BOALA LYME

Dr. Olimpia Candrea

“Boala cu 1000 de feţe"

1. Definiţie
2. Areal
1
3. Evoluţie
4. Tratament
5. Prevenţie
 DEFINIŢIE

 Boala Lyme este o boală infecţioasă produsă de o spirochetă

numită Borrelia burgdorferi care se transmite prin

Dr. Olimpia Candrea

muşcătura de capuşă.

 Capuşa vectoare cel mai frecvent întâlnită în zona noastră

aparţine speciei Ixodes ricinus.

2
 AREAL

 Arealul preferat de capuşe este reprezentat de:

 parcuri

Dr. Olimpia Candrea

 zone cu tufişuri, arbuşti
 zone împădurite.

 Climatul ideal este reprezentat de creşterile brusce de

temperatură care urmează unor perioade ploioase.

 Nu toate capuşele sunt infectate şi nu toate persoanele

muşcate de capuşă se îmbolnavesc.

3
 Ciclul de viaţă
 Presupune existenţa a trei gazde, mamifere mari şi mici, şi
trecerea succesiva din faza de larvă în cea de nimfa şi apoi de
adult.

 Femela adult depune ouă care se transformă în larve îi ciclul

se reia.
 UNDE TE ADRESEZI?

Dr. Olimpia Candrea

 Persoanele cu simptome care pot ridica suspiciunea de
Boala Lyme trebuie sa se prezinte la medicul infecţionist!

 Aglomerarea altor servicii medicale este inutilă şi poate

prejudicia activitatea specifică acestora.

6
 INCIDENŢA BOLII
 Studii relativ recente au arătat o creştere a incidenţei bolii
în mai multe ţări, cum ar fi:

Dr. Olimpia Candrea

 Germania
 Olanda
 UK

 O mare parte a acestei creşteri poate fi atribuită unei

conştientizări sporite, rezultând un diagnostic şi o notificare
mai acurate.

7
 Este cunoscut faptul ca diagnosticul este uneori
“supraevaluat”.
 BOALA POATE EVOLUA ÎN TREI STADII

Dr. Olimpia Candrea

 Stadiul I – Borrelioza incipientă, localizată

 Stadiul II – Borrelioza Lyme diseminată

 Stadiul III – Borrelioza Lyme cronică

8
 STADIUL I – BORRELIOZA INCIPIENTĂ,
LOCALIZATĂ
 Este caracterizată prin apariţia, la locul muşcăturii, a unei leziuni
specifice, numite eritem migrator.

Dr. Olimpia Candrea

Eritem cronic migrator
 Această leziune iniţială apare la 60-80% din pacienţi.

 Are un aspect caracteristic, de “ochi de bou” şi trebuie să 9

atingă un diametru de minimum 5 cm.
 ALTE MANIFESTĂRI ACUTE
 Asemănătoare celor întâlnite în gripa cu un caracter intermitent:
 Astenie

Dr. Olimpia Candrea

 Febră
 Cefalee
 Uneori uşoară redoare a cefei
 Dureri articulare sau/şi dureri musculare.

 Uneorii poate aparea un Limfocitom borreliozic care se prezintă

sub forma unui nodul sau placa roşu-albăstruie, apărute de
regulă pe lobul urechii, mamelon sau scrot şi este mai frecvent
la copii (în special la nivelul urechii).
10
 Manifestările din stadiul I apar

Dr. Olimpia Candrea

la 2 - 30 de zile după înţepătura
capuşei!

11
Dr. Olimpia Candrea
12
 STADIUL II – BORRELIOZA LYME DISEMINATĂ
 Spirocheta se poate răspândi prin vasele de sange şi limfatice
către alte ţesuturi:

Dr. Olimpia Candrea

 alte structuri ale pielii
 sistem nervos
 musculo-scheletal
 cardiac.

 Atingerea oricăruia dintre aceste sisteme poate cauza o largă

varietate de manifestări clinice, apărute de la câteva
săptămâni până la peste un an de la infecţia iniţială.
13
 MANIFESTĂRI CLINICE
 Semne şi simptome generale, asemănătoare gripei, mai
severe decât în primul stadiu.

Dr. Olimpia Candrea

 Leziuni secundare multiple la nivelul pielii, asemănătoare
eritemului migrator, dar mai mici decât leziunea iniţială.

 Manifestări musculo-scheletale:
 atacuri scurte, recurente (care revin), timp de săptămâni
sau luni
 umflarea uneia sau mai multor articulaţii (uneori urmate de
artrita cronică la nivelul uneia sau mai multor articulaţii). 14
 MANIFESTĂRI CLINICE

 Neuroborrelioza incipientă:
 Paralizie de nerv facial care poate fi bilaterală

Dr. Olimpia Candrea

 Paralizii ale altor nervi cranieni
 Meningita aseptică, limfocitară
 Radiculoneuropatii (afectarea nervilor)
 Encefalo - mielita - rar; ea trebuie confirmata prin evidentierea
unui titru mai mare de anticorpi fata de spiriocheta in LCR, fata
de ser.

 Manifestari cardiace: debut brusc al unor tulburări de conducere,

cu durata de zile-săptămâni, asociate uneori cu o miocardita.
Palpitaţiile, bradicardia, blocul de ramură sau miocardita ca manifestări15
izolate NU reprezintă criterii clinice de diagnostic.
 STADIUL III – BORRELIOZA LYME CRONICĂ
 Acest stadiu neobişnuit apare după câţiva ani de la infecţia
initială.

Dr. Olimpia Candrea

 Manifestari clinice:

 Artrita Lyme
 Acrodermatita cronică atrofică (ACA)
 Sindroame neurologice cronice.

16
 ARTRITA LYME

Dr. Olimpia Candrea

 Este rară în Europa şi mai frecventă în America de Nord. Se
manifestă tipic ca o afectare a unei singure articulaţii (ex.
genunchi), cu caracter intermitent.

17
 ACRODERMATITA CRONICĂ ATROFICĂ (ACA)
 Este o leziune fibrozantă progresivă a pielii, probabil cea mai
comună manifestare clinică din stadiul tardiv, în Europa.

Dr. Olimpia Candrea

 Apare, de regulă, la nivelul membrelor inferioare ale
vârstnicilor, debutând cu o pigmentare albăstruie a pielii,
urmată de o atrofie progresivă a epidermului.

 Pielea devine subţire, strălucitoare, asemănătoare hârtiei.

18
 SINDROAME NEUROLOGICE CRONICE

 Encefalopatia Lyme - este rară.

Dr. Olimpia Candrea

 Se poate manifesta cu:

 Pierdere de memorie
 Depresie
 Polineuropatie senzorială
 Parapareza spastică
 Probabil urmare a infectării directe a Sistemului Nervos
Central.

19
 EXAMENUL DE LABORATOR

 Recoltarea de probe de sânge, din care se obţine ser, în care se

vor căuta anticorpii care reprezintă răspunsul organismului faţă de

Dr. Olimpia Candrea

infecţie.

 Recoltarea primei probe de sânge imediat după muşcătura nu

ajută la stabilirea unui diagnostic de Boala Lyme, pentru că este
necesar un interval de timp pentru ca organismul să fabrice
anticorpi.

 Recoltarea de probe de sânge la un pacient fără simptomele

prezentate mai sus nu are nicio relevanţă.
20
 Momentul recoltării probelor de ser

 Recoltarea serului I pentru IgM şi IgG să se facă la 21 zile

de la debut pentru că probabilitatea obţinerii de rezultate
pozitive la cazuri reale să fie mai mare.

 Proba a II-a de ser pentru IgM şi IgG se va recolta numai în

caz de rezultat negativ pentru serul I.

 DSP Alba trimit probele la CRSP Cluj

 EXAMENUL DE LABORATOR

Dr. Olimpia Candrea

 Pentru stadiile II şi III de boală, un prim test pozitiv trebuie
confirmat printr-un alt tip de test (Western Blot).

 În lipsa acestei confirmări, primul rezultat pozitiv (ex.IgG)

poate avea doar semnificaţia trecerii prin infecţie cu
săptămâni - ani în urmă, fără ca tablou clinic actual să fie
cauzat de Borrelia.

22
 TRATAMENT MEDICAMENTOS

 Tratamentul bolii Lyme depistate de timpuriu înseamnă de obicei o

cură de antibiotice administrate timp de 3 - 4 săptămâni.

Dr. Olimpia Candrea

 Dacă este disgnosticată rapid şi este tratată cu antibiotice, boala
Lyme, este aproape întotdeauna tratabilă. Urticaria dispare de
obicei în câteva zile după începerea tratamentului, dar alte semne
şi simptome pot persista mai multe săptămâni.
 Medicii recomandă ca stadiile incipiente ale bolii Lyme să fie tratate
cu antibiotice precum:
 Doxiciclină
 Penicilină sau Eritromicină

 Stadiile avansate ale bolii Lyme, cele cu afectare neurologică,

cardiacă sau articulară se tratează în spital, cu antibiotice 23
administrate intravenos.
 Scheme terapeutice
 Se începe cu Cefort im 20 zile minim

 Dacă simptomele cedează se contiunuă 10 zile per os cu:

 Amoxicilină sau
 Klacid sau
 Zinat

 După 10 zile se repetă Ac Ig M

 Scheme terapeutice

 Tratamentul cu antibiotice este necesar în majoritatea cazurilor de boală

care vor genera complicaţii neurologice:
 ceftriaxona administrată iv, în doză de 2 grame / 24 de ore, timp de 30
de zile ;
 sau penicilina G, administrată iv, în doză de 20 milioane UI / 24 de ore,
timp de 30 zile ;
 sau, cefotaxima, administrata iv, în doză de 2 grame, de trei ori / 24 de
ore, timp de 30 de zile.
 Pacienţii asimptomatici pot beneficia de pe urma antibioticelor administrate
pe cale orală.

 În cazul apariţiei recăderilor, după un prim regim terapeutic, se procedează

la instituirea unui nou regim de tratament ; din nefericire, tratamentul cu
antibiotice nu pare să prezinte avantaje, în cazurile în care boala Lyme va
fi urmată de apariţia unui sindrom de astenie cronică.
 Profilaxia cu antibiotice
 Profilaxia nu este indicată de rutină – totuşi, în cazurile în care s-a produs
o muşcatură de căpuşă, iar pacientul este foarte anxios, profilaxia poate fi
realizată urmând urmatoarea schemă terapeutică
 amoxicilina sau doxicilina, administrate pe o perioada de 10 zile
(eficiente pentru a preveni apariţia bolii Lyme) .

 În prezent sunt testate o serie de vaccinuri împotriva bolii Lyme, însă ele
nu sunt momentan disponibile în comert.
 Pentru obţinerea unor rezultate clinice favorabile, se recomandă ca terapia
să fie iniţiată cât mai precoce ;
 Efectul întârzierii în aplicarea tratamentului cu antibiotice, se repercută în
prelungirea excesivă a perioadei de convalescenţă.
 Din fericire, recuperarea completă poate fi obţinută în majoritatea cazurilor de
boală Lyme.
 MĂSURI DE PROŢECTIE PERSONALĂ FAŢĂ DE
MUŞCĂTURA DE CAPUŞĂ ŞI DE PREVENIRE A
BOLII
 Purtarea unor haine dechise la culoare, cu pantaloni lungi
introduşi în şosete de culoare deschisă şi textura mai deasă.

Dr. Olimpia Candrea

 Purtarea unor pantofi sport deschişi la culoare, fără orificii
sau decupaje; papucii/ sandalele sunt excluse.
 Utilizarea DEET (Dietil toluamida) drept repelent, prin
aplicare pe pielea ce poate veni în contact cu capuşele
(mâini, braţe, antebraţe, ceafă) şi utilizarea de repelenţi pe
bază de permetrin prin pulverizări asupra hainelor (în
special pantofi, şosete, pantaloni, etc).
 Tratarea (spălarea şi uscarea cel puţin o ora, cu aer cald/
fierbinte) a hainelor folosite în teren, după activităţi
desfaşurate în zone cu potenţial de infestare cu capuşe. 27
 MĂSURI DE PROTECŢIE PERSONALĂ
 După desfaşurarea de activităţi în afara casei, inspectarea tuturor zonelor
de piele expuse reduce riscul de infecţie;

Dr. Olimpia Candrea

 Capuşele se pot fixa oriunde, fără a provoca disconfort la ataşare sau în
timpul hrănirii.

 Înlăturarea promptă a capuşelor, în cazul în care sunt găsite pe corp, cu

ajutorul unei pensete cu vârful bont (fără cioc), prin prinderea cât mai
aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât rostrul capuşei (aparatul
bucal) să nu ramâna în piele.

 După înlaturarea capuşelor, pielea se va dezinfecta cu acool sanitar (70%)

şi se va aplica un unguent conţinând un antibiotic cu spectru larg. 28
Sursa: Dr.Odette Nicolae - Institutul Naţional de Sănătate Publică Centrul Naţionalde Supraveghere şi Control
al Bolilor Transmisibile
MĂSURI PENTRU CONTROLUL INTEGRAT AL
POPULAŢIILOR DE CĂPUŞE
1. Managementul habitatelor favorabile capuşelor
 presupune realizarea unor arii fără căpuşe în zonele
rezidenţiale în care s-a constatat o infestare
semnificativa cu ixodide şi se realizeaza prin:
 Reducerea vegetaţiei înalte (ierburi, tufişuri), tunderea
gazonului sau a spaţiilor înierbate.
 Înlaturarea frunzelor moarte, a crăcilor căzute şi
arderea acestora.
 Înlăturarea vegetaţiei din vecinatatea sau de pe pereţii
caselor.
 Astuparea găurilor/crăpăturilor din pereţii caselor
 2. Managementul animalelor gazdă
Presupune următoarele măsuri cu caracter general:

 Descurajarea prezenţei rozătoarelor (depozitarea corectă a

gunoiului menajer, depozitarea corectă a proviziilor – inclusiv
grâne, fân, etc., folosirea de capcane, momeli otrăvite, etc)

 Descurajarea prezenţei unor animale de pădure (căprioare,

arici, porci mistreţi, urşi etc.) prin preajma casei.

 Aplicarea de tratamente cu acaricide adecvate asupra

animalelor de companie (câini, pisici, etc) şi asupra celor
domestice (oi, capre, vaci, cai şi păsări de curte)
 3. Managementul aplicării de acaricide sau Controlul
chimic (cu acaricide) a populaţiilor de căpuşe

 Aplicarea prin pulverizare a unor formulări recomandate de

acaricide pe zone restrânse şi în microfocare; nu se fac
aplicari masive prin pulverizare/stropire din avion sau
maşină.

 Alegerea în functie de situatie, de la caz la caz, a acaricidului şi

concentraţiilor cele mai potrivite.

 Aplicarea acaricidelor trebuie efectuată de către personal

calificat şi atestat în acest sens.
 ACARICIDE
1. Carbamaţii tip Cabaryl

2. Piretrinii (Pyrethrin)

3. Piretroizii