Bacanu Andrei – P.

Sanatatii anul II

MODULUL 5 – RELAŢIA DE CUPLU SI DINAMICA FAMILIALA

Problematica relaţiilor de cuplu pentru persoanele ce au copii cu disablilitati si/sau nevoi

speciale educaţionale este la fel de importanta ca si problematica copiilor cu disabilităţi in sine,
deoarece relaţiile dizarmonice, defectuoase de cuplu/familie, nu asigura un climat benefic pentru
dezvoltarea armonioasa a copilului, cu precădere a copiilor cu nevoi speciale.
Conform Ministerului Muncii (2014), in Romania, la jumătatea anului 2013, au fost
înregistrate aproximativ 680.000 de persoane cu handicap dintre care 10% erau copii, iar in
perioada 2000-2012 numărul copiilor crescând cu 7%, iar cel al adulţilor cu 80%. Mai aproape
de anul curent in care ne aflam, conform buletinului statistic eliberat de către Ministerul Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale si Persoanelor Varstinice (2016), in data de 31 decembrie 2016,
numărul total de persoane cu dizabilităţi a fost de 786,546. Dintre care, un procent de 97,70% se
afla in îngrijirea familiilor si/sau trăiesc neinstituţionalizate, iar 2,30% se afla in instituţii publice,
numărul copiilor cu dizabilităţi cu vârste cuprinse intre 0-17 ani, fiind de 25,592.
Pornind de la aceste date statistice, care discriu faptul ca numărul persoanelor
neinstituţionalizate este mai mare fata de cel al persoanelor din familii (sau independente), putem
concluziona ca exista clar definit si un număr mare de cupluri ce deţin in componenta familiala
copii cu dizabilităţi.
Vom prezenta in paragrafele următoare o serie de studii ce s-au axat pe rata divorţului in
familii ce deţin copii cu nevoi educaţionale speciale.
Aşadar, un studiu condus in anul 2008 de către Wymbs si Pelham, a examinat rata
divorţului si perdictori ai divorţului in cadrul familiilor tinere ce au in componenta copii cu ADHD.
Rezultatele datelor statistice au arătat ca rata divorţului in ceea ce priveşte grupul de părinţi cu
copii cu ADHD este de aproape doua ori mai mare fata de populaţia generala, mai specific, un
procent de 22,7% dintre părinţii cu copii cu adhd au divorţat pana ce copilul a împlinit vârsta de 8
ani, comparat cu grupul de control care deţine un procent de 12,6%. Cercetătorii au mai descoperit
ca vârsta copilului este un predictor pentru rata înaltă de divorţ, astfel ca in grupurile unde copilul
atinsese vârsta de 8 ani, rata de divorţ procentuala, nu a fost mai mare fata de cea din grupul de
control. Aceştia au mai relevat si faptul ca factorii asociaţi cu nivelul înalt de divorţ includ istoric
de comportamente antisociale din partea partintelul de sex masculin, educaţia substanţial precara
a mamei comparativ cu a tatălui, un diagnostic timpuriu al copilului cu ADHD, copii din mediile
rasiale sau etnice minoritare si copii cu comportamente asociate cu tulburarea opozanta de
comportament sau tulburări comportamentale de conduita.
Un alt studiu, condus de Hartley et al. (2010), a evaluat rata de divorţ in cadrul familiilor
ce au in componenta copii diagnosticaţi cu tulburare din spectrul autist (TSA). Rezultatele acestora
au arătat ca părinţii cu copii cu TSA au o rata de divorţ mai mare, comparativ cu grupul de control
(23,5% vs. 13,8%). Namkung et al. (2015), au examinat într-un studiu longitudinal (50 ani) riscul
de divorţ pe un lot de 190 de părinţii cu copii diagnosticaţi cu probleme de dezvoltare, comparat
cu 7.251 de părinţii cu copii fara probleme de dezvoltare. Rezultatele au relevat faptul ca nu au
existat diferenţe semnificative intre ratele de divorţ ale ambelor grupuri, rata fiind de 22% si
Bacanu Andrei – P. Sanatatii anul II

respectiv 20%. Insa acest lucru se poate datora diferenţelor semnificative in ceea ce priveşte
numărul subiecţi din grupul experimental.
Aşadar, având in vedere informaţiile prezentate in studiile anterioare, consideram ca este
impeduos necesar atât informarea părinţilor cu copii cu dizabilităţi, cat si educarea acestora in
privinţa adoptării unor strategi adaptative de menţinere a relaţiei de cuplu, aceasta fiind unul dintre
factorii cruciali in creşterea calităţii vieţii părinţilor cat si a copilului/copiilor.
Ariile ce pot fi afectate din căsnicia persoanelor ce au copii cu dizabilităţi:
Este imporanta conştientizare cuplurilor in ceea ce priveşte impactarea anumitor ari din
zona marajului, deoarece aceştia trebuie sa adopte noi strategii de menţinere a acestor arii, fiind
importante atât pentru viaţa de cuplu si indirect in contextul de creştere al copilului.
1. Aria financiara
2. Stima de sine
3. Sexualitate
4. Viaţa sociala
5. Modul de planificare al lucrurilor in viitor
6. Stilul parental
7. Aria recreaţională

Bibliografie
Brian T., W., & William E., P. (2008). Rate and Predictors of divorce among partents of youth
with ADHD. J Consult Clin Psychol, 735-744.
Eun Ha Namkung, Jieun Song, Jan, S., Greenberg, Marsha R, M., & Frank, J. (2015). He Relative
Risk of Divorce in Parents of Children With Developmental Disabilities:. American
Journal on Intellectual and Developmental Disabilities, 514-526.
Hartley, S., Barker, E., Seltzer, M., Floyd, F., Greenberg, J., Orsmond, G., & Bolt, D. (2010). The
relative risk and timing of divorce in families of children with an autism spectrum disorder.
J Fam Psychol, 449-57.
Romania, M. M. (2014). Strategia naţională pentru protecţia si promovarea drepturilor copilului.
Retrieved from mmunci.ro:
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2014/2014-02-
03_Anexa1_HG_Strategie_protectia_copilului.pdf

I.OBIECTIVELE GENERALE ALE MODULULUI – RELAŢIA DE CUPLU SI

DINAMICA FAMILIALA
1. Îmbunătăţirea stilului de comunicare
Bacanu Andrei – P. Sanatatii anul II

2. Îmbunătăţirea managementului responsabilităţilor

3. Îmbunătăţirea perioadelor de petrecere a timpului in cuplu
4. Îmbunătăţirea încrederii in partener

II.DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR
1. Îmbunătăţirea stilului de comunicare
09:00 – 09:20 – prezentarea conţinutului informaţional in ceea ce priveşte imporanta comunicării
in cuplu, in mod specific, comunicarea asertiva.
09:20-09:50 – desfăşurarea activităţii
Pentru îmbunătăţirea calităţii stilului de comunicare intre parteneri, se va folosi următorul exerciţiu
bazat pe comunicarea deschisa si asertiva:
Construirea de scenarii.
Exemplu:
1. Partenerul de cuplu te suna sa se plângă de o zi proasta, tu ai foartă multa treaba si nu ai
timpul necesar sa vorbeşti.
2. Unul dintre partenerii de cuplu nu şi-a respectat responsabilitatea de a petrece timpul
dedicat cu copilul
3. Unul dintre partenerii de cuplu nu a ajuns la timp la o întâlnire prestabilita”
**scenariile pot fi bazate si pe situaţii reale din viaţa participanţilor (daca aceştia doresc sa
împărtăşească cu restul grupului)
Participanţii vor fi rugaţi sa găsească răspunsuri de natura asertiva pentru rezolvarea
scenariului/conflictului.
*Resurse: creion/hârtie
09:50 – 10:00 – pauza
2. Îmbunătăţirea managementului responsabilităţilor
10:00 – 10:20 – prezentarea conţinutului informaţional in ceea ce priveşte importanta
managementului responsabilităţilor.
10:20 – 10:40 – desfăşurarea activităţii
Pentru îmbunătăţirea managementului responsabilităţilor in cuplu, se va folosi următorul exerciţiu
bazat pe optimizarea planificării responsabilităţilor.
Bacanu Andrei – P. Sanatatii anul II

Ambii parteneri vor fi rugaţi sa creeze un scenariu ce necesita planificare in prealabil a desfăşurării
unor activităţi.
10:40 – 11:00 – discuţii
Pentru eficientizarea abordării responsabilităţilor, planul de desfăşurare creat de participanţi, va fi
discutat împreună cu traineri, pentru a se putea îmbunătăţii calitatea si maniera de abordare.
*Resurse: Creion/hârtie

3. Îmbunătăţirea perioadelor de petrecere a timpului in cuplu.

*Timpul petrecut împreună cu partenerul de cuplu este foarte important, atât pentru coeziunea
relaţie voastre, cat si pentru raportarea la relaţia cu copilul.
11:00 – 11:20 – prezentarea conţinutului informaţional in ceea ce priveşte importanta relaţiei de
cuplu in creşterea unui copil.
11:20 -11:50 – Desfăşurarea unei activităţi practice care sa conducă la conştientizarea
importantei relaţiei de cuplu. Astfel ca, participanţii vor fi rugaţi sa răspundă la anumite întrebări
despre partenerul de cuplu. Întrebările vor fi simple si uzuale, cum ar fi: care este mâncarea
favorita?; care este locul favorit?; Unde crezi ca şi-ar dori partenerul de cuplu sa meargă in
vacanta?
*alte exemple de întrebări pot fi date si de către participanţi.
Având in vedere ca educarea si creşterea unui copil cu nevoi speciale poate fi extenuanta,
este foarte important ca partenerii de cuplu sa se detaşeze in anumite momente si sa facă si alte
lucruri ce nu presupun educarea sau creşterea copilului. Cum ar fi sa ia masa împreună, sa
servească o băutură împreună, unde sa discute lucruri ce nu implica copilul. Făcând aceste lucruri
in mod regulat, se consolidează legătura dintre partenerii de cuplu, făcându-i pe aceştia mult mai
dispuşi sa lucreze împreună si sa rezolve problemele care apar.
11:50 – 12:00 - pauza
4. Îmbunătăţirea încrederii in partener
Uneori, in încercarea de a rezolva cat mai multe probleme in creşterea si educarea copilului,
intre partenerii de cuplu apar diverse probleme de concordanta in idei, care duc la conflicte, acestea
putând duce la diminuarea încrederii in partenerul de cuplu.
12:00 – 13:20 – Prezentarea conţinutului informaţional in ceea ce priveşte importanta încrederii
in partenerul de cuplu.
13:20 – 13:00 – Desfăşurarea unei activităţi practice, cu scop in îmbunătăţirea relaţiei de
încredere intre partenerii de cuplu.
Aşadar, participanţii vor fi rugaţi sa participe la următorul exerciţiu practic:
Bacanu Andrei – P. Sanatatii anul II

Acest exerciţiu de îmbunătăţire a încrederii in parterer necesita un spatiu deschis, care

poate fi o sala goala sau un loc de parcare sau orice zona deschisa. Coordonatorul exerciţiului
va pune pe terenul amenajat anumite obstacole (numite “mine”), aceste obstacole pot fi mingii,
perne sau diverse obiecte de dimensiuni medii. Acest exerciţiu le da şansa partenerilor de cuplu
sa îşi imbunatatieasca relaţia de încredere. Exerciţiul se va desfăşura in felul următor: unul dintre
parteneri va fi legat la ochi si nu poate vorbi sau vedea, in timp ce celalat partener nu poate intra
in campul de joc si nici nu il poate atinge pe celalalt partener. Provocarea necesita ca fiecare
participant care este legat la ochi, sa fie coordonat de celalalt, pentru a depăşi obstacolele din
cale si pentru a ajunge in celalata parte a terenului si înapoi, asta folosindu-se numai de
instrucţiunile verbale ale celuilalt. *opţional pot fi puse penalităţi pentru fiecare atingere a unui
obstacol. Acest exerciţiu presupune întărirea relaţiei de comunicare eficienta si încredere.
*Resurese necesare: spatiu deschis, material de legat la ochi, obiecte de dimensiuni medii (mingii,
diverse jucări, conuri de circulaţie).
III.BENEFICIILE OBŢINUTE IN URMA PARTICIPĂRII
- Conştientizarea factorilor importanţi ce pot afecta sau stimula relaţia de cuplu
- Dobândirea de abilităţi adaptative in ceea ce priveşte manangementul responsabilităţilor
de cuplu
- Îmbunătăţirea stilului de comnuicare pe cale aseritva si deschisa
- Conştientizarea importantei relaţiei de cuplu in cresetea unui copil cu nevoi speciale
- Îmbunătăţirea relaţiei de încredere in partenerul de cuplu.

*PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII MODULULUI 5, ACESTA POATE SUPERFI

MODIFICĂRI PANA LA DATA IMPLEMENTĂRI, SAU MODIFICĂRI CONTEXTUALE IN
TIMPUL DESFĂŞURĂRII, IN FUNCŢIE DE PREFERINŢELE PARTICIPANŢILOR.
*COSTUL MODULULUI ESTE DE: 130 RON/PERSOANA