#ASUL VERDE © Supliment lunar de terapii si viats naturist, al revistei “FORMULA AS” « DOSAR MEDICAL (ntervin cu cont. univ. dp, ‘TERAPI eee DE SLABIT Sa slébim frumos! DUN LEA ANIMALLO Medicina nat RFs aCARTE DE VIZITA ici o lund de pes- 4 fe an nu are un BB nume aga de rizboinic, Martie ¢ finul de boter al lui Marte, cel mai artigos dintre zeli Olimpului, Sk fle bare 0 intamplare ef prima lund de pric mavard poart numele lui? Nu preal Bie tranii nogir stan ce stiau, cand incercan 5-0 iinblanzeased cu inartigoare, pe care Te aninau i de heine, dar si de ramurile copacilor. Snururile impletite din alb gi rou gu th ann al cons O dovad fe viala © pe cale ed Invinga moartea, gi Feuine tachosticahs Gree pal Ns ete 42 lund mai nestaiomniea decat Martie, fnvartita, ca Martigorul, din zile ealde si zile reci, din luptasoarelui cu ultimele ftenebre ale fermi, La tard, se i crede, de altfel,c& soarele lui Martie este un soare au, dugminos a rzboinie un sore om care nu arde doar urmele tern, of gl obrazul celor pe eare ii prinde in drum, Din causa asta, in dimineata de Drago- bete, fetele se spala pe fat2 cu zlipada to- pitt gest de protectie magica impotriva Paull, $i Babele? Nu sunt si ele un semn pace place as- t8zi maine tomici pre- | ‘impul, mai bine s8 ne spalam si Boi sufle- tul eu 22 padi to- st, en a eal eae i, dar snurul Martisorului nu este doar rizboinie si regu, of si alb. Jar albul inseamn& pace. Inseamn& ziua care fincepe si creased, natura care ineope si se trezeascdi, (iranii care Incep si iast pe cmp. Sigur, mai exista si cate o recidiva de frig, e&té-o ninsoare apoaséi sau un inghet care fac natura si zgribuleascé, dar in mare, partida e eastigata si iarna igi da obstescul sfarsit. Pentru romani, Marte era zeul ‘al nehotararii, al ne- statorniciei lui Martie? Cand bune, cand rele, mai mult cu zloata, de~ ‘eat eu senin? $i cum e baba, aga si omul, Vrei ga it vesel, surletul te trage in jos; vrei si fil aprig, moleseala iti taie picioarele; vrei s& te Indragostesti, ‘@ noi i se spune Lovet Nou st este cornul foarte subtire al Tunli, eare apare imediat dupa Luna Rous. Astro: nomi 0 impart ta. doug na Gil dollea patrar, Recare din ele durand cite ile Tn feza de Lund in cot ms Calendarul LUNA iN CRESTERE le sunt preluate si in- inagazinate, Este 0 pert ada in care numéral nag- tevilor rest, tinge maximal jentra a in peri- oad de Luni plind. = natura, on cregteres spre suprafat, Seuriedin plante. par hese In sus, Este o pork ad optim_pentra i simantaren. si plantarea Dlantelor sa pomilor care reso. vertical i sunt purfitori de fate, Th perionda de fund in exestere, garam se- manat evesze foarte epedo 91 puternic, far dapé ce e tans, ‘zboinlai. Al rAzboin- luigi al naturi, In Mar- fie, natura edstiga rz- boll far prinele ran junele, sernnele prima verii, sunt destul de aprodpe ca st confirme Aceasta. superba. vieto- Te. ‘SANZIANA POP. lunar oferd pentru a eagtiga in fort’, in implinire in- telectuala, pentru a se vindeca. Puterea lui de antovindecare este foarte mare, de aceea ¢ bine ca ‘tratamentele naturiste 3 fie pornite acum. Dar tot acum sunt depozitate si substanjele hrénitoare, care duc la kilograme tn plus. Cei,ce tin diete de elabit 68 fie atenti ce $i in ce cantitate ménane’, da- c& nu yor ea acele canta relor si explodeze. © 1-14 martie = luni ceregtere eee Sees creptere, tot universul se“ “fy coest rastimp, : SE Tpeltia's BIR coma omens pe | Peg — on mantic = Hii, Influentele pozitive ]2, Toreses no i se lund in descrestere cee, pe Eh ee hs a ‘AS verse — Anal In. 24, marie 2006 @ 2 invatati sa traiti cu luna Semnele zodiacale si vremea ‘in cele 28 de zile in care Luna se invite in jurul paméntalud, ea trece, prin cele 12 semne zodia- cale, In fieeare din ele riméne 2-3 zile GineepAn@ cu Berbecul), lucru) bine de stint, pentru cd prin eombinatia forielor Tunii cul influentele astrologice, se nase impulsuri deosebite, importante’ ‘tat pentru corpul omenese, ct st ‘pentru agricultura gi gradinarit. Regiunile corpului Fieeare zodie are in subordine anumite pir ale trupulut ome- nesc. Ele sunt urmitoarele: ‘Berbee~ capul si fata Taur — fille, gatul, coafa Gemeni — umeri, braje, méini ae ~ stomac, plimang,fiere, leat Leu — inimi, cireulatia sangelui, tensiune arteriala Fecioara ~ metabolism, digestie Balanga ~ golduri, rinichi, veziea Scorpion ~ organele sextale, con- | duettl urinar | Sagetitor ~ coapse, vene Capricorn — genuanchi, picle, oase Varsitor ~ gambe, vene Pesti ~ picioare, degetele de la picioare, Cand lu- na trece prin- foun "sen zodiges!, pir. ite enpttai gavemato de cl stint pe de © parte’ apte pentru un mare efort, pe de alta |parte foarte permeabile fata de’ [Bstamentele ‘medicale, igziize si eure de dezintoxicare si slabit De exemplu: in_primele tei aile din marie, cfnd luna este in Berbec, organele subordonate hui, capul si fata, vor raspunde foarte ino la trafamentele legate de Aceste zoe, Zile rosii - luna in crestere Cand luna se afl in faza ei de crestere, toate organele si zonele corpului preiau foarte bine substantele menite si le vindece sau si le fntireaces. Cu cat dise tanta fati de luna pling este mai mick, cu atat mai puternic este efectil de reconstructic a organis- mului. Zile albastre — Juna in descrestere Cand luna se afd in| sserosetitoare, 3 zonele eorpului ‘spun foate i ne la misurile de curdtire a orga- nismului de toxine, la curele de slabit. Cu eft distanta fata de hie na noua (faza urmétoare) se micgo- rear, en atat efectul este sporit hi numdral vitor: zodiacal,CUM SA TRAIM NATURIST ae Cum ne putem apara de infarct si de cancer? ¢ Prevenirea holli e mai usoara decat vindecarea ¢ Boos remazol jamplu cimitirele lumii cu mi- tioane de morti pe an. Prapidul poate fi evital prin douk vemedii simple, despre care se vorbeste intruna, dar nu sunt puse in aplicare: miscarea $i = alimentatia. natarista Céteva sfatuni in sen- sul acesta ne-au fost oferite de dena dr. Ana Maria Holdea, de la Central de cerce- ‘tari vitale din Min- chen, 0 romanea sta- Dilitd in Germania, in urmi cu 10 ani Me- ¥| dic cu indelungata experientt, dns doce tor este 0 cititoare “fidela” a “Asului Verde” si a “Formulei AS”. in anul acesta,bolilecoronariene ‘ccupi un trist foe de frunte in graficul anual al deceselor. Se pare ei inima este ‘el mai Yilnerabil orga. Exist ran ca situafia sar putea imbunatagi? J iGaauaacoa mai freevent’ a infa tului si a stopulai cardiac este cal fieres vaselor de san- g0, adicd arterioscle ora, pe care major taiea bolnavilor 0 con- Sider o fatalitate a destinului. Nu_ este aga, Cole mai noi cer eetiri din domenial medical dovedese c& un mod de viati sand- tos poate si impiedice 9 din 10 cazuri de cal- cifiere a vaselor de singe, si in 8 din 10 cazuri de infarct. = Expresia “an mod de viata sinitos” 1a devenit prin repetarea ei un eliseu, Ce ‘se mai poste infelege conerot din ea? Un clisou, dar cét se poate de adevirat. S& luim de exemplu spor- tul, miscarea, despre care se vorbeste ‘mu doar in literatura de specialitate, ci fn toaté mass-media international. ‘Un studi realizat recent in Germania a aritat, dé exemplu, cd Sn, cazul bar- haiilor, sedentarismul creste en 74% () siseul infarctului de miocard. La fe- ‘mei, situalia e gi mai eritiea: 70% din ele sunt expuse tnui final de viati dramatic, din cauza lipsei migcirit fizice, Televizorul gi Internetul sunt ‘eele dona mari si grave cauze ale ¥e~ dentarismului, care fi tin pe oameni Datuti in cuie pe scaun, ~ in ciuda indemnurilor freevente de 2 face sport, oamenti nu prea se mised. IKleea ct trebuie si mearga Ia o salt de clei fi face remunfe. ~ Migcarea nu inseamna neaplrat sali de fitness sau un sport istovito. nime e foarte fericita dack posesorul ei o plimba in flecare 2: cate o jumé- tate de ora, dated face putin gimnas- tica de intretinere acasa, dack pleact in week-end, in drumeti, dac& merge ‘pe jos, in loe ait ia magina sau metroul, daca urea sedrile in loe sa ia liftul etc Important este si intensifici activita- tile corporale de peste 7i. Sigur, ideal ar fi si se practice 30 de minute de ‘migeare de trei ori pe saptimank (gimnastici, inot, bicieleta etc.), dar si plimbarea regulata e un plus benefic pentru inima. = De ce este activitatea fizicé un mip loc de protectie pentru inimi? = Mai intai, pentru ¢§ muschiul ‘nimil este mai bine irigat eu sAnge. In al doilea rénd, migcarea gi sportul de reristenfa scad presiunea sangelui in artere, coed ce limiteazd nu doar iseul infarctului, ei gi pe cel al ata- cului cerebral, o alta cauzé freoventa de doces, provo- cata de hiperten- siune. = Un alt in. dem, repetat par- cain gol, este acela de a minea sini. tos, adica legume si fructe. Cu toate fasten, nimeni nu enuf Ia carne si Ja gris, ~ Destill de rau, Fructele $4 lege: mele sunt protectori ideali impotriva arteriosclerozei si a bolilor eoronarie- ne. Legumele colorate (mai ales gal- bene, rogii gi.verzi) contin substante active care fluidifica circulatia san- gelui, impiedic& calciferea si depune- rea de grasimi, scad hi- pertensiunea, ‘In con clurie, cine face cons- tant migeare gi se hra- neste preponderent cu Seucte gi legume are ganse mari sé-ei pis ireze inima stinatoasa, pana Ia adanci batré net. ~ Fruetele gi legume le sunt recomandate si ind ¢ yorba de cancer. Un fel de medicament universal ~“Chiar sunt un medicament care con- fine tonte elementele nesosare vieGi: enzime, vitamine, mr nerale ~ toate naturale, deci ugor asi- milabile, Problema este ca fruciele st Jegumele si fie curate din punet de vedere biologic (netratate chimic si nemodificate genetic), si fie consu- mate proaspete, mai ales sub form de sucari si de salate, Pentru: necesarul de proteine, eu recomand \aptele de capra gi vaca nefierte, branza de vaci, zeral, ouile de {ara crude (frecate cu mieré sau eu iaurt), mierea de albine, propolisul, pegtele. O alimentatie pre- ponderent vegelariani este un scut ‘sigur impotriva bolilor eanceroase. = Caneerul pulmonar e o eauth free- venti de moarie. Se poate preintimpina, siel, printr-un mod de viafi adecvat? ~Pentra asta ar fi nevoie sf se re nunte, in primul rand, la fumab, cauza principala a bolii, De uunor cereotivi recente, s-a dovedit ea foarte pericaloase sunt gi sprayurile cosmetice, cele de parfumat locu- inte, sprayurile folosite fn taxturi, dar giaburii rispandifi. prea free vent fn locuintte gi in Dai, de ulelurile aro- mate (mai ales de cele industriale) puse in apa din cada sau arse in limpile ca vleiuri eterice. FLORENTIN POPA. "AS verde Anul li nr 25, aie 2006 © 8