|. Are vreun sens s analizam masura in care Carol al 'Xll-lea a judecat gresit atunci cind a decis continuarea ‘razboiului? Daca ingimfarea a fost accea care a produs ‘dezastrul? Greu de spus, deoarece Sucdia avea o | posibilitate mult prea mica de a opta267, fntr-un anumit sens, bluful era puterea sa; dar, indata ce ingelatoria a fost ‘demascata, pozitia ci a fost ,revolutionari*268, fn 1721, -Suedia a picrdut in favoarea Rusici Livonia, Estonia, _Ingria, Carclia - cea mai mare parte a estului regiunii haltice. Ea a cedat, de ascmenca, Prusici uncle parti ale ‘posesiunilor sale din Germania. Suedia a pierdut astfel ‘teritorii, populatic, venituri de stat, controlul asupra | erinarului* sau? - si mai presus de orice, pozitia sa de 'monopol in regiunea baltica27°, Avind in vedere ca puterea colosului suedez se baza pe situafia sa de :vasimonopol, aceasta ,lovitura germano-slava" a reusit si transforme Suedia intr-o putere de mina a doua2/!, Consecintele pe plan intern pentru Suedia au fost ‘dramatice. La suprafafa, se parea cd absolutismul a fost ‘inlocuit cu libertatea parlamentara. Perioada dintre 1718 isi 1772272 este cunoscuta in Suedia ca Frihetstiden, t Epoca libertatii. Compromisul important din anii 41680-1682 constase in existenfa unui guvern central Kputernic gi fuziunea dintre vechile aristocratii, noua "nobilime si burghezie; acest compromis s-a desavirgit gi lincheiat in Epoca libertatii in acelasi mod in care Revolutia glotioasd din 1688-1689 si epoca lui Walpole fin Anglia au desavirsit si incheiat Revolutia engleza. Singura deosebire consta in faptul cd in secolul al” IXVIMl-lea Anglia eta pe punctul de a deveni o putere imondiali hegemonica, in timp ce Suedia era chinuita de Jilema esecului sau de a ajunge un puternic stat kcmiperiferial avind pretentiile unui eventual statut de icentru. In felul acesta Anglia se bucura de stabilitate sub 4am regim care era de facto al unui singur partid, iar Suedia dezvaluia public o disputd intraburgheza intr-un -gim cu o minunata diversitate pe care o da existenfa a Moua partide. . in primii ani ai Epocii libertatii, problema de baza a ucdiei a fost falimentul statului. Contele Arvid Horna mndus un guvern cate si-a fixat drept obiectiv pacea273 i un ,,.mercantilism moderat*274, in 1738 a luat fiinfa un attid mercantil puternic cunoscut sub numele de Hattar alariile), care |-a rasturnat pe Horn, dar care, in esenta, t 15 cal’S, Mattar au ramas la Puty ae ‘oreani ss rg aes. find inlocuitt de adversarti lor Mésso, nL. sapte) in momentul in care britanicj al de pL pe plan mondial. Hattar aul urmat, ee seza mereantila $1 inflationista; vfranecza, : : 4 pe " ale interese i domeniul exportuluj, i fan * ro oe be te 7 « ticrulin si al manufactur textile, iar lozip, : ponte en man i svensk drdkt (suedezj ; for era SW a), Politica urmata de Méssorna & i avant SB easy 3 co. frit . wy. detlafionistil, 11 favoarea unul comert liby | peoengleza, ecetorul importatorilor, al Micily industriagilor, prezentindu-se dte tidal radical al color cu mai pufine —privileg; | Nattte % a : . oe x ales Dar au existat care opftunl reale in spate), aes __ * aastge “wel . ae esti joe pe care Anderson i] numeste parlame Ntatisy { pt mn corupt™ 277 Probabil nu mai mult decit j , anistocnitte . . . a . Spania Bourbonilot. Marele Razboi Nordic a fost pent, Suatta ceca oc Razboiul pentru succestunca la sone a fos f pentru Spania: o incereare de a elimina constringerik s omia mondiala i le impusese g stetutale pe care econ iala 1 | Nici un cfort n-a dat roade, dar a impiedicat probabi g apatifia unor dificultai. . . Atita timp cit nu em foarte clar cine va invinge irs lupta dintre Anglia si Franqa, adica, pina in 1763, Suedi t (ca si Spania) mai putea inca s4-si foloscasca marja dd manevra si Si incetce s8 joace un rol mai mare decit cl Le care ar fi putut si aspire?”8, Momentul socotelilor ¥ venit mai tirziu, in perioada dintre 1763 si 1815, cin3 Anglia a cerut restituirea datoriilor din cauza ultimei faz a rezistentei Frantei. Suedia era un stat putemic i masura in care economia sa fi permitea. Faptul ca puter: aparatului de stat avea o prea mica legatura cu put oficiala a tegelui se poate observa comparind Suedia at Danemarca, fara care a fost absolutista mai de timpuriust pentru un timp mai indelungat decit Suedia, dar cu tos acestea mult mai slaba, reflectind rolul economic a peniferie al Danemarcei in comparatie cu rolul ¢ semiperiferie pe care politica Suediei i-a permis acest sa si-] asume. Danemarca este adesea considerata ca® econstelafie unicd"279\ neincadrindu-se in nici un mod al diviziunii touncii din Europa modema timpurie. aratat in capitolul IV cd am considerat Danematca 0 pa din periferic, care era orientata in principal spre expo de marfuri obfinute cu cost redus, in cazul ei exportul acon|anuea acecast silty ‘ vat ace | pina WW (seattle petutea mp ren nte sucdez, eu repre zen tau negustort gt al\ cereale gi vite. Spre deosebire de cele mai multe zone toeriferiale din sccolul al XVU-lea, insa, Danemarca a Hinstituit, in 1660, o monarhie absolutista, Ceca ce trebuie sa explicam este pentru ce aceasta schimbare cu caracter politic nwa fost suficienté pentru a catapulta Danemarea (i categoria {arilor semiperiferiale, aga cum s-a intimplat -w Sucdia si Brandenburg-Prusia, gi, de asemenca, pentru ce aceasta schimbare a avut totusi loc. + Cum se puteau compara structurile economice ale | Danemarcei cu acelea din estul Europei, pe de o parte, gt _jSucdici, pe de alta parte? Petersen subliniaza avantajcle ‘pe care Danemarca le avea asupra farilor din estul Europe datorita faptului cd aceasta exporta atit cereale ‘ ‘it si vite, ceca ce insemna cad avea oO mai mare “flexibilitate in perioadcle dificile28", Aceasta poate A Mal lexplica in parte de ce Danemarca a fost afect: ‘putin decit farile est-curopene in prima fazi a crizei din juropa (1600-1650); intr-adevar, deceniul al treilea al isecolului_ al XVI-lea gi inceputul celui de-al patrulea ‘deceniu au fost o ,,vara indiana” pentru profiturile Ndanezilor pe piafa internafionali’*!. fnprejmuirile masive, jplus scutirea de impozite a nobilimii daneze au dat rcestora posibilitatea intensificarii concentririi: terenurilor n mod constant in aceasta perioada28?, Regcle, insa, era ‘Linsugi un foarte mare proprictar de pamint?®3, si daca a aceasta mai addugam abilitatca sa de a mari taxcle Wvamale din strimtoarca @resund in timpul Razboiului de 30° de ani, ne dim seama cum gia asigurat| un siderabil venit de stat284, Sistemul economic al isucdici era diferit prin accea ca agricultura nu cra sprincipala sursi de venit, Sucdia producind si exportind fin primul rind mincrale, care, aga cum am vazut, au Lonstituit baza dezvoltarii sale industriale. In afara de aceasta, deficientele ecologice ale agriculturii suedeze au consolidat: puterca social a franimii si au impicdicat dezvoltarea a tot ccea cc nu senuina cu un Gutswirtschaft. } Danemarca era la extrema cealaltd in ceca ce priveste strictura sociali a satelor, Organizarca agriculturii daneze cuprindea mari domenii inconjurate de ferme firinesti ire nu erau obligate si pliteasca proprictarului domeniului o rent, ci si presteze munci_neplatite. umarul grupurilor de jarani care prestau asemenca iunci, in daneza ugedagsbonder sau fermicri zilien, a -rescut reprezentind pe la mijlocul secolului al XVII-lea