Professional Documents
Culture Documents
REZIDUURI ŞI APLICAŢII
Teorema reziduurilor
Definiţia 1. Fie f(z) o funcţie care are în z a C un pol sau un punct
singular esenţial izolat. Rezultă că dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea
punctului z = a, va fi:
f ( z) c n z a n (1)
n
1
Coeficientul c 1 al termenului se numeşte reziduul funcţiei f(z) relativ la
za
punctul singular z = a şi se notează rez(f; a).
Ţinând seama de formula ce dă coeficienţii seriei Laurent
1 f (z)
cn dz avem
2i Γa (z a ) n 1
1
2i Γ
c 1 f (z)dz (2)
1
Elemente de algebră, geometrie şi calcul tensorial
g (z)
Dacă simplificarea cu (z-a) în formula (4) nu este posibilă şi f (z) , unde
h (z)
g(z) şi h(z) sunt olomorfe în z-a şi g(a ) 0, h(a ) 0, h(a ) 0 atunci calculul
reziduului se poate face cu formula:
g(z)
rez (f , a ) lim (5)
z a h (z)
Reziduul unei funcţii în punctul de la infinit (z= ) este dat de relaţia:
1
rez (f , )
2i
Γ
f (z)dz (6)
2
Matematici speciale şi metode numerice
Γ
f (z)dz 2i rez(f , a
k 1
k
) (7)
atunci
lim
r 0 AB
f (z)dz i( )k
unde arg(z a ) .
atunci
3
Elemente de algebră, geometrie şi calcul tensorial
lim
R AB f (z)dz i( )k
unde arg(z a ) .
e
iz
lim f (z)dz 0( 0).
R
I. Integralele de forma:
Q(x) dx
P( x )
semicercul x 2 y 2 R 2 , y 0.
Exemplu 1:
x 2 1
I
x 1
4
dx
4
Matematici speciale şi metode numerice
z2 1
deci integrala este convergentă. Alegem f (z) şi conturul de integrare
z4 1
din fig.1.
r O r x
Figura 1
Atunci
z2 1 R x 2 1 z2 1
Γ z 4 1dz R x 4 1dx z 4 1dz
z2 1
Funcţia f (z) are poli simpli:
z4 1
2k 2k
z k cos i sin , k 0,1,2,3
4 4
3 3
din care numai z 0 cos i sin şi z1 cos i sin se află în interiorul
4 4 4 4
conturului mărginit de curba Γ .
Aplicăm teorema reziduurilor avem:
z2 1 R x 2 1 z2 1
Γ z 4 1dz R x 4 1dx z 4 1dz 2i[rez(f , z 0 ) rez(f , z1 )]
dacă R z .
5
Elemente de algebră, geometrie şi calcul tensorial
x2 1
R x2 1
R R x 4 1 x 4 1dx 2i[rez(f , z 0 ) rez(f , z1 )]
lim dx
Calculăm
z2 1 z(z 2 1) i 2
rez (f , z 0 ) lim lim
z z 0 4z 3 z z 0 4z 4 4
z2 1 z(z 2 1) i 2
rez(f , z1 ) lim lim
z z1 4z 3 z z1 4z 4
4
x2 1 i 2 i 2
În consecinţă I
x 1
4
dx 2i
4
2 .
4
unde R(u,v) este o funcţie raţională se pot calcula cu teorema reziduurilor dacă
sin
1 i
2i
1
1
e e i z
2i z
cos
1 i
2
1
1
e e i z
2 z
1 1 1 1
R z , z dz 2i rez (R , z k ).
x 1
2i z 2 z k
6
Matematici speciale şi metode numerice
Exemplu 2:
2 d
I
0 2 sin 2
z
Funcţia are patru poli, iar în cercul z 1 se află polii
z 6z 2 1
4
z1 3 8 , z 2 3 8 .
rez f , z1 lim
z
lim
z2
z z1 4z 3 12 z z z1 4z 4 12 z 2
2
3 8
4 2
4 3 8 12 3 8
rez f , z 2 lim
z
lim
z2
z z 2 4z 3 12 z zz 2 4z 4 12 z 2
2
3 8
4 2
4 3 8 12 3 8
Avem
rez f , z1 rez f , z 2 8
2
şi deci
7
Elemente de algebră, geometrie şi calcul tensorial
2 d 2
I 0 2 sin 2
8
8
2.
x 2 y 2 R 2 , y 0 şi integrala:
K I iJ F( x )(cos x i sin x )dx F( x )e ix dx
Exemplu 3:
x cos 2x
I dx
x 2 2x 5
Pentru calculul integralei I, asociem integrala
x sin 2x
J dx
x 2x 5
2
şi împreună cu I avem:
xe 2ix
K I iJ dx
x 2 2x 5
Evident ReK=I şi ImK=J. Conturul de integrare Γ AB unde
ze 2iz
Γ z 2 2z 5dz
8
Matematici speciale şi metode numerice
ze 2ix xe 2ix
Γ z 2 2z 5dz R z 2 2z 5dz 2i
R
rez(f , z k ) (10)
k 1
z R
Pe cercul funcţia g (z) satisface relaţia g (z) şi
z 2 2z 5 R 2 2R 5
deci
R
lim g (z) lim 0,
R R R 2R 5
2
adică g(z) tinde uniform către zero când R şi conform lemei (3) avem:
ze 2iz
R z 2 2z 5
lim dz 0
ze 2iz
Funcţia f (z) are polii z1 1 2i şi z 2 1 2i, din care numai
z 2z 5
2
Ca urmare
ze 2iz (1 2i)e 4 e 2i
Γ z 2 2z 5dz 2i 4i
4 [cos 2 2 sin 2 (2 cos 2 sin 2)]
2e
Trecând la limită în (12) pentru R obţinem:
xe 2ix
K dx 4 [cos 2 2 sin 2 i2 cos 2 sin 2]
x 2x 5
2
2e
respective
I cos 2 2 sin 2; J 2 cos 2 sin 2
2e 4 2e 4
x ln x 1
3.1.7. 0 1 x 2 3 dx 8
xdx 1
3.1.8. 0 1 x 2 3 4
2
ln x 2
3.1.9. 0
1 x
dx
3
2 d 2x
3.1.10. 0 cos a
a 2 1
; a 1
2 cos 2 2 1 p4
3.1.11. 0 1 2 cos p 2
d
1 p2
, p 1
3. 2. Aplicaţii diverse
3.2. a) Aplicând formulele integrale ale lui Cauchy, calculaţi integralele:
10
Matematici speciale şi metode numerice
z
cosh
1. I C 2 dz, C z 2i 2
z i 4
2i z 4
R:I cosh
3! 2 z i 24
z100e iz
2. I C z 1
2
dz; C : 4x 2 y 2 - 4 0
3.2. b) Calculaţi rez (f , z k ) = reziduul funcţiei f(z) relativ la punctul său singular
e iaz
1. f (z)
sinh z
z 2n
2. f (z)
1 zn
1
ez
3. f (z)
z 12
1
4. f (z)
z 1
2 n
1
5. f (z) z 3 e 1 z
Soluţii:
1. z k ik , k Z sunt poli de ordinul unu
e ak
rez f ; z k e iaz
(1)e ak / 2
sinh z zk cosh(ik )
11
Elemente de algebră, geometrie şi calcul tensorial
( 2k 1)
z 2n zn z z 1 i
rez(f , z k ) k e n
nz n 1 z z k n z zk n n
1 1 1 1
f (z) z n z n 1 n 2 n 3n ...
1 n
1 z z z
z
0 dacă n 1
rez (f , )
1 dacă n 1
1
d ex
3. z = 1 este pol de ordinul doi: rez (f ,1) z 12
e
dz
z 12
z 1
şi z = 0 este punct singular esenţial izolat rez(f,0) = e după cum se vede din
dezvoltarea:
1
11 1 1 2 23 2
f (z) e z 1 z 2 1 ... 1 z z ...
1! z 2! z 2
1! 2!
1 1 1
... 1 ... ...
1! 2 ! z
4. z = i şi z = -i sunt poli de ordinul n.
d n 1
1 n (n 1)...( 2n 2)
rezf , i n 1 z i n
1 1
n 1! dz z i z i n
n
z i i 2
2n 2
(n 1)!
1 n (n 1)...( 2n 2)
rez (f ,i)
i 2 2 n 2 (n 1)!
5. z = 1 este punct singular esenţial izolat iar z este pol de ordinul trei.
Dezvoltând în jurul punctului z = 1 obţinem:
12
Matematici speciale şi metode numerice
1 1 1 1 1 1
f (z) (z 1 1) 3 1 ...
1! 1 z 2! (1 z) 3! (1 z)
2 3
1 3 3 1 1
c 1
1! 2! 3! 4! 24
Deci
1
rez (f ;1)
24
1
rez (f , ) rez (f ;1)
24
Să vedem pentru problema 1, de ce z nu este izolat.
z k (2k 1) ; zk (2k 1) şi singularitatea neizolată, punctul limită
2 2
de poli z .)
1 1
rez (f , z k )
z cos z
2
zzk
cos z 2k 2z 2k sin z 2k
3 5 1 1 1 1 1
,0, ,i ,i ,i cu reziduurile: ,1, , , , . Deci
2 2 2 2 2 3 5
43
I 2i1 .
15
13
Elemente de algebră, geometrie şi calcul tensorial
2z
6.2.
C
z 2 e z 1 dz
a) C : x 2 y 2 2x 0
1
b) C : x 2 y 2
2
Dezvoltând în jurul lui z =-1 obţinem:
a)
2z 2
2
2 z 1
z e z 1 1 e 2 z 1
1 2
2
1 2 22 1
e 2 z 12 2(z 1) 1) 1 ... ... e 2 ...
1! z 1 2! z 1 3 z 1
22 2
rez (f ;1) C 1 e ;
3
b) I 2irez (f ;1)
z r z
n 1
6.3. cos dz
z
1 1 1 1 1 1 1
z n cos z n 1 2
4
... (1) n 2n
... .
z 2! z 4! z (2n )! z
z 2k 1
Dacă n 2k , C 1 0. Pentru n 2k 1, 2p
z 1 p k 1.
z
n 1 n 1
1
(1) k 1 (1) 2 (1) 2
C 1
2k 2! n 1! n 1!
Deci I 2iC 1 .
14
Matematici speciale şi metode numerice
sin 2 z
6.4. I C z 2 z 2 4iz 3 dz
1
a) C : z 3 ; b) C : z i 1 ; c) C : z 1
2
Soluţii: z = 0 pol dublu, z =-i, z =-3i poli simpli.
Ia 2irez(f ,0) 2irez(f ,i) irez(f ,3i).
I b irez(f ,0)
I c 0.
z 1 (z 2)z 1
dz
Calculaţi
2 2
c
Soluţie:
c f (z)dz 2irez (f ;1) irez f ; i irez (f ;1) 2 irez (f ;2)
2i 2i 1
0 i .
20 20 5 10
2i
2
o x
2i
Figura 2
15
Elemente de algebră, geometrie şi calcul tensorial
6.6. Aplicaţii:
1. Dacă a > 0, R > a, să se calculeze:
dz
z R z 2 a 2 2 ; z 0; z ai
I 2irezf(0) rezf(ai) rezf(-ai)
1
rezf (0) zf (z) z 0 ,
a
rezf (ai) z ai2 1
z(z ai) 2 (z ai) 2 z ai
dz
2. z a z 3 (1 z 2 ) pentru a < 1, a > 1.
3. Calculaţi
1
ez
I z a z(1 z)dz, a 1 utilizând reziduul lui f în punctul de la infinit. R : z 1
1
1 1 1 11 1 1 1 1
f (z) ez 1 ... 1 ... c 1 0 I 0.
z 2
1
1 z
2 1! z 2! z 2
z z 2
z
cos n
4. I
0 b ia cos d
Soluţie:
i sin n
b ia cos d
1
J
2
dz z2 1
Notând ei z, d , cos .
iz 2z
Prin înlocuire obţinem
zn
I iJ
x 1
az 2 2biz a
dz
a 2 b2 b
z1 i
a
cu reziduul:
zn in an
rez (f ; z1 )
2az izb z z1 2i a 2 b 2 2
n
a b b
2
Rezultă:
i n an
I 2irez f ; z1
n
a 2 b2 a 2 b2 b
5.
5 4 cos x
sin x sin nx
I dx
5 4 cos x
sin x cos nx
J dx
Calculând
e inx sin x
J iI iI
5 4 cos x
dx.
17
Elemente de algebră, geometrie şi calcul tensorial
Punând e ix z
18