Chirurgie Grile Licenta Umfc

Tema 1 Substante anestezice utilizate in anestezia locala (1, pag 6- 16)
1. * Care din substantele anestezice enumerate

mai jos face parte din grupa derivatilor
esterici:
a. Procaina (Novocaina)
b. Bupivacaina
c. Hostacaina
d. Articaina
e. Mepivacaina
(pag. 6)
Corect: a
2. Din punct de vedere al structurii chimice,

anestezicele locale se incadreaza in
urmatoarele categorii:
a. Esteri ai acidului paraaminobenzoic
b. Amine
c. Amide
d. Chinolone
e. Chinoline
(pag. 6)
Corect a c e
3. . Articaina este contraindicata la:

a. Gravide
b. Pacienti cunoscuti cu deficit de colinesteraza
plasmatica
c. Pacienti cu tulburari de conducere atrioventriculara
severa
d.Porfirie acuta recurenta
e.Pacienti in varsta sau/si cu afectiuni cardiace,
hepatice sau renale
pag 13
corect b c d
B.
4. .Amide sunt:
a. Cocaina
b. Lidocaina
c. Mepivacaina
d. Articaina
e. Centbucridinele
Pag 6
Corect b c d
5. Lidocaina
a. Se comercializeaza sub forma de solutii apoase, izotone, sterile
b. Poate fi cu sau fara adrenalina
c. Contine un conservant numit hexilparaben
d. Puterea anestezica este de doua ori mai mare decat a articainei
e. Se metabolizeaza renal
Pagina8
Corect a b
6. . Mepivacaina:
a. Este utilizata in anestezia generala

b. Este o amida
c. Este de 2 ori mai potenta decat articaina
d. Eliminarea in laptele matern este incerta
e. In caz de supradozaj, nu se recomanda oxigenoterapie
Pagina 12
Corect b d
7. Articaina se contraindica
a. la pacienti cunoscuti cu deficit de colinesteraza plasmatica

b. pacienti epileptici fara tratament
c. pacienti cu tulburari de conducere atrio-ventriculara severa
d. pacienti cu porfirie acuta recurenta
e. pacienti care nu au un istoric de alergie la articaina
pagina 13
corect a b c d
Tema 2. Tehnici folosite in anestezia loco-regionala (1, pag 19-34)
1.Care este anestezia locala in care se obtine

anestezia dintelui dar nu si a partilor moi:
a. anestezia topica
b. anestezia locala prin infiltratie
c. anestezia tronculara-periferica
d. anestezia bazala
e. anestezia intraligamentara
pag 22
corect e
2* Anestezia topica se poate folosi pentru

anestezia nervului:
a. lingual, in santul mandibulo –lingual , in dreptul molarului de minte

b. alveolar supero-anterior
c. mentonier
d. incisiv
e. alveolar inferior
pag 19
corect a
3* Reperele pentru anestezia „la tuberozitate”

sunt:
a. creasta zigomato-alveolara
b. radacina meziala a molarului de 6 ani
c. mucoasa fixa
d. creasta temporala
e. creasta temporo-zigomatica
pag 24
corect a
4. * Care este teritoriul anesteziat obtinut dupa

anestezia nervului nazo-palatin:
a. treimea anterioara a fibromucoasei palatine

b. cele doua treimi posterioare ale fibromucoasei
palatine
c. gingia palatina din dreptul molarilor superiori
d. septul nazal , baza si aripa nasului
e. podeaua nazala si celulele etmoidale
pag 25
corect a
5. Anestezia locala prin iniltratie este:

a. anestezia topica
b. anestezia submucoasa
c. anestezia intradermica
d. anestezia subcutanata „in straturi”
e. anestezia subcutanata „in baraj”
(pag. 20)
Corect b c d e
6. Anestezia tronculara periferica se adreseaza:

a. unui singur dinte
b. filetelor nervoase terminale
c. numai pulpei dentare , ligamentelor alveolodentare,
gingie , os alveolar
d. unui trunchi nervos si ramurilor sale
e. si partilor moi inervate de trunchiul nervos
anesteziat.
(pag. 23)
Corect d e
7. Pentru anestezia nervului palatin anterior se

folosesc urmatoarele repere:
a. ultimul molar la 1cm deasupra coletului
b. la 1 cm inaintea carligului aripii interne a apofizei
pterigoide
c. santul palatin in dreptul molarului unu
d. papila incisiva
e. gaura incisiva
(pag. 26-27)
Corect a b
8. Anestezia nervului alveolar supero-anterior –

teritoriul anesteziat:
a. dintii frontali superiori (IC,IL,C)
b. mucoasa vestibulara si periostul in aceasta zona
c. peretele anterior al sinusului maxilar si mucoasa
care il tapeteaza
d. toata buza superioara
e. aripa nasului
(pag. 28)
Corect a b c e
9. Anestezia nervului alveolar inferior- repere:

a. creasta temporala situata medial si posterior de
marginea anterioara a ramului mandibular
b. plica pterigomandibulara
c. planul de ocluzie al molarilor inferiori
d. creasta temporala situata exterior si posterior de
marginea posterioara a ramului mandibular
e. planul de ocluzie al dintilor superiori
(pag. 29)
Corect a b c
Tema 3. Indicatiile extractiei dentare ( pag 64-65)
1* In ce situatii se indica extractia dentara:
a) dinti cu distructii corono-radiculare care pot fi restaurati

b) Dinti cu gangrene complicate cu parodontita apicala cronica, la care tratamentul chirurgical
endodontic sau conservator nu are indicatie sau a esuat
c) Dinti in malpozitie care pot fi redresati orthodontic
d) Dinti care favorizeaza tratamentul protetic
e) Dinti luxati partial
RC:b
2 * Extractia dentara legata de o patologie traumatica este indicate in toate cazurile, cu exceptia:
a) Dinti cu fracture corono radiculare extinse sub pragul gingival

b) Dinti cu fracturi radiculare oblice
c) Dinti luxati complet
d) Dintii vecini focarului de fractura
e) Dintii ce nu pot fi conservati prin imobilizare
RC:d
3 O situatie speciala care impune extractie dentara este reprezentata de:
a) Necesitatea asanarii focarului infectios

b)  b) Inainte de efectuarea unei interventii chirurgicale
majore 
c) Dinti extruzati 
d) Edentatia partial 
e) Dinti ce se afla in curs de eruptie orientati in ax
RC:ab
4 Extractia dentara legata de anomalii de numar, forma sau pozitie ale dintilor se indica in
toate situatiile:
a) Dinti inclusi care pot erupe 
b) Dinti inclusi care provoaca inghesuirea dintilor vecini
c) Dinti erupti care provoaca inghesuirea dintilor vecini
d) Dinti ce produc leziuni traumatice ale partilor moi, si care nu pot fi redresati
ortodontic
e) Dinti ce produc leziuni traumatice partilor moi si pot fi
redresati orthodontic
RC:bcd
5 Se indica extactia dentara in urmatoarele cazuri:
a) Complicatii supurative grave

b) Dinti in vecinatatea focarului de fractura
c) Dinti fracturati incomplet
d) Dinti luxati total
e) Dintii intretin procese supurative sinuzale
RC:ade
6 Complicatiile supurative ale infectiilor dentare sunt:
a) Abcese periosoase
b) Adenite nesupurate
c) Osteomielita oaselor maxilare
d) Leziuni hiperplazice
e) Celulita acuta
RC:ace
7 Indicatiile de extractie ale dintilor temporari sunt
a) Dinti care impiedica eruptia dintilor permanenti

b) Dinti cu procese carioase complicate, fara indicatie de tratament conservator
c) Dinti fracturati sau prezenti in focarele de fractura
d) Dinti din vecinatatea focarului de fractura
e) Dinti care nu impiedica reducerea fracturii
RC:abc
8 Patologia tumorala care impune extractia dentara este reprezentata de:
a) Leziuni hiperplazice reactive si inflamatorii

b) Transformare chistica
c) Granuloame periapicale
d) Tumori benigne
e) Dinti cuprinsi in procesul tumoral
RC:abde
Tema 4 .Contraindicatiile extractiei dentare ( pag65-67)
1 Contraindicatiile generale ale extractiei sunt urmatoarele:
a) Patologia cardiovasculara 
b) Istoric de tratament cu anticoagulante 
c) Sinuzita maxilara rinogena 
d) Pacienti care au urmat recent un tratament radioterapic
la nivelul extremitatii cefalice 
e) Endocardita bacteriana in antecedente
RC:abe
2 Contraindicatiile locale ale extractiei sunt urmatoarele:
a) Candidoze orale
b) Sinuzita maxilara rinogena
c) Abcese periosoase 
d) Hepatita cu virus B 
e) Herpes al mucoasei orale
RC:abce
3 * Pacientii cu diabet zaharat cu risc crescut prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
a) Slab control metabolic al afectiunii

b) Nevoia de a ajusta frecvent tratamentul
c) Glicemie > 250 mg/dl
d) Hb Aic = 7-9%
e) Epsoade frecvente de cetoacidoza
RC:d
4 * Pacientii cu afectiuni cardiovasculare cu risc mediu pentru efectuarea extractiei dentare sunt
cei care prezinta urmatoarele afectiuni cu exceptia:
a) Valvulopatii necorectate
b) Coarctatie de aorta
c) Cardiomiopatie hipertrofica
d) Sunturi sistemico-pulmonare
e) Defecte septale necorectate
RC:d
5 Contraindicatiile absolute ale extractiei dentare sunt:
a) Leucemia acuta
b) Tulburarile hepatice
c) Imunosupresoarele
d) Infarctul miocardic, mai recent de 6 luni
e) Leziuni locale ale mucoasei orale
RC:ad
6 Protocolul pentru pacientii cu afectiuni cardiovasculare cu risc major sau mediu include:
a) Antibioprofilaxia endocarditei bacteriene

b) Administrare de amoxicilina 2g/ doza unica per os cu o ora inaintea extractiei
c) La copii doza este de 10 mg/kg corp
d) La pacientii alergici la B-lactamine, se va recurge la Kanamcina 500 mg
e) In cazul administrarii intravenoase a antibioticului, acesta se va administra cu 2 ore
inaintea interventiei
RC:ab
7 Contraindicatiile relative generale ale extractiei sunt:
a) Bolile cardiovasculare
b) Purtatorii de proteze valvulare
c) Infarctul miocardic mai recent de 6 luni
d) Pericoronarite acute
e) Leucemia acuta
RC:ab
8 Nu se poate efectua extractia dentara la pacientii cu urmatoarele afectiuni tratate cu

bifosfonati:
a) Osteoporoza
b) Metastaze osoase
c) Metaplazie mieloida cu mieloscleroza
d) Mielom multiplu
e) Melanom multiplu
RC:abd
Tema 5..Extractia dentara cu separate interradiculara ( pag 81)

 1 Separatia interradiculara are urmatoarele caracteristici:
a) Se aplica la molarii superiori deoarece au radacini divergente
b) Se poate practica o separate in “T” 
c) Se poate practica o separatie in “Y” 
d) Se aplica la molarii inferiori deoarece au radacini
divergente 
e) Se aplica la molarii superiori deoarece au radacini
convergente
 RC:abc
2 Extractia dentara cu separatie interradiculara este o tehnica indicate in urmatoarele situatii:
a) Radacini divergente
 b) Radacini curbe 
c) Dinti cu integritate coronara 
d) Molari temporary fara rizaliza, radacinile inconjurand mugurele dintelui succesional 
e) In cazul producerii unei fracture coronare sau corono-radiculare in timpul extractiei
RC:abde
3 * Alveolotomia este necesara in urmatoarele situatii:
a) Rest radicular sub rebordul osului alveolar

b) Fenomene de hipercementoza
c) In cazul producerii unei fracture corono radiculare
d) Rest radicular la nivelul osului alveolar
e) Solidarizare interradiculara
RC:a
4 * In cazul molarilor inferiori se pratica:
a) Separatie liniara
b) Separatie in “T”
c) In urma separatiei rezulta trei fragmente
d) Separatia radiculara este indicate deoarece molarii inferiori au 3 radacini
e) Separatie in “Y”
RC:a
5 Separatia radiculara se indica in urmatoarele cazuri:
a) Prezenta unor radacini divergente

b) Prezenta unor radacinu curbe
c) Dinti cu portiune coronara indemna
d) In cazul premolarilor inferiori
e) In cazul producerii unor fracturi radiculare
RC:ab
6 Separatia:
a) Poate fi definitivata cu elevatorul drept

b) Fractura completa se practica printr o miscare de rotatie
c) Radacinile se exrag separate
d) Radacinile pot fi extrase cu clestede de molari
e) Nu necesita alveolotomie
RC:abc
7 extractia cu separatie se indica in cazul:
a) Molarilor temporari fara rizaliza radacinilor

b) In cazul producerii unei luxatii dentare
c) Dinti cu distructie a portiunii coronare
d) In cazul solidarizarii interradiculare
e) In cazul unui ”dinte barat”
RC:acde
8 In cazul molarilor superiori se va practica:
a) Separatie radiculara in “T”

b) Separatie radiculara in “Y”
c) Vor rezulta trei fragmente
d) Separatie radiculara liniara
e) Vor rezulta doua fragmente
RC:abc
Tema 6. Accidente si complicatii ale extractiei dentare ( pag 92-102)

1 Factorii de risc in fractura radiculara a dintelui sunt urmatorii:
a) Sept interradicular gros 
b) Radacini groase 
c) Os alveolar dens 
d) Fenomene de hipercementoza
e) Anchiloza dento-alveolara
RC:acde
2 Leziunile partilor moi perimaxilare includ urmatoarele:
a) Plagi liniare gingivale 
b) Lezarea arterei palatine 
c) Hematomul disecant de limba 
d) Impingerea radacinilor in sinusul maxilar
e) Plagi cu decolari osoase importante
RC:abce
3* Complicatiile extractiei dentare includ urmatoarele, cu exceptia:
a) Durere
b) Luxatia ATM
c) Tumefactie
d) Trismus
e) Hemoragia postextractionala
RC:b
4* Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale sunt urmatorii, cu exceptia:
a) Prezenta tesutului de granulatie in alveola

b) Prezenta unor proeminente osoase care produc iritatii ale mucoasei
c) Infectii acute
d) Lezarea unor vase
e) Persistenta tesutului de granulatie in alveola
RC:c
5 Lezarea nervului nazopalatin:
a) Poate fi sectionat in timpul realizarii lamboului pentru odontectomia caninilor inclusi

b) Zona de inervatie a acestor filete este extinsa
c) Recuperarea survine repede
d) Sectionarea lui determina sechele
e) Recuperarea este de lunga durata
RC:ac
6 Factorii locali implicate in hemoragiile postextractionale sunt:
a) Vasodilatatia secundara
b) Infectii acute
c) Plagi mucosae
d) Carenta de vitamin K
e) Trombocitopatii si coagulopatii
RC:ac
7 La pacientii cu risc, extractia se va realiza:
a) Cat mai atraumatic

b) Hemostaza prin compresiune este suficienta
c) Se sutureaza plaga postextractionala
d) Se poate realiza o gutiera conformatoare
e) Se recomanda o supraveghere de 2-3 ore
RC:acd
8 Complicatiile infectioase sunt favorizate de:
a) Chiuretajul alveolar incomplete

b) Extractia atraumatica
c) Delabrari gingivo mucosae
d) Pansamentul compresiv insufficient mentinut
e) Respectarea asepsiei si antisepsiei
RC:ac
Tema 7 Tulburari asociate eruptiei si/sau incluziei molarului de minte ( pag

141-145)
1 Factorii care usureaza odontectomia M3 inferior sunt urmatorii:
a) Radacini lungi si subtiri 
b) Os “elastic” 
c) Pozitia mezio-angulara
d) Spatial parodontal larg 
e) Clasa A dupa Pell si Gregory
RC:bcde
2. factori care ingreuneaza odontectomia M3 inferior sunt urmatorii, cu exceptia:
a) Pozitia disto-angulara 
b) Radacini curbe si divergente 
c) Os "elastic" 
d) Radacini formate pe 1/3 sau 2/3
e) Clasa a III-a dupa Pell si Gregory
RC:cd
3*. Complicatiile septice severe includ urmatoarele cu exceptia:

a) Osteomielita
b) Adenite acute
c) Tromboflebita sinusului cavernos
d) Pricoronarite supurate
e) Septicemia
RC:d
4* Formatiunile tumorale odontogene pot provoca urmatoarele complicatii cu exceptia:
a) Supuratii ale spatiilor fasciale

b) Ulcerarea tumorii
c) Fractura de unghi mandibular
d) Deplasari ale dintilor vecini
e) Infectarea chistului
RC:d
5 tulburarile nervoase sensitive survenite in cursul eruptiei dificile a molarului sunt:
a) Sinalgii dento-cutanate
b) Paralizii faciale
c) Otalgii
d) Trismus
e) Asialie
RC:ac
6 Tulburarile trofice:
a) Sunt reprezentate de gingiva-stomatita odontiazica

b) Sunt produse de o tulburare vasomotorie de natura neuro-reflexa
c) Sunt nedureroase
d) Leziunile ulcerative sunt bilaterale
e) Algii cervico-faciale
RC:ab
7 In cazul pericoronaritei supurate:
a) Bolnavul are o stare generala buna

b) Cu sonda dentara nu se poate palpa coroana molarului
c) Procesul infectios intretinut de pericoronarite duce la complicatii septice
d) Complicatiile septice se pot extinde in partile moi perimaxilare, in oasele maxilare sau in
ganglioni
e) Dupa drenajul colectiei plaga este inchisa prin sutura
RC:cd
8 Factorii care ingreuneaza odontectomia molarului 3 inferior sunt:
a) Spatial parodontal ingust

b) Incluzie osoasa complete
c) Radacini conice sau fuzionate
d) Raportul direct cu canalul mandibular
e) Trepanarea corticalei vestibulare
RC:abd
Tema 8.Odontectomia molarului de minte inferior ( pag 147-151)

1.* Principial ca timpi operatori, odontectomia include:
a) Incizia si rezecarea unui lambou mucoperiostal

b) Trepanarea corticalei osoase
c) Evitarea sectionarii corono radiculare
d) Sutura per primam
e) Sutura in timpul II
RC:b
2*. Accidente intraoperatorii ale odontectomiei molarului III inferior include, cu exceptia:
a) Fractura radacinilor
b) Fractura tablei osoase
c) Luxatia sau fractura molarului de 6 ani
d) Fractura mandibulei
e) Luxatia mandibulei
RC:c
3 Pentru odontectomie se vor respecta urmatoarele principii de baza:
a) Expunere optima a ariei dintelui inclus

b) Realizarea unui lambou suficient de mare
c) Ostectomia
d) Irigarea plagii cu solutii antiseptice si sutura in doua planuri anatomice cu fire continue
e) Pastrarea tesuturilor restante ale sacului follicular
RC:abc
4 formele clinice de incluzie ale molarului sunt:
a) Mezioangular
b) Vertical
c) Orizontal
d) Oblic
e) Intrasinuzal
RC:abc
5 In incluzia orizontala:
a) Se evidentiaza coroana molarului dupa indepartarea osului dinspre ocluzal, vestibular si

distal.
b) Se sectioneaza coroana cu o freza cilindrica
c) Trebuie sa ramana vizibil un segment de 3 mm
d) Se extrage in prim timp portiunea coronara iar in al doilea se extrage radacina separate cu
un cleste de radacini
e) Se sectioneaza coroana cu o freza sferica
RC:ab
6 In cazul incluziei mezio-angulare :
a) Se insinueaza un elevator pe fata distala a molarului

b) Se insinueaza un elevator pe fata meziala a molarului
c) Prin rotatie si ridicare se extrage molarul
d) Coroana este eliberata pana aproape de linia coletului spre mezial
e) Coroana este eliberata pana aproape de linia coletului pe lingual
RC:bc
Tema. 9. Tipuri de lambouri pentru rezectia apicala ( pag 176-179)

1.Lamboul semilunar are urmatoarele avantaje cu exceptia :
a) Incizie si decolare dificile
b) Necesita anestezie locala extinsa
c)Pacientul poate mentine o buna igiena orala

d) Se expune zona apexului dentar
e) Insertia gingivala nu e modificata
RC:ab
2.Lamboul ochsenbein-luebke :
a) Se practica la distanta de marginea gingivala libera
b) Este greu de realizat
c) Intereseaza festonul gingival
d) Corticala osoasa nu este bine evidentiata
e) Este un lambou trapezoidal .
RC:ae
3* Lamboul intrasulcular in "L" :
a) Este triunghiular
b) Are 2 incizii de descarcare
c) Este indicat pentru dintii cu radacini lungi
d) Irigatia este defectuoasa
e) Decolarea este facila
RC:a
4* . Lamboul gingival “in plic”:
a) Decolarea lamboului este facila
b) Tensiunea asupra lamboului este mica
c) Accesul si vizibilitatea radacinilor este maxima
d) Igiena orala este usor de mentinut
e) Indicat doar in abordul chirurgical palatinal
RC:e
5 Lamboul gingival “in plic” :

a) Este format dintr-o incizie verticala de-a lungul marginii libere gingivale
b) Se poate practica si gingivectomie
c) Decolarea este facila.
d) Lezarea vaselor palatine duce la aparitia unei hemoragii minore
e) Accesul si vizibilitatea radacinilor sunt minime.
RC:be
6 Lamboul intrasulcular trapezoidal :
a ) Nu intereseaza festonul gingival
b) Tensiune mare in lambou
c) Radacinile dentare sunt vizibile in totalitate
d) Faciliteaza chiuretajul parodontal
e) Igiena orala este usor de mentinut
RC:cd
7 Lamboul intrasulcular in "L" :
a) Are risc crescut de intersectare a leziunii
b) Indicat in cazul dintilor cu radacini lungi
c) Irigatia este maxima
d) Faciliteaza chiuretajul parodontal
e ) Igiena orala este usor de mentinut
RC:cd
8 Lamboul Ochsenbein-Luebke :
a ) Este triunghiular
b) Usor de realizat
c) Intereseaza festonul gingival
d) Apar frecvent dehiscente

e) Corticala osoasa este bine evidentiata
RC:be
9. Lamboul semilunar are urmatoarele avantaje :
a) Incizie si decolare facile 
b) Necesita anestezie locala extinsa
c)Pacientul poate mentine o buna igiena orala
d) Se expune zona apexului dentar 
e) Insertia gingivala nu e modificata
RC:acde
10.Lamboul Ochsenbein-Luebke : 
a) Se practica aproape de marginea gingivala libera
b) Este usor de realizat 
c) Nu intereseaza festonul gingival 
d) Corticala osoasa nu este bine evidentiata 
e) Este un lambou trapezoidal .
Rc:bce
Tema 10 Principii generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia

apicala ( pag 180-181) 
1. Incizia in rezectia apicala :
a) se realizeaza dintr-o singura miscare 
b) poate intersecta o cavitate osoasa 
c) cele verticale se practica in concavitatea dintre eminentele

radiculare 
d) se poate extinde la mucoasa mobila 
e) lama nu trebuie sa fie in contact cu osul
RC:ac
2. Despre lambou putem afirma :
 a) baza trebuie sa fie mai mare decat marginea libera
b) inciziile de descarcare sunt convergente fata de incizia orizontala
c) vasele capilare care iriga gingivomucoasa au traiect orizontal
d) lamboul va fi adaptat contextului clinic
e) baza lamboului devine mai larga prin accentuarea oblicitatii inciziilor vertical
RC:ade
3* . Menajarea nervului mentonier :
a) este necesara in rezectia apicala a molarului inferior
b) se recomanda o incizie Ochbensein-Luebke
c) se realizeaza o incizie de descarcare mai posterioara
d) este necesara in rezectiile apicale ale premolarilor inferiori
e) incizia poate intersecta frenurile labiale
Rc: d
4.* In cazul lamboului intrasulcular :
a) incizia orizontala se uneste cu cea verticala la nivelul marginii gingivale libere
b) jonctiunea liniilor de incizie se plaseaza interdentar
c)jonctiunea liniilor de incizie se plaseaza la nivelul convexitatii maxime
d) sutura cere sacrificiul papilei interdentare

e) sacrificiul papilei interdentare anuleaza riscul aparitiei unui defect fisural .
RC:a
5Incizia :
a) se realizeaza dintr-o singura miscare
b) nu poate intersecta o cavitate osoasa
c) se poate extinde la mucoasa mobile
d) lama nu trebuie sa fie in contact cu osul
e) cele verticale se practica pe eminentele radiculare .
RC:abd
6. Despre lambou putem afirma :
a) baza trebuie sa fie mai mare decat marginea libera
b) inciziile de descarcare sunt divergente fata de incizia orizontala
c) vasele capilare care iriga gingivomucoasa au traiect vertical , paralel cu axul dintilor
d) baza lamboului devine mai larga prin diminuarea oblicitatii inciziilor verticale
e) lamboul nu trebuie adaptat contextului clinic
RC:abc
7. Menajarea nervului mentonier :
a) nu este necesara in rezectia apicala a molarului inferior
b) se recomanda o incizie Ochbensein-Luebka
c) se realizeaza o incizie de descarcare mai anterioara
d) este necesara in rezectiile apicale ale premolarilor inferiori
e) incizia poate intersecta frenurile labiale
Rc: acd
8. In cazul lamboului intrasulcular :
a) incizia orizontala se uneste cu cea verticala la nivelul marginii gingivale libere

b) jonctiunea liniilor de incizie se plaseaza interdentar
c) jonctiunea liniilor de incizie se plaseaza la nivelul convexitatii maxime
d) sutura nu cere sacrificiul papilei interdentare
e) sacrificiul papilei interdentare creste riscul aparitiei unui defect fisural .
RC:ade
Tema 11 Plastia santurilor periosoase ( pag 208-210)

1 Vestibuloplastia la mandibula 
a) Se poate realiza cand inaltimea mandibulei este de 10-15 mm
 b) Se poate realiza cand fundul de sac este ingust 
c) Se poate realiza cand inserarea musculaturii este inalta
d) Se recomansa efectuarea unei incizii in mucoasa
mobile 
e) Portiunea de buza ramasa ne acoperita se acopera cu
lambou din vecinatate.
RC:abc
2 plastia santului pelvilingual
a) Utilizeaza lambouri partiale labiale si jugale 
b) Se utilizeaza cand osul alveolar are o inaltime de cel
putin 15 mm 
c) Se practica sub anestezie generala 
d) Conformatorul chirurgical se poate mentine 14-21 zile
e) Se dezinsera fibrele muschiului genio-hioidian
RC:abc
3*. Vestibuloplastia la maxilar
a) A fost descrisa de Traunenn in 1952

b) Indicate la pacientii cu atrofie severa sis ant vestibular neutru
c) La pacientii cu insertii musculare joase pe procesul alveolar
d) Lungimea mucoasei mobile nu influenteaza estetica finala
e) Mucoasa labial si ce vestibulara sunt repozitionate la inaltimea initiala
RC:b
4*. Vestibuloplastia la maxilar presupune:
a) Efectuarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixa si cea mobila

b) A fost descrisa in 1924 de Kozanjian
c) Are ca dezavantaj atrofia osoasa la nivelul crestei alveolare
d) Tesutul submucos este indepartat
e) Tesutul submucos este conservat
RC:d
5 Despre plastia santului pelvilingual
a) Utilizeaza lambouri partiale labiale si jugale

b) Se practica daca osul alveolar are contur corespunzator
c) Se practica daca osul alveolar are o inaltime de cel putin 25 mm
d) Tesutul submucos este indepartat
e) Ulterior se dezinsera fibrele muschiului genio-hioidian
RC:ab
6 Vestibuloplastia la maxilar presupune:
a) O lungime satisfacatoare a mucoasei mobile labiale

b) Efectuarea inciziei la limita dintre mucoasa labial si cea fixa
c) Tesutul submucos este indepartat
d) Lambouri partiale labiale
e) Efectuarea inciziei in lambou trapezoidal
RC:ac
7 vestibuloplastia mandibulara
a) Se practica cand inaltimea mandibulei este de 15 mm

b) Se practica cand fundul de sac este ingust
c) Se practica cand musculatura are insertie joasa
d) Nu modifica adancimea sacului vestibular
e) Se practica cand musculatura este dezinserata
RC:ab
8 Vestibuloplastia la maxilar presupune:
a) Incizia la nivelul mucoasei pe linia mediana

b) Se creaza doua tuneluri, primul submucos si al doilea subperiostal
c) Mucoasa labial si cea vestibulara sunt repozitionate la noua adancime a fundului de sac
vestibular
d) Tesutul submucos este conservat
e) Incizia la nivelul fundului de sac
RC:ac
Tema 12 Extractia alveoloplastica ( pag 211-214)
1 orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte urmatorul principiu:
a) Inciziile se realizeaza pe coama crestei,fara incizii de descarcare

b) Baza lamboului trebuie sa fie mai mica decat celelalte laturi
c) Decolarea lamboului mucoperiostal trebuie sa fie minima
d) Decolarea lamboului mucoperiostal trebuie sa fie intinsa
e) Incizia de realizeaza in mucoasa mobila
RC:ac
2 extractia alveoloplastica cuprinde urmatoarele proceduri cu exceptia:
a) Incizie perpendiculara festonului gingival

b) Decolarea lamboului mucoperiostal
c) Regularizarea crestei alveolare
d) Conservarea mucoasei si papilei interdentare in exces
e) Indepartarea partial a mucoasei restante
RC:ad
3 * Egresiunea dentara:
a) Este o situatie rar intalnita

b) Este indicata extractia dintilor egresati
c) Se realizeaza sub anestezie locoregionala si cu incizii de incarcare
d) Se conserva mucoasa
e) Se recomanda conservarea si tratarea dintior egresati
RC:b
4* Alveoloplastia crestelor alveolare:
a) Se realizeaza sub anestezie generala

b) Se practica incizie pe coama crestei edentate
c) Se decoleaza larg lamboul mucoperiostal
d) Dupa regularizarea osoasa, se reaplica lamboul si se sutureaza cu fire discontinue
e) Se realizeaza sub anestezie topica
RC:b
5 Alveoloplastia crestelor alveolare edentate:
a) Se indica in cazul unui procesalveolar edentat neregulat

b) Are ca scop remodelarea suportului osos
c) Se practica incizie pe coama crestei
d) Se decoleaza maxim lamboul mucoperiostal
e) Se indica in cazul unui process alveolar edentate regulat
RC:abc
6 Extractia alveoloplastica presupune
a) Incizie dealungul festonului gingival

b) Decolarea lamboului mucoperiostal
c) Regularizarea crestei alveolare
d) Conservarea mucoasei si papilei interdentare
e) Decolarea lamboului supraperiostal
RC:abc
7 Extractia alveoloplastica intraseptata presupune:
a) Incizie mucoperiostala pe mijlocul crestei alveolare

b) Decolare extinsa a lambourilor
c) Osteotomia crestei vestibulare
d) Se conserva mucoperiostul
e) Mucoasa in exces este indepartata
RC:ace
8 Extractia dintilor egresati presupune:

a) Anestezie locoregionala
b) Incizii de descarcare ce permit decolarea mucoperiostului
c) Regularizarea osoasa postextractionala
d) Conservarea mucoasei
e) Conservarea periostului
RC:abc
13. Principii generale de tratament in supuratiile oro maxilo faciale (1, pag. 245-247)
1. Infectiile spatiilor fasciale primare maxilare sunt:

a. spatiul bucal
b. spatiul canin
c. spatiul maseterin
d. spatiul sublingual
e. spatiul infratemporal
Corect a, b, e
Pag 246
2. Infectiile spatiilor fasciale primare mandibulare sunt:

a. spatiul submandibular
b. spatiul sublingual
c.spatiul submentonier
d.spatiul parotidian
e.spatiul maseterin
Corect a, b, c
Pag 246
3. Supuratii difuze in sfera maxilo-faciala sunt:

a. Abcesul limbii
b. Flegmonul planseului bucal
c. Flegmonul hemifacial
d. Limfadenitele acute
e. Osteoperiostita
Corect: b, c
Pag 246
4. Infectii periosoase sunt:

a. abcesul spatiului vestibular
b. abcesul orbitei
c. abcesul spatiului palatinal
d. abcesul prevertebral
e. abcesul limbii
Corect: a, c
Pag 246
5. Criterii in conduita terapeutica a supuratiilor oro-maxilo-faciale:

a. Tratamentul trebuie sa fie complex: chirurgical, antibioterapie, reechilibrare
hidroelectrolitica)
b. Disectia practicata pentru drenaj este efectuata cu instrumente ascutite
c. Inciziile cutanate sunt mici pentru a evita contaminarea plagii si a tesuturilor profunde cu
germeni din afara organismului
d. Spalaturile antiseptice efectuate sunt multidirectionale
e. Incizia se practica in zonele declive pentru a permite drenajul gravitational
Corect: a, e
Pag 246
6. Anestezia loco-regionala in supuratiile OMF se indica in:

a. Abcese periosoase fara implicarea spatiilor fasciale secundare
b. Pacienti care refuza anestezia generala
c. Supuratii cu evolutie extensiva si rapida
d. Pacienti cu stare generala alterata, cand anestezia generala este contraindicata
e. Pacienti necooperanti
Corect: a, b, d
Pag 246
7. * Este supuratie difuza in sfera OMF:
a. Abcesul submandibular
b. Abcesul laterofaringian
c. Abcesul temporal profund
d. Abcesul infratemporal
e. Flegmonul hemifacial
Corect: e
Pag 246
8. * Antibioterapia tintita conform antibiogramei se indica in urmatoarele conditii:

a. Tratament initial antibiotic eficient
b. Evolutie spre favorabil, dupa administrarea antibioterapiei de prima intentie
c. Supuratii care intereseaza spatiile fasciale primare
d. Pacienti tineri, fara afectiuni sistemice, cu stare imunitara buna
e. Supuratii perimandibulare
Corect: e
Pag 246
14. Infectii periosoase (1, pag. 247-249)
1. Infectiile periosoase se pot cantona la nivelul urmatoarelor spatii:

a. Spatiul vestibular
b. Spatiul corpului mandibular
c. Spatiul palatinal
d. Spatiul laterofaringian
e. Spatiul canin
Corect: a, b, c
Pag 247
2. Spatiul vestibular – delimitari:

a. Medial mandibula sau maxilarul impreuna cu periostul
b. Lateral tegumentul fetei
c. Posterior spatiul maseterin si laterofaringian
d. Superior muschiul buccinator
e. Superior muschiul maseter
Corect: a, c, d
Pag 247
3. Diagnostic diferential in cazul abcesului spatiului vestibular:

a. Chistul de maxilar in faza de exteriorizare
b. Chistul de maxilar suprainfectat
c. Chistul de maxilar in faza de formare
d. Chistul de maxilar exteriorizat
e. Chistul de maxilar in faza acuta
Corect: a, b
Pag 247
4. Spatiul palatinal – delimitare:

a. Cranial – palatul dur
b. Caudal – periost
c. Cranial – mucoasa palatului
d. Medial – gaura incisiva
e. Posterior – gaura palatina mare
Corect: a, b
Pag 248
5. Etiologia abcesului spatiului palatinal:

a. Radacinile vestibulare ale molarilor maxilari
b. Radacinile palatinale ale premolarilor maxilari
c. Caninul inferior
d. Incisivii laterali maxilari
e. Caninii maxilari, datorita curburii apexului catre palatinal
Corect: b, d
Pag 248
6. Diagnosticul diferential in cazul abcesului palatinal:

a. Goma luetica
b. Tumori ale mucoasei palatine
c. Chist maxilar suprainfectat
d. Granulomul periapical
e. Abcesul vestibular
Corect: a, b, c
Pag 248
7. * In cazul abcesului palatin, exista riscul lezarii arterei:

a. Palatine mici
b. Palatine medii
c. Palatine mari
d. Palatine comune
e. Incisive
Corect: e
Pag 248
8. * Este infectie periosoasa:

a. Abcesul temporal
b. Abcesul orbitei
c. Abcesul vestibular
d. Abcesul prevertebral
e. Abcesul submandibular
Corect: c
Pag 246
15. Supuratii difuze (1, pag. 270-273)
1. Structurile cuprinse in “angina Ludwig”:

a. Spatiile submandibulare
b. Spatiile sublinguale
c. Spatiul vestibular mandibular
d. Spatiul canin
e. Spatiul submentonier
Corect: a, b, e
Pag 270
2. Flegmonul planseului oral are ca puncte de plecare:

a. Procese septice dentoparodontale ale molarilor superiori
b. Procese septice dentoparodontale ale molarilor inferiori
c. Pericoronaritele supurate ale molarilor de minte inferiori
d. Procese septice dentoparodontale ale incisivilor inferiori
e. Procese septice dentoparodontale ale caninilor inferiori
Corect: b, c, d, e
Pag 270
3. Diagnostic diferential in flegmonul difuz al planseului oral:

a. Supuratiile fasciale ale planseului bucal
b. Adenopatii metastatice de nivel I suprainfectate
c. Adenopatii metastatice de nivel II suprainfectate
d. Adenopatii metastatice de nivel III suprainfectate
e. Adenopatii metastatice de nivel IV suprainfectate
Corect: a, b
Pag 271
4. Diagnostic diferential in flegmonul difuz hemifacial:

a. Abcese ale spatiului canin
b. Tumori palatine
c. Tumori jugale suprainfectate
d. Abcese ale spatiului bucal
e. Abces vestibular
Corect: c, d
Pag 272
5. Flegmonul difuz hemifacial intereseaza urmatoarele spatii:

a. Spatiul canin
b. Spatiul jugal
c. Spatiul bucal
d. Spatiul temporal
e. Spatiul infratemporal
Corect: c, d, e
Pag 272
6. Flegmonul difuz hemifacial intereseaza urmatoarele spatii:

a. Spatiul bucal
b. Spatiul maseterin
c. Spatiul submandibular
d. Spatiul temporal
e. Spatiul supratemporal
Corect: a, b, c, d
Pag 272
7. * Flegmonul difuz hemifacial intereseaza urmatorul spatiu:

a. Spatiul temporal
b. Spatiul supratemporal
c. Spatiul frontal
d. Spatiul maxilar
e. Spatiul jugal
Corect: a
Pag 272
8. * Flegmonul difuz al planseului oral se mai numeste si:

a. Angina Ludwig
b. Angina cervicala
c. Angina Mark
d. Angina planseului oral
e. Nici una din cele de mai sus
Corect: a
Pag 270
16. Infectii nespecifice ale oaselor maxilare (1.pag 281-284)
1*. In etiopatogenia osteoperiostitei sunt incriminati:

a.germeni microbieni proveniti din leziuni dento-parodontale acute
b. germeni microbieni proveniti din leziuni dento-parodontale cronice
c.traumatisme chirurgicale
d. accidente
e.toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
corect:e
pag 281
2*. Din etiologia osteomielitei fac parte:

a.diseminarea hematogena de la un focar septic principal aflat la distanta
b.poate avea multiple localizari multiple la nivelul osului afectat
c. un alt mecanism poate fi insamantarea directa
d.un factor favorizant este virulenta crescuta a florei microbiene
corect:e
pag 281
3. Osteonecroza maxilarelor:
a.este un process de degradare a tesutului osos secundar unor tulburari trofice
b.nu necesita tratament antibiotic
c. postiradiere, poate aparea doar precoce
d. tratamentul chirurgical consta in lasarea pe loc a sechestrelor osoase
e.tratamentul chirurgical este asociat cu irigatii cu solutii antiseptic
corect: a.e
pag 284
4. Diagnosticul diferential al osteoperiostitei:
a. Osteita
b. Osteomielita
c. Supuratii periosoase
d. Osteronecroza
e. Osteodistractia
Corect: a, b, c
Pag 281
5. Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin:

a. Osteomielite suppurate
b. Osteomielite nesupurate
c. Osteomielite dupa infectii specific
d. Osteomielite ireversibile
e. Osteomielite reversibile
Corect: a, b, c
Pag 282
6. Anatomopatologic, osteomielita are urmatoarele stadii:

a. Hiperemie osoasa
b. Supuratie osoasa
c. Congestive osoasa
d. Reparative osoasa
e. Necroza osoasa
Corect: b, c, d, e
Pag 282
7. * Flora microbiana responsabila de aparitia osteomielitei este reprezentata de:

a. Gonococ
b. Penumococ
c. Fungi
d. Stafilococul rosu
e. Stafilococul alb
Corect: e
Pag 282
8. * In cazul osteomielitei cu localizare mandibulara, anestezia labio-mentoniera poarta

denumirea de semnul:
a. Ludwig
b. Vincent d’Aleger
c. Marks
d. Edwin
e. Nici una din cele de mai sus
Corect: b
Pag 282
Tema.17. Comunicarea oro-sinuzala (1, pag 303-308)
1. *Comunicarea oro-sinuzala imediata se diagnosticheaza pe baza urmatoarelor criterii:

a.sangerare mai abundenta din alveola, uneori cu aspect aerat
b.proba Valsalva pozitiva
c. explorarea blândă a alveolei cu un stilet butonat evidenţiază o senzaţie de „cădere în gol”
d. examinarea dintelui extras relevă prezenţa unui fragment osos ataşat la apex, sau, cel mai
frecvent, a unui granulom sau chist care a erodat peretele sinusului.
corect:e
pag 303
2.* In comunicarea oro-sinuzala cu deschidere mai mica de 2 mm:

a.nu este necesar un tratament chirurgical
b.pacientul trebuie sa evite variatiile presionale intrasinuzale
c.pacientul va avea in primele 3 zile o alimentatie lichida sau semisolida
d.este posibil sa ramana nediagnosticata sis a se inchida spontan
corect:e
pag 304
3. In comunicarea oro-sinuzala cu deschidere mai mica de 2 mm:

a, este posibil sa ramana nediagnosticata sis a se inchida spontan
b, pacientul trebuie sa evite variatiile presionale intrasinuzale
c.se aplica o placa palatinala acrilica de protective confectionata in regim de urgenta
d.se recomanda plastia comunicarii in unul sau doua planuri
e. nu este necesar un tratament chirurgical
corect:a.b.e
pag 304
4. Comunicarea oro-sinuzala veche, propriu-zisa:

a.reprezinta o permanentizare a deschiderii sinusului maxilar in cavitatea orala
b.proba Valsalva este positiva
c.induce o sinuzita maxilara cronica
d.proba Valsalva este negativa
e.induce o sinuzita maxilara acuta
corect:a.b.c.
pag 303
5. Etiopatogenia comunicarii oro-sinuzale :

a.aceste comunicari se produc prin desfiintarea peretelui osos care separa anatomic cavitatea
orala de cavitatea sinuzala
b.comunicarile oro-sinuzale se produc cel mai frecvent in timpul extractiei dintilor cu raport
sinuzal
c.comunicarile oro-sinuzale se produc cel mai frecvent in timpul unor traumatisme
d.exsitenta unui proces periapical cronic in aceasta situatie creste riscul deschiderii sinusului
maxilar in timpul extractiei dentare
e.deschidera accidentala a sinusului maxilar se datoreaza de cele mai multe ori absentei sau
interpretarii eronate a examenului radiologic preesxtractional
corect:a.b.d.e
pag 303
6. In comunicarea oro-sinuzala cu deschidere medie de 2-6 mm:

a.trebuie efectuata sutura margin-marginala a gingivomucoasei alveolei postextractionale
b.supraalveolar se va aplica o mesa iodoformata mentinuta cu ligature de sarma “in 8” pe dintii
vecini
c.supraalveolar se aplica o gutiera din stents confectionata extemporaneu
d. este necesara profilaxia antibiotica timp de 5-7 zile
e. este posibil sa ramana nediagnosticata sis a se inchida spontan
corect: a.b.c.d
pag 304
7. In comunicarea oro-sinuzala cu deschidere mare de peste 7 mm:

a. este posibil sa ramana nediagnosticata sis a se inchida spontan
b.se recomanda plastia comunicarii intr-unul sau doua planuri
c.alegerea tipului de lambou pentru plastia defectului se allege in functie de prezenta sau absenta
dintilor
d. proba Valsalva este negativa
e. induce o sinuzita maxilara acuta
corect:b.c.
pag 304-305
8. In comunicarea oro-sinuzala, plastia comunicarii intr-un singur plan:

a.este cel mai rar folosita in practica
b.este cel mai des folosita in practica
c.cel mai frecvent este utilizat lamboul Moczair
d.cel mai frecvent utilizat este lamboul vestibular dreptunghiular transpozitionat cu pedicul
anterior sau posterior
e.o alta optiune pentru plastie este lamboul dreptunghiular palatinal
corect: b.c.e
pag 304-305
Tema. 18. Semne clinice comune fracturilor de mandibula (1, pag 322-323)
1. * Semne clinice de intrerupere a continuitatii osoase in fracturile de mandibular sunt:

a.deformari osoase ale etajului inferior al fetei
b.mobilitate anormala a fragmentelor osoase
c.crepitatii osoase
d.diminuarea sau absenta transmiterii miscarilor in ATM de partea lezata
corect:e
pag 322
2. * In fracturile de mandibula la inspectie se analizeaza urmatoarele elemente clinice:

a.puncte dureroase
b.mobilitate anormala a fragmentelor osoase
c.decalaje intre fragmente
d.tulburari de ocluzie
corect:d
pag 322
3. Semne clinice asociate leziunii traumatice in fracturile de mandubula sunt:

a.edemul partilor moi
b.echimoze
c.tulburari de sensibilitate pe traiectul n. alveolar inferior
d.tulburari de sensibilitate pe traiectul n. infraorbital
e.mobilitate anormala a maxilarului
corect:a.b.c.
pag 322
4. Semne clinice asociate leziunii traumatice in fracturile de mandubula sunt:

a.luxatii sau fracture dentare
b. tulburari de sensibilitate pe traiectul n. temporal
c. tulburari de sensibilitate pe traiectul n. palatin mare
d.hemoragii
e.excoriatii sau plagi perimandibulare
corect a.d.e.
pag 322
5. Semne clinice de intrerupere a continuitatii osoase in fracturile de mandibular sunt:

a.excoriatii periorbitale
b.epistaxis bilateral
c.modificari ale raportului de ocluzie
d.mobilitate anormala a fragmentelor osoase
e.crepitatii osoase
corect:c.d.e.
pag 322
6. Tulburari functionale in fracturile de mandibular sunt:
a.durere spontana sau provocata la miscarile mandibulei sau la examenul clinic
b.masticatie imposibla
c.jena in deglutitie, fonatie
d. tulburari de sensibilitate pe traiectul n. infraorbital
e.epifora
corect:a.b.c.
pag 322
7. Semne clinice asociate leziunii traumatice :

a.luxatii sau fracturi dentare
b.hemoragii
c.hematoame si plagi ale mucoasei fixe si mobile orale la nivelul procesului alveolar si fundului
de sac vestibular
d. tulburari de sensibilitate pe traiectul n. palatin mare
e. excoriatii periorbitale
corect:a.b.c
pag 322
8. In fracturile de mandibular la palpare se analizeaza urmatoarele elemente clinice:

a.puncte dureroase
b.infundari sau proeminente osoase
c.mobilitate anormala a fragmentelor osoase
d.tulburari de ocluzie
e.niciun raspuns de mai sus nu este corect
corect:a.b.c.
pag 322
Tema 19. Atitudinea fata de dintii din focarul de fractura (1, pag 346-347)
1.* Pentru a stabili conduit terapeutica conservatoare sau radial fata de dintele din foarul de
fractura, trebuie ca examenul clinic si radiologic sa evalueze :
a.rolul dintelui in contentia fracturii
b.stabilitatea sau mobilitatea acestuia in focarul de fractura
c.integritatea dintilor adiacenti focarului
d.rolul sau fizionomic si functional
corect:e
pag 346
2. * Dintii din focarul de fractura se extrag la 12-15 zile de la imobilzarea intermaxilara in

urmatoarele situatii:
a. dinti luxati in urma traumatismului , cu mobilitate excesiva (gradul II/III)
b. dinţi semiincluşi, situaţi la nivelul focarului de fractură - mai ales molarul trei în fracturile de
unghi mandibular, atunci când acesta nu a fost extras înainte de aplicarea tratamentului
ortopedic, deoarece ar fi dus la instabilitatea fragmentelor osoase
c. dinti care impiedica reducerea fragmentelor in pozitie corecta
d. dinti luxati in urma traumatismului, indiferent de mobilitate
corect: b
pag 346
3. Dintii din focarul de fractura se extrag in momentul imobilizarii in urmatoarele situatii:

a. dinti cu fracturi corono-radiculare, dar recuperabili din punct de vedere stomatologic
b.dinti cu fracturi corono-radiculare irecuperabili din punct de vedere stomatologic
c.dinti luxati in urma traumatismului, indiferent de mobilitate
d.dinti luxati in urma traumatismului , cu mobilitate excesiva (gradul II/III)
e.dinti care impiedica reducerea fragmentelor in pozitie corecta
corect: b.d.e
pag 346
4. Dintii din focarul de fractura se extrag la 12-15 zile de la imobilzarea intermaxilara in
a. dinţi din focarul de fractură care contribuie la stabilizarea fragmentelor şi nu permit
ascensionarea acestora, dar prezintă distrucţii corono-radiculare, focare cronice periapicale
b. dinţi semiincluşi, situaţi la nivelul focarului de fractură - mai ales molarul trei în fracturile de
corect: a.b
pag 346
5. Dintii din focarul de fractura se conserva in urmatoarele situatii:

a. dinţii din focar sunt integri sau prezintă fracturi coronare ce pot fi restaurate prin tratamente
odontale sau protetice specifice; 
b.molari de minte total inclusi in grosimea osului, si desi se afla in focarul de fractura, nu
impiedica reducera si contentia fracturii
c. dinti luxati in urma traumatismului , cu mobilitate excesiva (gradul II/III)
d. dinti care impiedica reducerea fragmentelor in pozitie corecta
e. dinti cu fracturi corono-radiculare irecuperabili din punct de vedere stomatologic
corect:a.b
pag 346-347
6. Dintii din focarul de fractura se extrag in momentul imobilizarii in urmatoarele situatii:

a. dinti cu fracturi corono-radiculare, dar recuperabili din punct de vedere stomatologic
b.dinti cu fracturi corono-radiculare irecuperabili din punct de vedere stomatologic
c.dinti luxati in urma traumatismului, indiferent de mobilitate
d.dinti luxati in urma traumatismului , cu mobilitate excesiva (gradul II/III)
e. dinţii din focar sunt integri sau prezintă fracturi coronare ce pot fi restaurate prin tratamente
corect: b.d
pag 346
7. Dintii din focarul de fractura se extrag la 12-15 zile de la imobilzarea intermaxilara in

a. dinţi din focarul de fractură care contribuie la stabilizarea fragmentelor şi nu permit
ascensionarea acestora, dar prezintă distrucţii corono-radiculare, focare cronice periapicale
b. dinţii din focar sunt integri sau prezintă fracturi coronare ce pot fi restaurate prin tratamente
e. dinţi semiincluşi, situaţi la nivelul focarului de fractură - mai ales molarul trei în fracturile de
corect: a.e
pag 346
8. Dintii din focarul de fractura se conserva in urmatoarele situatii:

a. dinţii din focar sunt integri sau prezintă fracturi coronare ce pot fi restaurate prin tratamente
b.dinti luxati in urma traumatismului indiferent de mobilitate
c. dinti luxati in urma traumatismului , cu mobilitate excesiva (gradul II/III)
d. dinti care impiedica reducerea fragmentelor in pozitie corecta
e. molari de minte total inclusi in grosimea osului, si desi se afla in focarul de fractura, nu
impiedica reducera si contentia fracturii
corect:a.e
pag 346-347
Tema. 20. Fracturi orizontale ale maxilarului (1, pag 363-366)

1. * Fractura LeFort I:
a.se numeste si disjunctie cranio-maxilara joasa
b.se numeste si fractura piramidala a maxilarului
c.clinic prezinta edem facial important “facies in butoi”
d.se produce prin traumatism violent aplicat frontal asupra glabelei
e.se produce cel mai frecvent prin traumatism direct aplicat frontal deasupra apexurilor
incisivilor
corect:e
pag 363
2. * Fractura LeFort II:

a.se numeste disjunctie cranio-maxilara inalta
b. se produce prin traumatism violent aplicat frontal asupra glabelei
c.se defineste prin component orbito-nazo-sinuzala si traiectul sau subzigomatic
d.poarta denumirea si de fractura tip Guerin
e.poate fi insotita de fracture propriu-zise ale bazei craniului
corect: c
3. Fractura LeFort I:
a.se mai numeste si fractura transversala joasa
b.prezinta tulburari de ocluzie minime
c.se mai numeste disjunctie cranio-maxilara joasa
d.clinic se evidentiaza echimoze vestibulare “in potcoava”
e. clinic prezinta edem facial important “facies in butoi”
corect:a.b.d.
pag 364
4. Fractura LeFort II:

a. se mai numeste disjunctie cranio-maxilara joasa
b. se numeste disjunctie cranio-maxilara inalta
c. poate fi insotita de fracture propriu-zise ale bazei craniului
d. clinic prezinta edem facial important “facies in butoi”
e. se defineste prin component orbito-nazo-sinuzala si traiectul sau subzigomatic
corect:a.d.e.
pag 364
5. Fractura LeFort III:

a. se numeste disjunctie cranio-maxilara inalta
b. poate fi insotita de fracture propriu-zise ale bazei craniului
c. se produce prin traumatism violent aplicat frontal asupra glabelei
d. se numeste si disjunctie cranio-maxilara joasa
e. poarta denumirea si de fractura tip Guerin
corect a.b.c.
pag 365
6. Fracturile orizontale ale maxilarului sunt:

a.fractura Le Fort I
b.Fractura LeFort II
c.fractura medio-sagitala a maxilarului
d.fractura Richet
e.fractura LeFort III
corect:a.b.e.
pag 363-366
7. Fracturile orizontale ale maxilarului sunt:

a. disjunctia cranio-maxilara inalta
b. fractura tip Guerin
c.fractura Richet
d.fractura Walther
e.fractura Bassereau
corect a.b
pag 363-366
8. Semne clinice in disjunctia cranio-maxilara joasa sunt:

a. clinic prezinta edem facial important “facies in butoi”
b.epistaxis bilateral
c.tulburari de sensibilitate in teritoriul n infraorbitar
d.tulburari de sensibilitate in teritoriul n mentonier
e.tulburari oculare: enoftalmie si diplopie
corecta.b.c.
pag 364
Tema 21. Semne clinice comune fracturilor de maxilar: (1, pag 369)
1. *Semne clinice comune fracturilor de maxilar sunt:

a.tulburari morfologice
b.semne clinice orale
c.tulburari ocluzale
d.tulburari functionale
e.toate raspunsurile sunt corecte
corect e
Pag 369
2. * Tulburari morfologice in fracturile de maxilar sunt:

a.infundarea etajului mijlociu al fetei
b.epistaxis moderat
c.rinolicvoree
d.otolicvoree
e.toate raspunsurile sunt corecte
corect a
Pag 369
3. Semne clinice orale in fracturile de maxilar sunt:
a.echimoze si plagi ale fibromucoasei orale
b. întreruperea conturului osos la nivelul crestei zigomato-alveolare 
c. leziuni dentare
d. rinolicvoree
e. otolicvoree
corect a.b.c
Pag 369
4. Tulburari ocluzale in fracturile de maxilar sunt:

a.in plan vertical - ocluzie deschisă frontală şi contacte premature la nivelul molarilor, bilateral;
b.în plan transversal - ocluzieîncrucişată, atunci când există şi deplasări laterale;
c.atipice, în cazul fracturilor parţiale, mixte şi cominutive.
d. hematoame palpebrale bilateral
e. epifora
correct a.b.c.
Pag 369
5. Manifestari neurologice in fracturile de maxilar sunt:
a.rinolicvoree
b.emfizem subcutanat
c.otolicvoree
d.epistaxis moderat
e.tulburari de sensibilitate pe traiectul n infraorbital sau n palatin mare
corect a.c.e
Pag 369
6. Manifestari clinice orbitale in fracturile de maxilar sunt:

a.hematoame palpebrale inferioare
b.diplopie
c.epistaxis moderat
d.echimoze ale fibromucoasei orale
e.exo- sau enoftalmie
corect:a.b.e
Pag 369
7. Manifestari clinice nazale si sinuzale in fracturile de maxilar sunt:

a.epistaxis moderat
b.enfizem subcutanat prin deschiderea sinusurilor maxilare
c.ocluzie inversa la nivelul grupului frontal
d.discontinuitate osoasa cu mobilitate patologica a oaselor nazale in cazul fracturilor LeFort II,
III sau de piramida nazala
e.leziuni dentare
corect: a.b.d.
Pag 369
8. Tulburari functionale in fracturile de maxilar sunt:

a.dificultati in masticatie
b.dificultati in fontie
c.dificultati in deglutitie
d.epistaxis moderat
e.epifora
corect:a.b.c.
Pag 369
Tema 22. Diagnosticul fracturilor complexului zigomatic (1, pag 381-382)
1. * Semne clinice ale fracturilor anterioare de malar fara deplasare sunt:

a. edem post-traumatic al regiunii zigomatice si palpebrale
b.echimoza palpebrala “in monoclu”
c.echimoze ale conjunctivei bulbare
d.puncte dureroase la palpare la nivelul suturilor osului zigomatic
raspuns corect: e (p.381)
2. * Semne clinice ale fracturilor anterioare de malar cu deplasare sunt:

a. asimetrie facial prin infundarea reliefului malar
b. intreruperea continuitatii osoase la nivelul rebordului orbital inferior
c. denivelarea “in treapta” la nivelul crestei zogomato-alveolare
d.exoftalmie sau enoftalmie
e. toate raspinsurile de mai sus sunt corecte
raspuns correct: e (p381)
3. Semne clinice ale fracturilor anterioare de malar fara deplasare sunt:

a. edem post-traumatic al regiunii zigomatice si palpebrale
b.echimoza palpebrala “in monoclu”
c.echimoze ale conjunctivei bulbare
d.limitarea deschiderii gurii
e.echimoza palpebrala “in binoclu”
raspuns corect:a,b,c (p381)
4. Semne clinice ale fracturilor anterioare de malar cu deplasare sunt:

a. asimetrie facial prin infundarea reliefului malar
b. intreruperea continuitatii osoase la nivelul rebordului orbital inferior
c. denivelarea “in treapta” la nivelul crestei zogomato-alveolare
d. epistaxis bilateral
e.hipoestezie in teritoriul n. mentonier
raspuns corect: a.b.c. (p381)
5. Semne clinice ale fracturilor anterioare de malar cu deplasare sunt:

a. limitarea deschiderii gurii
b.deschiderea gurii in limite normale
c. intreruperea continuitatii osoase la nivelul rebordului orbital inferior
d.simetrie faciala pastrata
e. denivelarea “in treapta” la nivelul crestei zogomato-alveolare
raspuns corect: a.c.e p381
6.Tipuri de investigatii radiologice (imagistice) recomandate pentru stabilirea diagnosticului

fracturile de malar
a.incidenta semiaxiala Hirtz
b.ortopantomografie
c.RMN
d.RIO
e.CT
raspuns a.e p382
7. Semne clinice in fracturile posterioare de malar fara deplasare

a. limitarea deschiderii gurii
b. hipoestezie in teritoriul n temporal
c.discreta echimoza in dreptul arcadei temporo-zigomatice
d.palpare moderat dureroasa la nivelul arcadei temporo-zigomatice
e. durere la nivelul ATM
corect: c.d. p382
8. Semne clinice in fracturile posterioare de malar cu deplasare:

a. hiperestezie in teritoriul n infraorbital bilateral
b. infundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice
c.discreta echimoza in dreptul arcadei temporo-zigomatice
d.limitarea miscarilor mandibulare
e.deschidera gurii este in limite normale
corect b.c.d. p 382
TEMA 23 Chistul dermoid (403-404)
1) Chistului dermoid oral se dezvolta:

a) la nivel cervical anterior
b) in planseul bucal pe linia mediana
c) sub planul muschiului milohioidian
d) in loja submandibulara
e) la nivelul mucoasei jugale
R: b ;403
2) Chistul dermoid
a) Poate da aspect de „barbie dubla”
b) Recidiveaza frecvent dupa extirpare
c) La presiune lasa godeu
d) Are o crestere rapida
e) Toate raspunsurile sunt corecte
R: a,c ;403
3) Diagnosticul diferential al unui chist dermoid cu localizare in planseul oral se face cu:
a) Limfangiomul chistic al planseului bucal
b) Adenopatie metastatica submentoniera
c) Supuratie loja sublinguala
d) Ranula suprahioidiana
e) Chistul canalului tireoglos
R: a,c ;404
4) Chistul dermoid se caracterizeaza prin:

a) Membrana chistica este groasa
b) Membrana chistica este subtire
c) Poate induce tulburari de alimentatie si fonatie
d) Diagnostic diferential cu chistul branhial
e) Contine o cantitate mare de keratina
R: a,c ,e;403,404
5) Urmatoarele afirmatii privind chistul dermoid sunt adevarate:

a) Tratament strict chirurgical
b) Consistenta ferma-elastica
c) Apare doar deasupra muschiului milohioidian
d) Recidivele sunt frecvente
e) Este frecvent congenital
R: a,b;403,404
6) Diagnosticul diferential al unui chist dermoid dezvoltat sub muschiul milohioidian se

poate face cu:
a) Ranula sublinguala
b) Chist branhial
c) Ranula suprahioidiana
d) Adenopatie submentoniera
e) Supuratia lojei sublinguale
R: c, d ;404
TEMA 24 Chistul branhial (406-407)
1) Chistul branhial se caracterizeaza prin:

a) Mecanismul etiologic este asemanator cu cel al chistului canalului tireoglos
b) Este mai frecvent la barbati
c) Apare foarte rar la adolescenti
d) Se mobilizeaza cu miscarile capului
e) Are o perioada lunga de latenta, dupa care se dezvolta raid volumetric
R: e ;406
2) Chistul branhial:
a) Poate fi localizat si periangulomandibular
b) Are raport intim cu carotida externa
c) Nu are niciodata raport intim cu carotida interna
d) Are o perioada lunga de latenta
e) Are un perete chistic subtire
R: a,b,d ;406
3) Diagnosticul diferential al chistului branhial se poate face cu:

a) Limfangioame cervicale
b) Adenopatie din limfoame
c) Chistul dermoid
d) Adenite cronice specifice
e) Ranula sublinguala
R: a,b,d ;407
TEMA 25 Ranula (412-414)
1) Urmatoarele afirmatii cu privire la ranula sunt adevarate:

a) Localizata median in planseul oral
b) Nu adera de planurile profunde
c) Este caracteristica glandelor salivare mici
d) Se poate perfora spontan
e) Se poate maligniza
R: d ;413
2) Ranula
a) Nu depaseste niciodata linia mediana
b) Se prezinta frecvent” in bisac”
c) Are aspect histopatologic similar sialochistului cu alte localizari
d) Se trateaza frecvent prin marsupializare
e) Nu poate adera de glanda submandibulara
R: c ;414
3) Diagnosticul diferential al ranulei sublinguale se face cu:

a) Hemangioame ale planseului oral
b) Tumori ale glandei submandibulare
c) Chistul dermoid
d) Adenopatii metastatice latero-cervicale
e) Chistul branhial
R: a, c ;414
4) Ranula:
a) Poate prezenta 2 compartimente
b) Poate necesita abord chirurgical oral si cutanat
c) Necesita strict abord chirurgical oral
d) Prezinta o membrana chistica groasa
e) Se dezvolta frecvent numai sub muschiul milohioidian
R: a, b ;413, 414
5) Membrana chistica a ranulei:

a) Este subtire si foarte aderenta la tesuturile adiacente
b)Are stratul periferic format din fibroblasti
c)Este groasa si foarte aderenta la tesuturile adiacente
d)Are stratul mijlociu format din fibroblasti
e)Se poate perfora spontan
R: a, b, e ;413, 414
6) Se poate afirma despre ranula:

a) Contine o cantitate mica de ptialina
b) Nu adera la planurile profunde
c) Se poate extirpa impreuna cu glanda submandibulara
d) Diagnosticul diferential sepoate face cu tumori ale glandei sublinguale
e) Nu prezinta o membrana proprie
R: a,c, d;413, 414
TEMA 26) Granulomul piogen 418-420
1)* Dintre manifestarile granulomului piogen fac parte:
a) culoarea depinde de vechimea leziunii
b) este dureroasa la palpare
c) evolutie lenta de la inceput
d) apare doar la varste inaintate
e) consistenta ferma
R: a,418
2) * Epulisul granulomatos:
a) de obicei nu sangereaza la palpare
b) nu apare pe fondul unui factor iritativ
c) se confunda frecvent cu parodontita apicala cronica granulomatoasa
d) este cel mai frecvent granulom piogen oral
e) toate afirmatiile sunt corecte
R: d,418
3) Granulomul piogen
a) Contine putine vase de neoformatie
b) Sangereaza la mici traumatisme
c) Apare predominant dupa 50 de ani
d) Apare mai frecvent la gravide
e) Se poate confunda cu tumori maligne orale in faza de debut
R:b, d, e 419
4) Urmatoarele afirmatii privind granulomul piogen gingival sunt adevarate:

a) Este localizat in spatiul interdentar
b) Microiritatia cronica nu este factor cauzal
c) Mai poarta numele de botriomicom
d) Se mai numeste si epulis granulomatos
e) Microiritatia locala si inflamatia cronicape fondul unei igiene deficitare constituie
factor cauzal
R:a, d,e,419
5) Diagnosticul diferential al epulisului granulomatos se face cu:

a) Dilatatii chistice ale canalului Wharton
b) Fibrom osificant periferic
c) Papilomul mucoasei jugale
d) Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare
e) Forma de debut a tumorilor maligne ale mucoasei buzei inferioare
R:b,d; 420
6) Diagnosticul diferential al botriomicomului

a) Granulom periferic cu celule gigante
b) Fibromul mucoasei orale
c) Papilomul mucoasei orale
d) Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare
e) Forma de debut al tumorilor maligne ale mucoasei orale
R:b,c,e; 420
TEMA 27 GRANULOMUL PERIFERIC CU CELULE GIGANTE 421-423
1) *Granulomul periferic cu celule gigante:
a) se asociaza cu hiperparatiroidismul
b) apare frecvent la persoanele tinere
c) apare exclusiv la nivelul crestei alveolare
d) se poate confunda cu un abces vestibular
e) apare prevalent la sexul masculin
R: c, 421
2)*Care din urmatoarele afirmatii nu este caracteristica granulomului periferic cu celule gigante:
a) apare la orice varsta
b) este de obicei sesila, mai rar pediculata
c) poate avea orice localizare la nivelul cavitatii orale
d) este o leziune hiperplazica, cu aspect pseudotumoral
e) la edentati are aspect de tumora vasculara
R: c, 421
3) Diagnosticul diferential al granulomului periferic cu celule gigante se face cu:
a) ameloblastomul
b) tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare
c) fibrom osifiant periferic
d) abces parodontal
e) abces vestibular
R: b,c, 422
TEMA 28 papilomul( pg425-426)
1) *Ce nu paracterizeaza papilomul oral:
a) este o proliferare tumorala benigna
b) diagnosticul diferential cu granulomul piogen
c) crestere conopidiforma
d) se localizeaza cu predilectie la nivelul mucoasei crestei alveolare
e) se localizeaza cu predilectie la nivelul mucoasei linguale, jugale, buzei inferioare
R: d, 426
2)* Papilomul oral:
a) recidiveaza frecvent dupa extirpare completa
b)pune probleme diagnostic diferential cu fibromul mucoasei orale
c)prezinta risc mare de transformare maligna
d) se localizeaza cu predilectie la nivelul mucoasei crestei alveolare
e) nu necesita tratament chirurgical
R: b, 426
3)Papilomul sino-nazal trebuie diferentiat de:
a) mucocelul sino-nazal
b)fibromul mucoasei orale
c) granulom piogen
d) forma de debut al unor tumori maligne a mucoasei orale
e) sialochistul sino-nazal
R:a,e, 426
4) Manifestarile clinice ale papilomului oral presupun:
a) Masa tumorala submucoasa

b) Formatiune tumorala cu aspect verucos, conopidiform
c) Este pediculat, uneori sesil
d) Suprafata formatiunii este neregulata
e) Atinge dimensiuni gigante frecven
R:b,c,d, 425
Tema 29 Keratochistul odontogen

1. *Keratochistul odontogen a fost denumit si:
a) Chist primar
b) Chist primordial
c) Chist secundar
d) Keratochist primar
e) Chist dentar
Răspuns b (pag 452)
2. *Din totalul chisturilor odontogene, keratochisturile reprezintă aproximativ:
a) 8-10%
b) 2-5%
c) 5-10%
d) 5%
e) 10%
Răspuns c (pag 452)
3. Keratochistul odontogen se poate prezenta clinic:

a) Unilocular de mici dimensiuni
b) Unilocular de mari dimensiuni
c) Multilocular
d) Plurilocular
e) Simplu
Răspuns abc (pag 452)
4. Pe radiografie keratochistul apare:

a) Sub forma unei leziuni osoase radiotransparente
b) Unilocular
c) Multilocular
d) Plurilocular
e) Nu apare
Răspuns abc (pag 453)
5. Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferențiat de:
a) Chist parodontal
b) Chist folicular
c) Chist rezidual
d) Tumora odontogena adenomatoida
e) Cavitate idiopatica osoasa
Răspuns bd (pag 453)
6. Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferențiat de:
a) Chist parodontal
b) Chist folicular
c) Chist rezidual
d) Tumora odontogena adenomatoida
e) Cavitate idiopatica osoasa
Răspuns bd (pag 453)
7. Tratamentul chirurgical al keratochistului constă in:

a) Chistectomie
b) Rezectie apicala
c) Marsupializare
d) Rezectie osoasa
e) Chistotomie
Răspuns acd (pag 454)
8. Tratamentul chirurgical al keratochistului nu consta in:
a) Chistectomie
b) Rezectie apicala
c) Marsupializare
d) Rezectie osoasa
e) Chistotomie
Răspuns b, e (pag 454)
Tema 30 Chistul folicular

1. *Chistul folicular a mai fost denumit:
a) Chist dentigen
b) Chist dentoid
c) Chist dentar
d) Chist primordial
e) Chist dentiger
Răspuns a (pag 456 )
2. *Diagnosticul diferențial al chistului folicular se face cu:
a) Keratochistul odontogen dentiger
b) Keratochistul odontogen primordial
c) Ameloclastom
d) Chistul dentigen
e) Chist radicular
Răspuns a (pag 457)
3. Diagnosticul diferențial al chistului folicular se face cu:
c) Ameloblastom
d) Chist dentigen
e) Chist radicular
Răspuns a, c (pag457 )
4. Tratamentul chistului folicular presupune
a) Chistectomie
b) Odontectomia dintelui inclus
c) Rezectie segmentară de mandibula
d) Marsupializare
e) Rezectie apicala
Răspuns a, b, d (pag 458)
5. Diagnosticul diferențial al chistului folicular se face cu:
c) Ameloblastom
d) Fibromul ameloblastic
e) Chistul radicular
Răspuns a,c,d (pag 457)
6. Următoarele afirmații despre chistul folicular sunt adevărate:
a) Se formează din resturile Malassez
b) Înconjoară coroana dintelui neeruput
c) Înconjoară coroana dintelui erupt
d) Este întotdeauna atașat la joncțiunea smalt-cement
e) Uneori este atașat la joncțiunea smalt-cement
Răspuns b, d (pag 456)
7. Următoarele afirmații despre chistul folicular sunt false
a) Apare prin transformarea chistica a sacului folicular la un dinte neerupt
b) Apare prin transformarea chistică a sacului folicular la un dinte erupt
c) Apare uneori in urma unor procese inflamatorii
d) Este chist de dezvoltare
e) Nu este atașat la joncțiunea smalt-cement
Răspuns b, e (pag 456)
8. Chistul folicular se poate suprainfecta prin:
a) Comunicare cu mediul oral
b) Proces infecțios periapical al unui dinte decidual
c) Proces infecțios periapical al unui dinte permanent
d) Comunicare cu sinusul frontal
e) Puncție septica
Răspuns a, b (pag 456)
Tema 31 Chisturi inflamatorii

1. *Chistul radicular este:
a) Chist de dezvoltare
b) Chist inflamator
c) Chist neodontogen
d) Pseudochist
e) Chist odontogen
2. *Chistul periapical este:
a) Chist de dezvoltare
b) Chist inflamator
c) Chist rezidual
d) Pseudochist
e) Chist odontogen
3. Următoarele afirmații despre chistul radicular sunt adevărate:
a) Înconjoară apexul unui dinte devital
b) Înconjoară apexul unui dinte vital
c) Germenii produc necroza septica
d) Germenii produc necroza aseptica
e) Germenii mu produc necroza
Răspuns a, c (pag 466)
4. Chistul radicular are următoarele forme anatomoclinice:
a) Chist periapical
b) Chist apical
c) Chist radicular lateral
d) Chist rezidual
e) Chist dentiger
Răspuns a, c, d (pag 466)
5. Diagnosticul diferențial al chistului radicular lateral se face cu:
a) Chist periodontal lateral
b) Chist parodontal lateral
c) Keratochist odontogen primordial
d) Keratochist odontogen dentiger
e) Parodontopatia marginala cronica profunda
Răspuns b, c, e (pag 470)
6. Tabloul clinic al chistului periapical conține:
a) Inițial asimptomatic
b) Sensibilitate la percuția in ax
c) Nu prezinta jena dureroasa
d) Teste de vitalitate nu sunt întotdeauna negative
e) Sensibilitate la percuție transversala
Răspuns a, b (pag 467)
7. Chistul periapical evoluează:
a) Vindecare spontana
b) Abces vestibular
c) Abces palatinal
d) Spre rădăcinile dinților vecini
e) Fistulizare
Răspuns b, c, d, e (pag 467)
8. Tratamentul chistului rezidual presupune:
a) Tratament endodontic
b) Extracția dintelui
c) Chistectomie prin abord oral
d) Chistectomie prin abord cervical
e) Rezectie osoasa
Răspuns a, b, c (pag 470)
Tema 32 Ameloblastomul
1. *Ameloblastomul este:
a) Tumora a epiteliului neodontogen
b) Tumora a epiteliului odontogen
c) Tumora mixta
d) Tumora maligna
e) Tumora cu celule gigant
2. *Diagnosticul diferențial al ameloblastomului extraosos se face cu:
a) Keratochist odontogen primordial
b) Keratochist odontogen dentiger
c) Hiperplazii „epulis-like”
d) Chist osos anevrismal
e) Angiom
3. Ameloblastomul se dezvolta din:
a) Resturile laminei dentare (Serres)
b) Resturile laminei dentare (Malassez)
c) Organul adamantin
d) Chistul odontogen
e) Stratul bazal al mucoasei orale
Răspuns a, c, d, e (pag 474)
4. Ameloblastomul are următoarele forme anatomoclinice:
a) Ameloblastomul intraosos solid
b) Ameloblastomul intraosos multichistic
c) Ameloblastomul unichistic
d) Ameloblastomul periferic (extraosos)
e) Ameloblastomul periferic (extern)
Răspuns a, b, c, d (pag 474)
5. Diagnosticul diferențial al ameloblastomului intraosos se face cu:
a) Keratochistul odontogen
b) Hiperplazii „epulis-like”
c) Chistul osos anevrismal
d) Fibromul ameloblastic
e) Fibromul sau mixomul odontogen
6. Diagnosticul diferențial al ameloblastomului unichistic se face cu:
a) Keratochistul odontogen primordial sau dentiger
b) Hiperplazii „epulis-like”
c) Cavitatea osoasa idiopatica
d) Angioame sau malformații vasculare endoosoase
e) Chist radicular
Răspuns a, c, e (pag 480)
7. Diagnosticul diferențial al ameloblastomului extraosos se face cu:
a) Hiperplazii „epulis-like”
b) Chist radicular
c) Chist osos anevrismal
d) Tumori benigne gingivale
e) Forme de debut ale tumorilor maligne gingivale
Răspuns a, d, e (pag 482)
8. Forme anatomopatologice de ameloblastom:
a) Ameloblastom spinocelular
b) Ameloblastom folicular
c) Ameloblastom plexiform
d) Ameloblastom acantomatos
e) Ameloblastom desmoplastic
Răspuns b, c, d, e (pag 475)
34.Tumori maligne ale partii orale a limbii si ale planseului oral(1,pag.597-
600)
1.*Forma histopatologica cu cea mai mare incidenta a tumorilor maligne de limba o reprezinta:
A. Rabdomiosarcomul
B. Sarcomul fibroblastic
C. Carcinomul spinocelular
D. Sarcomul fuzocelular
E. Adenocarcinomul
(pag. 597, C)
2.*Forma infiltrativa,scleroasa a tumorilor maligne de limba :
A. Este o forma cu evolutie rapida
B. Leziunea are aspectul unei ‘carti deschise’(numita si ‘in foaie de carte’)
C. Are un prognostic bun
D. Reprezinta o forma de debut al tumorilor maligne de limba
E. Este caracteristica doar localizarilor intraparenchimatoase linguale
(pag.598, E)
3.Debutul tumorilor mailgne ale limbii si planseului bucal:
A. Este relativ asimptomatic
B. Pacientii prezinta foarte rar adenopatii cervicale metastatice la primul consult
C. Se prezinta sub forma unor leziuni ulcerative
D. Forma de debut nodulara, intraparenchimatoasa apare in contextul in care tumora isi are
originea la nivelul glandelor salivare mari
E. Poate fi sub forma vegetanta
(pag.597, ACE)
4.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Formele de debut ale tumorilor maligne ale limbii se localizeaza cel mai frecvent pe
varful limbii sau pe fata dorsala a acesteia
B. Leziunea de debut apare de cele mai multe ori pe un fond leucoplazic
C. Majoritatea tumorile maligne de la nivelul planseului bucal sunt situate paramedian in
portiunea anterioara a acestuia
D. Marginea laterala,fata ventrala a limbii si santul pelvilingual sunt cele mai frecvente
localizari pentru tumorilor maligne ale limbii
E. Incidenta tumorilor maligne ale limbii si planseului bucal este mult mai crescuta la sexul
feminine
(pag.597, BCD)
5.Tumorile maligne ale limbii si planseului bucal ,in perioada de stare:
A. Se prezinta de cele mai multe ori sub forma ulcero-distructiva
B. Forma ulcero-vegetanta este prezenta mai frecvent la nivelul planseului bucal
C. Tumora pelvilinguala are aspectul unei ‘carti deschise’(numita si ‘in foaie de
carte)
D. Forma infiltrativa,scleroasa este o forma cu evolutie lenta,infiltrand difuz intreg
parenchimul lingual,cu un prognostic rezervat
E. Tumorile portiunii post-sulcale a limbii sunt diagnosticate tardiv, in stadii
avansate de evolutie
(pag.598, ACDE)
6.Diagnosticul diferential al tumorilor maligne ale limbii si planseului bucal se poate face cu :
A. Ulceratiile traumatice,care retrocedeaza dupa suprimarea factorului cauzal
B. Tumorile benigne, unde leziunea este in general bine delimitata si nu infiltreaza difuz
structurile adiacente
C. Chisturi ale planseului bucal,care au o evolutie indelungata si consistenta moale
D. Flegmonul hemifacial,semne de supuratie si stare generala alterata
E. Sifilisul primar,unde ulceratia are fundul neted, curat, iar baza are o induratie limitata
(pag.599, ABCE)
7.Urmatoarele afirmatii sunt false:
A. Evolutia tumorilor maligne ale limbii si planseului bucal este de regula rapida, cu invazia
tesuturilor din aproape in aproape si extinderea catre amigdale, valul palatin si mandibula
B. Adenopatia in tumorile maligne ale limbii si planseului bucal apare tardiv fiind
dependenta de dimensiunile tumorii
C. Afectarea functionala majora din ‘anchiloza pelvi-linguala’ este datorata cresterii
tumorale si invaziei nervului lingual si uneori a nervului glosofaringian
D. Ganglionul retrodigastric dreneaza portiunea anterioara a limbii
E. Tumorile maligne linguale afecteaza cel mai frecvent portiunea limbii situata inapoia
“V’-ului lingual
(pag.599,600, BDE)
8.Conduita terapeutica chirurgicala a tumorilor maligne ale limbii si planseului bucal:
A. Extirparea tumorii primare se face respectand criteriile privitoare la marginile libere
B. Se recomanda evidarea ganglionara cervicala in majoritatea situatiilor
C. Pentru tumori T1 si T2 se va practica glosectomie partiala, fara margini libere negative
D. Tiparul de glosectomie partiala se va adapta in functie de localizarea tumorii primare
E. Pentru tumori in T1 de pana la 0,5cm ,se va practica biopsie incizionala
(pag.600, ABD)
Tema 35.Tumori maligne ale mucoase gingivale(1,pag.621-622)
1.*Nu sunt factori de risc implicati in aparitia tumorilor maligne ale mucoasei gingivale:
A. Fumatul
B. Alcoolul
C. Deficientele imune
D. Radiatiile UVA,UVB
E. Sepsisul dentar
(p.621,D)
2.*Forma de debut nodulara a tumorilor maligne ale mucoasei gingivale:
A. Este frecvent adiacenta unei zone leucoplazice

B. Are evolutie rapida in suprafata si in profunzime
C. Induce instabilitatea protezelor dentare
D. Poate fi inclavata intr-o zona leucoplazica
E. Este discret dureroasa
(p.622,C)
3.Diagnosticul diferential al tumorilor maligne ale mucoasei gingivale se poate face cu :
A. Ulceratii aftoase
B. Tumori de granulatie nespecifice
C. Chistul parodontal lateral
D. Ulceratii specifice
E. Tumori benigne cu debut endoosos
(p.622,ABDE)
4.Tumorile maligne ale mucoasei crestei gingivale sunt localizate predominant:
A. In regiunea frontala la maxilar

B. In regiunea premolara la mandibula
C. In regiunea frontala la mandibula
D. In regiunea molara la mandibula
E. Regiunea molara la maxilar
(p.621,BDE)
5.Forme de debut ale tumorilor maligne de mucoasa gingivala sunt:
A. Forma ulcero-distructiva
B. Forma infiltrativa
C. Forma ulcerativa
D. Forma ulcero-vegetanta
E. Forma vegetanta
(p.621,CE)
6.Cele mai frecvente forme histopatologice cu localizare primara la nivelul gingivo-mucoasei

sunt:
A. Carcinom spinocelular bine diferentiat

B. Adenocarcinom cu punct de plecare glandele salivare mici
C. Carcinom bazocelular
D. Carcinom spinocelular moderat diferentiat
E. Carcinom spinocelular slab diferentiat
(p.621,ABD)
7.Simptomatologia in formele de debut ale tumorilor maligne ale mucoasei gingivale includ:
A. Mobilitate dentara accentuata
B. Halena fetida
C. Dificultati de fonatie
D. Instabilitatea protezelor mobile
E. Casexie
(p.622,ACD)
8.Forma ulcero-vegetanta a tumorilor maligne ale mucoasei gingivale:
A. Are extensie rapida in suprafata si profunzime

B. Asociaza distructie osoasa adiacenta
C. Se extinde frecvet in spatiul parodontal
D. Are aspect exofitic
E. Poate fi acoperita de tesut granulativ
(p.622,BD)
Tema 36.Tumorile maligne ale mandibulei:tumori maligne primare de origine

mezenchimala,tumori maligne primare odontogene si tumori
multifocale(1,pag.628-631)
1.*Tumori maligne primare de origine mezenchimala sunt:
A. Sarcoame odontogene
B. Limfomul Burkitt
C. Carcinoame odontogene
D. Sarcomul Ewing
E. Limfomul osos non-hodgkinian
(p.628, D)
2. *Nu reprezinta o forma de sarcom odontogen :
A. Sarcomul ameloblastic
B. Fibrodentinosarcomul ameloblastic
C. Angiosarcomul
D. Fibroodontosarcomul ameloblastic
E. Nici o varianta
(p.630, C)
3.Osteosarcomul:
A. Se localizeaza deseori la nivelul oaselor maxilare

B. Apare mai frecvent la femei
C. Afecteaza de regula oasele scurte
D. Radiolodic se constata un aspect de ‘raze de soare’ sau ‘triunghiurile lui Codman’
E. Are o incidenta crescuta de metastaza in alte structuri osoase sau la nivel pulmonar
(p.628,CDE)
4.Sarcomul Ewing:
A. Afecteaza de regula oasele scurte

B. Radiolodic se constata un aspect de ‘raze de soare’
C. Este localizat cu predilectie la nivelul corpului mandibulei
D. Nu metastazeaza la distanta
E. Cel mai frecvent afecteaza grupa de varsta cuprinsa intre 5 si 30 de ani
(p.629, CE)
5.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Radiologic, condrosarcomul se prezinta ca o radiotransparenta larga cu o zona centrala

de calcifiere ‘in perna de ace’
B. Angiosarcomul osos este un neoplasm extrem de rar la nivelul mandibulei
C. Imaginea radiologica de ‘raze de soare’ este specifica sarcomului Ewing
D. Condrosarcomul este un sarcom cu neoformare de tesut cartilaginos
E. Distructia corticala in condrosarcom apare precoce
(p.629, 630;ABD)
6.Carcinoamele odontogene se pot dezvolta prin :
A. Transformare maligna a unui ameloblastom

B. Direct din resturile epiteliului odontogen
C. Din membrana epiteliala a chistului nazo-palatin
D. Prin neoformare de tesut osteoid
E. Din membrana epiteliala a chisturilor odontogene
(p.630, ABE)
7.Limfomul osos non-hodgkinian:
A. Localizarea cea mai frecventa este mandibula si sinusul maxilar

B. Incidenta maxima fiind intre varsta de 5 si 30 de ani
C. Clinic se manifesta prin durere,deformatie,parestezie si mobilitate dentara
D. Erodarea corticalei si extinderea in partile moi apare destul de frecvent
E. La examenul radiologic se evidentiaza zone de osteocondensare
(p.631, AC)
8.Urmatoarele afirmatii sunt false:
A. Sarcomul periostal prezinta radiologic o baza mai radioopaca si o portiune superficiala

mai radiotransparenta
B. Fibrosarcomul apare mai ales la adulti
C. In carcinosarcomul odontogen atat componenta epiteliala cat si cea ectomezenchimala
prezinta caracteristici citologice de benignitate
D. Osteosarcomul este o tumora agresiva, caracteristica fiind neoformarea de tesut osteoid
E. Condrosarcomul afecteaza mai frecvent maxilarul,in special regiunea anterioara
(p.628,629, BC)
Tema 37.Tumori maligne ale maxilarului:forme anatomoclinice(1,pag.642-

645)
1.*In perioada de debut a tumorilor maligne de infrastructura de tip carcinom apare:
A. Dureri nevralgifrome, odontalgii si mobilitate dentara

B. Secretii seropurulente pe una din narine
C. Ulceratie a gingivo-mucoasei crestei alveolare,frecvent pe versantul vestibular
D. Asimetrie faciala
E. Exoftalmie
(p.642,C)
2.*Examenul radiologic al tumorilor maligne de mezostructura de tip carcinom evidentiaza:
A. Voalarea omogena a sinusului maxilar,cu interesarea peretilor ososi unde sunt prezente
distructii osoase cu contur neregulat
B. Demineralizare difuza a conturului orbitar
C. Distructia peretilor orbito-etmoido-sinuzali
D. Imagini de radiotransparenta cu aspect de ‘os mancat de molii’
E. Radiotransparenta cu mici focare de calcificare
(p.643, A)
3.Formele anatomo-clinice din clasificarea Sebileau a tumorilor maligne ale maxilarului sunt :
A. Tumori maligne de infrastructura(platoul palato-alveolar)

B. Tumori maligne de mezostructura(etmoido-maxilare)
C. Tumori mailgne de infrastructura(endosinuzale)
D. Tumori maligne de suprastructura(etmoido-maxilare sau etmoido-maxilo-orbitale)
E. Tumori maligne de mezostructura(endosinuzale)
(p.642, ADE)
4.Tumorile maligne de suprastructura de tip carcinom:
A. Debuteaza cel mai frecvent in unghiul supero-intern al sinusului maxilar

B. Debuteaza cel mai frecvent la nivelul platoului palato-alveolar
C. Semnele de debut pot fi sinuzale,oculare sau asociate
D. In perioada de stare tumora se exteriorizeaza la nivelul pleoapelor si in unghiul intern al
ochiului
E. Interesarea limfonodulilor este precoce
(p644,645,ACD)
5.Clasificarea TNM pentru carcinoamele de mezostructura:
A. T1-tumora limitata la mucoasa sinusului maxilar,fara infiltrarea structurilor osoase

B. T2-tumora care invadeaza peretele posterior sinuzal
C. T2-tumora care erodeaza sau distruge peretii ososi,dar nu intereseaza peretele posterior
sinuzal
D. T3-tumori care invadeaza structuri dincolo de podeaua sau peretele medial al sinusului
maxilar si/sau lama cribriforma
E. Tis-nu exista dovezi despre prezenta unei tumori primare
(p644,AC)
6.Tumorile maligne de mezostructura de tip sarcom:
A. In formele de debut ,simptomatologia este extrem de redusa

B. Apare mobilitate dentara,asociata cu dureri iradiate in hemicraniu
C. Semne sinuzale marcate de scurgeri seropurulente,bilaterale
D. In perioada de stare apare o asimetrie faciala datorata evolutiei extensive a procesului
tumoral
E. Prin extensie tumora se exteriorizeaza in cavitatea orala sub forma unei tumori vegetante
(p.644,ABDE)
7.Tumorile maligne de infrastructura de tip sarcom:
A. Au o evolutie lenta
B. Perioada de debut este nespecifica, caracterizata prin dureri nevralgiforme,odontalgii si

mobilitate dentara
C. Diagnosticul diferential se face cu epulisul, tumora cu mieloplaxe, osteodistrofii
D. Prin evolutie nu efractioneaza corticala osoasa
E. In perioada de stare,apare o asimetrie faciala datorata unei deformari osoase
(p.643,BCE)
8.Tumorile maligne de mezostructura de tip carcinom:
A. Debutul este nespecific,primele semne sunt secretiile serosanguinolente sau seropurulente

pe una din narine
B. Este indicata extractia dintilor mobili de la nivelul tumorii
C. In perioada de stare, tumora invadeaza vestibulul,mucoasa palatinala sau jugala
D. Durerea si mobilitatea dentara nu apar la debutul bolii
E. Un semn caracteristic este hipoestezia nervului infraorbitar
(p.643,ACE)
Tema 38 Luxatia temporo-mandibulara.luxatia anterioara

1. *Luxația anterioară nu poate fi:
a) Acuta unilateral
b) Cronica
c) Recidivanta
d) Acuta bilateral
e) Subacuta
Răspuns e (pag 688)
2. *Următoarele afirmații despre subluxația anterioară nu sunt adevărate:
a) Rara
b) Este cu autoreducere
c) Este parțială
d) Totala
e) Capsula articulara laxa
Răspuns d (pag 691)
3. Care din afirmațiile despre luxația anterioara acuta sunt adevărate:
a) Predomina la femei
b) Predomina la bărbați
c) Unilaterala
d) Bilaterala
e) Se produce prin traumatism direct
4. Următoarele afirmații despre luxația anterioara bilaterala sunt adevărate:
a) Gura este deschisa la maxim
b) Gura este parțial deschisa
c) Mandibula este retrudata
d) Mandibula este protruzata
e) Inocluzie verticala frontala
Răspuns b, d, e (pag 688)
5. Clinic luxația anterioara unilaterala prezinta:
a) Contact molar pe ambele părți
b) Contact molar pe partea afectata
c) Linia incisiva deplasata contralateral
d) Linia incisiva deplasata pe partea cu luxația
e) Obraz turtit si alungit pe partea afectata
Răspuns b c e (pag 689)
6. Diagnosticul diferențial al luxațiilor acute unilaterale se face cu:
a) Fractura de gonion
b) Fractura subcondiliana
c) Paralizii faciale
d) Contractura spastica a mușchilor coborâtori ai mandibulei
e) Contractura spastica a mușchilor ridicători ai mandibulei
7. Următoarele afirmații despre luxația anterioara recidivant cronica sunt adevărate:
a) Foarte rara
b) Rara
c) Poate fi unilaterala sau bilaterala
d) Producerea luxației este nedureroasa
e) Producerea luxației este dureroasa
Răspuns b c e (pag 690-691)
8. Următoarele afirmații despre subluxația anterioara sunt adevărate
a) Rara
b) Cu autoreducere
c) Coordonare musculara normala
d) Capsula articulara laxa
e) Luxație anterioara parțială
Răspuns a b d e (pag 691)
Tema 39 Anchiloza temporo-mandibulara

1. *Frecventa anchilozei temporomadibulare:
a) Frecvent bilateral
b) Rar unilateral
c) Apare mai ales la vârstnici
d) Rara
e) Foarte rara
2. *Factori etiologici in anchiloza intracapsulara
a) Atraumatici
b) Neinfectiosi
c) Artrita reumatismala
d) Precizați
e) Infecțioși
3. Factorii traumatici in anchiloza temporomandibulara:
a) Fracturi intraarticulare ale condilului
b) Fracturile cavității glenoide
c) Fracturile unghiului gonion
d) Traumatism obstetrical
e) Plăgile articulației
Răspuns a b d e (pag 700)
4. Factorii etiologici in anchiloza intracapsulara
a) Traumatic
b) Neinfectiosi
c) Infecțios
d) Poliartrite reumatoide
e) Artrita reumatismala
Răspuns a c d (pag 700)
5. Factorii infecțioși in anchiloza temporomandibulara
a) Artrite gonococice
b) Osteomielite
c) Osteite
d) Abces paramandibular
e) Parotidite
Răspuns a b c e (pag 700)
6. Semne clinice in anchiloza extracapsulara
a) Devierea mandibulei de partea afectata
b) Devierea mandibulei contralateral
c) Limitarea parțială dar permanenta a deschiderii gurii
d) Limitarea totala si permanenta a deschiderii gurii
e) Mișcare de protruzie redusa
Răspuns a c e (pag 702)
7. Semne clinice in anchiloza intracapsulara unilaterala:
a) Menton retrudat
b) Menton protruzat
c) Linia interincisiva deviata de partea bolnava
d) Lini interincisiva deviata de partea sănătoasă
e) Mișcările de lateralitate normale
Răspuns a c (pag 702)
8. Semne clinice in anchiloza intracapsulara bilaterala
a) Hipotrofie maseterina
b) Hipertrofie maseterina
c) Hipertonia musculaturii suprahioidiene
d) Hipotonia musculaturii suprahioidiene
e) Relieful mentonier șters
Tema 40 Litiaza glandei submandibulare

1. *Canalul Wharton are mai multe particularități, cu excepția:
a) Prezinta două curburi
b) Curbura la marginea posterioara a mușchiului milohioidian
c) Curbura la locul unde „ia la braț: nervul lingual
d) Aproape la fel de lung ca si Stenon
e) Curbura la marginea anterioara a mușchiului milohioidian
2. *Secreția salivara in litiaza glandei submandibulare are următoarele particularități, cu
excepția:
a) Saliva bogata in mucus
b) Saliva săracă in mucus
c) Favorizează catar litogen
d) Favorizează precipitarea fosfaților de calciu
e) Favorizează precipitarea carbonaților de calciu
3. După Dan Theodorescu, colica salivara se manifesta prin:
a) Febră
b) Criza dureroasa
c) Sialoree reflexa
d) Tumora salivara fantoma
e) Congestie tegumentara salivara
Răspuns b d (pag 726)
4. Particularități in litiaza glandei submandibulare:
a) Saliva vâscoasă
b) Saliva bogata in mucus
c) Poziție anatomica decliva a glandei
d) Orificiul de deschidere al canalului Wharton mai îngust decât la Stenon
e) Orificiul de deschidere al canalului Wharton mai larg decât la Stenon
Răspuns b c d (pag 726)
5. Sialolitiaza glandei submandibulare se manifesta prin triada salivara:
a) colica salivara
b) Abces salivar
c) Sialoabces
d) Tumora submandibulara
e) Tumora salivara
Răspuns a b e (pag 725)
6. Durerea in colica salivara:
a) Apare brusc
b) Rar violenta
c) Uneori violenta
d) Localizata in planșeul bucal
e) Cu iradiere submandibular
7. „Hernia” salivara presupune:
a) Blocaj total al secreției salivare
b) Blocaj parțial al secreției salivare
c) Apare in timpul meselor tumefacție submandibulara
d) Apare intre mese tumefacție submandibulara
e) Jena dureroasa in planșeul bucal
8. Tablou clini in abcesul salivar, când calculul este situat pe canalul Wharton:
a) Tumefacție in „creasta de cocos”
b) Trismus
c) Durere surda
d) Durere intensa
e) Sialoree reflexa
Răspuns a d e (pag 727)
Tema 41 Tumori benigne ale glandelor salivare
1. *Următoarele afirmații despre oncocitom sunt adevărate:
a) Tumora maligna
b) Foarte rara
c) Apare pana la vârsta de 50 ani
d) Localizata in lobul superficial al glandei submandibulare
e) Este un hamartom
2. *Următoarele afirmații despre adenomul pleomorf al glandei submandibulare sunt
adevărate:
a) Nodul circumscris
b) Deformează regiunea submandibulara
c) Nodul ferm
d) Toate afirmațiile adevărate
e) Toate afirmațiile false
3. Următoarele afirmații despre adenomul pleomorf sunt adevărate:
a) Tumora benigna
b) Tumora maligna
c) Frecvent sex masculin
d) Frecvent sex feminin
e) Frecvent apare la vârstele 40-60 ani
Răspuns a d e (pag 744)
4. Următoarele afirmații despre adenomul pleomorf sunt adevărate:
a) Localizat frecvent la glanda parotida
b) Localizat frecvent la glanda submandibulara
c) ¾ din tumorile de parotida sunt maligne
d) ¾ din tumorile de parotida sunt benigne
e) Frecvent sex masculin
Răspuns a d (pag 744)
5. Selectați afirmațiile adevărate despre adenomul pleomorf parotidian:
a) Debutează adesea in lobul superficial
b) Debutează in lobul profund
c) Inițial nodul solitar de mici dimensiuni
d) Inițial nodul solitar de mari dimensiuni
e) Determina tulburări motorii ale nervului facial
6. Semne clinice de malignizare a unei tumori mixte parotidiene:
a) Suprafața regulata
b) Suprafața neregulata
c) Fixarea la țesuturile adiacente
d) Mobilitate pe planurile subadiacente
e) Paralizia pe traiectul unor ramuri
7. Tumora Warthin se caracterizează prin:
a) Exclusiv glanda parotida
b) Exclusiv glanda submandibulara
c) Frecvent sex masculin
d) Frecvent sex feminin
e) Numita chistadenolimfom papilar
8. Adenomul pleomorf al glandelor salivare accesorii se localizează:
a) Nivelul fibromucoasei palatului dur 60%
b) Glande salivare accesorii ale buzei 60%
c) Glande salivare accesorii ale buzei 20%
d) Limba 60%
e) Limba 10%
Tema 42 Tratamentul tumorilor benigne parotidiene

1. *In funcție de amploarea intervenției, parotidectomiile pot fi:
a) Parotidectomie superficiala
b) Parotidectomia lobului profund
c) Parotidectomie totala
d) Toate mai de sus
e) Nici una
2. *Abordul chirurgical pentru tratamentul tumorilor benigne parotidiene este de tip:
a) Ridon
b) Redon
c) Roden
d) Rodon
e) Rodin
3. Abordul chirurgical in tratamentul tumorilor benigne parotidiene presupune incizie:
a) Preauriculara
b) Postauriculara
c) Subauriculara
d) Supraauriculara
e) Retroauriculara
4. In funcție de atitudinea fata de nervul facial, parotidectomiile pot fi:
a) Cu conservarea nervului facial
b) Cu sacrificarea unei ramuri a nervului facial
c) Parotidectomie totala
d) Sacrificarea nervului facial
e) Parotidectomie superficiala
Răspuns a b d (pag 762)
5. Selectați tumorile benigne cu localizare parotidiana, dar care nu deriva din tesutul
glandular:
a) Tumora Warthin
b) Fibrolipom
c) Adenom pleomorf parotidian
d) Chist sebaceu
e) Adenom pleomorf al glandei submandibulare
6. Reprezentarea schematica a intervențiilor de parotidectomie cuprinde:
a) Incizie preauriculara
b) Incizie de tip Redon
c) Descoperirea nervului VII
d) Descoperirea nervului VI
e) Disecția nervului
7. Tratamentul tumorilor benigne parotidiene localizare in lobul superficial:
a) Parotidectomie parțială a lobului superficial
b) Sacrificarea nervului VII
c) Conservarea nervului VII
d) Sacrificarea nervului VI
e) Conservarea nervului VI
8. Tratamentul tumorilor benigne parotidiene localizate strict in lobul profund
a) Parotidectomie parțială a lobului superficial
b) Parotidectomie parțială a lobului profund
c) Sacrificarea nervului VI
d) Conservarea nervului VII
e) Conservarea nervului VI
Tema 43 Tehnici chirururgicale de osteotonie a maxilarului

1. *Osteotomia LeFort I „înaltă” prezinta ca dezavantaje:
a) Insuficienta velo-faringiana
b) Deviația de sept nazal
c) Fractura necontrolata a bazei craniului
d) Tulburări funcționale datorita avansării maxilarului
e) Hipoplazia regiunii infraorbitare, inclusiv a peretelui lateral al orbitei
2. *Tehnicile chirurgicale de osteotomie a maxilarului:
a) Se adresează anomaliilor in plan transversal
b) Se adresează anomaliilor in plan sagital
c) Implica strict osul mandibular
d) La anomalii clasa a III-a cu componenta maxilara, nu necesita intervenție LeFort I
e) Frecvent interesează doar osul maxilar
3. Osteotomia LeFort I „înaltă” are ca dezavantaje:
a) Tulburări funcționale datorita avansării maxilarului
b) Insuficienta velo-faringiana
c) Fracturi necontrolate ale fetei anterioare ale maxilarului
d) Deviația de sept nazal
e) Hipoplazia regiunii infraorbitare, inclusiv a peretelui lateral al orbitei
4. Osteotomia LeFort I implica:
a) Se realizează pe cale orala
b) Se realizează pe cale exoorala
c) Se practica osteotomii orizontale
d) Se practica osteotomii verticale
e) Se practica osteotomii sagitale
5. Osteotomia tip LeFort II se adresează:
a) Anomalii clasa III cu deficit maxilo-nazal
b) Anomalii clasa III cu deficit maxilo-nazo-malar
c) Hipoplazia oaselor maxilare
d) Alungirea verticala a nasului
e) Hipoplazia regiunii infraorbitare si a oaselor malare
6. Osteotomia tip LeFort III se adresează:
a) Anomalii clasa III cu deficit maxilo-nazal
b) Anomalii clasa III cu deficit maxilo-nazo-malar
c) Hipoplazia sau protruzia oaselor nazale si maxilare
d) Hipoplazia sau retrudarea oaselor nazale si maxilare
e) Anomalii clasa II cu deficit maxilo-nazo-malar
Răspuns a b d (pag 794)
7. Osteotomia tip LeFort III se adresează
a) Hipoplazia regiunii infraorbitare
b) Protruzia regiunii infraorbitare
c) Retrudarea regiunii supraorbitare
d) Hipoplazia maxilarului
e) Hiperplazia oaselor nazale
Răspuns a d (pag 794)
8. Osteotomia LeFort II se adresează:
a) Hipoplazia regiunii infraorbitare cu afectarea oaselor malare
b) Hiperplazia regiunii infraorbitare cu afectarea oaselor malare
c) Hipoplazia regiunii infraorbitare cu afectarea peretelui lateral al orbitei
d) Hiperplazia regiunii infraorbitare fără afectarea peretelui lateral al orbitei
e) Nici un raspuns corect
Tema 44 Clasificarea despicaturilor de buza

1. *Care din următoarele afirmații sunt caracteristice pentru despicătura palatinala unilaterala
totala:
a) Defectul labial congenital este bilateral
b) Despicătura labiala este totala si bilateral
c) Podeaua nazala lipsește de partea despicata
d) Lipsește planșeul nazal bilateral
e) Procesul nazal superior
2. *Care din afirmații sunt caracteristice pentru despicătura labiala unilaterala totala
a) Defect labial congenital bilateral
b) Se asociază cu despicătura palatinala
c) Cartilaj alar hiperplazic
d) Despicătura palatinala totala si bilateral
e) Lipsește planșeul nazal bilateral
3. Care din afirmații sunt caracteristice pentru despicătura labiala bilaterala simetrica
a) Despicătura simpla
b) Defectul are același caracter bilateral
c) Nu afectează osul alveolar sau podeaua nazala
d) Malformația afectează structura buzei pana la palatul primar
e) Dehiscenta cuprinde rosul de buze si se extinde variabil in părțile moi labiale
(tegument) pana in șanțul nazo-labial, fără afectarea acestuia
Răspuns a b c (pag 828)
4. După Valerian Popescu, pe criterii morfologice si embriologice, despicăturile parțiale pot
fi:
a) Anterioare incomplete
b) Anterioare complete
c) Totale unilaterale
d) Posterioare incomplete
e) Posterioare complete
f) Răspuns a b d e (pag 829)
5. După clasificarea lui Veau, despicătura labiala bilaterala totala:
a) Se asociază cu despicătura palatina
b) Determina divizarea regiunii labiale in doua părți
c) Determină divizarea regiunii labiale in trei părți
d) Nu afectează procesul alveolar
e) Prezinta prolabium hipoplazic
6. După clasificarea lui Veau, in despicătura palatina simpla cu urano-stafiloschizis:
a) Este interesat palatul dur in totalitate
b) Este interesat palatul dur parțial
c) Este interesat valul palatin in totalitate
d) Toate mai de sus
e) Este interesat procesul alveolar
Răspuns b c (pag 829)
7. Dupa Valerian Popescu despicăturile se clasifica in:
a) Despicătura parțială a procesului alveolar
b) Despicătura totala a procesului alveolar
c) Asociate
d) Totale
e) Despicătura palatina unilateral totala
Răspuns c d (pag 829)
8. Dupa clasificarea lui Veau, in despicătura labiala unilaterala totala sunt afectate:
a) Structura buzei pana la șanțul nazo-labial, fără afectarea cestuia
b) Toata structura buzei
c) Se poate asocia cu despicătura palatina
d) Nu modifica podeaua nazala
e) Afectează procesul alveolar
Tema 45 Entitati clinice associate cu durere oro-maxilo-faciala

1. *Dupa infiltrațiile la nivelul ganglionului Gasser (in cavul Meckel) cu alcool, timpul mediu
de recurenta variază intre
a) 6 si 24 luni
b) 12 si 36 luni
c) 12 si 52 săptămâni
d) 6 si 47 luni
e) 5 si 7 ani
2. *Din efectele adverse ale gabapentinului fac parte:
a) Hiponatremia
b) Hipercolesterolemia
c) Sedare
d) Creștere in greutate
e) Greață
3. Nevralgia trigeminala idiopatica se caracterizează prin:
a) Este frecvent asociata cu afectarea motorie in teritoriul trigemenului
b) Apare frecvent pana in 40 de ani
c) Crize dureroase deosebit de intense
d) Este frecvent bilaterala
e) Durerea are caracter lancinant, de soc electric
Răspuns c e (pag 916)
4. Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale:
a) Cauza somotica
b) Cauza neurogena
c) Cauza psihogena
d) Cauza dentara
e) Cauza musculara
Răspuns a b c (pag 916)
5. Care dintre următoarele criterii de diagnostic in nevralgia trigeminala clasica
a) Durerea este cu caracter surd, greu de localizat, profunda
b) Atacuri paroxistice de durere cu durata de la fracțiuni de secunda pana la 2 minute,
afectând una sau mai multe ramuri ale nervului trigemen
c) Atacurile sunt stereotipice la fiecare individ
d) Exista deficit neurologic evident clinic
e) Atacurile afectează totdeauna o singura ramura a nervului
6. Nevralgia simptomatica poate fi produsa de:
a) Tumori localizate la nivelul unghiului pontocerebelos
b) Neurinom acustic
c) Infiltrațiile anestezice
d) Hemangiom
e) Chist epidermoid
Răspuns a b e (pag 917)
7. In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici:
a) Intensa
b) Ascuțită
c) Superficiala
d) Declanșată
e) Profunda
Răspuns a b c d (pag 917)
8. Diagnosticul diferențial al nevralgiei de trigemen se face cu:
a) Nevralgia de nerv glosofaringian
b) Nevralgia nervului facial
c) Nevralgia nervului intermediar Wrisberg
d) Nevralgia nervului hipoglos
e) Nevralgia occipitala
Răspuns a b c e (pag 918)

Chirurgie Grile Licenta Umfc

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Chirurgie Grile Licenta Umfc

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Tema 1 Substante anestezice utilizate in anestezia locala (1, pag 6- 16)

1. * Care din substantele anestezice enumerate

2. Din punct de vedere al structurii chimice,

3. . Articaina este contraindicata la:

a. Este utilizata in anestezia generala

a. la pacienti cunoscuti cu deficit de colinesteraza plasmatica

c. pacienti cu tulburari de conducere atrio-ventriculara severa

d. pacienti cu porfirie acuta recurenta

e. pacienti care nu au un istoric de alergie la articaina

Tema 2. Tehnici folosite in anestezia loco-regionala (1, pag 19-34)

1.Care este anestezia locala in care se obtine

2* Anestezia topica se poate folosi pentru

a. lingual, in santul mandibulo –lingual , in dreptul molarului de minte

3* Reperele pentru anestezia „la tuberozitate”

4. * Care este teritoriul anesteziat obtinut dupa

a. treimea anterioara a fibromucoasei palatine

5. Anestezia locala prin iniltratie este:

6. Anestezia tronculara periferica se adreseaza:

7. Pentru anestezia nervului palatin anterior se

8. Anestezia nervului alveolar supero-anterior –

9. Anestezia nervului alveolar inferior- repere:

1* In ce situatii se indica extractia dentara:

a) dinti cu distructii corono-radiculare care pot fi restaurati

a) Dinti cu fracture corono radiculare extinse sub pragul gingival

3 O situatie speciala care impune extractie dentara este reprezentata de:

a) Necesitatea asanarii focarului infectios

5 Se indica extactia dentara in urmatoarele cazuri:

a) Complicatii supurative grave

6 Complicatiile supurative ale infectiilor dentare sunt:

7 Indicatiile de extractie ale dintilor temporari sunt

a) Dinti care impiedica eruptia dintilor permanenti

8 Patologia tumorala care impune extractia dentara este reprezentata de:

a) Leziuni hiperplazice reactive si inflamatorii

Tema 4 .Contraindicatiile extractiei dentare ( pag65-67)

1 Contraindicatiile generale ale extractiei sunt urmatoarele:

b) Istoric de tratament cu anticoagulante

c) Sinuzita maxilara rinogena

d) Pacienti care au urmat recent un tratament radioterapic

la nivelul extremitatii cefalice

e) Endocardita bacteriana in antecedente

2 Contraindicatiile locale ale extractiei sunt urmatoarele:

e) Herpes al mucoasei orale

3 * Pacientii cu diabet zaharat cu risc crescut prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

a) Slab control metabolic al afectiunii

5 Contraindicatiile absolute ale extractiei dentare sunt:

a) Antibioprofilaxia endocarditei bacteriene

7 Contraindicatiile relative generale ale extractiei sunt:

8 Nu se poate efectua extractia dentara la pacientii cu urmatoarele afectiuni tratate cu

Tema 5..Extractia dentara cu separate interradiculara ( pag 81)

a) Se aplica la molarii superiori deoarece au radacini divergente

b) Se poate practica o separate in “T”

c) Se poate practica o separatie in “Y”

d) Se aplica la molarii inferiori deoarece au radacini

e) Se aplica la molarii superiori deoarece au radacini

2 Extractia dentara cu separatie interradiculara este o tehnica indicate in urmatoarele situatii:

b) Radacini curbe

c) Dinti cu integritate coronara

d) Molari temporary fara rizaliza, radacinile inconjurand mugurele dintelui succesional

e) In cazul producerii unei fracture coronare sau corono-radiculare in timpul extractiei

3 * Alveolotomia este necesara in urmatoarele situatii:

a) Rest radicular sub rebordul osului alveolar

4 * In cazul molarilor inferiori se pratica:

5 Separatia radiculara se indica in urmatoarele cazuri:

b) Istoric de tratament cu anticoagulante 

c) Sinuzita maxilara rinogena 

la nivelul extremitatii cefalice 

b) Se poate practica o separate in “T” 

c) Se poate practica o separatie in “Y” 

 b) Radacini curbe 

c) Dinti cu integritate coronara 

d) Molari temporary fara rizaliza, radacinile inconjurand mugurele dintelui succesional 

a) Sept interradicular gros 

a) Plagi liniare gingivale 

b) Lezarea arterei palatine 

c) Hematomul disecant de limba 

a) Radacini lungi si subtiri 

d) Spatial parodontal larg 

b) Radacini curbe si divergente 