You are on page 1of 25

Coaching

Dr. Psiholog Ioana Podina


Coaching prin compasiune
• Coaching prin compasiune vs. coaching prin complianţă

• 1) Daca viata ta ar fi perfecta si visele tale ar deveni realitate, cum ar


fi viata ta in urmatorii 10-15 ani? {VISION/HOPE]
• 2) Care sunt valorile si virtutile care sunt cele mai importante pentru
tine? Ce fel de persoana ti-ar placea sa devii? [MINDFULNESS]
• 3) Cine te-a ajuta sa devii cine esti in prezent sau sa ajungi in punctul
in care ai ajuns? [COMPASSION]

• Colaborativ (reflectii personale, accent pe aspecte pozitive, cadru


relaxant)
Scopuri asociate cu fericirea
• Scopurile non-zero – cele care includ binele şi fericirea altor
persoane – promovează satisfacţia şi fericirea

• Zero Sum Goals – precum dedicaţia exclusivă înspre succesul


în carieră este detrimental pentru satisfacţia cu viaţa

• (Heady, 2008)
• Scopurile care cresc autonomia, competenţa, sau apropierea
de ceilalţi duc înspre o mai mare satisfacţie cu viaţa şi fericire.
(Sheldon et al., 2010)
• Scopurile intrinseci (relaţii sociale de durată) spre deosebire
de scopurile extrinseci (dobândirea faimei) sunt asociate cu
mai multă fericire
(Niemiec et al., 2009)
ETAPE DE
COACHING
1. Relatia de coaching

• Asigurarea confidentialitatii

• Folosirea microabilitatilor de comunicare pentru


construirea unei relatii de coaching.

• Folosirea principiilor de congruenta, acceptare


neconditionata, colaborare - pentru intarirea relatiei de
coaching

• Gestionarea expectantelor – care este scopul realist


1. Prima sedinta de coaching
a. Evaluarea experientei anterioare cu tehnici de
coaching, ex: daca a mai primit feedback de 360°

b. Evaluarea expectantelor si atitudinii fata de


coaching

c. Acordul contactual: beneficiile si obligatiile


partilor, obiective, expectanţe, reguli de
confidentialitate, numarul sedintelor de coaching

d. Colectarea informatiilor despre client –ex: nevoie


de dezvoltare, motivul pentru care a solicitat
serviciile de coaching
2. Feedback-ul de 360 de grade
• Pentru a identifica discrepanţa între modul în care se
vede clientul şi modul în care este văzut de către colegi
şi şefi este necesar feedbackul de 360 de grade.

• Relevant pentru a evalua abilitatile si gradul de


pregatire al clientului pentru noi sarcini in organizatie.

• De cele mai multe ori se face tot in prima sedinta de


coaching, daca s-au obtinut aceste informatii in
prealabil.
3. Setarea obiectivelor şi a planului
de acţiune
• Obiectivele sunt setate pe baza feedback-ului colectat si in
functie de scopurile clientului

• Pentru a ajunge la obiectivele clientului se lucreaza pe baza


modelului GROW

• Apoi, cu fiecare şedinţă se evaluează progresul în atingerea


obiectivelor şi se re-evaluează obiectivele (in cazul in care
au aparut altele noi)

• Obiectivele si planul de actiune se seteaza tot in prima


sedinta.

• Celelalte sedinte de coaching mimeaza structura primei


sedinte (pe baza modelului GROW)
4. Pregatirea pentru finalizarea
sedintelor
1. Reamintirea aspectelor invatate in sedintele de
coaching – cele utile pe viitor
2. Facilitarea creşterii şi dezvoltării clientului dincolo de
sedintele de coaching
3. Evidentierea rolului pe care clientul l-a avut in
sedintele de coaching – pentru intarirea autoeficacitatii
(ex. Daca nu era determinarea ta, nu ajungeam la
aceasta reusita)

Atentie, de obicei se lucreaza pe baza modelului GROW in


toate sedintele.
STRUCTURA GROW A
SEDINTELOR
Reguli de oferire a unui
feedback
• 1. Adresati va direct persoanei
• 2. Fiti descriptivi si nu evaluativi
• 3. Prezentati situatia specifica si nu in mod general
• 4. Nu etichetati
• 5. Nu judecati
• 6. Vorbiti in numele dvs.
• 7. Formulati problema ca o afirmatie si nu ca o intrebare
• 8. Oferiti feedback imediat dupa observarea
comportamentului
• 9. Priviti feedbackul ca pe un dar oferit celorlalti
Reguli de primire a unui
feedback
• Respirati adanc si incercati sa va relaxati
• Ascultati cu atentie, nu intrerupeti
• Puneti intrebari de clarificare
• Alegeti ce intetionati sa faceti cu feedbackul
• Tratati feedbackul ca pe o informatie
• Analizati fara graba ce auziti
• Evitati sa argumentati, justificati, negati atunci cand primiti
feedback
• Faceti distinctie intre continutul feedbackului si reactia
dumneavoastra la el
• Lasati cealalta persoana sa afle ce ati facut cu feedbackul
primit
• Și dacă totuși feedback-ul negativ se lovește de defensele
celuilalt:

Nu te certa, nu dezbate, nu insista. nu generaliza, nu
personaliza – nu spune „Mai bine te-ai mai gândi”, „Nu mă
interesează ce crezi..” etc.

• Mai bine spune: „Nu-ți cer să fii de acord cu mine, ci doar să


mă asculți până la capăt”. „Aceasta e părerea mea, și am
considerat că e bine s-o știi. Uite ce aș sugera eu...”
Microabilităţi de comunicare
• Desprinderea aspectelor pozitive/explicaţii alternative din
“discursul” clientului şi focalizarea pe acestea

• Ascultarea discursului clientului trebuie făcută într-o


manieră activă prin : reflectări empatice, parafrazări,
întrebări deschise, sumarizări scurte a ceea ce a spus intr-o
manieră de tip ABC cognitiv.

• Parafrazările nu trebuie să sugereze nimic, nu sunt cu tentă


de sfaturi, ele sunt menite să verifice dacă conţinutul
transmis de client a fost înţeles de către terapeut.
• Reformularea discursului clientului din prisma aspectelor
pozitive-funcţionale găsite în poveste.

• Reflectarea empatică – In reflectarea empatică se pune


accentul pe B şi legătura B-C. Nu sugerăm emoţii, nu invalidăm
emoţii. A fi empatic nu înseamnă să resimţi emoţia celuilalt.

• Clarificări - reflectarea empatică este focalizază pe emoţie, iar


parafrazarea pe comportament, situaţie
• Sumarizarea – se face pentru a nu pierde esenţialul
discursului, pentru a desprinde ideile principale, pentru a
accentua aspectele pozitive si functionale. Se face spre
sfârşitului discursului sau când vrei să schimbi tema
discursului. Sumarizarea trebuie făcută pe o structură de tip
ABC
• Comportamentul de ascultare activă: atenţia indreptată
înspre client (contact visual). Atenţia la postură, gesticulări.
Gesticulările nu trebuie să fie abundente, preferabil
congruente cu discursul terapeutului.

• Se lasă sufiecient timp clientului să răspundă. Intrebarile


aditionale de clarificare se fac doar după ce clientul termină
ce are de spus şi acestea sunt formulate într-o manieră de
tip întrebare deschisă. Se cere clarificarea conceptelor pe
care le foloseste clientul (ex: Ce presupune o persoană de
success?).
• Confruntarea - se face pentru a ajuta clientul să-şi dea seama
de discrepanţele din discursul său. Se face într-o manieră
empatică şi suportivă. În confruntare se pun în evidenţă
ambele perspective (perspectiva funcţională şi disfuncţională),
fără atitudini de evaluare.
• Recunoaşterea discrepanţelor nu presupune neapărat
schimbare imediată. Sunt câteva stadii ale schimbării – negare,
acceptare partială, acceptare totală fără schimbare şi
schimbare.
• Oferirea feedbackului – pornind de la informaţii legate
de progres; feedback dat pe chestiuni observabile;
făcut în termeni descriptivi, nu de evaluare; feedbackul
se oferă imediat ce se observă o modificare şi se
subliniază motivele pentru care se dă feedback.

• Clarificări - reflectarea empatică este focalizază


pe emoţie, iar parafrazarea pe comportament,
situaţie
Formularea unei
solicitări
Idei principale legate de formularea unei solicitări

Fomularea unei solicitări este cea mai directă și eficientă cale de satisfacere a
unei nevoi.

O solicitare eficientă trebuie nu numai să conducă la satisfacerea nevoii, ci și la


menținerea / dezvoltarea unei relații armonioase între interlocutori.

O solicitare eficientă are două componente fundamentale: (1) o exprimare


directă a nevoilor; (2) exprimarea directă a atenției și importanței acordate
nevoilor și emoțiilor celuilalt.

Comunicarea nevoilor trebuie făcută în termeni comportamentali


(ex. inadecvate “Aș vrea să-ți dai mai mult interesul”; “Aș vrea să fi un coleg mai bun”)
(ex. adecvate “Aș vrea să mergem împreună să cumpărăm alimente și să mergi să plătești
curentul și cablul TV” “Aș vrea să măturăm alternativ, o dată la două zile”)

Înainte de a formula o solicitare este nevoie să ne asigurăm că: (1) știm care este nevoia
noastră (tehnicile de cunoaștere de sine); (2) știm care este nevoia celuilalt (empatie).
Cele patru elemente componente ale unei solicitări

Exprimarea nevoilor • Nevoi generale și specifice (instrumentale)


• Ex. “a viziona un film împreună cu prietena” vs. “a ruga o
personale persoană să se mute cu un scaun”

Exprimarea • Îl ajută pe celălalt să înțeleagă nevoia


consecințelor dacă • …”pentru a sta lângă prietena mea”; când nu este necesară
nevoia este îndeplinită se folosesc expresii: Aș aprecia … Rămân recunoscător..

Exprimarea nevoilor • Non-evaluativ, exprimări empatice


celorlalți • “știu că îți dorești să ….”

• Descrierea comportamentelor indezirabile cu


evitarea etichetărilor
Feedback • Descrierea modului în care acestea afectează
solicitantul
• “Atunci când mă întrerupi în timp ce vorbesc (1) devin
mânios” (2).
Structura celor trei tipuri de solicitări
 Solicitări în caz de non-conflict
1. Exprimarea nevoii personale prin cerințe comportamentale directe;
2. Exprimarea consecințelor
 Solicitări în caz de conflict
1. Exprimarea nevoii personale prin cerințe comportamentale directe;
2. Exprimarea consecințelor;
3. Exprimarea empatică a nevoilor celuilalt
 Solicitări în caz de conflict + schimbarea comportamentului
1. Exprimarea nevoii personale prin cerințe comportamentale directe;
2. Exprimarea consecințelor;
3. Exprimarea empatică a nevoilor celuilalt;
4. Feedback
Structura frazei pentru cele trei tipuri
de solicitări
• Exprimarea nevoii • Exprimarea empatică a • Exprimarea empatică a
personale “Vă mutați, vă nevoilor celuilalt “Știu că nevoilor celuilalt “Știu că
rog, un loc mai încolo…” îți dorești să prinzi meciul îți dorești să prinzi meciul
• Exprimarea consecinței de la început …” de la început …”
“…să pot sta lângă prietena • Exprimarea nevoii • Feedback“…însă atunci
mea.” personale“…dacă ai fi când văd că accelerezi atât
atent la ceea ce îți spun...” de mult, mi-e teamă...”
• Exprimarea consecinței • Exprimarea nevoii
“…aș putea finaliza mai personale“…dacă ai
repede sarcina și viziona conduce mai prudent ...”
meciul împreună..” • Exprimarea consecinței
“…când vom ajunge acasă îți
voi găti prăjitura favorită.”

Solicitare non- Solicitare conflict


Solicitare conflict
conflict + schimbare

You might also like