#ASUL VERDE - * Supliment lunar de terapii si viata naturista, al revistei “FORMULA AS” « FARMACIA NATURIT PRUNUL DIN ISTORIA MEDICINE Luarea de sange Cum se pun ventuzele DOSAR PSIHOLOGIC RETETE DE 6! ArealCARTE DE VIZITA ie In gradina cu craite Seark de august, cu_pélpairi de lumina gi sedmecte de greieri.. Zile la ing, soft la rand, sain grdeina ex cil uni rgtaec, Pe 1? epllsa? Adolasentat Parinl feviruhi do crate Galbche-viqintt tal a ovtare do soma avenl est ne {njur, pats eh mii eu ntimal exh dar eee ae eee pee ‘Acolo, fm col, a fost casa cu cerda; fn spate” ei ures Greapta ~ curtea cu re- ascopG, hus Eada ln iat cl pat fee de ani Mata wore: Kare i foan nari, leva da. atm, demu stam’pe un sede In es ee ceraccaee GE uubeata mea buniel, invenia povest, Ga Zana Gea ox 0 vedeam pe Ssceastd eink plutind spre caleagea fe root a“prinjull el esti Surrile ho astepean, leginandu-se in adierea sap ei Shanon el, Imbujorata gi povestea ce eri gice cri foue a fort Is Dalal formers est de ent eens ok ita 6 Bunce ede oa no Si mai apoi, eu — asteptand cu sufletul aprins si vind EI. §i El venea alergind, cu coroniti din margarete si albistrele in mana. Mi-o ageza pe frun- ‘e gi ett deveneam ~ pentru multe clipe = “Zana Craits”. Pluteam améndoi ca eroii povestilor; fiirk tinté, fairé de Gi vraja s-a stins, cu vremea, cu ‘yromunile,.. Uitazem totul... Au venit ‘msi aceste zile gi seri de august, cu pal- piri de lumina si sedncete de greieri, A ‘Yenit concediul meu, la casa bunicii in grddina cu erdite, fh linigtea si visul amintirilor. ‘Pot numi toate acestea altfel decat regisire?. ‘CONSTANTA DUMITRESCU — Bucuresti ‘AS vers Anu, 29, august 2006 @ 2 AUGUST Vacanta de vara descrisa de cititorii revistei Vacanta mea cu bunicul Frumoasé osti tu, dragh vacant de pea beer ct baneaccatear patteg aie, ap pect Ta arabuniea ‘mea din Lupeni, la care fi spun Ony, pe la fostele sere unde s-a format un lac din apa de ploaie, Aicl erau 15-20 de Boca. Ape) e unele portant, Sot m lac pe sosea. Bunicul m-a ‘Iuat, In eérca s& trecem, iar la mijlocul apei el sa impiedicat, iar eu am cdzut in apa, spre rAsul pesearilor. Noroe c& apa era calduta. La strébunica mea m-am ureat gi ew fu wight tam adunat iki, din care am facut gem, dulceatd gi sirop, ca si avem la farna, M-am jueat eu puiul pi- Stet! gi pull de giina. Cu bunteul meu am plecat dupa ciuperci in padure, and’ aproape de cabana Straja. Am dus doud sacoge eu eiuperci comes: tibile (nu din alea bolunde), pe care tunica mea le prepara cu pricepere, Au tun gust foarte bun, nu fe mai saturi méncand. Doamne, frumos mai este la munte! ‘Act carat, Hnste, apa rece qi eurata din iavoare, flori dé toate culorile. Auzi =——— pistrelele chm ofnta. ‘Am vaaut si o ekprioard gi un iepurag. Am adu- hat lemine Uscate, am facut foc langa un parau si am fript slénina. g| © Ea meeputul Tui au- gust am fost la ménds: tirea Lainici, judetul Gor). ee slujba, fam pus lumandyi pen: fru vi gt mort fami liei, Am mAncat mititei si lubenit, am_ Seat un seul debord ie gerpi. Apoi am 2 bumteal meu la fara, in satul lui natal, Mesegenii de Sus, judetul i un de am cules prune, lem pee cada, ca toamna Frnicol mew et tack pi Aici am vazut in fie care dimineat cum plea- eh cireada de bivoll a une ine sea, cum in cate in curt la stapé ul lui Intro seard, mituga Sava a ficut o mimiligh mate, oh eram mull, a de pamant mare un int marunt, fripta), brénzd de oie, mamaliga si tot aga 'pand s-a umplut blidul, Inainte dea méanca, am zis eu ‘totii Tatél Nostru. Felul doi am maneat: mamaligé cu lapte acru gi smantan’, pana n-am mai putut. Dupa masa am leeat. cu eAruja eu cai a Tui unchiul an la baile dim eapatul satulul, care sunt bune pentru reumatism 31 inima, ‘unde ne-am distrat foarte bine. ‘Si ati ef oamenii de la sate lueren- 24 foarte grou si mult, din zor! pang intr-un bid de slanind (ta ‘oaptea taraiu, ea 68 alba ce Ie trebuie. Nu.ea la orag, faci opt ore (depinde cum Ie fc pes), vi aca, matting ‘Ar petrecut 0 vacant foarte moasi aici, Ia munte, impreund eu prie- fenul mew el ma bun, punieul. ‘MARGAIAN LOREDANA - elev, arogeni, jud. Hunedoara Mai aproape de soare, mai aproape de Dumnezeu © liniste neobignuith mé inviluie cu waeset cee: tegen pee alex dupto cudjnie mare, oie ceva strbitoresc, ca o agteptare de bucuri ‘Pardsese apartamental gi ies pe bal- conul mie, unde din eauza plantelor si a florilor dé toate feluril, nu mai Ineape decét un singur scaun pliant, Este sui cient ca s& ma agez gi 58 admir tot ce ‘ma fneonjoara. De 1a etajul trei, unde ma aflu, se zirese mung albastri, vvaluifi i ceati gi ai impresia cd, dacd ai ‘vrea, ai putea atinge cu mana varfurile copacilor din pdurile apropiate. Dar ‘inynile lumi se ais chiar Langa mi. ne. In timp ¢2 soarele binefiedtor imi {incilzeste trupul gi sufletul obosite, nu. ‘mA satur s& admir culorile minunate ‘le petuniilor gi ale mugeatelor crescute fn ladife in jurul meu, de la rozul pal ca obrazul uni copil, la rogul aprins ea amurgul care toemal se apropic. AIbi- nele inet mai intérzie pe duleeata flo- log din care mu se mai satura" ‘opi mei ~ patru la numér ~ im- eee Earesincotro, la cules de pista, Ia p Turaturi sat la facut ofavi: Maramures, munca de toate zi- Tele este ea o slujba religioasi cu binecuvantarea lui Dumne- eu, In linigtea binefécatoare, eand toemat priveam un flutu” re alb care probabil soneria de la intrare la realitate gi o emot a cuprins in toatd fiinta mea. telesrama, po care, emai am primit-o gi pe eare din eau- za emotiei abia am putut-o des- chide, am fost anuntata solemn sirdspicat: “Bunicol Sa-Q taias- Gi al gaselea nepot care tocmal a venit pe lume, frumos si sats!” TLONCI ELISABETA ~ Sighet, Jud. Maramures Taagle alli aucusT a@ a ae at ET B cregtere ©-9 august ~ Lund plind + 10-22 august — Lund in deserestere * 23 august — Luni noua * 24-81 august ~ Luna in cregtereCUM SA TRAIM NATURIST DANSATI! Dz. fineepe s& cucereascd gi ‘Romania. De cand a patruns in emisiunile de pe micul ecran, mii de petals a a pe langa ee ee ee eee emeane es reten afla cum poate deveni un tango sau un vals — tera- expert al problemei, fost profesor la Sea os educatie fixie’. si ee - 5 cum devine aa pee de sini. So ee eee eee pre aa oe peer rs ae de rezistenta fizica,. pulsul ramane cons- eee aan ay To eats ga Ct cea ae eee re seen ca een sh cenit cu au efi- Tie eee fee et Nu este primejdios pentru gira spi- niirii atéta efort? eran et ore eres ent eer aS og nee Se emia Le eee acne ree ae aera eee a so a te Sena eee eee eee ee eee — Prin repetarea unor migedri am- pagent eae eee een Catia depresii, de pilda, nivelul serotoninei SS pul, dar activeazA totodata creierul, ‘sporind creativitatea, ee ee migearile, care devin mai economice gi mai precise. In plus, perfectioneaza ra- piditatea ee Ja stimuli externi (de aparare, de pierdere a echilibru- Jui), imprima un simt mai sigur al rit- * Vals, tango, salsa, hip-hop... miscarea pe muzica e un factor de sénitate. intéreste muschii, dinamizeazé circulagia séngelui, reconforteaza psihic si ne apari de senilitate ‘mului si al echilibrului. Ca sa nu mai vorbim despre eleganta pe care o im- Brimd in mers, cu capul sus 5 spatele rept cu paul uso! elastic, Ma ales in cazul_ persoanelor varsinice, ale efor gesturi devin nesigure st Breoaie, entrendnd adesea cdderi pe Strada sau pe sci, soldate eu pericu- loase fracturi de maini; picioare sau coapsa (temuta fractura de col fermu- rab, dansul este un mijloe de profila- sie excelent. ~E adevirat ci dansul previne ehiar $f unele bol! mentale, precum seniliatea SHdemenfa? — Da. Creierul nostra e ca un ‘mugchi eare trebuie permanent antre- nat. $i anume, cu Incruri eat mai dife- nite, ‘pentru ef altel so_plictisoste ugor. el mai bine este atunci cand rspunde concomitent la mai multi sti- ‘mull. Exact coca ¢> 8 petrece dansand, cand frebuie sa fil atent atat a muzics, e@t gi la ritm i migcaro, In ereier £0 Stabilese conexiuni ner- Yoase noi, ceca co. in tej memonaaca- tatea gandini, In con clugie, cine recurge la dans scade riseul tmbolnavirii de do- ment senilé, ~ Trebuie si apelim la un dans anume ‘sau baletul are celaslefect cu... sirba? = In general, orice dans este bine- venit, desi efectele pozitive apar mai repede, atunei cand migedrile gi ritmal ato intensitate mai mare, cum so in- ‘tampla la rock sau la dansurile popu. lave. Dansul in perechi are avantajul c& partenerii trebuie si se puni de acord, si migcarea este astfel mai sus- inuta. Cand anise Bay ar singur, Thal schiulesti asi mat moale cand simti c& obosesti. Cine danseazit regu- lat are reactii mai rapide gi in viata de * Dans post dina? =n ean nu incor, ox mpc pron ceodonate ios Sal mbt rat docat bine” Cand peo rele nu te mai tin, te multumesti cu un vals lent sau cu un tango, nu dansezi foxtrot sau hula-hop. Important este ca dansul s&-{i facd plicere, nu s& te Impovires, of te indomn tl uli permanent Per pe x pe dans char ln «aBnitos smu are dure poste akcneaph fof an tl de Prolome, Det porcacl cnr au se in legate de mug de owe ar Scaecees core Interviu de RODICA DEMIAN PSS ee * Antreneaza cireulatia sangelui fn organism. * Topeste kilogramele, daca fe practicat regulat. » Face bine fa int- ‘ma. + Intdreste mugchi. « Hormonul starii de bine explodeazd. » Coordona- ‘rea migedrilor devine mai precisa. # Ca- acitatea de reactio erogte. ‘AS verde ~ Anul Ilo. 29, august 2006 @ 3