PLANUL STRATEGIC INSTITUTIONAL AL SCOLII GIMNAZIALE ,,MIHAI EMINESCU” ALBA IULIA PERIOADA 2013-20171. INTRODUCERE 1.1.1. Cadrul juridic si institugional Scoala Gimnaziala ,, Mihai Eminescu” din Alba Iulia este o institutie de invayamant de stat, reprezentativa pentru municipiu si judet, care oferd elevilor o educatie de calitate. in calitate de document programatic care configureazi strategia educationala pe termen mediu, Planul strategic institutional al scolii se inscrie in parametriistrategiei nationale si locale de dezvoltare, constituind, in acelasi timp, un rspuns proactiv la evolutiile sociale si economice ale mediului in care functioneaza scoala, la cerintele de formare si la asteptitile beneficiarilor scolii. Prezentul proiect de dezvoltare institutional a fost conceput avand la baz Legea Educajiei Najionale, din ianuarie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare referitoare la finalitajile invajiméntului, care promoveazi un management educational al calitafii ce incurajeazé performanfele cadrelor didactice si ale elevilor. 1.1.2, Prezentarea evoluiei institutiei gcolare Institujia si-a deschis oficial portile 1a 15 septembrie 1980, purtind denumirea de Scoala Generala nr. 7, intr-o cladire noua cu 23 sili de clasd, 3 laboratoare si 2 ateliere, situata pe strada Toporasilor, nr. 18, Cei 1031 de elevi inscrigi, erau cupringi in 29 de clase, 534 elevi in ciclul primar si 497 in cel gimnazial, fiind indrumati in anul scolar 1982-1983 efectivul de elevi a crescut la 1702, iar in anul scolar urmtor le 40 cadre didactice. un numar de 400 de elevi au fost transferati la Scoala Generalé nr.8, nou infiinfata. fn perioada anilor scolari 1990-1995 efectivele s-au mentinut in jurul ciffei de 1200 de elevi. Din anul 1995 numérul elevilor s-a redus an de an, ajungéndu-se ca, in anul §2008-2009, si fie inscrisi un numar de 767 de elevi, cuprinsi in 31 de clase, indrumati de 51 cadre didactice, In anul 1996, scoala primeste numele de Scoala cu clasele I-VIII Mihai Eminescu”, iar din anul 2012 institujia se numeste Scoala Gimnaziala ,, Mihai Eminescu”. Baza didactico-materiala a gcolii e constituiti din 25 sili de clas, 3 cabinete (istorie, geografie, informatica), un laborator AEL, un laborator de logopedie, o sala de sport, o sala de festivititi, un cabinet de medicind generald si un cabinet de stomatologie, biblioteca, toate aflate in stare functionald prin efortul cadrelor didactice si cu sprijinul parintilor, al 1S.J. si al comunitatii locale. Scoala primeste in medie un numér 150 de elevi/an care provin din familii din toate categoriile socio-profesionale: intelectuali, muncitori, patroni, alte categor Atitudinea parintilor elevilor scolii este in general una de colaborare strans& cu scoala, de implicare in problemele scolii, inclusiv de parteneriat in rezolvarea acestor probleme. Majoritatea elevilor provin din familii biparentale (86%), mai putini din familii cu parinti divortati (8%) sau fiird familie (6%). in general familiile au cate doi copii, dar sunt si familii cu mai multi copii, care invafa in aceasta scoala. Comportamentul elevilor in scoal& se defineste, in general, printr-o disciplini si respect fat de cadrele didactice si personalul administrativ, printr-o implicare serioasa in programul scolii. Munca plind de daruire a cadrelor didactice, competenta si pasiunea lor pentru profesia de educator, coneretizate in rezultatele obfinute de elevi, an de an, au flicut ca scoala si fie apreciatd, si se bucure de un binemeritat prestigiu in municipiu si in judet, situindu-se permanent printre scolile fruntase ale municipiului si judepului. Rezultatele objinute in buna pregitire a clevilor, participarea si obfinerea de performante deosebite la olimpiade si concursuri scolare, confirma calitatea muncii cadrelor didactice din aceasti scoala. in acest sens prezentim o statisticl relevant a rezultatelor obfinute de absolventii claselor a VIlI-a la examenul national de capacitate in anul scolar 2010-20111. Din cei 95,45% elevi promovati (scoala situandu-se pe primul loc din acest punct de vedere), un procent de 75,92% au fost inscrisi in licee, cursuri de zi; iar in scoli de arte si meserii 24,08%. La Colegiul National “Horea, Closea si Crigan” din Alba Iulia, au fost admisi 33 de activitatea desfasurata in anul scolar 2010-2011)Un accent deosebit se pune pe finalitatea integrativa a actului educational si mai ales pe cea de imbundtitire a oportunititilor, de realizare in viaf& a tinerilor, mAsurd in care scoala ofer’ ‘un ajutor pragmatic elevilor sdi, in vederea cuprinderii lor in licee, scoli profesionale si de ucenic. Multi dintre absolventii acestei scoli, dupa terminarea cursurilor liceale, au urmat 0 facultate devenind licentiati ai diverselor universitafi din fard si chiar strdindtate, in prezent unii fiind profesori, ingineri, avocati, ete. 12.2. VIZIUNEA, MISIUNEA $I OBIECTIVELE INSTITUTIEL 1.2.1. Viziunea scolii in viziunea noastri, scoala trebuic + sé ofere un climat pozitiv, favorabil dezvoltirii complexe a individului de azi + si fie principalul transmitator al valorilor culturale gi sociale catre ténara generatie; + si plaseze elevul in centrul procesului educational; + sk formeze capacitatile si motivatia proprie invaarii permanente; 1.2.2. Misiunea scolii * Cand incepi educatia unui copi sa te gandesti in primul rind ce fel de om va fi si nu ce fel de meserie va avea. Confinutul personalitapii este dat de calitatile morale, profesia este numai un mijloc de manifestare a acesteia.” - Mifiai Eminescu - invaqamantul preuniversitar urmareste realizarea idealului educational al scolii romanesti, care consti in dezvoltarea liberd, integralé si armonioasi a individualititii umane, in formarea personalititii autonome si in asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea personald, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetateneasc4 activa in societate, pentru incluziune sociala si pentru angajare pe piata muncii Scoala Gimnaziala Mihai Eminescu”: + oferd posibilitafi de educare tuturor celor interesafi, in scopul afirmarii individuale si conviefuirii armonioase in societate, in spiritul normelor democratice si comunitar europene; * ca si organizafie pusi in slujba comunitifii, cautl si satisfacd nevoia fiecdrui elev de a se simi competent, legat de alfii gi autonom; * promoveaza identificarea gi dezvoltarea competentelor fiecarui elev, per si se adapteze schimbirilor din societate;* accept rolul de is tradifiilor locale; ifiator, susfinator si catalizator al comunitafii, de continuator al © asigur’ ciclul de bazi al educatiei 1a un nivel calitativ care si permit& elevilor admiterea in invitamantul liceal; © incearcd si satisfacd nevoia fiecdrui elev de a se simfi competent in a define si utiliza informatia, deschis spre schimbare, care s& respecte valorile societajii democratic; * igi diversificd oferta educationala in funcfie de ceringele elevilor; © dezvoltd in egal masurd spiritul civic si respectul fata de un sistem de valori care si asigure o dezvoltare socialA echilibratd in localitatea noastra; Daca sintetizim, putem spune c& misiunea $colii Gimnaziale ,,Mihai Eminescu” este aceea de a asigura un mediu scolar atractiv pentru comunitate, unde se dezvolta personalitati echilibrate, tolerante, dinamice si responsabile. 1.2.3. Obiectivele institutiei © activitate performanta a scolii necesit’ un management eficient. In acest sens planul strategic institusional are in vedere urmatoarele obiective: ~ asigurarea nivelului ridicat de pregatire a elevilor, diminuarea mediocritifii si a esecului scolar, cresterea calititii si eficientizarea actului educational; = respectarea regulamentului de ordine interioara; ~ asigurarea securitafii tuturor celor implicafi in activitatea scolar, in timpul desfagurarii programului; ~ _asigurarea serviciilor medicale pentru elevi, conform legistatiei in vigoare, prin cabinetul medical propriu, pe tot parcursul desfégurarii cursurilor; - asigurarea egalitatii de sanse privind promovarea elevilor pe treptele superioare de invatimant; = consolidarea si dezvoltarea corpului profesoral al scolii, perfectionarea stiintifica si pedagogicd a cadrelor didactice, promovarea tinerilor; ~ diversificarea ofertei educationale a scolii - consultatii la matematicd, romand, informatica, limbi strine, dar si in domeniul sportiv (handbal, atletism, baschet); = dezvoltarea activititii metodice si de cercetare stiintificd a cadrelor~ amenajarea moderna a spatiilor de invaimant si dezvoltarea bazei didactico-materiale, dotarea cabinetelor si laboratoarelor; ~ realizarea unui centru de resurse pentru asigurarea accesului la informatie a profesorilor si levilor scolii; = _antrenarea prin forme de colaborare eficienta, in activitatea de conducere, administrare gi finantare a scolii, a tuturor partenerilor sociali interesati in educatia si formarea elevilor; = introducerea unor noi forme si metode de evaluare si dezvoltare a creativitatii, adaptabilitati si transferabilitatii cunostintelor in situatii noi; = dezvoltarea capacititii de cooperare institutionala intre scoli si intre scoala si societatea civilé, autorititile publice locale gi judetene, institutii de cultura; - dezvoltarea de parteneriate educationale internationale; = motivarea elevilor si profesorilor pentru a contribui la oresterea prestigiului si 1a promovarea imaginii institutiei scolare; Obiectivul principal al conducerii scolii este crearea unui climat favorabil in scoala pentru buna desfasurare a procesului instructiv-educativ. in acest scop s-a insistat pe existenta unor relatii interumane favorabile, a unei baze materiale modeme in limita fondurilor existente, a asigurarii condifiilor igienico-sanitare corespunzatoare gi a perfectionarii continue prin diferite forme ale managementului educational. Dintre obiectivele derivate din cele generale (Plan managerial 2012-2013) pot fi ‘mentionate: 1, Planificarea, organizarea si conducerea activitatii; 2. Organizarea si functionarea optima a unitatii scolare; 3. Asigurarea circulatiei optime a informatiei si respectarea strict a legislatiei in vigoare; 4, Utilizarea eficientd la nivelul standardelor nationale a resurselor umane, financiare gi materiale, formarea si perfectionarea lor; Realizarea, monitorizarea si evaluarea calititii procesului instructiv-educativ; 6. Initierea si promovarea unor programe educative complexe si a unor parteneriate educationale; 7. incadrarea unitatii de invamant cu personal didactic de specialitate; 8. Realizarea unei comunicéri optime cu parinfii si cu comunitatea loc sustinerii proiectelor i planurilor scolii,9. Parcurgerea ritmica a materiei cu accent pe valoarea formativas 10. Asigurarea conditiilor materiale pentru desfagurarea procesului de invatamént; 11. Dintre masuri: pregatirea suplimentard a elevilor in vederea obtinerii de performante la concursurile scolare, evaluarea periodis a nivelului de pregatire al elevilor (in vederea cresterii succesului scolar si diminuarea egecului scolar), insertia socio- profesionalé a tinerilor; 12, Realizarea unui centru de resurse pentru asigurarea accesului la informatie a profesorilor si elevilor scoli 13. imbogatirea fondului de carte gi stimularea elevilor spre lectura; Se acordi o important deosebit dezvoltarii la elevi a capacitatii de comunicare in limba roménd gi cel putin o limbé de circulatie international, Prin dotarea cu tehnic& de informatica si incadrarea cu specialisti li se oferd elevilor posibilitatea insusirii elementelor de prelucrare a datelor. Un obiectiv important este prevenirea mediocritatii. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesaré o mai bund colaborare a profesorilor la nivelul fiecdrei clase, colaborare care trebuie si pomeascd de la caracterul finit a resursei timp si de la necesitatea credrii conditiilor pentru ca fiecare elev si se formeze in conformitate cu propriile aspiratii si cu propria structura de personalitate. Se vor cduta si dezvolta metodele participative in rezolvarea problemelor absenteismului de la ore, folosirea limbajului neadecvat, vulgar, distrugerea bazei materiale si antrenarea in orice fapta antisocial. Practicarea unui management centrat pe angajmentul implicativ, va avea ca efecte realizarea unor performante superioare, anticiparea si provocarea de schimbéri benefice precum gi garantarea coerentei educationale, 1.2.4, Analiza SWOT ] PUNCTE TART PUNCTE SLABERESURSE UMANE ~numir mare de elevi comparativ cu | -unii elevi au unul sau ambii patinf plecati in scolile concurente; strdindtate sau sunt solicitaf la locul de -90% dintre elevi provin din familii munc& si nu sunt supravegheati suficient; biparentale; -programul scolar al claselor V-VII se “majoritatea clevilor sunt interesati de | desfisoara dupd-amiaza; TE | invayatura; - unii clevi nu sunt suficient motivafi pentru L | -promovabilitate crescutd, de 100%, 1a | educate si instructie; E | sfirsitul anului scolar, precum si la -atitudinea refinuté a unor elevi, referitor Ia V | Evaluarea Najionala; importanya consilierii psihologice in situatii 1 | -numar mare de elevi cu rezultate dificile; deosebite la concursuri si olimpiade | | scolare; ~ muli elevi implicati in proiecte nationale gi internationale; vcadre didactice titulare calificate, | -activitatea cadrelor didactice “nu este majoritatea cu gradul didactic I; rasplatiti conform importanfei_acesteia | © | -dubla specializare in cazul unor cadre | pentru societate, ceca ce duce la o A | didactice; insuficienté motivatie; | D_ | -documentele de proiectare si planificare | -conservatorismul unor cadre R. | intocmite in conformitate cu prevederile | didactice;privind utilizarea metodelor si |B | in vigoare; mijloacelor tehnice modeme in procesul -elaborarea unor auxiliate didactice, | instructiv-educativ; culegeri, ghiduri, revistede catre | -implicarea unui numar relativ mic in majoritatea cadrelor didactice; derularea nor proiecte _educafionale ~toate cadrele didactice au urmat cursuti | intemationale; | | de perfectionare si formare continua, la | a ~participarea la cursuri de perfecjionare in cadrul Proiectului _,,Competente crescute pentru cadrele didactice” ; -© mai bund monitorizare a cadrelor didactice datoritd informatizarii, cea ce permite si 0 diferenfiere valoricd a acestora; ~diversificarea _modalititilor de perfectionare a cadrelor didactice la nivel local si judefean, prin CCD sau Universitatea, 1 Decembrie”; scare didactice ou management educational; masterat in ~ salariile mici ale cadrelor didactice, care nu sunt in concordanji cu i jportanja. muneii restate, duc la scddeea interesului acestora; -lipsa de motivatie materiala a cadrelor didactice cu performanfe, datoriti unor posibilitifi reduse de diferenjiere valorica a acestora; -tiscul migrarii unor cadre didactice spre alte sectoare de activitate mai atractiv retribuite; ~reducerea numarului de cadre didactice bine pregitite profesional; -legislajie —instabila in invafamantului; domeniul eau a> gma wpaunalwanwdabpuwy Cars ~posibilitaji_ de modemizare a bazel materiale, prin finanjare, in cadrul unor projecte desftigurate in scoala; -obfinerea de resurse extrabugetare prin activititi {nchirierea unor din orgenizarea extracurriculare,sau terenului de sport, a silii de sport; -atragerea de fonduri prin realizarea de parteneriate cu comunitatea local; -extinderea refelei_ informatice in scoala si dotarea cu computere,softuri educationale; debutante Programe de mentorat si prin aportul pregitirea cadrelor prin formatorilor si metodistilor din scoala; -lipsa spajiului_necesar desfgurtrii unui invatimant moder si eficient; ~fonduri reduse destinate dotarii si infiingarii unor cabinete si laboratoare; -ofertele de material didactic omologat de minister sunt reduse;incheierea unor parteneriate cu institufit ale statului, agenti economici, posturile locale de televiziune, presa localé,ete.; -derularea unor proiecte si realizarea de parteneriate cu unitiji scolare similare din fara sau din ari ale U prezentarea ofertei educationale a liceelor din oras in scoala, -intensificarea relatiilor cu parinfii, ca PmOAZnminpsa urmare a derulérii unor proiecte de consiliere a —acestora, pentru constientizarea rolului pe care il au in educarea elevilor; ma DS -asigurarea participirii reprezentantilor autoritatilor locale la _activitagile desfigurate de catre scoala, -prezentarea ofertei educafionale in ‘grddinifele partenere; “insuficienta implicare a pirinfilor in viaja | scoliis -lipsa autonomiei institutiilor seolare in opozitie cu tendinfa de crestere a rolului cosililor locale si a primatiilor; -instabilitatea unor instituyii partenere; -implicarea politicului in viata scolii; 1.2.5. Domenii /directii de actiune ‘A.MANAGEMENT > > > > $e B.CURRICULUM ———> Modemizarea si democratizarea actului managerial Proiectare Decizie Formare Gestionare resurse materiale si financiare Gestionarea imaginii —+ Cresterea calitajii procesului instructiv- educativ, prin atingerea standardelor educationale pentru dezvoltarea personal a elevilor C.RESURSE UMANE didactice, a comunitatii locale; D.DESCENTRALIZAREA ———+ Eficientizarea refelei scolare SISTEMUL EDUCATIONAL ——— + Modificarea atitudinala rapida a elevilor,cadrelorE.RELATICOMUNITARE _____,_ Compatibilizarea sistemului $IDE COOPERARE de invajmant romanese cu INTERNATIONALA, cel european 1.2.6, Tinte strategice Realizarea misiunii $colii Gimnaziale , Mihai Eminescu” din Alba Iulia, in competitie cu alte scoli de prestigiu, presupune urmatoarele finte strategice: - Imbunatifirea condifiilor de munca gi a bazei materiale; 5 Utilizarea de citre corpul profesoral a unor metode de lucru modeme, activ-participative, centrate pe elev; e Asigurarea accesibilitiii, parcurgerii gi insusirii constiente de catre elevi a programelor gcolare, in vederea formarii unor structuri intelectuale si deprinderi practice adecvate confinuturilor diferitelor discipline de invayimant, - Esenfializarea si descongestionarea informatiilor, pentru realizarea unui invafimént eficient, apt si ofere o pregatire complex, competitiva; - Centrarea. managementului_ resurselor umane pe recrutarea, motivarea si refinerea profesorilor cu rezultate deosebite in activitatea didactica; - Orientarea actului didactic spre a obisnui elevul si gandeasca, si abstractizeze, dar si s& comunice in limbile modeme de larga circulafie intemafionala; = Integrarea in spatiul european a activitafii gcolare, prin constientizarea propriei culturi, dar si prin descoperirea altor culturi si tradifii europene; = Transformarea actului de predare- invatare, dintr-un act reproductiv intr-un act creativ, explicativ, capabil si ofere levilor incredere in sine, s8-i formeze pentru autoeducatie,pentru organizare eficient& si inifiativa proprie; = Sprijinirea elevilor mai putin motivafi si mai putin sprijiniti de familii in vederea ameliorarii rezultatelor scolare; = Formare de absolventi competitivi, capabili si st&pfneasca la nivel superior tehnologia informatiei si comunicarii; e Perfectionarea stiinjificd, metodicd si psiho- pedagogica a cadrelor didactice; = Realizarea unitijii de actiune scoala familie; = Dezvoltarea parteneriatului seoald-comunitate; — Promovarea unor relatii democratice profesor-elev; 2 — Intensificarea si diversificarea activititilor extrascolare ce le sunt propiuse Ele— Crearea in scoalé a unui climat de siguranga fizic& si psihic& pentru elevi, cadre didactice si personal administrativ; 1.2.7, Repere strategice institutionale Politica educational promovati la nivel european plaseaz4 intreaga dezvoltare a sistemului educational in perspectiva cerinfelor societatii si economiei bazate pe cunoastere-Reperele decizionale majore pentru fundamentarea procesului de reformi a invajiméntului preuniversitar din Roménia sunt clar identificate atat in documentele programatice elaborate de Guvernul Rominiei cat si in cele elaborate de institutiile europene, respectiv in documentele agreate in comun de Guvernul RomAniei si institutiile europene. Avand in vedere noile cerinte ale educatiei de baz se impune 0 noua abordare curriculard care si aib& in vedere: dobindirea de citre elevi a competentelor de bazi incluzdnd noile competente pentru societate si economie bazati pe cunoastere; formarea elevilor pentru invitarea pe parcursul intregii vieti. Prioritatile de ordin general ale institutiei, prezente in Planul managerial pe anul scolar 2012-2013, sunt: ‘* asigurarea educatici de baz pentru elevi si adulti si formarea competentelor "cheie” prin aplicarea corecti a planurilor cadru, subordonate idealului personalitafii umane, autonome si creative; + diversificarea ofertei educationale in functie de nevoile de educatie impuse de comunitatea locald, dezvoltindu-se obiecte de studiu optional din domeniul informaticii si a lim! englezi; * cresterea calitatii procesului de predare — invafare precum si a serviciilor educationale conform programelor nationale gi judetene, corelate cu cele ale Uniunii Europene ; asigurarea complementaritatii educatiei formale, nonformale si informale in contextul invatdrii permanente ca dimensiune majord a politicii educationale; + continuarea si imbunatajireaprogramului ,,Scoala dupa scoala”; + reabilitarea utilititilor (alimentare cu api, sisteme de incdlzire, grupuri sanitare); + amenajarea unei sili multimedia la care s& aiba acces elevii si profesorii; + inlocuirea mobilierului invechit cu unul nou; + acordarea de facilitati elevilor (burse, alocatii, rechizite, tabere sociale, manuale gratuite); ‘ derularea in bune condifii a programului ,,Com si lapte".Reperele strategiei institutionale sau ale strategici de dezvoltare au rolul de a ghida activitatea institutiei in principalele domenii, Ele rezulti din obiective si pot fi enunfate in urmitoarele domeni > in domeniul invitimantului: © un invatamant modern, formativ, centrat pe elevi; © asigurarea unei promovabilititi de 100% in invataméntul primar si de peste 98% in invayaméntul gimnazi * tof elevii si poatd comunica cel putin fntr-o limba de circulatie internationala; ‘© _tofi clevii sd stipaneasca limbajul informatic; ‘* climinarea pierderilor scolare de orice fel; ‘* participarea si objinerea unor rezultate bune 1a concursurile scolare; + limitarea la maxim a absenteismului; + asigurarea unei discipline constiente in randul elevilor si a cadrelor didactice; ‘+ implicarea elevilor in proiecte educafionale; * constituirea unor echipe din clevii capabili de performanta si pregitirea lor suplimentard in vederea participarii la concursuri si olimpiade scolare; > in domeniul activititii metodice si de cercetare stiintificd: + asigurarea planificdrii unitare a activitifii la nivelul tuturor disciplinelor cu asigurarea specificului fiecdrui colectiv de elevi; * organizarea de programe si cursuri in sfera formérii continue a cadrelor didactice, susfinerea de ore deschise la clasé si discuti in ce priveste educarea elevilor, dar si prezentarea ultimelor noutiti in domeniul pedagogic si de specialitate * comisiile metodice si realizeze studii legate de eficacitatea diferitelor metode de instructie; ‘+ comisiile metodice si elaboreze categorii de itemi pentru evaluarea elevilor, itemi care si fie utilizati in intocmirea testelor de evaluare; © comisia metodicd a ditigintilor si asigure cadrul perfectiondrii permanente in domeniul managementului clasei de elevi; > in domeniul managementului institutional:> in domeni organizarea Consiliului de due ca o structurd dinamica si responsabil, organizarea activitatii pe bazi de proiecte cu structuri organizatorice si functionale independente de ae organizatorica a scolii; la cepa scolii pornind de la opjiunile elevilor si luand in considerare resursele ul proiectarea curriculum-uh ine si materiale de care dispune scoala; cresterea responsabilititii condudstorilor de catedre in actul de organizare, coordonare si control a activitatiis organizarea_compartimentului dati ca o structurd flexibilé in program si atributiis modemizarea bazei didactice si tac cu tehnic& de caleul si echipamente electronice audio-video; realizarea transparenfei totale a actului de conducere sia luatii deciziilor, prin implicarea in procesul decizional al cadrelor didactice, elevilor, piringilor si a reprezentantilor comunitai si societ4fiicivile; realizarea unei bune comunicari prin deschiderea cat mai multor canale de comunicare in interiorul gcolii, dar si cu exteriorul eis incurajarea si motivarea personalului scolii printr-o evaluare obiectivé a activitafii acestuia, precum si recompensarea morala si material’; perfectionarea continua a managerilor prin participarea lor la cursuri de ‘management, instruiri, schimburi de experient; | managementului resurselor umane: perfectionarea continua a cadrelor didactice; promovarea tinerilor si atragerea unui numar cét mai mare de elevi care si studieze in aceasta scoali; stimularea participarii profesorilor Ia studii post-universitare, de masterat sau de doctorat, valorificénd oportunitatea oferita de existenja ,, Universitifii 1 Decembrie”; derularea unui program de pregitire a dirigingilor in domeniul informaii si consilierii elevilor privind cariera;* consilierea debutangilor privind aplicarea curriculum-ului najional sia ofertei educafionale proprii si sprijinirea lor pentru realizarea sarcinilor ce le revin gi integrarea lor in colectiv; * stimularea cadrelor didactice ce objin rezultate remarcabile in pregétirea elevilor; + identificarea competentelor necesare pentru ocuparea unui post si evaluarea competenfelor reale ale celui care ocupa respectivul post; > in domeniul infrastructurii: ‘+ intrefinerea si modemizarea sililor de clas pentru a oferi elevilor cele ‘mai bune condifii de desfisurare a procesului didactic; * dotarea si amenajarea corespunzitoare a cabinetelor existente; * achizitionarea de tehnica de calcul si audio-video; + modemizarea bazei materiale a sili si a terenului de sport, precum $i achizitionarea unor echipamente sportive necesare pentru desfisurarea cficientd a orelor de educatie fizica; © achizitionarea unor noi titluri pentru biblioteca scolii; > in domeniul finan¢arit: + intocmirea Proiectului de buget; ‘* objinerea unor fonduri de la Consiliul local pentru intrejinerea si renovarea spafiilor scolare; * obfinerea unor fonduri extrabugetare prin inchirieri de spafii ( sili de clas’, sala de sport, terenul de fotbal, etc) + realizarea unor proiecte cu finanfare interna sau externa; * atragere de fonduri din sponsorizari si donafii; objinerea de fonduri din organizarea de spectacole, competifii sportive, expozifii ale lucratilor elevilor cu vanzare; > in domeniul activitifii extrascolare: + sustinerea de manifestiri cultural-distractivece au devenit deja traditie, cum ar fi: Ziua portilor deschise, Seara de colinde, Sarb;artistice organizate cu ocazia aniversarii unor date importante din istoria nafionald gia unor personalitaji din cultura roméneasc&. * organizarea activititilor dedicate zilei scolii; * organizarea olimpiadelor si concursurilor seolare; * organizarea unor competifii sportive pentru elevi; + editarea semestrialé a revistei ,,La steaua” gi a altor reviste scolare; * diversificarea parteneriatelor educafionale; + realizarea unor excursii scolare de documentare sau pentru recreere, a unor tabere scolare, ete,; in cursul celor now& ani de scoala generala elevii parcurg o perioad’ hotdtoare in devenirea personalitiii lor. In acest scop intregul colectiv didactic a urmirit ca oferta educativa a scolii, oferta curriculard si extracurriculard si permit individvalizarea scolii, crearea unei adevarate personalititi a acesteia, in stare si asigure 0 dezvoltare constienti, durabila si permanenta, Parteneriatul social, relatia reciproc& scoal’-comunitate, reprezinti elemente definitorii ale reformei in invapamint. Una dintre modalitijile actuale si de perspectiva a scolii o constituie implicarea acesteia in diferite programe nationale si de parteneriat european, domeniu nou, dificil, dar care ofer mari posibilititi de afirmare a scolii Ca urmare a bunei activitati de colaborare intemationala din ultimii ani, aul scolar 2010 - 2011 s-a caracterizat printr-o intensificare a schimburilor informationale dintre parteneri, prin inifierea de noi proiecte si parteneriate, prin implicarea unui numar tot mai mare de elevi si cadre didactice, 1.3, RESURSELE UMANE. 13.1, Elevii Rod al tuturor influentelor educative, elevul intra in fiecare an scolar cu un anume nivel de dezvoltare a personalitifii sale, cu un anume nivel de instructie si educatie, corespunzator perioadei de gcolaritate parcurse si, respectiv, vérstei sale. El dispune, de asemenea, de o anume motivatie pentru viafa scolard in ansamblul sau, de un anumit nivel de aspiratii care se structureaza pas cu pas.fn Scoala Gimnaziala ,, Mihai Eminescu” din Alba Iulia au fost inscrisi la inceputul anului scolar 2012-2013 un numar de 1023 de elevi, mai muli decat in anul precedent cu 106 levi. in ciclul primar au fost inscrisi 612 elevi ( existind 3 clase pregititoare, 6 clase I, 5 clase a Il-a, 5 clase a Ill-a si 4 clase a IV-a) . in ciclul gimnazial sunt inscrisi 411 elevi, care sunt cupringi in 17 clase, 5 de clasa a V-a si céte 4 clasa a Vi-a, a VIl-a si a VIll-a ( datele numerice au fost preluate de la secretariatul scolii). Se poate constata ci numérul elevilor care aleg institutia noastra este in crestere, lucru care ne bucura, dar in acelasi timp ne si obligi, precum si faptul ca mare parte din elevii care sunt in clasele pregatitoare si I nu aparfin circumscripfiei noastre scolare, parinfii ficdnd eforturi pentru a le asigura un loc la scoala noastra, Pentru anul scolar viitor s-au inscris 153 de copii pentru clasa pregititoare si 7 elevi pentru clasa I. O problema deosebita pe care o are scoala este lipsa spatiului pentru desfésurarea cursurilor intr-un singur schimb, deoarece elevii claselor a V-a, a VI-a gi a VII-a igi desfagoara cursurile dupi-amiaza, de la ora 12 la ora 17 sau 18, Din acest motiv scoala a pierdut un numér relativ mare de elevi de clasa a V-a in favoarea celorlalte scoli, unde tofi elevii fac cursuri dimineafa. Analiza demograficd a populajiei evidentiaz’ tendinja de imbitrénire a acesteia, ponderea populatiei de la 0 la 14 ani si efectivele din mediul urban fiind in scddere. Politica administratici publice locale este directionat spre mentinerea si incurajarea investitorilor romani si strain de a se stabili in zona, de a crea locuri de munci in zon. Aceasti strategie duce la stoparea exodului populatiei active spre alte zone ( inclusiv strdindtate), si chiar atragerea ei din zone mai pufin dezvoltate economic. Din aceasti perspectiva, putem fi mai optimisti privitor la evolutia, pe termen scurt si mediu, a populafiei de varsté seolard. Scoala va trebui si se adapteze continu la cererea piefei forfei de munca, prin oferirea unei oferte educajionale cét mai variata si atractiva si, nu in ultimul rand si adopte o politicd de marketing cat mai profesionista. Va trebui si popularizim, in acest sens, prin toate mijloacele posibile, atat oferta noastri. educajionala, cét si condifiile oferite pentru desftigurarea procesului_ instructiv- educativ, precum si rezultatele remarcabile objinute de citre elevii nostri la coneursurile si olimpiadele gcolare judefene gi nafionale, dar si procentul ridicat de elevi admigi in fiecare an la cele mai bune licee din oras.In ce priveste situatia scolar, ea se prezinti astfel: la sfairsitul anului scolar 2011- 2012, toti elevii ciclului primar au promovat, iar dintre cei din ciclul gimnazial au rimas corigenti in iunie 5 elevi, iar in urma sustinerii examenului de corigent din luna septembrie toti elevii corigenti au promovat, in luna septembrie procentul de promovabilitate fiind de 100%. De mentionat este faptul ca 327 de elevi ai claselor V-VIII au obfinut medii intre 9 si 10, 13 de elevi au obfinut medii intre 5 si 6, iar corigenti au rimas 3 elevi la un obiect si 5 la doua obiecte. Comparativ cu anul trecut scolar, situatia scolara s-a redresat datorit masurilor de imbunatatire a calitatii actului didactic dar si de cresterea motivatiei elevilor pentru studiu. Situatia notelor scdzute la purtare se prezinté astfel in anul scolar 2011/2012: 9 note scdizute la purtare (7 note de 9 si 2 note de 8 ). Cauzele care au determinat scdderea notelor la purtare au fost datorate absentelor nemotivate dar si unor abateri de la Regulamentul scolar. A scizut numirul absentelor de la 13089 in anul scolar 2010-2011 la 12837 in anul scolar 2011-2012, desi numarul elevilor scolii a crescut. A scdzut si numérul absenelor nemotivate fat de anul scolar 2010-2011 de la 1789 la 1415, Cauzele sunt fuga de la ore si reaua voin{. Pe cicluri de invafamént, situajia absenfelor se prezint& astfel (datele au fost preluate de la Comisia de verificare a notdirii ritmice si a frecventei) : ‘Absente motivate ‘Absenfe nemotivate Total Ciclul gimnazial 7933 1379 9302 Cielul primar 3479 36 3535 Total 11412 1415 12.837 S-a uit de cdtre fiecare diriginte, siptiménal, numérul de absenfe/clasi, tinandu-se 0 evidenfa stricta a elevilor care absenteazd nemotivat si discutandu-se si aceasta problema in cadrul orelor de dirigentie. {In ceea ce priveste rezultatele objinute Ia Evaluarea Najionalé din anul scolar 2011- 2012, media generala la Limba gi literatura roman’ a fost de 8,61, iar la Matematica de 7,50, rezultind 0 medie de 8,04. Ludnd in considerare si media de absolvire, care a fost de 9,40, media de admitere la licen a fost de 8,72. Cei 109 elevi din cele 4 clase de a VIll-a, au fost admigi astfel > 1a Colegiul National ,,HCC” Alba Tulia- 62 elevi > a Colegiul Economic ,DPM” Alba Iulia- 23 elevi > la Colegiul Tehnic ,,Apulum” Alba Iulia- 7 elevi > la Seminarul Teologic Ortodox- 4 elevi> 1a Liceul Sportiv Alba lulia- 5 elevi > la Liceul de Muzic si Arte Plastice Alba Iulia- 3 elevi (datele au fost preluate din Raportul de analiza al activitatii pe anul scolar 2011-2012). Repartizarea claselor in licee - 2012 Colegiul Colegiul Colegiul Colegiul Seminarul Liceul _Liceulde National Economic TehnicTehnic"A. Teologic Sportiv Muzic si "HCC" "DPM" "Apulum" Doma” Ortodox Alba. rte Albalulia Albalullia Albatullia Alba tullia Plastice Pot fi menfionate si numeroasele participari ale elevilor in anul scolar 2011-2012 la concursurile si olimpiadele scolare. Au participat numerosi elevi 1a concursurile najionale Smart”, ,,Cangurul matematic”, ,,Canguragul matematician”, .,Canguragul lingvist”, + Poezie”, ,,Lumina math”, 1a concursurile interjudejene ,,Viitorii matematicieni” Alba Tulia, »Pitagora” Alba Iulia, ,Regina Maria” Sibiu, Gheorghe Lazar” Sibiu, ,,Goga Junior” Sibiu, La Scoala cu Ceas” Rémnicu Valcea, precum ¢i la olimpiadele scolare unde au obfinut foarte multe premii. La biologie (cls.a VII-a) , educafie tehnologica (cls. aVI-a) si fizica (cls.a VII-a) s-a obfinut calificarea la Olimpiada Nafionala. Popularizarea rezultatele clevilor objinute la concursurile i olimpiadele scolare, 1a Evaluarea Nationals, 1a admiterea in clasa a IX-a, la implicarea elevilor in parteneriatele educative de la nivel local, judejean, nafional si international, precum si recensiméntulcopiilor realizat in circumscriptia scolard arondata, ne fac si fim optimisti in ceea ce priveste cifra de scolarizare pentru perioada 2013-2017, pe care o prezint in tabelul urmator: Nr. elevi 2013-2014 | 2014-2015 | 2015-2016 | 2016-2017 ‘| Clasa 150. 120 120 } 120 | pregiititoare Clasa I | 85 155 120 120 Ciclul | primar | Clasa a I-a 170 90 155 120 Clasa a IIl-a 150. 170 90 160 | Clasa a IV-a 148 155 170 90 | 720 130 130 150 | | Clasa a V-a 107 123 130 125 Ciclul | Clasa a Vi-a | gimnazial Clasa a VIl-a 116 110 120 130 Clasa a VIL-a 104 116 110 120 in perioada 2013-2017, instituyia urmareste atragerea unui numar cét mai mare de elevi, avand urmatoarea strategie: * Prezentarea ofertei educationale in gridinitele si cdminele situate in apropierea scolii, precum si prin presa local, Oferta va cuprinde: prezentarea profesorilor pentru ciclul primar ce urmeazii si preia clasa pregititoare, a bazei materiale a scolii, a rezultatelor objinute de elevii scolii la olimpiade si concursuri scolare, a activitatilor extracurriculare ete.; * Prezentarea si popularizarea programului ,,coal& dupa scoala” ; © Imbunatatirea bazei materiale a scolii — sali de sport, crearea multimedia, modernizarea laboratorului de fizicd gi chimie;+ Imbunititirea ofertei de optionale si repartizarea acestora in functie de optiunile elevilor; © imbunatatirea climatului educativ; © Cresterea gradului de siguranti al elevilor; * Cresterea performantelor procentuale la examenele de testare national; © Cresterea prestigiului institutiei prin implicarea tuturor factorilor responsabili si efectuarea demersurilor necesare pentru crearea gcolii de excelenté sau reprezentative; « imbunatitirea performantelor elevilor 1a olimpiade, concursuri sportive si cultural- artistice; + Participarea anuald a cadrelor didactice Ia cursuri de perfectionare; + Diversificarea activitafilor extracurriculare; + Realizarea de noi proiecte regionale, nationale i internationale; 1.3.2. Profesorii Unitatea dispune de un numar de 57,85 norme didactice, 24 norme pentru invafitori si 33,85 norme pentru profesori. Corpul profesoral al scolii noastre este format din 59 cadre didactice: 5 invatatori, 19 profesori ciclul primar si 35 profesori. Din cele 59 de cadre didactice, $4 sunt active si 5 inactive, 46 sunt femei si 13 barbati, 55 sunt titulare, 3 sunt detasate si 1 suplinitor calificat, 33 cadre didactice au gradul didactic I , 15 gradul didactic II, 10 definitivatul si un debutant, Pe grupe de varsti situatia se prezinta astfel: sub 25 {ntre 25-29 ani:8; intre 30-39 ani: 11; intre 40-49 ani: 18; intre 50-59 ani : 18.( datele le-am preluat de la Comisia de evaluare si asigurare a calitafit) Colectivul scolii are 0 solid pregitire metodicd si profesionalA.Activitatea de perfectionare si formare continu& a personalului didactic s-a desfigurat in conformitate cu orientatile gi directiile de activitate stabilite de MEC, pe baza planului managerial al ISJ, programului managerial si a ofertei de programe a Casei Corpului Didactic. Un numar de 43 cadre didactice participa la cursuri de perfectionare organizate de LSJ. Alba in calitate de beneficiar in cadrul proicctului: POSDRU/87/1.3/S/64250 »Competente crescute pentru cadrele didactice!”, proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 — 2013. Fiecare cadru didactic a participat pana in prezent la minimum trei module din cadrul proiectuluiActivititi de formare si perfectionare s-au realizat si la nivelul scolii in cadrul comisiilor metodice si al Consiliului Profesoral, Prin comisia metodic a ditigintilor, cei 17 diriginti s-au informat si perfectionat in domeniul muncii educative, in domeniul muncii psihopedagogice a elevilor, consilierea si orientarea scolara si profesionalii a acestora, Tot in cadrul activitafilor metodico-stiintifice mentiondm participarea cadrelor didactice la cercurile pedagogice. {in vederea obfinerii gradelor didactice s-au inscris 3 profesori,tofi pentru gradul II. Se observa o preocupare constanti a profesorilor pentu imbunatatirea sistemului de predare, prin participarea la diverse cursuri de pregitire in domeniu, Personalul didactic al gcolii este stimulat si motivat ( gradatii de merit) sé desfasoare 0 activitate cét mai sustinut& cu elevii si in planul pregitirii profesionale, Legislatia actual’ nu permite diferenjiera salariului de incadrare a profesorilor in functie de prestafia la clasi sau de competenta, Iucru ce ar putea fi important pentru atragerea si menfinerea in scoalé a personalului didactic de inalté competent, dar si un putermic stimulent pentru fiecare profesor de a se perfectiona continu. Promovarea pe funcii ( tesponsabil de catedra, consilier educativ, membru al C.E.A.C., etc.) se face pe criterii de competenfa, dar aceste funcfii nefiind retribuite nu reprezint& practic decét o munc& in plus. S-a statomicit 0 temeinicd traditie de muncé, de seriozitate si disciplind pe care cadrele didactice sau strdduit si o dezvolte, si o amplifice si si 0 ridice 1a nivelul cerinfelor societatii, A existat mereu un colectiv constant, serios, capabil si asimileze cadrele tinere, inoculdndu-le spirital de responsabilitate fat de tinerii dati in grija si fata de propriul nivel de competent profesionala. Pentru perioada 2013-2017, se va realiza: * Conceperea unui sistem riguros si coerent de recrutare a personalului didactic, de monitorizare si evaluare a acestuia; © Stabilirea unor criterii precise vizind perfectionarea personalului didactic; * Actualizarea periodicd, in fiecare an, a fisei postului; ‘© Atragerea si stimularea personalului didactic in conceperea de programe si proiecte la nivel intern i extern; © Evaluarea personalului didactic in functie de performanfele scolare si extrascolare; 3.3. Personalul tehnico-administrativ si de serviDe calitatea prestatiei acestuia, determinati de pregitirea corespunzitoare pentru specificul activititii concrete desfigurate, depinde, in mare misurl, calitatea procesului de invatimant. Personalul didactic auxiliar cuprinde: secretar sef - 1 norma - secretar - 4 norma + analist programator ~ 1 norma ~ administrator financiar -1 norma - administrator patrimoniu - % norma Personalul nedidactic cuprinde: ~ un muncitor calificat - doug ingrijitoare ~ un paznie Personalul didactic auxiliar $i nedidactic va efectua o serie de activitaji, cum ar fi: ~ pregitirea sililor pentru buna desfésurare a orelor de curs in cele mai bune condifii; — mentinerea curdteniei si igienizarea tuturor spatiilor; — repararea mobilierului deteriorat; — intrejinerea in stare perfecta de functionare a tuturor instalatiilor; — derularea, gestionarea si prognoza activitifilor financiar contabile; — intocmirea situafiilor statistice gi a materialelor operative catre 1.S.1.; — intocmirea si elaborarea documentelor scolare; — pastrarea evidenjei documentelor privind miscarea elevilor si a cadrelor didactice din seoales; — intocmirea comenzii pentru manuale gi distribuirea lor; = athivarea documentelor conform normativelor sn vigoare; — procurarea materialelor necesare curafeniei si a altor consumabile ( hartie de xerox, tus pentru xeroxuri ,ete.),precum si repartizarea lor; Pentru perioada 2013-2017, se va urmari in mod deosebit: * cresterea performanjei_managementului institufional, a activitajilor de administrafie, de contabilitate, de secretariat si informatizare; + fntr-un timp cét mai scurt, angajarea unei ingrijitoare, deoarece cele douda repartizat doua femei beneficiare a ajutorului social si presteze zilele de muneé la scoala); 4, CURRICULUM-UL $I TEHNOLOGIA DIDACTIC. 4.1. Obiective gi prioritati curriculare Legea Educatiei Ni invataméntul primar si gimnazial se axeazii pe 8 domenii de competente-cheie care determina profilul de formare a clevului: male, in art 68, precizeaz&: ,,Curriculumul National pentru nationale; b) competente de comunicare in limbi strdine; c) competente de baz de matematica, stiinte si tehnologie; 4) competente digitale de utilizare tehnologiei informatiei ca instrument de invatare si cunoastere; ) competente sociale si civice; #) competente antreprenoriale; 8) competente de sensibilizare si de expresie culturala; h) competenta de a invata sa inveti.” Prin planul cadru se fixeaz numarul de ore de formare colectiva care variazi dupa cum urmeaz&: ciclul primar intre 20 si 24 ore/siptiménd, iar la ciclul gimnazial intre 26 si 30 ore/siptamana. Deoarece planul cadru are caracter obligatoriu, se incearcd organizarea activitatilor instructiv-educative astfel inet si fie atinse toate obiectivele dar totusi si nu se ajungi la suprasolicitarea elevilor.O parghie care este la dispozitia scolii este intocmirea orarul . Desi se lucreazi pe doua schimburi, se incearc& si se jin cont de solicitarea diferitelor discipline,de necesitatea sarcinilor independente necesare pentru fiecare materie in parte precum si de principiile stiintfice de intocmire ale acestuia.Privind randamentul scolar pe parcursul unei zile, in studiile de specialitate se indic& un nivel scizut al capacititii de concentrare intre orele 12°° - 138, care incepe s& creasca usor intre orele 14” — 15 , are un maxim in jurul intre 16° — 17°, dupa care se observ o scddere accentuati a interesului scolar. in cursul sptiménii, capacitatea de lucru a elevilor este mai redusa in prima si ultima 2i lucritoare, creste treptat marti si miercuri, iar joi se simte o micsorare a gradului de interes. Regimul zilnic, pe ore din zi si siptiménal pe zile de activitate, genereaz otis configuratie a curbei de efort, mai ales in perioada in care se organizeazi actvititi aeextrascolare, ceea ce face ca elevii si profesorii sii depund eforturi considerabile pentru a finaliza programul zilei. Orarul este organizat in reperele 8-13 pentru ciclul primar si 12-18 pentru ciclul gimnazial, cu respectarea incarc&rii pe diferite cabinete si laboratoare astfel incat Si se asigure o folosire judicioasa a acestora in procesul de instructie. in organizarea activitatilor extracurriculare se va incerca asigurarea complementaritiii fata de activititile curriculare, si se vor organiza punctual de fiecare data, prin negociere directa profesor-elev. Astfel, C.D.$. este alcatuit din; limba englezA (,,English is fun!” la clasele I, ,,English through rhymes and stories” la clasele a II-a, ,,English through games” la clasele a Ill-a, ,,The wonderful world of fairy tales” 1a clasele a IV-a), ,,Utilizarea calculatorului” (la toate clasele ciclului gimnazial) si pentru a doua disciplina opfionala volei si handbal. parte din elevi sunt implicafi si in ansambluri sportive (handbal si volei), precum si intr-un ansamblu coral 4.2, Organizarea rafionald a procesului de invayamant Timpul este prin excelenfé o resursé limitat& gi el se compune din trei componente majore: timpul de munca, timpul liber si timpul de odihnd. Din punctul de vedere al utilizarit timpului de munci de c&tre elevi, ne referim la timpul alocat de c&tre acestia pentru activititile colective de invatare si activitatile individuale de invatare. O simpla analizi a timpului pe care elevul il aloc celor doud tipuri de activititi de invatare, ne conduc spre concluzia c& programul impus de scoala depaigeste cele opt ore de mune&, lucru care duce la oboseala, stres, diminuarea capacitifii de invajare, si chiar la diminuarea motivatiei invagarii, Luand in considerare cele spuse, analiza timpului de invajare trebuie s& constituie reperul central in funcjie de care se delimiteazi si se dimensioneazi celelalte componente ale timpului de care elevul dispune. Analiza timpului de invajare trebuie s& permité, pentru a fi utild in distribuirea rafionaldi a resurselor temporale, delimitarea cét mai precisd a diferitelor modalititi ale inva pe care 0 ocupa in cronologia activitatilor cotidiene, siptimanale, semestriale, desfisurate de elev. Astfel, scoala si-a propus ca in aleituirea orarelor scolare s& se jin& cont de efortul intelectual necesar unei bune pregitiri, creandu-se un echilibru, de altemarea disciplinelor cu un grad mai mare de efort cu cele la care cantitatea de timp consumat pentru invajare este mai mic, Activitijile colective de invijare alterneazicu cele individuale. in scopul utilizatii avea in vedere urmatoarele criterii:1,Cel mult doua clase si aiba simultan educaie fizica 2.Programarea orelor de fizici, chimie, biologie si informati in laboratoarele de specialitate existente; 3.Orele care solicitd elevilor un efort psihic mai mare se vor planifica, de reguld, 1a inceputul programului zilnie; 4, Profesorii care au completare de norma in scoala noastra vor avea orele planificate in zile diferite fata de cele in care igi desftigoard activitatea in cealalta gcoald. Desfiurarea programelor de pregitire suplimentard (meditatii si consultatii, atét pentru recuperare, cét si pentru pregatirea suplimentara a elevilor capabili de performanta), se va derula in afara orelor de curs prevazute in orar. in perioada urmatoare se va urmari: = intocmirea orarului in concordan{a cu metodologia didactica; — stabilirea timpului maxim de invafare pe fiecare disciplina; — desfasurarea orelor de citre clasele a VIII-a dimineata; — realizarea unor programe si planificari speciale pentru copii cu cerinfe educative speciale si integrarea lor in scoala de masa; — prevenirea abandonului scolar prin programe de consiliere; 4.3. Tehnologia didactica in cadrul proiectarii didactice, un proces amplu de anticipare a ceea ce profesorul doreste si realizeze impreund cu elevii s&i, pentru realizarea obiectivelor propuse, un loc important il ocupa elaborarea strategiilor didactice. in aceasti etapa a proiectitii didactice, profesorul alege metodele si procedeele didactice, selecteazi materialele didactice necesare, alege mijloacele tehnice de invatZimant atunci cind materialele didactice presupun folosirea lor si stabileste cea mai eficienta imbinare a metodelor si mijloacelor care s& asigure atingerea obiectivelor propuse la un nivel de performanfa cét mai inalt, cu majoritatea elevilor. Cu ajutorul strategiilor didactice, profesorul dirijeaz actiunea instructiva, 0 controleazd si o regleazi. in scopul atingerii obiectivelor propuse, in elaborarea strategiilor didactice, se va urmari: — focalizarea demersului didactic pe achizitiile elevilor, pe formarea de-competente, de ansambluri structurate de cunostinje si deprinderi care si Veenrezolvarea in contexte diferite a unor probleme caracteristice unui domeniu, precum gi modificari pozitive de atitudine; ~ utilizarea metodelor activ-participative, centrate pe elev, care asigura participarea constienta a elevilor la actul de invafare; — diversificarea formelor de organizare a procesului de invafimént, stiut fiind faptul c& invafiméntul frontal asigur& eficienA in insusirea elementelor de baz&, a nofiunilor esenfiale si a tehnicilor de munca intelectualA, iar cel individual si pe grupe de elevi este recomandat in scopul aplicarii, demonstrarii sau exersirii in forme multiple a cunostinfelor dobéndite in activitatea frontala, find premisa formarii priceperii elevilor de a invafa singuri, a cultivarii creativitatii, gandirii independente; — adaptarea confinuturilor la capacitiile si motivatiile elevilor; ~ adaptarea ritmului gi intensitatii lectiei la posibilitajile de asimilare ale elevilor; = reducerea aspectului pur teoretic al cunostinfelor transmise si accentuarea aplicabilitafii practice ale acestora, prin imbinarea activitijilor teoretice cu cele practice; ~ cresterea ponderii activitijilor desfigurate in cabinete si laboratoare cu scopul accentuati laturii formative a procesului de invajémant; = folosirea unor strategii de evaluare pentru objinerea unor informatii referitoare Ia activitatea de invajare a elevilor si folosirea lor pentru proiectarea didactica; = folosirea metodelor de evaluare moderne ( portofolii, proiecte, etc) = orientarea evaluarii asupra capacitajii de gandire critica a elevilor, precum si asupra abilitajii lor de aplicare in practic a cunostin{elor dobandite; — utilizarea in activitatea didactic a materialelor didactice existente ( fiecare clasi dispune de un videoproiector) pentru sprijinirea invajirii individuale si de grup; 5. ACTIVITATEA PEDAGOGICA SI STIINTIFICA 5.1, Organizarea activitajii metodico-pedagogice itatea un numar de 54 de cadre didactice care colaboreazi in scoala igi desfigoard acti Pentru a fnbumlt medial geolar gl pent a dobind noi eunogtine fn domenisl pedagogic, contribuind Ja viata intelectual a scolii si a comunitdfii, la cresterea cali propria dezvoltare profesionala.