Professional Documents
Culture Documents
TÂRGU MUREŞ
LUCRARE DE DIPLOMĂ
COORDONATOR:
-2008-
TÂRGU MUREŞ
ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI
CU NEVROZA ASTENICĂ
COORDONATOR:
-2008-
CAPITOLUL I.
1.2. Definiţie......................................................................................5
1.3. Simptomatologie……………………………………………... 6
1.4. Etiologie…………………………………………………….... 7
CAPITOLUL II.
de afecţiune…………………………………………………. 19
CAPITOLUL III.
CAPITOLUL IV.
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………36
CAPITOLUL I.
Trunchiul cerebral, continuă măduva spinării şi este format din bulb, punte şi
mezencefal. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formaţiuni cenuşii şi
albe, omologe celor medulare. Substanţa cenuşie este situată în interior şi
fragmentată în numeroşi nuclei, separaţi prin substanţa albă care apare şi la
periferie.
1.2. Definiţie
Nevroza este o tulburare psihică manifestată printr-un comportament anormal,
cu diverse forme, de care bolnavul este conştient, dar nu îl poate stapani..
Neurastenia este una din cele trei forme de nevroză întalnită la om şi caracterizează
în special printr-un simptom capital: astenia ( oboseala nervoasă ) persistentă.
1.3. Simptomatologie
- astenia fizică este aproape permanentă şi apare dimineaţa, la trezirea din somn.
Bolnavul se simte incapabil să coboare din pat.
Insomnia sau tulburarea somnului sunt foarte frecvente fără a fi însă constante
sau durabile. În general este vorba de un somn foarte superficial şi mai rar de
insomnie pură şi poate fi însoţită de somnolenţă în timpul zilei.
Tulburări secundare:
1.4. Etiologie
Factorul psihogen este factorul eenţial care provoacă o nevroză astenică. La baza
oricărei nevroze astenice stă unul sau mai multe conflicte sufleteşti care în general
pot îmbrăca aspectele cele mai variate. Necazurile, grijile, decepţiile, emoţiile
neplăcute şi prelungite şi general traumele psihice sunt acelea care mai curand sau
mai taryiu sunt fundamental vinovate de apariţia bolii. O importanţă deosebită o
reprezintă factorii emoşionali, afectivi în special frustrările afective, rşceala
sufletească, despărţirea de cei dragi, dramele familiare.
1.5. Patogenie
Evidenţa clinică a arătat că varsta la care apare nevroza astenică cel mai frecvent
este între 25-45 ani.
În funcţie de simptomele care domina tabloul clinic au fost izolate mai multe forme
de neurastenie:
- nevroza de eşec- apare la cei care îşi propun teluri care îi depăşesc;
- tratament igieno-dietetic;
- tratament medicamentos;
- tratament balneofizioterapic;
- psihoterapie.
Efectul cel mai bun se obţine însă prin asocierea barbituricelor cu tranchilizante
majore : Clordelazin, Romergan, etc.
Tratamentul balnezofizioterapic:
Una din metodele cele mai importante este cura frecventă de repaus, de odihnă.
Beneficiul este maxim dacă bolnavul locuieşte într-o localitate situată la o altitudine
medie şi înconjurată de păduri. S-a folosit cu succes hidroterapia (băi călduţe la 35 C
timp de 30 min.), băi aromate cu esenţe de brad, băi de acid carbonic.
Adesea este foarte util să se asocieze psihoterapiei, ergoterapia (terapia prin muncă).
Adesea o muncă fizică: tăiatul lemnelor, grădinăritul sunt mijloc salutar de a-şi întări
sistemul nervos.
- alergie la barbiturice;
- de toleranţă şi dependenţă;
- alergie la substanţă;
- tulburări de vedere;
- hipotensiunea arterială.
CAPITOLUL 2
Cazurile grave vor fi primite fără bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internaţi fiind
înscrişi în registrul de urgenţă. Acolo se completează foaia de observaţie cu datele de
identitate ale bolnavului şi datele anamnestice culese de la bolnav sau însoţitori.
Bolnavul astfel pregătit va fi dirijat pe secţia une se prezintă la asistanta şefă sau
registratorul medical în vederea internării.
Bolnavii internaţi aici să se simtă cât mai confortabil, de aceea se vor asigura saloane
de zi cât şi saloane de noapte. Saloanele trebuie să fie de dimensiuni mici (2-3), să
fie bine aerisite, liniştite. Se va avea însă grijă ca prizele să fie bine izolate. De
asemenea, ferestrele prevăzute cu gratii, iar rezervele rezervate bolnavilor agitaţi
sunt capitonate cu cauciuc moale şi sunt prevăzute cu vizoare. De asemenea, secţia
de psihiatrie trebuie să asigure bolnavilor şi ateliere pentru ergoterapie.
Pentru că bolnavii stau majoritatea timpului spitalizării în pat acesta trebuie să aibă
anumite calităţi: să fie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satisfacă atât
cerinţele de confort ale bolnavului cât şi ale personalului de îngrijire, să-i permită
bolnavului să se poată mişca în voie, să nu limiteze mişcările. De asemenea, se va
asigura schimbarea lenjeriei de pat de câte ori este nevoie.
Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, pătura, lenjeria, cearşaful, cearşaful plic,
faţa de pernă.
La intrarea în salon bolnavul găseşte patul pregătit cu lenjerie curată, salonul bine
aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de câte ori este nevoie şi pe parcursul internării.
Urmărirea funcţiilor vitale este o sarcină foarte importantă pentru asistenta medicală,
atât pentru a urmări evoluţia boli, cât şi pentru a urmări evoluţia tratamentului
deoarece unele medicamente pot influenţa aceste funcţii. Ele vor fi măsurate de
două ori pe zi (dimineaţa şi seara) şi vor fi notate în foaia de observaţie.
Ritmul respiraţiei ( în mod normal este de 16-18 pe minut) este ceva mai des, iar
uneori poate exista o adevărată aritmie.
Pulsul este expansiunea ritmică a arterelor, cu valori normale cuprinse între 60-80
bătăi/minut la un adult sănătos.
În cazul neurastenicului bate uneori mai des, prezentând o uşoară tahicardie sau din
potrivă mai rar (bradicardie). Se constată deci o labilitate, o nestatornicie a pulsului,
care bate când mai încet, când mai tare.
- transpiraţia mulţi bolnavi pot prezenta o uşoară diaforeză, care însă creează
doar un uşor disconfort;
- nevroza poate tulbura şi buna funcţionare a glandelor endocrine, ele apar însă
mult mai târziu.
Unii bolnavi pot prezenta şi o aparenţă hipotiroidie (care, dacă există înainte, poate
declanşa sau mări intensitatea neurasteniei). De asemenea hiperfoliculism, de obicei
constituţional, adesea însoţit de spasmofilie, mai ales la femeile tinere.
Secreţia foliculară normală sau chiar spre exces se traduce printr-o menstruaţie
abundentă (hipermenoree), 5-6 zile şi care are un ritm regulat. Sa constatat de
asemenea că apar fenomene trecătoare de pseudo – frigiditate, respectiv pseudo –
impotenţă.
- se administrează subcutanat;
Piracetam - 2 x 1 tableta / zi;
- se administrează oral;
- se administrează intavenos;
- se administrează oral.
Unul din rolurile cele mai importante pe care asistenta medicală le are în
îngrijirea bolnavilor îl reprezintă şi efectuarea recoltărilor de produse biologice şi
patologice.
leucocite: 4200-8000/mm;
Examen de urină
Montarea electrozilor:
- Montarea electrozilor pe membre
Momentul plecării bolnavului din spital este stabilit de medicul curant şi şef de
secţie. Asistenta ca aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune
la dispoziţia medicului de salon.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecării, pentru a-i putea asigura alimentaţia până în
ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile înaintea ieşirii din spital, va anunţa familia
bolnavului şi va da explicaţiile primite de la medic, cuprinse în biletul de ieşire. Va
lămurii în special prescripţiile referitoare la tratamentul medicamentos, dacă bolnavul
şi-a însuşit în mod corespunzător tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu şi
va insista ca la data indicată să se prezinte la control.
Capitolul 3
Cazul numărul 1
Vârsta: 48 ani
Sexul : F
Domiciliul : Reghin
- irascibilitate
- inapetenţă
- nelinişte
- fatigabilitate
- plâns
Istoricul bolii: pacienta relatează că boala actuală a debutat în urmă cu câteva luni
datorită programului foarte încărcat de la locul de muncă şi a problemelor care au
apărut. Acuză insomnii, nelinişte, tristeţe, plâns, inapetenţă. Simptomele s-au
exacerbat în urmă cu două săptămâni, motiv pentru care se internează.
- alterarea somnului
- alterarea nutriţiei
Diagnostic de îngrijire
Obiective
Intervenţii
Evaluare
În urma plimbărilor scurte şi dese pe care bolnava le face prin parc, starea ei psihică
revine la normal, începe să zâmbească.
După două, trei săptămâni pacienta va fi mai liniştită, doarme bine şi somnul va fi
corespunzător din punct de vedere calitativ şi cantitativ.
Cazul numărul 2
Vârsta: 40 ani
Sexul : F
Ocupaţia: vânzătoare
- cefalee
- inapetenţă
- nelinişte
- fatigabilitate
- alterarea somnului
- alterarea nutriţiei
- deficit de autoîngrijire
- slăbire fizică
Diagnostic de îngrijire
Obiective
Intervenţii
Evaluare
După câteva zile bolnava începe să se îngrijească din nou de aspectul ei şi odată cu
aceasta se obţine şi o ameliorare a stării generale.
Data
Funcţii vitale
Explor.
Paracl.
Tratament medicamentos
Regim
alimentar
Temp
Puls
T.A
Resp
22.05.
2008
23.05.
2008
24.05.
2008
25.05.
2008
26.05.
2008
37
37,1
36,8
37
36,9
83
82
82
82
83
120/
70
125/
70
125/
75
115/
65
120/
70
19
20
19
18
19
Erintrocite
Vn 4,2-4,8mil/mm
Vo 4420.000/
mm
Leucocite
Vn 4200-
8000/mm
Vo 4800/mm
Trombocite
Vn 150-4000000/
Mm
Vo 350.000/
Limfocite
Vn 20-40%
Vo 31%
Hemoglobină
Vn 13+2g%
Vo 14g%
VSH
Vn 2-12 m/g
Vo 8mm/h
Ex ser. Neg
Sumar de urină:
- dens. V. N.
1015-1025
Vo 1017
- ph Vn 5,6-6,4
Vo 6
EKG:
- nu reprezintă modificări
Insulina :
CI: glaucom
Vit. C: 1 f/zi(500mg);
Regimul alimentar este unul normal, dar mai bogat în legume şi fructe. Bolnava va
avea mai multe mese pe zi, uşoare şi dese, fără condimente şi alcool şi se va evita
excesul de carne şi conserve.
Cazul numărul 3
Vârsta: 38 ani
Sexul: F
Ocupaţia: confecţioneră
- inapetenţă
- irascibilitate
- insomnie
- tristeţe
- nelinişte
- alterarea somnului
- alterarea alimentaţiei
- deficit de îngrijire
Diagnostic de îngrijire
Obiective
Intervenţii
Evaluare
După câteva zile, în urma plimbărilor, a exerciţiilor fizice pe care bolnava le face
zilnic, starea ei psihică se îmbunătăţeşte vizibil, starea generală este bună.
După câteva zile pacienta începe să se îngrijească din nou de aspectul ei exterior şi
o dată
Diagnostic de îngrijire
Obiective
Intervenţii
Evaluare
Data
Funcţii vitale
Explor.
Paracl.
Tratament medicamentos
Regim alimentar
temp
Puls
TA
Re
Sp
18.04.
2008
19.04.
2008
20.04.
2008
21.04.
2008
22.04.
2008
36,7
36,4
36,6
36,6
36,5
80
82
79
81
82
130/
80
125/
70
120/
70
125/
80
120/
75
18
19
20
19
19
Glicemie :
Vn 80-120mg%
Vo 95 mg%
Colesterol :
Vn 1,8-2,80g%
Vo 2,10 g%
Eritrocite :
Vn 4,2 mil/mm
Vo 4,3 mil/mm
Leucocite :
Vn 4200-8000/mm
Vo 5000/m
Trombocite :
Vn 150-400000/mm
Vo 250000/m
Limfocite :
Vn 20-40%
Vo 22%
Hemoglobină :
Vn 13+2g%
Vo 13g%
VSH :
Vn 2-12m/g
Vo 7mm/h
Examen serologice:
Negative
Sumar de urină:
Densitatea Vn 1015-1025
Vo 1017 pH
Vn 5,6-6,4
Vo 5,7
-proteinuria negativă
EKG:
- nu prezintă modificări.
Vitamina B1:
1/f/zi SC sau IM
grave(şoc)
vit. C:
1/f/zi(500mg)
Insulina:
Frontim:
1comp. Seara
Se administrează ca şi sedativ
Glucoză:
5% 250mlx2
Regimul alimentar este unul normal, dar mai bogat în legume şi fructe.
Capitolul IV
„Multe minunii sunt pe lume, dar nici una ca inima omului”. Şi aici atacă
nevrozele şi în special boala numită „nevroza astenică”.
În această lucrare am încercat să ating cât mai multe teme din această boală,
să le cunosc şi să încerc să ajut persoanele care au fost atinse de ea.
M-am oprit apoi şi am descris cele trei simptome principale ale bolii şi anume
oboseala, cefaleea şi insomnia.
Factorul somatogen se referă la foarte multe boli, care fără a provoca în mod direct o
nevroză o pot declanşa.
sau :
- nevroza de eşec;
- nevroza de neadaptare;
- nevroza de frustrare;
- tratament igienico-dietetic;
- tratament medicamentos;
- tratament balneofizioterapic;
- tratament psihoterapeutic.
În ceea ce priveşte funcţiile vitale, aceşti pacenţi prezintă câteva modificări legate de
respiraţie, uni putând prezenta aritmie, pulsul de obicei instabil şi tensiunea arterială
este uşor scăzută.
În capitolul trei am descris cele trei cazuri de boală pe care le-am urmărit în clinica de
psihiatrie.
Este vorba de trei paciente, relativ tinere, cu vârsta cuprinsă 30-48 de ani şi care
erau internate în clinică cu diagnosticul Neurasteniei şi respectiv Nevroza astenică cu
elemente depresive; Trei paciente care datorită unor probleme pe care le-au avut,
unor conflicte sufleteşti care s-au declanşat la un moment dat, au facut o nevroza
astenică dar care în urma internării şi a tratamentului urmat s-au externat vindecate
sau în stare ameliorată(cazul trei).
BIBLIOGRAFIE