaţia lor cu contele von
Kolvenbach?
Phelps: Ei bine, bazându-ne pe trecut, dacă CIA şi FBI-ul s-au ocupat de asasinarea sub Spellman, şi
Janseens a fost pe atunci Generalul Iezuit, întreaga structură este pe poziţii. Deci, von Kolvenbach, prin
Cavalerii săi de la Malta şi prin Iezuiţi, controlează FBI-ul şi CIA. Iar elementul său de legătură este acum
cardinalul O’Connor din New York.
Martin: Cu ceva timp în urmă, împreună cu Gunther Russbacher şi alţii, s-a pus problema unei rupturi în
CIA, în diferite facţiuni. Unii spun că ar fi chiar o a treia facţiune care s-a rupt. Care este opinia ta despre
diviziunile din cadrul CIA?
Phelps: Cred că există. Ştiu că Angelton a fost cârtiţa. Angelton a fost acela care i-a trădat Rusiei pe toţi
agenţii CIA de acolo, gest în urma căruia majoritatea dintre ei au fost ucişi. Asta se întâmpla atunci când
le-a dat toate informaţiile acelui şef de la KGB într-o fermă din New York, într-un microbuz, înarmat cu
toate dosarele cele mai secrete şi mai importante ale CIA. Ok? Colby ajunge director al CIA — îl ştiu pe
fratele său, locuieşte aproape de mine — Colby ajunge director al CIA şi ce crezi că face? Îl concediază pe
Angelton. Colby urma să aibă un viitor sumbru.
Martin: Într-adevăr.
Phelps: I-au pus plumb în organism. Eric Timm, şi el era împotriva lui Angleton; s-a dus. Toate acestea
sunt spus în cartea lui Anthony K. Brown, [Având] Trădarea în sânge. Există un capitol întreg despre Eric
Timm şi alţi oameni din CIA care erau împotriva lui Angelton. Au murit cu toţii. Există deci o facţiune în
cadrul CIA care e conştientă că ceva nu merge, că "ceva e putred în Danemarca", şi nu ştiu exact ce este.
Din fericire vor citi cartea mea şi vor vedea că CIA este doar un braţ al Ordinului Iezuit şi al Cavalerilor de
la Malta, punând în aplicare conciliul din Trent şi puterea temporală a papei. Se vor REVOLTA şi vor
începe să spună adevărul ei înşişi. Acelaşi lucru este şi cu FBI. Tatăl meu a ţinut conferinţe la FBI
Academy. A dorit să intre în FBI, însă părinţii săi erau comunişti, aşa că nu i-a fost permis acest lucru de
către J. Edgar Hoover. Însă FBI-ul are agenţi în eşaloanele inferioare care se întreabă cu mirare despre
ceea ce se întâmplă. O mare parte dintre ei nu au fost de acord cu ceea ce s-a întâmplat la Waco.
Trebuie să iasă în faţă şi să spună adevărul. Acest întreg "castel din cărţi de joc" — şi asta este în
realitate, nu e un monstru imbatabil, invincibil — este un castel făcut din cărţi de joc; este construit pe
FRICĂ. Dacă oamenii ar putea să spună adevărul, şi să iasă în faţă şi să spună ceea ce ştiu, şi să nu le fie
frică, atunci acest întreg castel din cărţi de joc s-ar dărâma. Asta este ceea ce trebuie făcut.
Phelps: Avery Dulles este fiul lui John Foster Dulles, secretar de stat [echivalentul ministrului de externe,
n.tr.], cred, sub Eisenhower. Avery Dulles este un Iezuit, şi a fost nepotul şefului CIA în vremea asasinării
lui Kennedy, care era Allan Dulles. Şi Allan Dulles a fost francmason, numit şi "spionul gentleman" în
cartea Spionul gentleman.
Phelps: Angelton era acela care trebuia să "investigheze" cazul din partea CIA. (râsete) Angelton de
asemenea, cred, era legătura cu Warren Commission — ba nu, acela a fost Dulles. Însă Angelton şi Dulles
lucrau împreună la asta, pentru că Angelton era şeful la contra-informaţii şi el se ocupase de acoperirea
necesarului de personal la Biroul Vaticanului, tot el ocupându-se şi de Biroul Israelian. Vezi cum menţin
pe Sionişti la putere prin Biroul Israelian? Deci, au ţinut partea Israelului în războiul din ’73 pentru că din
partea lui Kissinger era aproape pierdut. Alexander Haig le-a dat israeliţilor acele rachete antitanc, şi li
le-a pus în mână înainte ca egiptenii să intre în ţară şi să le distrugă. Acesta a fost Alexander Haig,
Cavaler de la Malta, motiv pentru care a fost şi comandantul suprem al forţelor NATO, promovând mai
bine de 260 de oameni de-ai săi.
Martin: Ştii ceva despre afirmaţia lui Haig "Eu răspund acum!" Îţi aduci aminte de asta?
Phelps: Sigur că da. Nu cunosc toate implicaţiile, însă sunt sigur că se mulează în cadrul ideii că, de fapt,
el răspundea de Casa Albă în vremea lui Nixon.
Martin: Ok, aş vrea să mă întorc la asasinarea lui Kennedy, şi aş vrea doar să menţionez câteva nume:
Clay Shaw, Jim Garrison, J. Peter Grace, Henry Luce, E. Howard Hunt, John McCone. Cum de sunt ei atât
de importanţi în această poveste?
Phelps: Clay Shaw era un Cavaler de la Malta. Era şeful pieţei internaţionale din New Orleans. Romano-
catolic, homosexual, multi-milionar, o viaţă risipitoare, etc. Clay Shaw era prietenul intim al lui David
Ferry. David Ferry era un agent CIA, şi a fost de asemenea pilotul lui Carlos Marchello — CIA şi Mafia
împreună. Clay Shaw a fost de asemenea prieten şi cu Lee Oswald, iar Garrison o dovedeşte. Îl avem deci
pe Clay Shaw, care era în CIA. Richard Helms a admis faptul că Clay Shaw era un "agent care lucra cu
contract" pentru CIA, şi cel mai înalt om al securităţii implicat în asasinarea lui Kennedy, pentru că el face
rost de un avocat pentru Dean Andrews care este susţinut prin mărturia lui Garrison. Deci, dacă Clay
Shaw este implicat, el este Cavaler de la Malta, este un lider în cadrul CIA, şi nu poate fi doborât. De
aceea tribunalul a fost arhiplin. Judecătorul a fost influenţat împotriva lui Garrison. Apărarea lui Shaw a
fost cu totul diferită de altele de mai înainte. Era un individ în spate suflând avocatului apărării. Aşa ceva
nu se permite într-o apărare la tribunal. Shaw TREBUIA să fie găsit nevinovat, pentru că dacă el era găsit
vinovat, atunci CIA mergea în jos. Iar atunci s-ar naşte o revoluţie. Aşa că Clay Shaw trebuia să fie găsit
nevinovat. Dar nu la mulţi ani după acest eveniment a murit în condiţii dubioase şi nu i s-a făcut
niciodată o autopsie. A murit de cancer la plămâni. Însă el este doar parte a frăţiei, iar Iezuiţii sunt foarte
puternici în New Orleans.
Phelps: John McCone a fost un foarte puternic om de afaceri, un industriaş, un om care avea partea lui
în complexul militar-industrial, înainte de a deveni capul CIA. Mai târziu a devenit acţionar, cred, la ITT.
John McCone a fost un alt Cavaler de la Malta, lider al CIA, şi a participat la asasinarea lui Kennedy în
virtutea faptului că acesta îi era şef. Angelton este un Cavaler de la Malta. Henry Luce este un Cavaler de
la Malta. William F. Buckley este un Cavaler de la Malta. Iar William F. Buckley a condus National Review
— şi ce a făcut? L-a învinovăţit pe Oswald ca fiind singurul asasin. Unde a fost falsificată această imagine,
în ceea ce îl priveşte pe Oswald, ca să pară cum ar fi capul lui pus alături de un trup care nu era al lui?
Cred că imaginea a fost contrafăcută, probabil, în clădirea celor de la Time-Life, atunci când au prelucrat-
o, pentru că Time-Life include o serie întreagă de agenţi CIA în cadrul ei. Şi, nu uita, Time-Life are sediul
chiar peste stradă de catedrala St. Patrick, locul de unde conducea cardinalul Spellman. Deci, Spellman
supraveghea întreaga mişcare, împreună cu Henry Luce. Şi, dacă faci rost de lucrarea Luce şi imperiul
său, găseşti acolo o imagine în care se află cardinalul Spellman, Luce, Grace, Clare Boothe Luce, şi Dean
Rusk, în anul 1963, cu ocazia aniversării a patru ani de existenţă a revistei Time de la Waldorf Astoria, cu
doar câteva luni înainte de asasinarea lui Kennedy. Acolo este de exemplu Dean Rusk, arhitectul
Războiului din Vietnam, după cum spune acest lucru chiar fiul său. Ok, cine este celălalt? Howard Hunt.
Howard Hunt este un agent CIA, bineînţeles. El a spus că nu a fost în Dallas în ziua asasinării, însă Mark
Lane a demonstrat că a fost. Mulţumesc lui Dumnezeu pentru Mark Lane. Iată un alt evreu care se
interpune pe linia Vaticanului. Aşa cum a fost Daniel Ellsberg — iată un alt evreu care intră în traiectoria
Războiului din Vietnam al Vaticanului. Se remarcă diferiţi evrei care interpun în calea Vaticanului, iar
Iezuiţii sunt indignaţi faţă de aşa ceva. Aici este deci Mark Lane; un om care l-a învins pe faţă la tribunal
pe William F. Buckley; iar acum demonstrează că Howard Hunt este un agent CIA, că a fost prezent la
Dallas în ziua asasinării. Juriul a venit cu acel verdict, dar cine este Howard Hunt? Howard Hunt este un
prieten personal de-al lui Henry Luce, un corespondent pentru Time-Life. Este un prieten personal şi de-
al lui William F. Buckley. S-a dus la una din petrecerile date de Buckley la New York Yacht Club. Îi
cunoaşte pe amândoi. Îi cunoaşte pe doi dintre Cavalerii cei mai de funte. Şi ghici cum e numit Howard
Hunt? E numit "Cavalerul". (râsete) Mă întreb ce fel de cavaler era — Cavaler de-al lui Columb, sau
altceva. Însă şi el este parte a frăţiei. Deci a fost şi el acolo în ziua asasinării, intim al lui Luce şi Buckley.
Aşa cum spune graficul de pe pagina mea de web. Şi apropo, cititorii trebuie să vadă pagina mea de
internet la adresa www.vaticanassassins.org.
Phelps: Oh, l-am uitat pe J. Peter Grace. J. Peter Grace era şeful Cavalerilor de la Malta în anul 1963. Este
liderul W. R. Grace, şi este unul dintre magnaţii transporturilor navale pe plan mondial, controlând toate
transporturile din America de Sud. Grace este un om cu putere, sau cel puţin a fost un om cu putere.
Martin: I-a luat cineva locul?
Phelps: Da, Flynn este acum şeful Cavalerilor de la Malta, în Florida acolo unde au noul centru de
comandă. S-au mutat din New York în Florida, cred că la Bocca Raton. Au unsprezece Cavaleri de la
Malta în comitetul W. R. Grace. Şi, bineînţeles, ghici cine este proprietarul de la Taco Bell? W. R. Grace.
Vedem deci că W. R. Grace este implicat în otrăvirea Americii cu lanţurile de restaurante de tip fast-
food, astfel încât fiecare să aibă o boală de inimă, artere înfundate. Pentru ca mai apoi să aibă nevoie de
operaţii de tip bypass şi să îmbogăţească tagma medicilor, în timp ce aceştia îşi duc mai departe
Inchiziţia medicală. Nu este clar? Nu numai că vor să omoare poporul american, dar mai vor şi să facă
miliarde de pe urma acestui lucru.
Phelps: Cu siguranţă. Şi unde crezi că îşi desfăşoară activitatea bancară Grace, W. R. Grace? Toate
finanţele le fac prin Chemical Bank din New York. Ghici cine conduce Chemical Bank? Cavalerii de la
Malta.
Phelps: Într-adevăr. Şi-a pierdut căsnicia. Şi-a pierdut copiii. A suferit foarte mult pentru tot, pentru că a
făcut ceea ce a făcut.
Martin: Ok, aş vrea să vorbim despre filmul JFK. Spuneai că Iezuiţii, având sub control Time-Warner, au
produs filmul lui Oliver Stone, JFK. Ce motiv au avut? Doar acela de a întări şi mai mult, inconştient în
mintea americanilor, ideea puterii lor absolute?
Phelps: Cred că acesta este un răspuns parţial. Dar cred că este şi un test. Este un test de genul: hai să
spunem americanilor adevărul să vedem ce reacţie o să aibă. Şi ei nu au făcut nimic. Acesta a fost
sfârşitul vorbelor lui Garrison, sau al speech-ului lui Kevin Costner, la tribunal, atunci când a spus
"Depinde de tine."[voi, n.tr.] Şi se uită direct în camera de luat vederi. Adică se uită spre noi. Acesta a
fost un apel, o chemare la acţiune. Este un test. Ce vom face? Şi ştii ce s-a făcut? Nimic. Oamenii care
sunt la putere, oamenii care ştiu, oamenii care ar fi putut să spună ceva, nu au făcut nimic. Acesta a fost
scopul filmului. În acelaşi timp au întreţesut în toată pelicula o serie de idei iezuite care pătrund
inconştient în mintea publicului, cum ar fi: "Negrul este alb, albul este negru" — atunci când Garrison
este la restaurant, vorbind cu oamenii săi — idei de-ale lui Ignatius Loyola. David Ferry arată într-o parte
imagini ale uniformei sale catolice, altundeva imagini ale lui Satana din apartamentul său, toate având
un iz accentuat de Iezuitism. Mai sunt o serie întreagă de alte lucruri de care nu-mi amintesc acum. Oh,
mai există spre exemplu o altă idee care pătrunde în inconştient "studiază trecutul". Apărea la un
moment dat, pe o clădire sau ceva de genul acesta, "studiază trecutul". Şi au spus: "Este ca şi cu cezarul,
nu este în laţ." Ei bine, cezarul a fost ucis de către cei din jurul său. Iar cei care l-au ucis pe cezar au fost
preoţii din Roma. Sunt tot felul de idei care pătrund în inconştient şi care vor să sublinieze ideea puterii
Ordinului Iezuit, de la un capăt la altul al filmului. În ceea ce priveşte asasinarea — imediat după ce iau
trupul preşedintelui de la Parkland Hospital, au o cruce pe el, un crucifix. Însă este unul cu adevărat unic,
este un crucifix Iezuit. Atunci când am vizitat o reşedinţă Iezuită de la Redding, am dorit să străbat zona.
Am vrut să văd locul de unde conduc aceşti păcătoşi, aşa că am crezut că voi putea străbate zona şi voi
putea să mă uit şi prin camere. S-a întâmplat că Iezuiţii se aflau la al doilea etaj. Aşa că am mers la primul
şi la cel de-al treilea etaj, şi m-am uitat prin camere. Erau nişte cămăruţe, bine aranjate, pe fiecare pat
având un crucifix, iar pe fiecare crucifix o persoană crucificată. Însă nu este Isus Hristos al Bibliei; este
Isus Hristos al lor. Şi acela este exact acelaşi crucifix cu cel pe care l-am văzut pus deasupra sicriului, în
film, atunci când au scos sicriul. Şi fii atent şi la următorul detaliu: tipul care vine să-i facă lui Kennedy
ultimul ritual, Oscar Hubert, avea un superior care era episcopul de Dallas, pe numele său Thomas
Gorman. Episcopul Thomas Gorman era un Cavaler de la Malta, aflat în subordinea directă a cardinalului
Spellman.
Martin: Să discutăm puţin despre cardinalul Spellman. Cine a fost? Cum se face că este atât de
important? Spui în cartea ta că el este în realitate omul din culise.
Phelps: Exact.
Phelps: Cardinalul Spellman a fost, în primul rând, foarte adânc implicat în politică toată viaţa sa. Nu uita
că a fost educat de către Iezuiţi la Fordham. A mai fost educat de către Iezuiţi şi la American College din
Roma. Atunci când s-a întors, a fost trecut în grija lui Nicholas Brady şi a soţiei sale, multi-miliardari care
se ocupau de Union Carbide, şi diferite bănci, multi-multi-miliardari. Spellman a fost părtaş în procesul
de integrare a lui FDR în funcţie, deşi cred că pe atunci era cardinal altcineva, Hayes. Ghici pe cine îl
numeşte FDR ca agent internaţional al său în timpul celui de-al doilea război mondial? Francis Spellman.
Francis Spellman a fost prezent pe frontul de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale,
făcând naveta între Vatican, armatele aliate, etc. Şi astfel şi-a creat o uriaşă reţea de contacte. A avut de
asemenea contacte diferite şi cu gloata. Deci, cam la vremea asasinării lui Kennedy, îl găsim pe cardinalul
Spellman aici, cel care i-a ajutat pe nazişti să intre în Statele Unite, prin intermediul FBI-ului. Am întâlnit
pe unul dintre aceşti nazişti cam cu şase luni în urmă. O să îi spun Pete. Mi-a arătat haina lui de nazist SS,
care este una deosebită — mi-ar plăcea să am aşa ceva. FBI-ul a fost acela care i-a adus pe toţi aceşti
nazişti şi i-a reabilitat, dându-le bani ca să înceapă o altă viaţă. Cine a făcut efectiv acest lucru? Francis
Spellman, cel care i-a ajutat pe acei criminali să scape de pe scena Europei astfel încât să nu poată fi
condamnaţi. Mişcarea se numeşte "Vatican Ratline" despre care scrie Loftus în lucrarea sa Nesfânta
treime. Deci, Spellman este implicat în ajutarea SS-iştilor să scape, ajutându-i pe ustaşi. Spellman este
implicat în acest cu adevărat al doilea Război de 30 de ani al Vaticanului în Europa, după cum este
descris întregul proces de către Edmond Paris în cartea sa Vaticanul împotriva Europei. Şi astfel, se află
într-o poziţie desăvârşită pentru a duce la îndeplinire asasinarea. Are contacte cu Cavalerii de la Malta
din Anglia, prin Cavaleri controlează mişcările din America; are contactele sale Iezuite care l-au educat la
Fordham şi la Roma; l-a avut ca prieten personal pe Pius al XII-lea în timpul războiului. A fost un prieten
personal al lui Montini, Pius al VI-lea. Aşadar este omul perfect, care are toate legăturile pentru a duce
misiunea la capăt. Are legături cu CIA, cu Cavalerii de la CIA, cu Cavalerii de la FBI, în persoana lui Carthe
DeLouthe, care încă mai trăieşte. Are contacte cu francmasoneria de nivel înalt, cu oameni ca J. Edgar
Hoover, cu mânia lor împotriva comunismului, comunismului, comunismului — acest comunism
internaţional, lipsit de Dumnezeu, evreiesc. El şi cu Hoover sunt foarte apropiaţi, poate chiar parteneri
de pat. Şi astfel Spellman se află pe poziţia din care să aibă controlul asupra CIA, FBI, Mafia, iar prin
francmasonerie, asupra Departamentului de Poliţie din Dallas — după cum controlează fiecare
departament de poliţie din oraşele de mărime din America. Astfel el îşi duce misiunile la îndeplinire. Se
află de asemenea şi în postura de control a presei, controlează ceea ce se scrie la Time şi Life, prin Henry
Luce, astfel ca presa să nu aibă ce să spună. El controlează şi postul CBS, printr-un om numit Frank
Shakespeare, care era şeful CBS la acea vreme. Crezi cumva că Walter Cronkite ne va spune adevărul? În
nici un caz. El controlează posturile CBS, NBC, ABC. Au acţiuni acolo, ce naiba. Aşadar nu există nici o cale
prin care povestea să se scurgă în public. El controlează CIA pentru a lovi şi a ucide pe oricine vrea să iasă
din rând şi să spună adevărul, motiv pentru care în ultimii 30 de ani au murit mai bine de o sută de
martori. Acesta este motivul pentru care l-au înlăturat pe Fensterwald, în anul 1992, după cum scrie în
cartea acelui agent CIA Morrow, Informaţii la prima mână. El a fost un agent CIA. A fost implicat în
asasinarea lui Kennedy. Face o descriere completă în cartea sa, şi spune despre implicarea pe care o
avea CIA în uciderea lui Fensterwald. Îi dedică volumul său lui Fensterwald. Deci, cum iese totul la
iveală? Numai prin câţiva predicatori netemători, care predică Cuvântul lui Dumnezeu, şi cărora nu le
este frică să spună adevărul politic [fără a se supune şablonului numit political corectness, n.tr.],
încrezându-se în faptul că Dumnezeu va acţiona şi Îşi va face partea Sa, atunci când omul şi-a făcut
partea.
Martin: Directorul FBI Hoover, Earl Warren, Gerald Ford, Johnson — sunt cu toţii nişte instrumente
iezuite?
Phelps: Instrumente iezuite. Cu toţii sunt francmasoni de grad 33. Şi nu uita, consiliul de grad 33 îşi are
sediul la Washington. Ei îi controlează pe toţi francmasonii din această ţară. Washingtonul este controlat
de către Iezuiţii din Georgetown. Capitala Statelor Unite este la Georgetown University, nu la Casa Albă.
Şi dacă vei merge la biroul rectorului de la Georgetown, vei vedea o imagine în care Bill Clinton
îngenunchează la mormântul lui Timothy Healy [fost rector al Georgetown University], în timp ce
rectorul în exerciţiu, Donovan, care este membru în comitetul de la Walt Disney, stă în picioare în
spatele lui. Am vrut să am acea fotografie; am vrut să am o copie a acelei imagini. Oamenii de ordine m-
au scos afară din birou. Nu şi-ar fi dorit în nici un caz să am o copie. Am trimis pe o altă persoană, o
femeie, să meargă acolo. Nu i-au dat-o nici ei. Îmi doream acea imagine pentru cartea mea, un Bill
Clinton care îngenunchează la mormântul acestor Iezuiţi. E imposibil de pus mâna pe ea. Dar dacă mergi
în biroul rectorului o vei găsi acolo. Georgetown este capitala. Ei controlează toată francmasoneria. De
fapt, dacă mergi la Maryland, au o mare lojă chiar peste stradă de o mare instituţie Iezuită, în Baltimore
— o mare lojă vizavi de o universitate Iezuită. Şi mai spune cineva că ei sunt duşmani?
Martin: Aş vrea să vorbim despre Bill Clinton în câteva clipe, dar mai înainte de a ajunge la el, cine este
Cartha DeLoach?
Phelps: Cartha DeLoach — numele său ironic este Deke. A fost al treilea în comandă la conducerea FBI în
acea vreme a asasinării lui Kennedy. Cartha DeLoach a fost adevăratul cap al FBI-ului. Hoover era un tip
slab de înger. Prietenul său homosexual, Tolson, care era un nimeni, era al doilea în comandă. Aşadar
Hoover şi Tolson erau doar lideri cu numele. Adevăratul cap al FBI-ului a fost Cartha DeLoach, Cavaler de
la Malta, romano-catolic, supus al cardinalului Spellman. Cartha DeLoach a fabricat dovezile, a ascuns
dovezile din cadrul FBI-ului, în asasinarea lui Kennedy. Acest lucru este dovedit d către Jim Garrison.
Cartha DeLoach a ieşit la pensie. De fapt a mers să lucreze pentru o companie industrială uriaşă numită
PepsiCo, pe care o conduc Cavaleri de la Malta, şi care au ranch-uri în China comunistă, pe care ei şi le-
au ridicat. Şi încă mai trăieşte. Cartha DeLoach a scris o carte numită FBI-ul lui Hoover. Se poate găsi în
librării. În acea carte vorbeşte despre serviciile secrete, despre FBI, şi despre Iezuiţi.
Martin: De ce te referi la asasinarea lui Kennedy ca fiind "Călcâiul lui Ahille" al Iezuiţilor?
Phelps: Pentru că ştie oricine că Iezuiţii l-au ucis pe primul nostru preşedinte romano-catolic; dacă
vreodată romano-catolicii din America de Nord află acest lucru, s-a zis cu Iezuiţii pe aceste meleaguri.
Această ţară este piatra unghiulară în procesul implementării puterii temporale a papei peste întreaga
lume. Dacă această ţară i-ar expulza pe Iezuiţi, şi dacă ne-am putea recâştiga suveranitatea naţională, şi
dacă am începe să ne autoguvernăm din nou, atunci am avea libertate, iar Iezuiţii ar fi daţi afară; atunci
am putea începe să experimentăm o ADEVĂRATĂ prosperitate financiară şi o adevărată vieţuire. Aşadar,
dacă s-ar şti că Iezuiţii sunt cei care au manevrat totul din culise, că Roma s-a îngrijit de îndeplinirea
misiunii, atunci catolicii din nord-est ar face o revoluţie. Am avea o altă revoluţie pentru că romano-
catolicii americani nu sunt asemeni catolicilor din alte ţări: ei gândesc. Ei îşi au propria lor opinie. Ei cred
în libertatea de conştiinţă. Ei cred că au dreptul la liberă exprimare. Catolicii din Polonia nu cred acest
lucru. Catolicii din Italia nu ar îndrăzni să creadă aşa ceva. Însă catolicii de aici o fac. Ei au o serie întreagă
de principii protestante. Ei nu înţeleg cu adevărat pe de-a întregul această idee de putere universală,
mondială, temporală a papei. Ei cred că este numai o chestiune de religie. Dar, dacă acei catolici din New
York, dacă acei două milioane de romano-catolici ar şti că Spellman a fost în spatele mişcării, şi că
O’Connor a acoperit-o, atunci am avea o revoluţie! Pentru că, din nefericire, numai romano-catolicii sunt
aceia care fac ceva în faţa acestei stări de lucru. Protestanţii nu fac nimic. Sunt o adunătură de inşi slabi
de înger, o gaşcă de laşi. Nu fac nimic. Romano-catolicii sunt aceia care au înălţat marile noastre oraşe.
Ei au construit zgârie-norii pe care îi avem. Ei sunt marii constructori şi lucrători în domeniul oţelului. Ei
sunt aceia care au vână, care sunt îndeajuns de tari pentru a face o schimbare. Singura problemă este că
sunt nesfinţi pentru că ei nu Îl cunosc pe Domnul. Ei nu citesc Biblia. Ei nu Îl cunosc pe Hristos. Ei nu sunt
nişte oameni născuţi din nou. Dacă ar fi născuţi din nou, dacă ar ajunge să Îl cunoască pe Hristos, atunci
cu hotărârea lor şi cu rezistenţa de care sunt în stare în faţa tiraniei, am avea o nouă Reformaţiune. Iar
atunci o serie întreagă de capete ar merge la judecată, şi la ghilotină, pentru trădare.
Martin: Mă întorc acum. Cum se face că Protocoalele Înţelepţilor Sionului, a devenit, după cum spui, un
instrument în mâna Iezuiţilor pentru duce mai departe la îndeplinire agenda Iezuită?
Phelps: Ok. Pentru a răspunde la întrebare ar trebui probabil să privim câteva dintre diferitele
protocoale. Îmi vine în minte un număr de, cred, 20 sau 30 de protocoale existente; nu îmi amintesc
sigur. Însă protocoalele au susţinut agenda Ordinului Iezuit prin faptul că Rusia urma să fie luată şi, prin
căderea Rusiei, în Revoluţia Bolşevică, două lucruri mari trebuiau să se întâmple: dinastia Romanovilor
urma să fie înlăturată. Bineînţeles că ţarul nu a fost ucis la Ecaterinburg; ştim asta din cartea Dosarul
despre ţar. Ştim că fiica lui a murit în statul Virginia [nu cu mult timp în urmă]. Ştim că fiul său, Alexi, a
devenit un membru al KGB-ului, mai târziu a venit la New York, şi a creat ceea ce a fost numit Hârtia
albă. Familia regală nu a fot ucisă, pentru că ei erau Cavaleri de la Malta. Deci, Cavalerii de la Malta au
scos din scenă familia regală, le-au falsificat moartea şi apoi, după ce i-au dat la o parte pe Romanovi,
Biserica Ortodoxă nu mai avea un protector, căci în Rusia statul şi biserica sunt una. De acum Iezuiţii
erau liberi, cu bolşevicii lor, să îi extermine pe liderii ortodocşi care erau împotriva Romei. De aceea au
ucis în timpul revoluţiei 5.000 de preoţi şi călugăriţe aparţinând Bisericii Ortodoxe. Pur şi simplu au
decapitat acea conducere anticatolică şi antipapa a Bisericii Ortodoxe. I-au înlăturat pe Romanovi, şi
apoi, următorul lucru pe care l-au făcut a fost aceea de a stârpi pe protestanţii din Rusia. I-au prigonit pe
luterani, au dat foc bisericilor luterane, i-au aruncat în temniţe pe baptişti; i-au trimis pe drumul Siberiei.
Ba chiar au distrus două comunităţi evreieşti în anii ’20, despre care nu ni se spune. Evreii au trăit bine
cam zece ani, până la epurările de sub Stalin din anii ’30. Însă Iezuiţii îndepliniseră misiunea lor de a
ucide, de a scăpa de dinastia Romanovilor şi de protectoratul acestora asupra Bisericii Ortodoxe, de a
decapita Biserica Ortodoxă, astfel încât să poată aduce de acum Moscova ortodoxă înapoi la Roma. Şi
nu uita, Moscova este considerată "A treia Romă". Prima este Roma; a doua este Constantinopolul; a
treia este Moscova. Şi poţi găsi acest lucru, poţi găsi alianţa Iezuită cu bolşevicii în cartea numită
Coborârea în întuneric scrisă de un preot pe nume Zatko, care a predat cursuri la Notre Dame University
undeva în anii ’60. Şi astfel Iezuiţilor li s-a dat dreptul formal de a reintra în Rusia în anul 1922, după
Revoluţia Bolşevică şi după războiul civil, iar de atunci încolo — a fost ridicat la Roma Colegiul Rus în anul
1929, astfel încât să poată pregăti acolo Iezuiţii ruşi care să conducă Rusia. Iar asta este exact ceea ce au
şi făcut, au condus prin intermediul KGB-ului, aşa cum conduc această ţară prin intermediul CIA şi al FBI-
ului. Protocoalele descriu acest fapt. Nu uita, Protocoalele au fost descoperite în Rusia, şi traduse de
către un englez pe nume Marsden. Dar ceea ce s-a mai făcut este şi faptul că — din pricina acţiunii lor de
atunci de a pune bazele unui uriaş sistem gulag, un uriaş lagăr de concentrare, au dat Iezuiţilor un
precedent pentru a face acelaşi lucru în Europa. Însă marea lor realizare a fost aceea că, în procesul de
ruinare, au putut da vina pe evrei, şi făcând asta au justificat în ochii opiniei publice europene
exterminarea neamului evreiesc din Europa — pentru că evreii au fost de vină în Rusia! Evreii au fost
aceia care i-au ucis pe creştinii din Rusia! Evreii au fost aceia care i-au trimis în Siberia! La urma urmelor,
oare nu a fost Troţki evreu? Nu a fost Lenin evreu? Toţi sunt evrei! Aşa că au căzut în plasă. Au dat vina
cu totul pe evrei, au curăţat Europa de evreii din ea, astfel că Europa este în principal romano-catolică.
Este un bloc romano-catolic, şi va fi armata antichristului împreună cu Uniunea Europeană. Evreii au fost
atunci forţaţi să plece din ţările lor spre Israel. Şi nu uita că în timpul celui de-al doilea război mondial,
atunci când evreii au încercat să scape şi erau disperaţi în gestul lor de a fugi din Germania, crezi că o
Rusie condusă de evrei nu i-ar fi primit? Dacă evreii ar fi condus cu adevărat Rusia, atunci s-ar fi putut
refugia imediat acolo. Însă nu li s-a permis acest lucru. Stalin nu ar fi permis nici unui evreu să intre în
Rusia. Churchill nu ar fi permis nici unui evreu să intre în Anglia. Iar acel criminal, FDR, nu ar fi permis nici
unui evreu să intre în America. Nu li s-a dat voie să scape. Fie urmau să fie ucişi, fie canalizaţi pe drumul
Israelului, pentru a fi ucişi de către Mufti, care lucra împreună cu SS-ul, Eichmann. Loftus are dreptate.
Se duce un război împotriva evreilor şi toate agenţiile de informaţii secrete luptă în acest război. Iar
evreii nu pricep acest lucru pentru că rabinii lor sunt trădători. Am vorbit cu un astfel de învăţător în
Lancaster County şi i-am spus să privească şi spre Ordinul Iezuit. Mi-a spus: "Oh, ei sunt unii dintre cei
mai buni prieteni ai mei!" Ei bine, asta explică totul. Rabinii îşi trădează propriul popor în mâinile acestor
inchizitori. Asta au făcut în cel de-al doilea război mondial, şi asta vor să facă şi aici.
Phelps: John Surratt a fost tânărul de 20 de ani care era în afara clădirii Ford’s Theater. El a fost creierul
din spatele asasinării. John Surratt a fost ajutat de către preoţii din Washington să scape din
Washington, a mers în Canada, a fost preluat şi îngrijit, găzduit de către preoţi, de către episcopul de
Montreal, iar apoi a fost trecut cu feribotul peste ocean pe nava The Peruvian, şi s-a dus, cred, în Irlanda,
apoi în Anglia, apoi la Roma, la Vaticanul papei. S-a alăturat armatei Zouave, şi a staţionat în Alexandria,
Egipt, până când a fost găsit şi arestat. În anul 1867 el a fost adus înapoi şi a făcut faţă unui proces la
Washington. O femeie a fost implicată în alegerea juriului, iar un înalt romano-catolic a fost pus în
fruntea lui. Şi pentru că nu este nici o crimă gestul de a ucide un eretic, juriul a fost pus în imposibilitatea
de a hotărî, şi Surratt a fost eliberat. A fost apoi eliberat şi după cel de-al doilea proces, pentru că au fost
două judecăţi. A murit în anul 1914, cred, la vârsta de 72 de ani, şi i-au făcut, bineînţeles, o
înmormântare foarte, foarte pompoasă, o înaltă slujbă funerară care se oferă numai în cazul preoţilor şi
al călugăriţelor. Evident, o merita. Bineînţeles, John Wilkes Booth nu a fost niciodată ucis. Corbett nu l-a
ucis niciodată pe Booth în magazie. Booth a scăpat din Washington cu o parolă, după cum spune Finis
Bates în lucrarea sa Evadarea şi sinuciderea lui John Wilkes Booth. A scăpat în Kansas, iar pe patul de
moarte a mărturisit unui doctor că el era acel John Wilkes Booth care l-a împuşcat pe Lincoln. Şi a scăpat
cu ajutorul unei parole masonice [semn secret făcut de acuzat la tribunal pentru a fi recunoscut de către
judecător ca frate mason, n.tr.]. Deci, aşa cum am avut un ţap ispăşitor în cazul asasinării lui Lincoln, tot
la fel a fost un ţap ispăşitor şi n cazul asasinării lui Kennedy.
Phelps: (râsete) Ei bine, 15 aprilie a fost ziua în care Lincoln a chemat trupele pentru a merge în Sud. A
fost ziua în care Lincoln a murit. A fost împuşcat pe data de 14 şi a murit în ziua de 15. A fost şi ziua în
care Titanicul s-a scufundat. Şi este ziua în care toţi cetăţenii imperiului Celui de-al 14-lea Amendament,
ca buni robi ce sunt, merg să se spovedească o dată pe an şi mărturisesc guvernului prin plata
impozitului. Feriţi-vă de Idele din aprilie. (râsete)
Martin: Să vorbim despre Războiul Rece. Cum de s-a născut aşa ceva?
Phelps: Am avut sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Am avut parte de exterminarea evreilor şi a
protestanţilor în mare parte. Imperiul Britanic a fost distrus, e o ruină, a fost însă în princial imperiul care
a dus Evanghelia în China. Misiunile moderne au fost întemeiate în Imperiul Britanic. Deci, acel imperiu
protestant, chiar dacă a fost controlat de către Roma, şi-a făcut lucrarea. Avem apoi America îngropată
de o uriaşă datorie financiară, mai ales din pricina izolaţionismului. Avem o Rusie care este preluată de
către Iezuiţi, prin Stalin. Bineînţeles că marele beneficiar al celui de-al doilea război mondial a fost Rusia
— Rusia a fost singura ţară care a învins. Însă Iezuiţii nu au terminat epurările şi instalările de dictatori
de-ai lor loiali papei, pe toată faţa pământului. Vreau să spun că au o bună parte din America de Sud. Au
o bună parte din Africa. Însă nu au Răsăritul, şi nici popoarele ortodoxe, şi nici popoarele budiste. Aşadar
scopul Războiului Rece a fost uciderea a milioane de astfel de eretici, ortodocşi, budişti, şi instalarea în
ţările lor a unor dictatori care să aplice Inchiziţia, oameni loiali papei. Unul dintre aceşti dictatori a fost
Stalin. Şi i s-a dat şi planul de realizare a bombelor nucleare în anul 1943 de către guvernul american, de
către armata americană. Se poate găsi acest fapt foarte bine documentat în cartea Mâna nevăzută scrisă
de Ralph Epperson. Deci, i-au dat bomba. Nu ar trebui să îi spun "bomba" pentru că i-au dat numai
planul nuclear astfel încât el să o detoneze şi să dea impresia că de acum Rusia are puteri nucleare, într-
o vreme în care roaba era o mare invenţie în Rusia. Vreau să spun că soldaţii ruşi atunci când au ajuns în
Germania şi au văzut toalete i-au înmuiat pâinea în apa de la toaletă şi au mâncat-o. În Rusia erau doar
sălbatici. Nu aveau tehnologie; nu aveau nimic. Toată tehnologia pe care au avut-o vreodată le-a fost
dată de către companii occidentale controlate de către Vatican, şi ai căror inventatori au fost
protestanţi. Aşa că Războiul Rece trebuia să meargă mai departe sub Stalin. Şi trebuia să se împartă
lumea în două facţiuni, astfel încât să fie de acum NATO cel romano-catolic pe de-o parte şi ţările
comuniste ale pactului de la Varşovia de cealaltă parte. Însă în acest proces au pus o Germanie de Est
protestantă aflată sub comunism să stârpească pe protestanţii din ţară. Acesta este motivul pentru care
au fost trimişi în Siberia. Au mai pus sub comunism ţările protestant-luterane ca Letonia, Lituania şi
Estonia, astfel că i-au deportat pe toţi în Siberia. Mai mult, sub comunism, i-au scos pe menoniţi afară
din Rusia deportându-i în Siberia. I-au deportat tot în Siberia şi pe baptiştii din Rusia pentru că, asta era
tot ceea ce putea face o armată a Rusiei slabă şi şchioapă — i-am fi putut pune uşor la pământ dacă nu
ar fi primit finanţare, sprijin şi ajutor de construcţie din partea lui Henry Ford şi a companiilor
occidentale. Ei bine, slabă şi şchioapă, Rusia are planul de construcţie a bombei nucleare, corect? Ei, şi
dacă cumva ne hotărâm să pornim un război împotriva Rusiei s-ar putea să fim bombardaţi! O distrugere
mutuală asigurată. Aşa că pentru a nu crea o astfel de realitate, nu vom face război cu ei şi îi vom lăsa să
cureţe lumea de toţi protestanţii. Acesta a fost scopul Războiului Rece. Războiul Rece a trecut mai apoi
în China, şi flota a 7-a americană, după cum afirmă Birch Society, şi aici au dreptate, l-a blocat pe Chiang
Kai-Shek în încercarea de a intra în China şi a prelua puterea. Astfel ca Mao Ţe Dun să poată trece la
control, să ia puterea şi să aplice Inchiziţia împotriva proprietarilor de pământuri, împotriva budiştilor,
împotriva tuturor misionarilor protestanţi care erau în China — aşa cum ne-am fi aşteptat de la el, ca o
bună marionetă a Iezuiţilor ce era. Şi, bineînţeles, ideea de intimidare că nu poţi merge în China — de
ce, sunt milioane de oameni acolo! În acelaşi timp japonezii i-au stors de moarte pe chinezi în războiul
pe care l-au avut cu China, atunci când japonezii au intrat în ţară. Chinezii nu aveau nici o tehnologie. Nu
aveau nici o armată organizată. Erau uşor de învins. Însă ideea care ni s-a inoculat a fost aceea că: Oh nu
— China este o naţiune mare, puternică, iar acum chiar şi ei au bomba! Stalin le-a dat bomba, astfel
încât să nu ne mai putem lupta cu ei de acum încolo. Aşa cu le vom putea face nimic în timp ce ei ucid 50
de milioane de oameni. Şi nu-i uita pe generaţia de "baby-boomers" a Americii, ne-am fi luptat cu
întreaga lume. Am fi eliberat lumea de tiranie, cu condiţia să fi avut acea conducere care să ne ducă mai
departe. Însă ni s-a dat pe tavă această farsă numită distrugere nucleară mutuală asigurată. Am mai avut
o farsă numită lansarea bombelor nucleare asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki. Orice a fost acolo, nu
a fost o lansare de bombe nucleare — şi Edwin Corley face o treabă bună în cartea sa Factorul Isus,
încercând să spună ceea ce a fost efectiv acolo. Şi astfel avem acest Război Rece, un nonsens, care dă
posibilitate Romei să-şi aşeze după voie toţi dictatorii doriţi, dictatori comunişti, cu toţii loiali papei —
inclusiv Ho Şi Min. Ho Şi Min a făcut o înţelegere secretă cu papa Ioan al XXIII-lea, şi se afla sub sfătuirea
unui episcop romano-catolic tot timpul războiului. Scopul Războului Rece a fost aplicarea conciliului din
Trent, şi legarea la mâini a protestanţilor americani; de asemenea pentru a-i uni pe protestanţii şi pe
catolicii din America împotriva comunismului. Protestanţii şi cu catolicii nu ar trebui să se unească
asupra nici unui lucru. Suntem diferiţi. Catolicii au o autoritate finală — acesta este papa. Baptiştii şi
protestanţii au o altă autoritate finală — aceasta este Biblia. Noi nu ne unim în nimic. Nu cădem de
acord asupra nici unui lucru. Nu suntem de acord asupra scopului naţional al Americii, aşa cu nu ne
unim. Nu ne unim asupra avortului, nici asupra comunismului; nici asupra negrilor şi a Mişcării pentru
drepturile civile. Vezi, toate aceste lucruri au fost folosite pentru a-i uni pe catolici şi protestanţi aici,
astfel încât, în cele din urmă, Roma să treacă în controlul tuturor denominaţiunilor protestante prin
Consiliul Naţional al Bisericilor şi prin Consiliu Regal al Bisericilor. Şi asta au şi dobândit. Au luat
Princeton-ul; au luat Dartmouth College. Toate marile universităţi protestante sunt în mâinile masonilor
şi ale Iezuiţilor. Harvard-ul are o sală Iezuită. Ei sunt controlaţi. Şi astfel, oriunde se controlează educaţia
se controlează politica. Şi ei controlează educaţia din China, Rusia, din toate ţările comuniste. Iar acum
când au toţi dictatorii instalaţi la putere pe faţa pământului, nu mai este nevoie de nici un Răăzboi Rece.
De acum se poate trece la următorul punct de pe agendă, iar acesta este unirea Europei, construirea
Rusiei şi distrugerea Imperiului Apusean. Aceasta este agenda lor viitoare.
Phelps: Ce anume?
Phelps: Vrei să spui, cum se va da la o parte guvernarea pentru a face loc tiraniei?
Martin: Exact. Cum crezi că va arăta viaţa aici în vreo 5 sau 10 ani?
Phelps: Este greu de fixat date; este greu şi să spui ce va fi într-un an. Însă aş spune că este vorba despre
o continuă acţionarea în direcţia transformării Washington-ului într-o "putere centrală". Adică Congresul
va avea din ce în ce mai puţină putere. Şi într-una din acele zile Congresul va fi suspendat şi vom avea
toţi un comandant. Vom avea parte de un fel de absolutism, în care preşedintele devine un dictator.
Phelps: Ar putea fi. Nu spun că va fi, ci că ar putea fi. Oricum va fi cineva ca el — dovedind o completă
supunere faţă de Roma, aşa cum a făcut şi tatăl său. Bunicul său a ajutat la înfiinţarea CFR-ului. Unchiul
său este un Cavaler de la Malta. Va fi cineva asemeni lui. Şi el VA FI următorul preşedinte. Deja l-au ales
în Colegiul cardinalilor. Restul este numai paradă. Acel educat Iezuit pe nume Buchanan este doar de
paradă. Romano-catolicul McCain este de paradă. Negrul romano-catolic Keyes este de paradă, deşi mă
încântă. Este apărătorul abolirii Celui de-al 14-lea Amendament. Dacă aşa ceva se întâmplă ce crezi că
vor face negrii? Nu mai sunt cetăţeni, nu mai au drepturi! Dred Scott intră în scenă. Este un farsor. Deci
ceea ce cred şi văd că se va întâmpla este o continuă şi accentuată centralizare a puterii în mâna
preşedintelui. Curtea Supremă va funcţiona doar ca ştampilă autoritativă. El devine rege. Tribunalele nu
mai sunt altceva decât locuri unde stau oamenii regelui. Federal Reserve Bank va rămâne la putere.
Totul va fi monitorizat şi controlat de către Washington, atâta timp cât nişte oameni de-ai lui Dumnezeu
care nu vor începe să se încreadă în Dumnezeu şi să ia controlul asupra statului şi să îi provoace
secesiunea. Vom avea un război rasial. Îi vom vedea pe musulmani luptându-se cu cei din Klu Klux Klan.
Albii vor fi cu albii, negrii vor fi cu negrii. Va fi o baie de sânge peste tot. Iar asta va da o justificare
pentru impunerea legii marţiale, iar militarii, fără nici o limită, şi ocupaţia străină, toate acestea vor veni
peste noi. Şi ştii cum sunt străinii într-o ţară străină. Ei violează femeile. Nu le pasă de nici un rang social
al acelei ţări. Ei nu nici o milă faţă de populaţie. Vorbesc o limbă străină. Şi asta vor face. Fiecare
metropolă este controlată de ei. Aşa că zona este pregătită pentru distrugere — toate regiunile
menonite şi Amish din Southeastern Pennsylvania. Orice altceva este catolic: Pittsburgh, Scranton,
Philadelphia, Harrisburg — toţi sunt romano-catolici. Însă şi locuitorii romano-catolici vor fi sacrificaţi.
Vor fi şi ei ucişi. Să nu creadă nimeni că ei vor fi scutiţi doar pentru că Iezuiţii sunt la cârmă. După cum se
spune în Molina, în caseta pe care ţi-am trimis-o, este legal să ucizi — şi vor ucide atâţia romano-catolici
cât va fi nevoie pentru ca acest plan să ajungă la îndeplinire.
Phelps: Să-l definesc? Asta înseamnă putere absolută mondială, universală, asupra oricărei naţiuni.
Absolutismul este marea lor doctrină, iar acea putere absolută rezidă în mâinile Generalului Iezuit. El nu
este constrâns de nici o constituţie. El nu este limitat de nici o lege.
Aceasta este marea doctrină a dreptului divin, acel drept divin al regilor împotriva căruia au luptat atât
de mult calviniştii. Noi, cei care suntem calvinişti credincioşi ai Bibliei credem în domnia legii. Legea este
regele. Acea "Lex Rex" a lui Rutherford. Iezuiţii cred că regele este legea — Ludovic al XIV-lea : "Legea
sunt eu". Aşa că va fi un rege universal, mondial, el însuşi declarându-se a fi legea. Toată autoritatea va fi
în mâna lui, atunci când va conduce lumea de la Ierusalim, el însuşi fiind Fiara.
Martin: Vorbim despre pontiful de astăzi sau despre contele von Kolvenbach?
Phelps: Spun că ceea ce se află la putere acum va aduce în cele din urmă pe acel papă, indiferent cine va
fi, şi indiferent de cea ce va fi, se va dovedi a fi un absolutist universal — un monarh universal al lumii, la
Ierusalim.
Martin: Aproape am acoperit setul de întrebări. Nu aş vrea să diluez această conversaţie cu subiectul
FDA şi AMA. Doar pe scurt.
Phelps: Ok. Al doilea război mondial a fost produs bineînţeles de către Roma, a dus la acele experimente
ale naziştilor asupra oamenilor aflaţi în lagărele de concentrare — evrei, ţigani, socialişti, în special evrei.
Însă experimentele s-au făcut cu substanţe ca acidul fluoric. Au făcut experimente ca EDTA chelation
[tratament administrat în cazul intoxicării cu mercur sau plumb, folosit pentru înlăturarea acestor
metale grele din organism, n.tr.], care ESTE tratamentul în general preferat pentru oricine are o boală de
inimă. S-au făcut experimente cu otrăvuri. Prin operaţii. Tot felul de lucruri au fost testate pe acele
fiinţe. De asemenea vaccinuri şi imunizări. Există o carte numită Doctorii nazişti. Tot ce a fost învăţat de
ei a fost integrat în Asociaţia medicilor americani, după război. De aceea toate apele potabile ale
oraşelor sunt îmbogăţite cu fluor. De aceea sunt toate îmbogăţite cu clor, pentru că clorina scade
oxigenul, şi de aceea cauzează cancerul, pentru că această boală a cancerului se dezvoltă într-o stare
anaerobică — este un virus care transformă celulele în mutanţi care sunt anaerobici. Ok. Toată Europa
foloseşte ozon pentru a curăţa sursele de apă. Aici ei folosesc clorină. Vor să ne îmbolnăvească de
cancer. Şi cum dobândim cancerul? Prin vaccinurile şi imunizările prin care ei ne injectează viruşi vii, cum
ar fi vaccinul pentru hepatită — fiecare dintre acestea are virusul HIV, SV-40. Ceea ce fac acum este ceea
ce au învăţat în Germania nazistă. Le-au implementat aici şi îşi continuă cercetările la CIA. Există un set
de două casete numit CIA şi inventatorii de viruşi care arată felul în care CIA şi-a dat aportul în crearea
virusului HIV şi a altor diferiţi viruşi. L-au cooptat pe Robert Gallo, cel mai faimos virusolog al lumii.
Robert Gallo este un Iezuit. Este un romano-catolic, un italian, cel mai faimos virusolog al lumii — şi
totuşi, necontrolat de Frăţie, sau de Companie? Ridicol. Sigur că este controlat de ei! El face toate
cercetările şi nu doreşte să fie învinovăţit pentru asta — după cum demonstrează un MINUNAT evreu pe
nume Len Horowitz. Încă o dată avem evrei care se interpun în calea lor — evrei care îi demască.
Martin: L-am intervievat pe Len de multe ori. Este un tip foarte curajos.
Phelps: Mare om. Şi e chiar pe miezul problemei. I-a lovit pe Cavalerii de la Malta în cartea sa Viruşii care
apar: SIDA & Ebola. Pentru mine el a fost un mare ajutor, m-a încurajat atunci când l-am văzut
acţionând, când i-am citit cartea. Deci, hai să mergem până la capăt. Să mergem direct la Ordinul Iezuit.
Ceea ce au făcut Iezuiţii în Războiul Rece, prin Inchiziţia lor din Răsărit, acelaşi lucru îl fac şi acum prin
războiul declarat americanilor din Occident, prin Inchiziţia lor medicală — taie, ard şi droghează
(administrează medicamente). Asta se întâmplă în realitate. Personal, am propria mea casă unde
folosesc oxigen cu ozon. Fac iradieri ale sângelui cu ultraviolete. Pot să-ţi arăt cât de bine este combătut
Lupus de o astfel de iradiere a sângelui cu ultraviolete. Distruge hepatita, meningita. Distruge HIV-ul.
Este o procedură foarte simplă, o administrez în fiecare zi. Ar putea fi făcută cu uşurinţă de orice medic,
dar ei nu o fac. Pentru că atunci când omori virusul nu mai ai bolile. Atunci arunci la gunoi tot ceea ce s-
au chinuit ei să facă prin vaccinări şi imunizări. De aceea vor să facă o lege. De aceea acel mânjit Ted
Kennedy, acel Cavaler de-al lui Columb, vrea toate aceste vaccinări şi imunizări — atunci când ar trebui
să fie un principiu religios al fiecăruia: "Este împotriva convingerilor mele religioase să introduc în
sângele meu orice agent patogen străin. La 40 de ani o să fiu bolnav. Îmi va crea o îngroşare internă şi o
astupare a arterelor, adică mă va duce la o boală de inimă. Nu vreau să fac aşa ceva." În acelaşi timp
sunt distruse toate elementele care ar putea să reducă pericolul: lasere soft, camere hiperbarice, iradieri
cu ultraviolete, oxigen cu ozon, terapie magnetică. Toate aceste lucruri ar minimaliza pericolul, ar
întoarce boala, însă ei le interzic, şi consideră procedeele o crimă. Logic?
Phelps: Atunci când eram într-un birou deal unui prieten, William, din Maryland, mi-a spus că a vorbit cu
un tip de la NSA [National Security Agency] despre iradirerea sângelui, iar acesta i-a spus: "Cred că ar fi
înţelept din partea ta să încetezi." Cel care conduce clinica de acolo, din Maryland este un ex-militar al
forţelor navale. Nu este un tip uşor de fraierit. Aşa că îi spune celui de la NSA: "Dar de ce zici asta?" Iar
omul de la NSA a replicat: "Ştii cum a murit Royal Rife? I-am pus otravă în pasta de dinţi." Cel care
vorbea nu era oricine, ci un individ de la NSA. Aşadar asta era o ameninţare. Ei bine, unii oameni se
înfricoşează, alţii se supără. William este unul dintre aceia care se supără, aşa că merge mai înversunat
mai departe. Însă misterios, şeful Fundaţiei pentru iradieri ale sângelui cu ultraviolete a murit, cu vreo
trei sau patru luni în urmă, în apartamentul său, fără nici o autopsie. Aşa că aproape au distrus fundaţia,
însă este un proces pe rol pentru asigurarea capitalului — şi în curând, sunt sigur, vor fi de neatins.
Aparatele vor fi puse la lucru şi vom avea UVC şi UVA care să se ocupe de sânge şi să distrugă toţi viruşii
din sânge. Şi îi vom învăţa pe medici cum să o facă. Le vom da şi aparatura necesară. Şi vom pune capăt
acestei tiranii. Şi îi vom şi educa — fără nici o vaccinare şi imunizare.
Phelps: Da. A fost doborât deliberat de către FBI, iar toate documentele sale au fost furate în anul 1943.
J.P. Morgan l-a distrus. J.P. Morgan a fost unul dintre cei care au plănuit scufundarea Titanicului. Nikola
Tesla a fost un om minunat. A venit aici pentru a se bucura de libertate. Era un sârb ortodox — un
blestem pentru Roma. Părintele curentului alternativ. A dezvoltat un întreg sistem de putere universală,
astfel încât să nu mai fie nevoie de cărbuni sau altceva de genul acesta. Unul dintre planurile mele
secundare este acela de a pune la punct un motor electromagnetic. Atunci când cartea mea va ieşi de
sub tipar voi începe să lucrez cu nişte oameni pricepuţi la perfecţionarea motoarelor electromagnetice,
şi le vom scoate pe piaţă cu patent.
Martin: Suntem aproape de final. Să vorbim despre Bill Clinton. Cum îl vezi pe Bill Clinton în relaţie cu
Iezuiţii? Şi cum îl vezi pe Al Gore? Ce pot afla cititorii din tot ceea ce ai de spus cu privire la baza puterii
lor?
Phelps: Trebuie să ne aducem aminte de unde a venit Bill Clinton? Cum a devenit guvernator? Tatăl său
era un personaj politic plin de putere, în timp ce mama sa era un nimeni. Aşadar de la un nimic a devenit
cineva, prin intermediul unei figuri politice de primă mărime, probabil unul dintre cei din familia
Kennedy. Erau zvonuri cum că John Kennedy ar fi fost tatăl său; s-ar putea. În orice caz, Clinton a fost
educat de către Iezuiţii de la Georgetown. A fost şeful clasei în primul an, cred. În al doilea an nu a mai
fost ales pentru că corpul studenţilor a spus că era "prea apropiat facultăţii iezuite". Aşadar a fost împins
de Iezuiţii spre a deveni un lider politic puternic. A fost pus la putere în Arkansas, rulând afacerile acolo,
în timp ce era guvernator, traficul cu droguri care aparţinea de Roma. A lucrat împreună cu Reagan în
afacerile cu droguri, şi cu Bush. Apoi este făcut preşedinte. Îţi aduci aminte de fotografia de la
Georgetown, în care el îngenunchea la mormântul lui Timothy Healy? Asta spune totul. Este marioneta
totală a Ordinului Iezuit care conduce de la Georgetown University. A făcut tot ceea ce aceştia i-au cerut.
Nu s-a opus nici în cel mai mic lucru. De aceea este intangibil. Poate comite orice crimă. Poate să facă
orice nelegiuire, totuşi nu va fi condamnat pentru că vor fi solicitaţi trădători ca Arlen Spector care să îl
apere. Şi, bineînţeles, Arlen Spector a fost evreul lui Spelly în asasinarea lui Kennedy — rău, nelegiuit,
senator pe viaţă de Pennsylvania, lucru care arată că acolo nu mai sunt deloc alegeri. Nici unul dintre cei
pe care îi ştiu nu a votat pentru Arlen Spector. Este un tip care pune mâna pe armă. De aceea l-au făcut
senator pe viaţă. L-au făcut pe Teddy Kennedy senator pe viaţă. Bill Clinton este cu totul la dispoziţia şi
apelul lor. Va părăsi funcţia pe care o are. Va trăi fericit atâta vreme cât nu va da drumul la gură. Dacă
vorbeşte va fi curăţat. NU este un credincios baptist. Este loial Ordinului Iezuit.
Deci, sperăm, cu o predicare adevărată a Evangheliei — şi în cele din urmă vor fi câţiva predicatori care
se vor naşte pentru a ne încuraja să facem ce este bine fără a ne teme de moarte, şi să ţinem piept
acestor puteri ale răului — lucrurile vor începe să se schimbe. Dacă Îl onorăm, El ne va onora. Dacă
luptăm pentru cauza Sa, El ne va binecuvânta. Şi trebuie să încetăm a mai privi procentajele.
Întotdeauna am avut un procent mic în statistici. Dar acesta este modul plăcut al lui Dumnezeu, pentru
că, atunci când totuşi victoria va veni, să fie evident faptul că nu oamenii, ci El a făcut-o. Deci, asta este
ce văd eu pentru viitor, şi acesta este golul de acum care trebuie să fie umplut. Şi poate fi umplut cu
oameni ai lui Dumnezeu care să spună adevărul, altfel va fi umplut cu Iezuiţii care îndeamnă pe fiecare
să cedeze, să lase armele jos, să se supună Noii Ordini Mondiale, sub papa. Întrebarea este: Ce vei face
TU, cititorule?
Nota editorului: Cartea lui Eric Jon Phelps Vatican Assassins va fi disponibilă prin intermediul Wisdom
Books & Press după 1 August. Vom veni cu informaţiile necesare într-o ediţie viitoare a The SPECTRUM
atunci când ne vom apropia e data apariţiei cărţii.
***
Pentru orice comentarii adresate lui Rick Martin, iată noua sa adresă electronică
rm888@mindspring.com..
***
Următoarele paragrafe sunt citate directe din cartea ce urmează să apară, scrisă de Eric Jon Phelps şi
numită Vatican Assassins.