ANTET SCOALA

AVIZAT,
Inspector Discipline Tehnice
Prof.

CURRICULUM ȊN DEZVOLTARE LOCALĂ

MODUL III

Denumirea:
Completarea documentelor aferente activităţilor de aprovizionare şi
vânzare din unitatea agricolă

Domeniul de pregătire profesională: Agricultură

Calificarea: Tehnician ȋn agroturism
Clasa a IX - a

Autori:
Prof. ing. VLAD ANETA

1
  NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Pregătirea elevilor pentru domeniul Agricultură realizată prin liceul tehnologic ciclul
inferior cuprinde şi curriculum ȋn dezvoltare locală (CDL) conform OMENCS
nr.4457/05.07.2016.
Ȋn ȋnvăţământul profesional şi tehnic proiectarea curriculum-ului se aliniază principiilor
de proiectare a curriculum-ului naţional fiind determinată de două direcţii fundamentale:
- dobândirea de către viitorii absolvenţi a acelor competenţe cheie transferabile
necesare pentru formarea capacităţii de a lua decizii pentru rezolvarea unor probleme
specifice locului de muncă din agricultură.
- dobândirea de către viitorii absolvenţi a competenţelor profesionale necesare creşterii
productivităţii muncii.
Modulul ,, Completarea documentelor aferente activităţilor de aprovizionare şi vânzare
din unitatea agricolă’’ componentă a ofertei educaționale (curricular) pentru calificarea
profesională din domeniul de pregătire profesională Agricultură, face parte din cultura de
specialitate și pregătire practică – stagii de pregătire practică - curriculum în dezvoltare locală
aferente clasei a IX-a, învățământ liceal seral, filiera tehnologică, aria curriculară Tehnologii.
Modulul are alocat un număr de 90 ore /an, conform planului de învățământ repartizate în
3 săptămâni a 6 ore/zi și a fost elaborat în parteneriat cu ,,……………..’’.
Modulul ,, Completarea documentelor aferente activităţilor de aprovizionare şi vânzare
din unitatea agricolă” este centrat pe rezultate ale învățării propuse de partenerul de practică
și vizează dobândirea de cunoștințe, abilități și atitudini necesare angajării pe piața muncii în
una din ocupațiile specificate în SPP-urile corespunzătoare calificărilor profesionale de nivel
3, din domeniul de pregătire profesională Agricultură, sau continuarea pregătirii într-o
calificare de nivel superior.

 Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:

2
 Unitatea de rezultate ale învățării- Denumire modul
tehnice generale (URÎ)
URÎ 3 Utilizarea maşinilor agricole Modulul I. Maşini agricole şi zootehnice
şi zootehnice
URÎ 4 Realizarea activităţilor Modulul II Unităţile agricole ȋn relaţia
unităţilor agricole ȋn relaţia cu piaţa cu piaţa
URÎ Realizarea activităţilor Modulul III Completarea documentelor
unităţilor agricole ȋn relaţia cu piaţa aferente activităţilor de aprovizionare şi
vânzare din unitatea agricolă

 Structură modul

URÎ Realizarea activităţilor unităţilor

Conținuturile învățării
agricole ȋn relaţia cu piaţa
Rezultate ale învățării (codificate
conform SPP)
Cunoștințe Abilități Atitudini
4.1.9. 4.2.10. 4.3.5. Importanţa documentelor specifice
activităţilor de aprovizionare şi vânzare.
4.1.10. 4.2.10. 4.3.5.
4.1.11. 4.2.11. 4.3.6. Elementele principale ale documentelor.
4.1.13. 4.2.12. 4.3.7. Completarea documentelor specifice
4.1.14. 4.2.13. 4.3.8.
activităţii de aprovizionare: cerere de
4.2.14.
ofertă, comanda, factura, nota de intrare-
recepție, fișa de magazie.
4.1.15 4.2.15 4.3.9. Completarea documentelor specifice
4.2.16. 4.3.10.
activităţii de vânzare: dispoziție de
4.2.17.
livrare, avizul de însoțire a mărfii,
factura.
4.1.12. 4.2.11. 4.3.5. Verificarea, corectarea, circulaţia,
4.3.6.
păstrarea şi arhivarea documentelor

 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și

instrumente, machete, materii prime și material, documentații
tehnice, economice, juridice, etc.) necesare dobândirii rezultatelor
învățării (existente în școală sau la agentul economic):

3
  calculator;
 videoproiector;
 imprimantă;
 coli de flipchart;
 documente tipizate;
 formulare tipizate contabile;
 fişe de lucru;
 fişe de documentare;
 soft-uri educaţionale specifice;
 reviste din literatura de specialitate;
 dicţionare de specialitate;
 pliante;
 chestionare;
 Web-site-uri.

 Sugestii metodologice
La baza elaborării CDL-ului ,,Completarea documentelor aferente activităţilor de
aprovizionare şi vânzare din unitatea agricolă’’ a stat Standardul de pregătire profesională.
Conţinutul modulului este abordat ȋntr-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu
nivelul iniţial de pregatire al elevilor, prin folosirea metodelor şi procedeelor didactice perfect
adaptate scopurilor propuse.
Utilizarea metodelor activ-participative ȋn procesul instructiv-educativ accelerează
ȋnsuşirea cunoştinţelor, formarea abilităţilor şi aptitudinilor şi contribuie la dezvoltarea
tuturor proceselor psihice. Pentru parcurgerea CDL-ului am ales următoarele metode: metoda
cadranelor, stiu/vreau să ştiu/am învăţat, discuţia, reţeaua de discuţie, cubul, organizatorii
grafici, problematizarea, studiul de caz.

 În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama

de următoarele principii ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor;
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
 Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite;
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare;
 Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi
a le asocia cu “cunoştinţele vechi”;
Pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor prevăzute, activităţile de învăţare -
predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter interactiv şi centrat pe elev, cu
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
4
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 abordarea temelor din perspectiva tuturor stilurilor de învăţare;
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
Pentru dobândirea rezultatelor învățării, pot fi derulate următoarele activități de învățare:
activități practice;
învățarea prin descoperire dirijată;
studii de caz;
problematizarea;
elaborare de proiecte;
activități bazate pe comunicare și relaționare;
activități de lucru în grup/în echipă.

 Exemple de metode aplicate în activitățile de instruire practică

 METODE CU VALENŢE CREATOARE:
 Brainstormingul;
 Metoda ,,ciorchinelui”;
 Turul galeriei;
 Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6;
 Dezbaterea panel;
 ,,Debate”;
 Jocul de rol.
 METODE CU VALENŢE ACTIVIZATOARE:
 Metoda cadranelor;
 Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat;
 Mozaicul;
 Discuţia;
 Reţeaua de discuţie;
 Cubul;
 Organizatorii grafici;
 Problematizarea;
 Studiul de caz.

METODA CUBULUI
 Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei
situaţii din mai multe perspective.
ETAPE:
1. Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie, compară, analizează,
ociază, aplică, argumentează;

5
 2. Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie;
3. Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele
înscrise pe feţele cubului;
4. Se comunică forma finală a scrierii, întregului grup (se pot afişa/nota pe caiet).
 Forme de organizare în instruirea practică
Frontală – cu întreaga clasă de elevi
Pe grupe – omogene sau eterogene
In binom – gruparea elevilor în pereche
Individuală – sarcinile sunt realizate în mod individual
Combinată – combinarea formelor de organizare
 Sugestii privind evaluarea
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care
profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină
măsura în care elevii au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire
profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă: instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de
modalitatea de evaluare –probe orale, scrise, practice–de stilurile de învăţare ale
elevilor.planificarea evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea mai multor evaluări în aceeaşi perioadă de timp. Va fi
realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la cunoştinţele,
abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.
b. Finală: realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de
predare/ învăţare, pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora,
precizați în standardul de pregătire profesională al calificăriişi care informează asupra
îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
 fişe de observaţie;
 fişe de lucru;
 fişe de documentare;
 fişe de autoevaluare/ interevaluare;
 proiectul;
 activităţi practice;
 lucrări de laborator/ practice.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 proiectul;
 studiul de caz;
 portofoliul.
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip
formativ, cât și evaluarea de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în

6
conformitate cu criteriile și indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire
profesională.

 Jurnalul de practică
 Fișa de identificare a elevului

Numele și prenumele elevului:

Telefon:

e-mail:

Unitatea de învățământ-
organizator de practică:

Clasa:

Calificarea profesională:

Perioada derulării stagiului:

Programul zilnic:

Instituția-partener de practică:

Cadru didactic îndrumător:

Tutore:

 SCOPUL STAGIILOR DE PRACTICĂ

Stagiul de practică constituie una din formele de pregătire a elevilor şcolilor liceale astfel încât
după absolvire să le permită integrarea într-un timp relativ scurt şi cu rezultate foarte bune în
calificările în care vor fi repartizaţi. Stagiul de practică este o parte integrantă a procesului de
învăţământ şi pune în comun concepte teoretice cu situaţii reale de muncă. Practica are ca scop
principal dezvoltarea şi perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor practice formate în şcoală. Elevii
au oportunitatea de a câştiga experienţă practică, încredere şi de a avea o viziune din interior a
viitoarei cariere. Stagiul de practică asigură formarea şi consolidarea competenţelor specializate ale
viitorului tehnician veterinar
Jurnalul de practică intră în categoria documentelor de proiectare, organizare, desfăşurare,
evidenţă şi evaluare a procesului de învăţământ. Întrucât acesta conţine fişele de evaluare pentru

7
fiecare modul de stagiu, la finalizarea perioadei de şcolarizare, se introduce în dosarul personal al
absolventului. În caiet pot face însemnări lucrători din școală cu drept de monitorizare şi control,
tutorele profesional, coordonatorul stagiului de practică şi elevul numai în spaţiile anume rezervate. În
şcoală, cu ocazia instructajului efectuat de către diriginte, elevul completează pagina cu datele
personale, ia la cunoştinţă de obligaţiile pe care le are în stagiul de practică şi semnează în procesul
verbal întocmit cu această ocazie.
Descrierea activităților realizate
Numărul săptămânii ________ de la ________ pînă la _________ 20_

8
Maistrul instruire în producție/responsabil de practică:
________________________________ (Numele, prenumele)
Maistrul-instructor:
________________________________ (Numele, prenumele)

9
Evaluarea locului de practică de către elev
1. În ce măsură consideraţi că stagiul practic v-a fost util? (bifaţi)
a) în mare măsură
b) în mică măsură
c) prea puţin.
2. Indicaţi ce v-a plăcut din:
Activităţile desfăşurate Atitudinea colectivului Altele

3. Indicaţi ce nu v-a plăcut din:

Activităţile desfăşurate Atitudinea colectivului Altele

4. Consideraţi că acest loc de practică poate fi recomandat şi altor colegi? (bifaţi)

a) da
b) nu
Argumentaţi:________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. Aţi vrea să fiţi angajat la unitatea economică respectivă? (bifaţi)
a) da
b) nu
Argumentaţi:________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
6. Vă rugăm să adăugaţi orice comentariu pe care îl consideraţi necesar să-l comunicaţi în
legătură cu stagiul de
practică:____________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Semnătura elevului:_____________________________________

Bibliografie:

10
 1. Cerghit, I., Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucureşti, 1983;
2. Creţu, C., Curriculum diferenţiat şi personalizat, Ed.Polirom, Iaşi, 1998
3. Cucoş, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iaşi, 1996Cristea, S. (coord)
4. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995
5. Jinga, I., Negreţ, I., Învăţarea eficientă, EDITIS, Bucureşti, 1994
6. Joiţa, E., Eficienţa instruirii, EDP, Bucureşti, 1998
7. Stoica, M., Pedagogie şcolară, Ed. Universitaria, Craiova, 1995;
8. Vlăsceanu, L, Metodologia cercetării pedagogice, E.D.P., Bucureşti, 1982;
9. *** Curriculum Naţional, Planuri - cadru pentru învăţământul preuniversitar,
M.E.C., Editura Corint, Bucureşti, 2001;
*** Ghid de evaluare şi examinare, S.N.E.E., Ed.Prognosis, Bucureşti, 2001;
https://edu.ro
www.tvet.ro
http://www.alegetidrumul.ro

 METODA CUBULUI

Clasa: a IX a

11
 Am realizat un cadru de construire a învăţării pe cele trei momente specifice
promovării gândirii critice: EVOCARE - REALIZAREA SENSULUI - REFLECŢIE
pentru: ,, Elementele principale ale documentelor”.
În acest sens am proiectat conţinutul pe următoarea schemă:
Evocare Realizarea sensului Reflecţie
Gândiţi Predare reciprocă Cubul
Lucraţi în perechi
Comunicaţi

Cubul este o strategie de predare care ajută la studierea unei teme din mai multe
perspective în scopul lărgirii viziunii elevilor şi a aprofundării acesteia. Această metodă
presupune rezolvarea unor sarcini de lucru diferite, pe aceeaşi temă, de grupe diferite de elevi
şi presupune colaborarea elevilor din aceeaşi grupă.
Etapa în care am aplicat metoda cubului este cea în care trebuie să aibă loc învăţarea
durabilă caracterizată prin schimbare autentică în modul de a înţelege şi în apariţia unor
comportamente noi.
Această schimbare are loc atunci când sunt restructurate schemele pentru a include în
ele noul, fapt materializat prin încercările elevilor de a exprima noile conţinuturi prin cuvinte
proprii. De asemenea, în faza de reflecţie sunt încurajate schimburile de păreri/idei/informaţii
între elevi, fapt care contribuie la exersarea vocabularului şi la dezvoltarea capacităţii de
comunicare, dar şi experimentarea, în paralel, a unor scheme alternative noi.
Pentru realizarea acestei secvenţe a lecţiei am construit un cub de lemn pe feţele
căruia am lipit imagini cu documente necesare aprovizionării la sarcina descrie; imagini cu
documente necesare vânzării la sarcina compară; imagini cu factură şi fişă de magazie la
sarcina asociază; imagini cu cerere de ofertă şi comanda la sarcina analizează; imagini cu
dispoziție de livrare, avizul de însoțire a mărfii la sarcina aplicaţii; şi imagini cu nota de
intrare- recepție la sarcina argumentează pro sau contra.
Am împărţit elevii în 6 grupe de câte 4 şi am atribuit în cadrul fiecărui grup câte un rol
fiecărui elev astfel: sportivul va mânui cubul şi va transporta cubul de la grupa precedentă la
grupa lui şi apoi la grupa următoare; secretarul va ţine la curent membrii grupului cu sarcina
care îi revine grupului respectiv; purtătorul de cuvânt va comunica clasei concluziile la care
s-a ajuns în urma discuţiilor în grupul respectiv; şi arbitrul va organiza discuţiile din cadrul
grupului.

12
13