De ce doreşte oraşul

dumneavoastră să participe
la competiţia pentru titlul de
Capitală Europeană a Culturii?
 Because
Pentru că
Europa are cu adevărat nevoie să audă povestea noastră. E o poveste
despre Unitate,
Europe credinţa
really needs to profundă
hear our care
story.stăIt’s
în ainima
storyorașului nostru. Iar
about Unity,
the
Albabelief
Iulia arthat liesfi in
putea the Europei.
Inima heart of Eour city.ca
timpul And our citysă-și
europenii couldcaute
be The Heart of Europe. It’s time for Europeans to search
propriul Vis European. Dar, în primul rând, trebuie să ne uităm profund for
their own European
în sufletul nostru și săDream.
înţelegemBurcine
first, we need
suntem to look
și înspre ce deep
ne îndreptăm.
into our soul and understand who we are and where we’re
Din motive
going. ce vor fi prezentate
For reasons that will be înfurther
continuare, Alba IuliaAlba
presented, esteIulia
cheiaiscătre
asufletul
key toEuropei,
Europe’so oglindă multi-faţetată
soul, a multifaced care reflectă
mirror toate lucrurile
that reflects all the în
care Europa
things Europe crede, toate aspiraţiile
believes și provocările
in, the aspirations andinterioare.
inner struggles.
Alba Iulia,cunoscut
Alba Iulia, also known as TheUnirii,
ca Orașul City eOfprobabil
The Union -
cel maiisinteresant
probably loc de
the most interesting place you’ve never heard of, the under-
care from
dog nu aţiEurope’s
auzit niciodată, jucătorul neașteptat
“No-man’s-land”, din “Ţinutul
the archetypal rebel;Nimănui”
it’s al
Europei, arhetipul rebelului; este povestea unui oraș
the story of an old city, from its ancient Roman past to the vechi, din trecutul
său antic olden
glorious romandays
la zilele glorioase,
of the de aur,
Medieval din timpurile
times, medievale,
its incredibly mul- e
ticultural
trecutul luipast, becoming
multicultural the indisputable
incredibil, symbol
devenit simbol of unifica-
al unificării, al lui
tion and togetherness for a whole country in the modern
“împreună” pentru o ţară întreagă în timpurile moderne, trecerea în
times, the fall into disgrace, irrelevance and decay and the
dizgraţie, irelevanţă, apoi decăderea, dar și revenirea spectaculoasă,
city’s impressive return, right after the country joined the
imediatbuilding
Union, după ce România a intrat însupport
on the European Uniune, and
bazându-se pe suportul
solidarity to și
solidaritatea
build europeană
a new future, să-și construiască
starting with the city'sun nou viitor,heritage.
cultural cu rădăcinile în
moștenirea culturală a orașului.

4
Alba Iulia este acum una dintre cele mai
Alba Iulia is now one of Eastern Europe's
impresionante
most impressive povești
successde stories.
succes ale Europei
It is now de
Est. Afor
time venit momentul
Alba ca Alba
Iulia to say “ThankIulia să spună
You
Europe” and give
“Mulţumesc, something
Europa!” back.
și să ofere 2021
ceva is
înapoi.
the
2021year
va fiwhen wecare
anul în will vom
finally
aveahave the op-
în final șansa să
portunity to do so. It is time for Alba Iulia
facem
to acest lucru.story
tell Europe the Este timpul ca Albamade
of a rebirth, Iulia să
spună Europei
possible by thepovestea
spirit of unei
unity.renașteri, devenită
posibilă prin spiritul unirii.

Orașul
The Unirii,
City Of ThesalvatUnion,
și renăscut
savedprin
andunitate.
reborn Cethrough
simbol pentru
unity.spiritul
What
european! Exact povestea pe care Europa are nevoie
a symbol for the European spirit. Exactly the story thatsă o audă.
Europe needs to hear.
Povestea de succes de care Europa are nevoie.
The story of success that Europe needs.
O poveste ce va fi spusă prin cultură urbană, noi tehnologii, iniţiative
Asociale
storyșithat will alternativă.
educaţie be told through urban culture, new technolo-
gies, social entrepreneurship or alternative education.
Introducere
Consideratii generale

6
ANEXA 1
FORMULAR DE
CANDIDATURĂ
Introducere
Consideraţii generale
- De ce doreşte oraşul dumneavoastră să
participe la competiţia pentru titlul de
Capitală europeană a culturii?
Pentru că Europa are cu adevărat nevoie să
audă povestea noastră. E o poveste despre Unitate,
credința profundă care stă în inima orașului nostru. Iar
Alba Iulia ar putea fi Inima Europei.
E timpul ca europenii să-și caute propriul
Vis European. Dar, în primul rând, trebuie să ne
uităm profund în sufletul nostru și să înțelegem cine
suntem și înspre ce ne îndreptăm. Din motive ce vor
fi prezentate în continuare, Alba Iulia este cheia către
sufletul Europei, o oglindă multi-fațetată care reflectă
toate lucrurile în care Europa crede, toate aspirațiile și
provocările interioare.
Alba Iulia, cunoscut ca Orașul Unirii, e
probabil cel mai interesant loc de care nu ați auzit
niciodată, jucătorul neașteptat din “Ținutul Nimănui”
al Europei, arhetipul rebelului; este povestea unui
oraș vechi, din trecutul său antic roman la zilele
glorioase, de aur, din timpurile medievale, e trecutul
lui multicultural incredibil, devenit simbol al
unificării, al lui “împreună” pentru o țară întreagă în
timpurile moderne, trecerea în dizgrație, irelevanță,
apoi decăderea, dar și revenirea spectaculoasă, imediat
după ce România a intrat în Uniune, bazându-se pe
suportul și solidaritatea europeană să-și construiască
un nou viitor, cu rădăcinile în moștenirea culturală
a orașului. Alba Iulia este acum una dintre cele mai
impresionante povești de succes ale Europei de Est.
A venit momentul ca Alba Iulia să spună
“Mulțumesc, Europa!” și să ofere ceva înapoi. 2021
va fi anul în care vom avea în final șansa să facem
acest lucru. Este timpul ca Alba Iulia să spună Europei
povestea unei renașteri, devenită posibilă prin spiritul
unirii. Orașul Unirii, salvat și renăscut prin unitate.
Ce simbol pentru spiritul european! Exact povestea pe
care Europa are nevoie să o audă. Povestea de succes
de care Europa are nevoie. O poveste ce va fi spusă
prin cultură urbană, noi tehnologii, inițiative sociale și
educație alternativă.
În Italia se spune că “toate drumurile duc la
Roma”. În România se spune că “orice român trebuie
să ajungă măcar o dată în viață la Alba Iulia”. Alba
Iulia este un oraș al emoțiilor, un spațiu care nu
lasă indiferent vizitatorul și care-l transpune într-o
poveste. Alba Iulia provoacă, putând transpune peste
harta orașului o hartă a sentimentelor și gândurilor
născute din interacțiunea cu orașul. Putem semnaliza
acest lucru interactiv: Have you ever thought of…? și
pune la dispoziție turiștilor, fie prin panouri pe care
pot scrie, fie printr-o aplicație care-i întreabă ce simt
într-un anumit loc, posibilitatea de a-și exprima on
the spot sentimentele și ideile provocate de un anumit
loc din oraș. Dar și orice european merită să vină la
Alba Iulia, pentru a trăi, alături de comunitatea locală,
experiențe culturale unice, și a fi o parte activă din această
reconstrucție. Pentru că asta înseamnă unitatea – noi știm
mai bine ca oricine, am trăit și retrăit renașterea prin
unitate și prin asumarea diversității de mai multe ori.
2021 va fi o bună ocazie pentru a dialoga
cu alți europeni despre cetățenia culturală, despre
unitate și diversitate. Cum ar fi, de exemplu, ca
berlinezii să vină la Alba Iulia pentru a asculta Berliner
Filarmoniker cîntînd în aer liber, între zidurile Cetății?
Sau britanicii să vină la Alba Iulia pentru a vedea
un spectacol Shakespeare montat în curtea Palatului
Arhiepiscopiei Catolice? Sau bulgarii să vină la Alba
Iulia pentru a asculta Le Mystère des Voix Bulgares
cîntînd în curtea interioară a Catedralei Ortodoxe?
Sau maghiarii să vină la Alba Iulia pentru a asista la
un recital de poezie în limba maghiară, în Catedrala
Romano-Catolică, veche de o mie de ani? Ar fi un alt
fel de experiențe culturale. Și cum ar fi dacă, pentru
toate evenimentele, ar exista nu doar o colaborare între
artiști români și străini (asta e foarte simplu), ci ele
ar fi create împreună, imaginate și adaptate la spațiul
orașului Alba Iulia? Pare complicat sau ireal? Nu. We
bet on this.
7
 Prin caracterul său specific, Cetatea Alba
Carolina se înscrie ca o valoare importantă a
patrimoniului cultural local, naţional și internațional.
Conform Hotărârii Parlamentului României nr.
26/1994 Municipiului  Alba Iulia este recunoscut
oficial ca  „CETATE-SIMBOL  A MARII UNIRI
A ROMANILOR” iar prin Ordonanţa de Urgenţă
a Guvernului României nr. 93/2000, aprobată prin
Legea nr. 344/2001, întreg oraşul Alba Iulia şi zona
înconjurătoare sunt definite ca obiectiv de interes
naţional. Totodată Cetatea Alba Carolina este înscrisă în
Llista Monumentelor Istorice de grupa A (”monument
istoric de valoare națională și universală”). Cetatea
Alba Carolina este cea mai mare cetate din România și
este unică în Europa pentru elementele decorative care
îi ornamentează porțile de acces și bastioanele.
Alba Iulia a fost capitală încă de acum 2000 de
ani și este și în zilele noastre. O dovedesc patrimoniul
ei cultural, istoria, comunitatea cetățenilor care se
reconstruiește astăzi în jurul Cetății Alba Carolina.
Alba Iulia trăiește astăzi în jurul patrimoniului său
cultural și șansa dezvoltării sale durabile o reprezintă
cultura. Cultura este cheia schimbărilor sociale din
Alba Iulia, în spiritul toleranței, libertății, al deschiderii
spre valorile europene. După căderea comunismului
în România, orașul a renăscut o dată cu restaurarea
patrimoniului său cultural, printr-un program strategic,
care a beneficiat de o finanțare europeană consistentă
(peste 70 de milioane de euro). Cetățenii se implică
astăzi în procesul de refacere a vieții comunitare și au
redobîndit sentimentul apartenenței la viața orașului,
al identității locale.
Alba Iulia este privită, de aproape o sută de
ani, drept capitala simbolică a României. Iar sloganul
turistic al orașului este “Cealaltă Capitală”. Este un
oraș unic pentru români tocmai prin patrimoniul
său cultural și prin încărcătura sa simbolică.
Dar Alba Iulia are și o vocație de oraș cultural
european. Candidatura pentru titlul de Capitală
Europeană a Culturii exprimă dorința comunității
locale de a dezvolta acest proces de reconstrucție
a identității culturale a orașului la nivel european.
Considerată, în România, “capitală a Unirii”, Alba
Iulia poate îndeplini același rol în Europa. Despre
multe orașe din România se poate spune că au o
“vocație culturală europeană”. Alba Iulia are mai
8
mult decît atît. Are capacitatea de a reprezenta,
pentru Uniunea Europeană, ceea ce reprezintă
pentru România: un simbol al unirii și al diversității.
Uniunea Europeană are nevoie de “a new narrative”,
de o revenire la valorile sale fundamentale, care
aparțin culturii: uniunea politică, vamală ori
monetară sînt consecințe ale culturii europene. Se
spune de cîtva timp că Uniunea Europeană trebuie
să-și redescopere sufletul. De cînd a apărut criza
economică, dezbaterile pe această temă au devenit
și mai intense. Chiar Comisia Europeană a lansat o
asemenea inițiativă: “A New Narrative for Europe”.
Dezbaterea și reafirmarea acestor valori
fundamentale pot porni din Alba Iulia, prin acest
proces de candidatură la titlul de Capitală Culturală
Europeană. Pentru că Alba Iulia are vocația unirii.
Alba Iulia a fost, în epoca romană, sediul
Legiunii a XIII-ea Gemina, cel mai important centru
urban din Estul Imperiului Roman. Urmele castrului
roman se văd și astăzi: cercetări arheologice recente
au pus în valoare elemente semnificative ale vieții
urbane din Antichitatea romană. Comandamentul
legiunii împreună cu zona de tezaur, zidurile originale
de castru, un lapidarium, reconstituri sunt astăzi pus
în valoare prin intermediul unui spațiu expozițional
de o valoare deosebită, unic ca anvergură în România,
pretabil atât pentru vizitare, cât și pentru organizare de
evenimente culturale sau educaționale, de cercetare.
Alba Iulia, așadar, are de spus povestea vechimii
europene, prin civilizația romană care a avut aici un
spațiu important.
Orașul nostru a fost, în secolele XVI-XVII,
capitala Transilvaniei. Principii transilvăneni – de
origine maghiară – au avut reședința aici. Și nu a fost
doar capitala politică și administrativă, dar și un
important centru cultural și nod comercial. În timpul
domniei principelui Gabriel Bethlen (1613-1629),
de pildă, orașul a cunoscut o importantă dezvoltare
economică și culturală. Pentru a stimula comerțul,
principele a acordat evreilor dreptul de a se stabili
în interiorul cetății. Așa s-a constituit cea mai veche
comunitate evreiască de pe teritoriul României
recunoscută oficial. Cimitirul evreiesc – cel mai
mare și mai vechi din România – și sinagoga, precum
și alte vestigii ale prezenței culturale evreiești sînt
astăzi puse în valoare de autoritățile locale. Nu mai
există o comunitate evreiască în Alba Iulia care să
poată gestiona patrimoniul cultural, așa încît el va fi
preluat și conservat de administrația orașului. La fel
se întîmplă cu o bună parte a patrimoniului cultural
maghiar și german: istoria a făcut ca aceste etnii
să fie, astăzi, reduse numeric în populația orașului.
Dar în urma lor a rămas un patrimoniu cultural și
religios foarte bogat, a cărui punere în valoare face
parte din strategia culturală a municipalității.
Alba Iulia are de spus, așadar, povestea
vechii diversități culturale a Europei Centrale și
de Est, de la valorile fondatoare – reprezentate
de civilizația romană – pînă la epoca actuală. Nu
întotdeauna relațiile între etnii și popoare au fost
pașnice în Europa (și mai ales în acest spațiu). Dar
Alba Iulia și-a asumat trecutul și îl poate exprima în
toate dimensiunile sale: și unirea, dar și “divorțul”,
și unitatea națională, dar și diversitatea etnică,
antropologică și culturală.
La începutul secolului al XVIII-lea, autoritățile
din Imperiul Habsburgic au decis edificarea unei
fortificații de tip Vauban (la care s-a lucrat între
1715-1738), după planurile unui arhitect italian
(Giovanni Morando Visconti). Bine conservată pînă
astăzi, Cetatea Alba Carolina a reprezentat inima
și centrul de referință pentru evoluția ulterioară a
orașului. La sfîrșitul aceluiași secol, Episcopul
Ignàc Batthyàny a fondat Biblioteca Batthyaneum,
care cuprinde 72.000 de manuscrise și cărți vechi.
Este, de fapt, un tezaur al culturii europene vechi,
o sinteză documentară unică. Dacă, prin absurd, ar
dispărea urmele vechii culturi scrise europene, s-ar
putea reface aproape totul pornind de la colecția din
Biblioteca Batthyaneum.
Alba Iulia are de spus, așadar, povestea vechii
culturi europene și a originilor sale.
În epoca modernă, orașul nostru a devenit
capitala Unirii: în 1918, la Alba Iulia s-a semnat
documentul prin care Transilvania s-a unit cu
România, iar Declarația de la Alba Iulia cuprinde
cîteva principii ale statului modern care au
fost incluse în Constituția României din 1923.
Modernizarea României a pornit, așadar, din valorile
exprimate în documentul adoptat la Alba Iulia:
1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele
conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra
şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul
său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în
corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie
cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă
confesională pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat
democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul
obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod
proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de
ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire,
libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
Aceste principii sînt valabile și astăzi, în orice
țară europeană. Dar în 1918, cînd au fost redactate
de cîțiva intelectuali din Alba Iulia și adoptate de o
adunare a la care au participat reprezentanți de pe tot
teritoriul Transilvaniei, erau inovatoare pentru cultura
politică din România.
Alba Iulia are de spus, așadar, povestea
modernizării statului român și a unificării sale în jurul
valorilor modernității europene.
În 1922, primul rege al României Unite –
Ferdinand – a fost încoronat la Alba Iulia, iar ultimul
rege al României (detronat de comuniști în 1947),
Mihai, a purtat titlul de Voievod de Alba Iulia. Orașul
nostru are de spus, așadar, povestea monarhiei – care
a reprezentat o perioadă importantă în modernizarea
României.
După al doilea război mondial, în timpul
comunismului, Alba Iulia a devenit un oraș de provincie
neglijat de autoritățile centrale. Industrializarea
socialistă i-a creat probleme (demografice, de mediu și
altele). Cetatea Alba Carolina s-a aflat în administrarea
Armatei, care a transformat-o în cazarmă. Inima
orașului a fost, practic, un spațiu interzis pentru propriii
cetățeni. Istoria a fost cenzurată sau instrumentalizată
de propaganda oficială a regimului. O bună parte a
patrimoniului cultural a fost neglijat și s-a degradat.
Mulți cetățeni – în special evrei și germani – au emigrat.
Pentru un oraș cu o valoare simbolică și culturală atît de
mare, regimul comunist care a afectat țările din Europa
9
Centrală și de Est a avut efecte mai puternice, pentru
că a degradat considerabil însăși identitatea istorică și
culturală și sensul de a fi al comunității umane.
Alba Iulia are de spus, așadar, în felul său
propriu, povestea unei jumătăți din Europa după al
doilea război mondial, de la Holocaust la sfîrșitul
regimurilor comuniste din 1989.
După căderea comunismului, Alba Iulia
a început un proces de revenire la normalitate și de
reconstrucție comunitară. Viziunea municipalității
s-a axat pe un adevăr simplu: trebuia reconstruită
inima orașului, trebuia redată cetățenilor Cetatea Alba
Carolina. A fost un proces îndelungat și complicat,
care a început cu preluarea juridică a spațiului Cetății
din administrarea Armatei și trecerea sa în proprietatea
orașului. A urmat un proiect amplu de restaurare
(cu finanțare europeană), care s-a încheiat în 2014.
În paralel cu refacerea Cetății, municipalitatea a
planificat dezvoltarea sustenabilă a orașului pe baza
patrimoniului său cultural. În fiecare an, calendarul
evenimentelor culturale din oraș a devenit tot mai
bogat. Astfel, un oraș căruia îi lipsesc unele instituții
culturale permanente (teatru, filarmonică, operă) a
ajuns un fel de capitală ad-hoc pentru arte: spațiul
Cetății este populat de concerte, expoziții, spectacole
de teatru, festivaluri diverse. În paralel, artiștii și
oamenii de cultură locali au început să-și organizeze
propriile activități. Cetățenii au “luat cu asediu”
Cetatea, devenind tot mai participativi.
“Prima mare fază a proiectului de aducere la
viaţă a Cetăţii istorice s-a încheiat cu un mare succes.
Nu numai că proiectul are o acceptare publică durabilă
şi consistentă de invidiat (valorizare, acceptare,
participare, implicare) în procente de peste 90%, că
brandul „Cealaltă capitală” este concretizat şi la
nivel de reprezentare publică, dar cetăţenii oraşului au
devenit şi devin în ponderi de peste 2 treimi implicaţi
ca agenţi de promovare şi multiplicare a proiectului.
Acesta este deja parte a identităţii locale. Cetăţenii se
simt co-acţionari la proiect. Vor să îl transforme într-
un produs economic de care să beneficieze fiecare. Vin
cu propuneri de îmbunătăţire: mai multe spaţii verzi,
zone de agrement, promovarea Cetăţii în ansamblul ei,
o mai mare densitate a evenimentelor şi activităţilor
culturale”. (Barometrul Comunității Locale 2014,
10
Centrul de Cercetări Sociologie, Universitatea “1
Decembrie 1918”, Alba Iulia).
Pe un fond solid, cultura în Alba Iulia este una
dinamică, modernă, de tip pop-up, apelând la resurse
mobile și dând dovadă de inventivitate, creativitate,
chiar în lipsa unor resurse substanțiale sau a unor
instituții dedicate, demonstrând o mare capacitate de
adaptare, flexibilitate și voință de schimbare. De aceea
spuneam că Alba Iulia este the underdog, orașul rebel
care nu se blochează în aspectele formale și găsește
cele mai neașteptate căi de a-și îndeplini visurile. Iar
cei mai dinamici sînt, desigur, tinerii.
Pentru a susține dezvoltarea culturală a
orașului, municipalitatea a gîndit și aplicat strategic și
alte proiecte. De exemplu, Alba Iulia a avut încă din
2013 cel mai modern transport public din România (cu
“stații inteligente”, Internet wireless în autobuze, plata
electronică a biletelor etc.). Transportul este organizat
în sistem metropolitan, deservind centrul reședință de
județ, dar și locuitorii a altor 6 localități poilicentric
situate în jurul municipiului. În total, peste 100000
de locuitori. Sînt în desfășurare mai multe proiecte de
infrastructură cu finanțare locală și europeană. De altfel,
Alba Iulia este orașul capitală de județ din România
care a absorbit cele mai multe fonduri europene pe
cap de locuitor (conform Băncii Mondiale) și este
singurul oraș din România care are un rating de la o
agenție internațională (Moody’s). Acestea sînt doar
cîteva semne ale faptului că dezvoltarea sustenabilă a
orașului este gîndită strategic și integrat.
Alba Iulia are de spus, așadar – într-un mod
convingător, pe baza rezultatelor obținute în ultimii
ani – povestea unei tranziții de succes de la comunism
la reconstrucția comunitară în spiritul valorilor
europene. Și, în următorii 10 ani – fie că va deveni
Capitală Culturală a Europei, fie că nu – Alba Iulia va
aplica, sistematic, viziunea strategică de dezvoltare
sustenabilă prin cultură.
Alba Iulia are, în straturile succesive ale orașului,
o identitate plurală: locală, națională, europeană.
Conștienți de aceste identități, cetățenii din Alba Iulia
le vor asigura, prin implicare și participare la proiectele
orașului, trecerea în era digitală.
Alba Iulia este capitala județului Alba. În
județul Alba există Țara Moților.
„Țară” este un termen care, precum în
Țara Bârsei, Țara Oașului, Țara Făgărașului, Țara
Hațegului, Țara Zarandului sau în Maramureș nu
implică neapărat vreun statut politic, social, sau
administrativ. În trecut a existat însă o regiune
administrativă cu numele de Arieș. „Țară” provine din
latina „terra” și se referă la o depresiune cultivabilă,
mai mult sau mai puțin izolată între Munții Carpați.
„Moți” poate fi o deformare a cuvintelor „munți”
(romanic) sau „moji” (slav, care înseamnă « bărbați »; a
dat și cuvântul „moși”), dar nu există probe documentare
și prin urmare, numeroase teorii au fost propuse. Moții
mai sunt cunoscuți și sub numele de topani (în germană
Die Topfer însemnând « căldărarii »).
Din cauza culorii blonde a părului și
ochilor albaștri, elemente mult mai frecvente aici
decât altundeva în rândul românilor, moții au fost
considerați fie descendenți ai celților, fie ai slavilor, ai
alanilor, sau ai triburilor germanice (Goți, Gepizi...).
Protocroniștii, firește, îi socotesc descendenți direcți
ai dacilor. Niciuna din aceste presupuneri nu poate fi
probată documentar sau genetic.
Regiunea are o istorie veche a rezistenței și
luptei pentru drepturi politice, economice și sociale, iar
mișcări ca răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan (1784-
1785) și partea română a Revoluției transilvănene de
la 1848 și-au avut originile în zonă.
Moții trăiesc în sate împrăștiate la altitudini
de peste 1.400 m, mai înalte decât orice alte așezări
permanente din România, și au o îndelungă tradiție
de expatriere economică, atât în țară cât și peste
hotare. (https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_
Mo%C8%9Bilor)
La o oră de drum de oraș, se află un ținut cu
totul special, în care vizitatorii pot vedea pe viu cum
trăiau strămoșii noștri. Pot descoperi tradiții culturale,
meserii vechi (uitate în multe țări din Europa), sărbători
autentice, un stil de viață apropiat de natură. Pot primi
o lecție de antropologie culturală pe viu, fără profesor,
într-un mod prietenos și firesc.
Între orașul care se modernizează și Țara
Moților în care tradiția face încă regula, Alba Iulia
poate spune povestea unei armonii naturale între
culturi vechi și noi, între stiluri de viață diferite care se
acceptă, se tolerează, se completează reciproc.
Alba Iulia este metafora Unirii. În istoria și
prezentul său se manifestă ideea pozitivă a integrării
europene, care este chiar inima proiectului european.
Alba Iulia candidează la titlul de Capitală Europeană a
Culturii pentru a demonstra că un oraș de proporții mici
poate fi – prin viziunea municipalității și participarea
cetățenilor – locul simbolic în care Europa se poate
exprima deplin, iar valorile europene pot redescoperi
a new narrative.
Alba Iulia is a small city with a great past. And
a challenging future. Dar Alba Iulia este exemplul viu
că se poate, că proiectul european și valorile europene
se regăsesc în gîndurile oamenilor și în dorința lor de
a alcătui o comunitate. Alba Iulia este o poveste de
succes a aderării la Uniunea Europeană. Nu pentru că
a restaurat Cetatea cu fonduri europene, ci pentru că
The Soul of Europe e viu în cetățenii săi.
În 2021, Alba Iulia – orașul cu vocația Unirii
– ar putea fi locul unde se va adopta un nou Tratat al
Uniunii Europene: un tratat al valorilor culturale, al
cetățeniei culturale europene și al diversității în unitate.
Titlul de Capitală Culturală Europeană 2021
ar oferi legitimitatea ca proiectele culturale derulate
cu succes până în prezent să-și continue impactul
de-a lungul următorilor ani, ar întări recunoașterile
oficiale ale eforturilor depuse de municipalitatea
Alba Iulia de a paria pe cultură ca pilon important al
dezvoltării durabile. Astfel, titlul ar fi complementar
recunoașterilor aduse până în prezent proiectelor
de punere în valoare a patrimoniului cultural și de
promovare a diversității culturale la nivel local,
național, european. Este cunoscut faptul că Alba Iulia
a obținut în anul 2011 titlul de Destinație Europeană
de Excelență la capitolul turismul și regenerarea
siturilor în cadrul competiției organizate de către
Comisia Europeană la nivelul statelor membre, sau
că Alba Iulia a fost premiat ca oraș cu Mențiunea
Specială a juriului celei mai mari Asociații culturale
din Europa – EUROPA NOSTRA, pentru conservarea
patrimoniului cultural. DG Regio promovează Alba
Iulia ca un exemplu de succes în atragerea de fonduri
destinate regenerării vieții orașului prin valorificarea
moștenirii sale culturale și istorice. De asemenea,
11
recent, dl. Jyrki Katainen – vicepreședintele Comisiei
Europene a premiat cu premiul I Municipiul Alba Iulia
la Gala Fondurilor Structurale din România, secțiunea
dedicată valorificării patrimoniului – Bucuroși de
oaspeți, confirmând calitatea și impactul investițiilor
susținute de Uniunea Europeană alături de Guvernul
României în Alba Iulia.
- Oraşul dumneavoastră are în plan implicarea
zonei limitrofe? Explicaţi această opţiune.
Zonele marginale ale orașului sunt deja
implicate în programele culturale ale orașului.
Încă de la începutul proiectului strategic de
restaurare a Cetății și a integrării vieții cetățenilor
prin cultură, Alba Iulia a oferit un spațiu unic pentru
diverse manifestații culturale. În Alba Iulia nu
există instituții culturale permanente (spre exemplu
teatru, filarmonica, opera). Câteva dintre orașele
din Transilvania care au candidat pentru titulatura
de Capitală Culturală Europeană (Timișoara, Cluj-
Napoca) au teatre prestigioase cu piese în limba
română, maghiară și germane, orchestra simfonice și
opera. Sibiu, oraș situat la 70km față de Alba Iulia, a
fost declarant Capitală Culturală Europeană în anul
2007. Față de aceste orașe, dezavantajul orașului
Alba Iulia este lipsa unor astfel de instituții culturale
permanente.
Municipalitatea a decis să transforme
dezavantajul în avantaj, oferind ceea ce are Alba
Iulia unic: spațiul deschis al celei mai mari Cetăți din
România. Cea mai mare SCENĂ. Cel mai mare Decor.
În ultimii ani, acest spațiu a devenit locul de desfășurare
al unui repertoriu cultural pe care nu-l poate prezenta
nici un alt oraș. În acest spațiu au cîntat orchestre
simfonice, au fost prezentate spectacole de dans, de
teatru, s-au proiectat filme, s-au montat spectacole de
lumini, s-au organizat expoziții pe zidurile Cetății, au
avut loc festivaluri de rock, folk și jazz. Practic, orice
domeniu al artei și culturii poate fi găzduit în spațiul
Cetății. Artiștii tradiționali din zona Transilvaniei și
din localitățile județului Alba au la Alba Iulia un loc
privilegiat de manifestare.
La Alba Iulia se organizează festivaluri în
colaborare cu instituții și organizații neguvernamentale
12
din alte orașe apropiate. De exemplu, Festivalul de
muzică și film este realizat în colaborare cu TIFF
Cluj (Transilvania International Film Festival), iar
Sibfest (Festivalul Internațional de Teatru din Sibiu) a
prezentat în spațiul Cetății unele spectacole din cadrul
festivalului.
Practic, cetățenii din Alba Iulia au, de-a lungul
unui an, un repertoriu de evenimente culturale selectate
din tot ce e mai bun în producția culturală a unor
orașe mai mari decît Alba Iulia, cu mai multe resurse
(inclusiv din București). Iar în ultimii ani, înclusiv din
străinătate. Efectul acestei deschideri către colaborarea
cu instituțiile culturale din alte orașe este apariția unei
“migrații culturale” către Alba Iulia: locuitori din zona
Transilvaniei, dar și din regiuni mai îndepărtate ale
României, vin la Alba Iulia nu numai pentru a vizita
orașul, dar și pentru a participa la evenimente culturale
la care nu pot asista în orașul lor.
Această strategie va continua în anii următori,
pînă în 2021 și după aceea, pentru că a dat deja rezultate.
Avem intenția să încheiem acorduri de parteneriat
cu instituții culturale din alte orașe ale Transilvaniei
(Sibiu, Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Brașov, Timișoara)
în urma cărora să deschidem spațiul Cetății pentru alte
manifestări culturale.
Dar e mai mult decît atît. Vrem să transformăm
dezavantajul în avantaj. Alba Iulia nu are cîteva
instituții culturale importante: teatru (avem doar un
mic teatru pentru copii sau o orchestră de cameră, un
centru cultural județean), filarmonică, operă. Dar are
spirit. Are suflet. Experiența evenimentelor culturale
organizate în ultimii ani în Cetate ne-a demonstrat
că publicul din Alba Iulia și din împrejurimi este
foarte deschis spre tot ce înseamnă cultură și artă –
de la Carmina Burana, Aida, La Traviata (concerte
organizat în 2013, 2014, 2015) la spectacole de dans
contemporan, ori teatru experimental. Așa încît vrem
să transformăm întregul oraș într-un spațiu cultural
flexibil, adaptabil pentru orice tip de manifestare.
Instead of focussing all activities on already established
and institutionalized cultural sites, many events can be
implemented in unexpected locations: the city is full
of squares, apartments, street corners, parks, hotels,
churches, backyards, restaurants...
 În loc să focusăm toate activitățile pe situri
culturale deja formate și instituționalizate, multe
evenimente pot fi implementate in locații neașteptate:
orașul este bogat în piețe, apartamente, colțuri de
stradă, parcuri, hoteluri, biserici, curți interioare,
restaurante...
Implicarea zonei adiacente orașului este,
așadar, necesară și inevitabilă și se va realiza în trei
moduri.
Pe de o parte, instituțiile culturale din
orașele apropiate (care au o infrastructură culturală
permanentă mai bună decît a noastră) vor avea la Alba
Iulia un “sediu temporar” în care își vor putea prezenta
producțiile sau vor putea experimenta formule artistice
noi, pe care nu le pot realiza în sălile lor permanente.
Meșterii tradiționali din Țara Moților (cea mai
populată zonă montană din România, cea mai bogată
din Europa – zăcaminte de aur, argint, cupru, lemn,
TRADIȚII POPULARE etc) și din toată Transilvania
sînt deja prezenți sistematic în calendarul cultural al
orașului, Alba Iulia tinde să devină un centru pentru
arts & crafts & handmade. Artiștii tineri independenți
vor primi spațiu pentru inovațiile și experimentele
lor în diverse zone ale orașului: există destule clădiri,
foste depozite ori hale industriale care vor fi recuperate
în scopuri culturale. Mai mult decît realizarea de
parteneriate cu instituții culturale, Alba Iulia poate
realiza un concept al unificării și dialogului între arte
și artiști în spațiul orașului, într-un mod coerent.
Pe de altă parte, publicul din zonă va fi atras
să participe la evenimentele culturale din Alba Iulia
pentru a trăi un alt fel de experiențe culturale și umane.
Orașul nostru are doar 63.000 de locuitori. Vrem să
construim o comunitate mult mai numeroasă, în jurul
valorilor culturale. Am reușit deja să facem asta prin
unele dintre evenimentele pe care le-am organizat.
De exemplu, la Festivalul Dilema veche (organizat
în colaborare cu Dilema veche, cea mai prestigioasă
revistă culturală din România) aproximativ 80% din
audiență (conform Barometrului local) este formată
din oameni veniți din afara orașului, special pentru
Festival. Ceea ce apreciază publicul este tocmai
spiritul orașului în timpul Festivalului, atmosfera de
comuniune ad-hoc, în care artiștii și spectatorii se simt
legați de aceleași valori. Vrem și putem să extindem
acest spirit la scară europeană.
În al treilea rînd, Alba Iulia va implica în
strategia sa culturală și în evenimentele din 2021
potențialul cultural al județului Alba. Căci nu este
doar capitala administrativă, ci și – mai ales – capitala
culturală a acestui județ unic în România. În satele din
zonă se păstrează foarte bine stilul de viață tradițional,
artele și meseriile vechi, arhitectura populară. Există
un întreg tezaur încă viu. Modenizarea pătrunde și
aici, desigur, dar noi vrem să conservăm ce avem: nu
doar ca patrimoniu, ca “documente” care să vorbească
despre trecut, ci ca resurse pentru dezvoltarea socială
și economică a zonei. Vrem să stimulăm, sistematic,
identificarea și articularea formală a diferitelor instanțe
ale specificului local și transformarea lor în normative
de proiectare pentru arhitectura nouă.
Vrem să stimulăm economia socială în satele
din zonă pentru a dezvolta meșteșugurile tradiționale
(prelucrarea lemnului, a textilelor, broderia, pictura
pe lemn și pe sticlă), pentru că aceste activități pot
da un impuls agro-turismului și turismului cultural
și eoclogic în zonele limitrofe orașului și vor genera
atașament pe termen mediu și lung pentru locuitorii lor.
Există o tendință de depopulare în satele din județ (în
prezent, 60 de sate au sub 10 locuitori). Tendința poate
fi inversată prin valorificarea patrimoniului cultural
local. De exemplu, cîțiva tineri au avut inițiativa de
a restaura, prin atragerea de voluntari, o veche școală
abandonată și cîteva case tradiționale părăsite dintr-un
astfel de sat, iar intenția lor este de a “reînvia” satul
prin transformarea lui într-un muzeu în aer liber. Astfel
de inițiative pot fi multiplicate sistematic.
În aceeași ordine de idei, vrem să includem
în programele noastre tradiția exploatării aurifere. La
Roșia Montană se exploatează aurul de pe vremea
romanilor. Încercarea unei companii de a redeschide
exploatarea aurului a generat ample dispute în
România și în Europa. Vrem să ne asumăm această
temă în aspectele ei esențial culturale: reconversia
zonei, muzeificarea, păstrarea patrimoniului, dar și
exploatarea potențialului său economic și cultural.
Pe scurt, candidatura orașului Alba Iulia
afectează (și implică) înainte de toate nu spațiul,
nu numărul de locuitori, ci timpul: la o jumătate de
13
oră distanță de oraș, există un mod de viață foarte
asemănător celui de acum o sută și mai bine de ani.
Tradiția e vie, e trăită autentic în satele din zonă.
Prin programele noastre, o vom aduce direct în era
digitală. Ceea ce este, din nou, o formă de a transforma
dezavantajul în avantaj: deficitul de modernizare a
zonei face posibilă trecerea direct în era digitală, iar
the heritage poate conviețui cu the virtual heritage în
deplină armonie.
Evenimentele organizate cu ocazia Capitalei
Europene a Culturii se adresează nu doar locuitorilor
din Alba Iulia (63.000) și din Județul Alba (382.000,
care trăiesc în 10 orașe și 67 de comune), dar și celor
din cîteva mari orașe din apropiere, aflate la o oră sau
două distanță de Alba Iulia: Cluj (100 km, 300.000 de
locuitori), Tîrgu Mureș (100 km, 200.000 de locuitori),
Sibiu (50 km, 150.000 de locuitori), Deva (67 km,
61.000 de locuitori), Hunedoara (80 km, 60.000
de locuitori). Dacă includem și orașele mijlocii și
comunele din județele învecinate, ajungem la aproape
2,5 milioane de persoane care vor putea fi implicate
în programul Capitalei Europene a Culturii. Alba Iulia
este mai bine plasată pentru a atrage la evenimente
participanți din toată Transilvania decît alte orașe
transilvănene care participă la competiția pentru 2021
(Cluj,Timișoara, Brașov) atît din punct de vedere
geografic (se află în centrul Transilvaniei și e ușor
accesibilă), dar și ca încărcătură simbolică și culturală.
Totodată, se urmărește ca o parte din
evenimentele culturale organizate de Municipiul Alba
Iulia să se desfășoare în zonele din vecinătatea orașului,
deoarece Alba Iulia a dovedit de-a lungul timpului că a
conștientizat cât de important este ca dezvoltarea să se
realizeze împreună cu unitățile administrativ teritoriale
din vecinătate care împărtășesc aceleași nevoi, care se
confruntă cu aceleași provocări și care totodată pot
completa resursele de care dispune comunitatea locală
și nu cu spatele spre acestea. În acest sens, în contextul
Alba Iulia – Capitala Culturală Europeană 2021, o
parte din evenimentele culturale propuse în programul
cultural se vor desfășura în parteneriat cu acestea. Spre
exemplu, la 10 km distanță de Alba Iulia, la Lancrăm se
află casa părintească a lui Lucian Blaga, poet, filosof,
dramaturg și prozator care a contribuit semnificativ la
patrimoniul scris al culturii românești. Casa a devenit
muzeu după anul 1995 cu ocazia centenarului naşterii
14
poetului. O parte din activitățile culturale propuse
în programul cultural Alba Iulia ECoC2021 ar putea
include astfel și localitatea rurală Lancrăm, pentru
promovarea valorii universale a operelor marelui
filosof, recunoscut și la nivel internațional.
- Explicaţi pe scurt profilul cultural general al
oraşului dumneavoastră
Alba Iulia is culture and history. Profilul cultural
al orașului are în centru patrimoniul arhitectonic din
diverse epoci, începînd cu Antichitatea romană. Aici a
fost construit castrul roman Apulum, principalul bastion
dinspre Est al Imperiului Roman. În centrul orașului
se află o cetate de tip Vauban construită la începutul
secolului al XVIII-lea, care înglobează însă și urme ale
cetății medievale. În Cetate există două catedrale. Cea
romano-catolică a fost construită într-o primă formă
acum peste 1000 de ani (ulterior distrusă de războaie),
iar forma actuală datează din secolul al XVII-lea. De
menționat este faptul că începând cu anul 2012 Catedrala
Romano-Catolică Sfântul Mihail este parte a Rutei
Culturale Europene recunoscută de Consiliul Europei,
TRANSROMANICA datorită patrimoniul cultural
romanic pe care îl deține. Catedrala reprezintă cel mai
valorous monument de arhitectură din Transilvania,
marcând apogeul romanicului târziu, fiind un exemplu
de seamă al acestuia din Europa răsăriteană. Edificarea
catedralei a început în secolul al XI-lea, iar mai târziu
pe ea s-au grefat episodic elemente gotice, renascentiste
(capela Lázói – cea mai veche construcție renascentistă
din România) și baroce. Catedrala romanică are o fază
mai timpurie marcată în podeaua actualei catedrale din
care se mai păstrează și cel mai vechi element sculptural
romanic (Maiestas Domini) din România și alte faze mai
târzii realizate în a doua jumătate a secolului al XIII-lea
cu un bogat repertoriu ornamental. Cea ortodoxă a fost
construită alături, după primul război mondial, pentru
încoronarea lui Ferdinand, primul rege al României
unite. Vechea și solida comunitate evreiască (singura din
Transilvania care avea o recunoaștere oficială încă de la
începutul secolului al XVII-lea) a lăsat un patrimoniu
important: printre altele, o sinagogă construită la începutul
secolului al XIX-lea (renovată acum de municipalitate)
și un cimitir (cel mai mare și mai vechi cimitir evreiesc
urban din România). Comunitatea maghiară și cea
germană au lăsat, de asemenea, un solid patrimoniu
arhitectural, artistic și religios.
 Specificul cultural al orașului Alba Iulia este
dat, așadar, de straturile sale diferite. Pe de o parte,
există straturile istorice succesive, “pe verticală”. Pe
de altă parte, există straturile comunităților etnice, “pe
orizontală”. Orașul are, așadar, istorii și culturi diferite,
perspective diverse asupra patrimoniului său, geografii
mentale diferite (nu totdeauna coincidente, uneori
contradictorii). Poveștile orașului sînt spuse diferit
de români, de maghiari, de germani, de evrei. Sînt
spuse diferit de românii din oraș (și din regiune) și de
românii din restul României. Alba Iulia unește această
diversitate într-un mix cultural unic în România și cu
extensii la nivel european (așa cum vom argumenta în
capitolul “European dimension”). Profilul cultural al
orașului înseamnă, înainte de toate, spirit. Și nu e o
figură de stil uzată (căci orice oraș are spiritul lui).
În cazul nostru e cel mai precis cuvînt care
poate fi folosit pentru a spune pe scurt ce înseamnă
Alba Iulia. Încărcătura simbolică a orașului este uriașă
pentru toate etniile și culturile care s-au intersectat în
Europa Centrală. Pentru maghiari, de exemplu, este
o fostă capitală a Principatului Transilvaniei, într-o
vreme în care Ungaria fusese cucerită de Imperiul
Otoman, iar elitele maghiare s-au putut manifesta în
Principatul Autonom al Transilvaniei; așadar, este o
pagină importantă pentru istoria maghiară. Pentru evrei,
este orașul transilvănean care le-a permis, în timpul
lui Gabriel Bethlen (1613-1629) să se stabilească în
oraș și să-și organizeze o comunitate, recunoscută de
administrația orașului (prezența evreilor în zonă fiind
însă mult mai veche). Prin urmare, e un oraș simbolic
pentru istoria evreilor din întreaga Europă Centrală. Pe
1 decembrie 1918, la Alba Iulia s-a redactat și semnat
documentul prin care Transilvania s-a unit cu Regatul
României. Pentru români, orașul este, în ultima sută de
ani, simbolul național prin excelență.
Sînt doar cîteva exemple care ilustrează că
Alba Iulia înseamnă, înainte de toate, spirit. E timpul
să trecem dincolo de simbol, să traducem în termeni
actuali spiritul orașului, să-i revizităm semnificațiile.
Alba Iulia este cu adevărat un oraș
multicultural. Profilul său este definit de straturile
diverse și de patrimoniul care se cere redescoperit
și repovestit din perspective diferite (etnice,
antropologice, culturale). Restaurarea Cetății și
deschiderea ei către evenimente culturale a creat
condițiile pentru ca întreaga comunitate locală
să reinterpreteze semnificația orașului în spirit
european.
Principalele instituții culturale din oraș
sînt muzeele (Muzeul de Istorie, Muzeul Unirii),
Biblioteca Batthyaneum, Biblioteca Județeană, Spațiul
Expozițional Principia. Cel mai important centru de
restaurare a cărții vechi din România, se găsește la Alba
Iulia, iar în 2016 se va inaugura cel mai mare muzeu de
icoane din Transilvania. Există un teatru pentru copii și
cîteva galerii de artă deschise în spațiul Cetății. În ultimii
ani, s-au înființat ONG-uri care se ocupă de activități
culturale. Universitatea este nouă – înființată în 1990,
după căderea comunismului – dar foarte dinamică. Are
aproximativ 5000 de studenți înscriși la cursuri de licență,
masterat și doctorat. Există și seminarii și facultăți de
teologie – ortodoxă și catolică – pentru că Alba Iulia a
fost și rămîne un important centru religios. Există, de
asemenea, grupuri și formații de arte tradiționale (muzică,
dans etc.) atît în oraș, cît și în localitățile învecinate. Cea
mai importantă și veche instituție de învățământ superior
teologic pastoral catolic se află, de asemena, la Alba Iulia.
În concluzie, infrastructura culturală a orașului
nu este foarte bogată în instituții permanente. Forța
profilului cultural rezultă din patrimoniul unic în
România și din straturile orașului, care pot dezvolta
o întreagă strategie culturală. Însă titlul va oferi
legitimitate construcției de noi infrastructuri urbane
care să găzduiască evenimente culturale și va stimula
dezvoltarea culturii și a sectoarelor conexe. Această
legitimitate este întărită și anticipată de investițiile și
programele culturale care vor fi organizate în 2018,
când se vor împlini 100 de ani de la nașterea statului
modern român aici la Alba Iulia. România și Alba
Alba Iulia, dar și Uniunea Europeană vor celebra
100 de ani de existență ai statului român, înainte de
toate, la Alba Iulia. Învestiții importante în restaurarea
Sălii Unirii, Muzeului Național al Unirii, respectiv
Ansamblului Religios Ortodox Catedrala Încoronării
se vor derula până atunci. Cu aceeași ocazie, un
ansamblu monumental dedicat Actului Marii Uniri de
la 1 decembrie 1918 Alba Iulia va putea fi finanțat și
realizat la Alba Iulia de către Guvernul României în
parteneriat cu atutoritățile locale.
15
- Explicaţi conceptul programului care va fi lansat
în cazul în care oraşul este nominalizat Capitală
europeană a culturii.
Conceptul care stă la baza proiectului nostru
este bazat pe relația dintre unitate și diversitate. Alba
Iulia este, în România, simbolul Unirii. În același timp,
Alba Iulia este un oraș al diversității etnice și culturale.
Conceptul programului nostru pune în valoare aceste
două caracteristici la nivel european. Ceea ce este Alba
Iulia pentru cetățenii români va fi, în 2021, pentru
cetățenii europeni.
Vrem să oferim o Capitală alternativă, mai
mult o capitală culturală a europenilor decît o capitală
culturală a Europei. Conceptul mizează în foarte mare
măsură pe crearea de rețele: între cetățenii din oraș,
între cetățenii din oraș și cei din alte orașe europene,
între instituțiile culturale din Alba Iulia și instituții
culturale din orașele europene cu care vom încheia
parteneriate etc. Constituirea rețelelelor este necesară
pentru a implica publicul (nu doar cel din Alba Iulia)
în pregătirea și promovarea programului pentru 2021.
Conceptul va conecta în mod simbolic nivelurile
diferite care joacă toate roluri importante în ceea ce
înseamnă Europa acum într-o imagine concretă și
clară. Aceste niveluri sunt de diferite tipuri și intră în
mai multe categorii. De asemenea, ele sunt cruciale
când vorbim de gândirea, discutarea și trăirea Ideii
Europene. Cea mai clară dimensiune este cea geografică
– globală, europeană, transnațională, regională, locală.
În plus față de considerentele spațiale, sunt aspecte
temporale importante – multele straturi istorice
(memoria), prezentul, viitorul. Mai mult, diferitele
niveluri de organizare politică corespund diviziunilor
geografice și sunt tot felul de „grupări” care au nevoie
să fie conectate – „oamenii”, colectiv, invidual. Și așa
mai departe.
Incapacitatea de a recunoaște că toate aceste
niveluri de organizare, viață, experiență sunt prezente
și active în același timp și – cel puțin simbolic – în
același spațiu a dus la multe dintre problemele pe care
le vedem astăzi în Europa. Ceea ce Alba Iulia e pregătită
să facă în rolul de Capitală Culturală Europeană e să
oglindească și să arate toate aceste aspecte diferite,
toate nivelurile și dimensiunile într-un singur loc, să
16
prindă toate aceste experiențe într-un singur punct
focal și într-un program. Sau, pentru a-l parafraza pe
Shakespeare, să devină pentru un an toate dalele pe
care se construiește Europa.
Pe scurt: Alba Iulia este Europa și Europa este
Alba Iulia.
Vizitatorul care vine în Alba Iulia simte
imediat importanța pe care o are tratatul Unirii de
la 1 Decembrie 1918 atât în percepția de sine dar și
în promovarea orașului. Acesta este, într-adevăr, un
eveniment important în istoria României și, inutil de
menționat, în cea a Europei. Totuși, în timp ce orașul a
reușit să-și aducă imaginea la un nivel conceptual, se
simte că mândria multora dintre cetățeni se duce înapoi,
spre evenimentul istoric din 1918, darși spre istoria
glorioasă atât a orașului cât și a națiunii române, cum
se reflectă în zidurile Cetății. Conștiința istorică este
admirabilă și trebuie să fie parte integrantă a oricărui
concept care aspiră să cuprindă identitatea acestui oraș
(și a Europei). Dar, din nou, pentru a nu rămâne blocați
în trecut și pentru a nu transmite lumii diviziunea mai
mult decât unirea, trebuie să ne apropiem de istorie în
mai multe feluri, printr-o multitudine de evenimente,
experiențe, culturi și tradiții. Nu trebuie să se
concentreze pe un eveniment singular, cât trebuie să
mergem spre un context mai larg. O asemenea abordare
trebuie să includă și aspectele mai puțin glorioase ale
istoriei: golul lăsat de culturi și oameni care nu mai
sunt aici, conflictele, violența și diviziunea, la fel și
schimbul mutual și unirea.
Acestea fiind spuse, este greu să ne imaginăm
un simbol mai bun asupra a ceea ce ar putea fi Alba
Iulia Capitală Culturală Europeană decât metafora
unirii. Unifică într-o singură noțiune AND-ul orașului
cu ideea benefică de integrare europeană, ceea ce este
chiar inima proiectului european.
Diviziunea nord-sud a Europei (declanșată de
criza financiară în general și de problema grecească
în particular) și situația haotică a refugiaților (atât ca
tragedie umană cât și ca un conflict politic) au adus
înapoi cu adevărat renaționalizarea pe agenda politică
europeană. Într-un moment în care proiectul integrării
europene pare să-și fi atins limitele, focusul pe
unificarea – sau unire – are un enorm potențial cultural
dar și politic. De altfel, este greu să ne imaginăm o
temă mai potrivită în acest moment.
Uniunea – cooperare, schimb, scopuri comune
și eforturi comune – nu e un termen abstract. Este
despre noi toți - și ca indivizi. Despre noi. Despre
mine. Despre tine. Dar pentru mulți cetățeni europeni,
Uniunea Europeană a ajuns doar atât: o îndepărtată
mașinărie politică și economică anonimă.
Europe needs to reconnect to its citizens.
Conceptul programului pe care dorim să-l prezentăm
în 2021 este organizat în jurul acestei idei: Europa are
nevoie de o redescoperire a cetățeniei europene prin
cultură. O inițiativă a Comisiei Europene – “New
Narrative for Europe” – și una a societății civile – “A
Soul for Europe” – exact asta propun: un nou mod de
a înțelege Uniunea Europeană, un nou mod de a vorbi
despre Europa, pornind de la valorile sale culturale.
Programul nostru pentru 2021 propune o întoarcere
la fundamentele construcției europene prin experiențe
culturale unice pe care orice european le poate trăi în
Alba Iulia. Orașul nostru va fi, în 2021, un laborator
al reconstrucției europene prin unitate și diversitate,
pornind de la valorile culturale. Vrem să oferim
Uniunii Europene un “studiu de caz”, un proiect-pilot
al cetățeniei culturale europene care poate fi multiplicat
în viitor în alte orașe, în alte comunități. Avem tot ce
ne trebuie pentru asta, în primul rînd spiritul european.
The Other Capital înseamnă că Alba Iulia poate
deveni pentru orice european ceea ce este pentru orice
moț din munții Apuseni și pentru orice român: o capitală
simbolică, o capitală a spiritului. O capitală în care
cetățenii europeni se implică în regîndirea proiectului
european. Și, pentru asta, încep de la fundamente, de la
valorile culturale. Jean Monnet însuși a spus că, dacă
ar relua planurile construcției europene, ar începe de la
cultură, nu de la cărbune și oțel.
17
Contributia
la strategia pe termen lung

18
 1. Contribuţia la strategia
pe termen lung
- Descrieţi strategia culturală existentă în oraşul
dumneavoastră la momentul candidaturii,
precum şi planurile oraşului de consolidare
a capacităţii sectoarelor culturale şi creative,
inclusiv prin dezvoltarea unor legături pe termen
lung între aceste sectoare şi sectoarele economice
şi sociale din oraşul dumneavoastră. Care sunt
planurile pentru sprijinirea activităţilor culturale
după perioada pentru care este acordat titlul?
Strategia culturală a orașului a început cu
proiectul restaurării Cetății Alba Carolina (inițiat în
2009, cu finanțare europeană, și încheiat în 2014).
Viziunea municipalității a fost – așa cum am explicat
mai sus – determinată de necesitatea de a reda
cetățenilor inima istorică și culturală a orașului. Odată
încheiat procesul tehnic de restaurare, a urmat etapa a
doua (care continuă): reconstrucția comunitară în jurul
patrimoniului cultural. În acest scop, municipalitatea
– în colaborare cu Consiliul Județean, cu operatori
culturali locali și naționali – a inițiat un program
strategic de evenimente culturale și a susținut financiar
pentru dezvoltarea lor de la an la an. Pentru un oraș
care nu are instituții culturale permanente (teatru,
operă, filarmonică) și în care instuțiile existente
(muzee, biblioteci) încă sufereau de pe urma traumei
din comunism, au existat două motoare ale evoluției
din ultimii ani: inițiativa municipalității și dorința
cetățenilor de a reconstrui viața culturală a orașului
(așa cum au demonstrat sondajele locale).
Prin urmare, au fost gîndite și inițiate mai multe
evenimente culturale, unele dintre ele finanțate și
organizate împreună cu Consiliul Județean. Alba Iulia
a devenit în cîțiva ani un oraș al festivalurilor, la care
participă artiști importanți din România și nu numai:
Festivalul de Teatru “Povești”, Festivalul de folk,
Festivalul de jazz, mai multe festivaluri de folclor,
Festivalul “Muzică și Film”, un festival al artelor
tradiționale și altele. Toate acestea s-au dezvoltat,
de la un an la altul, dar mai ales au readus cetățenii
în spațiul public, i-au scos din pasivitatea cu care îi
obișnuise sistemul comunist și le-a reînviat dorința
de participare, de implicare. Fiecare dintre aceste
evenimente atrăgea, la primele ediții, cîteva sute sau
2-3000 de spectatori. Astăzi, audiența a crescut de 5
pînă la 15 ori, iar o mare parte a publicului vine din
afara orașului special pentru festivalurile din Alba
Iulia. Un exemplu caracteristic este Festivalul Dilema
veche, organizat în colaborare cu Dilema veche, cel
mai important săptămînal cultural din România. Este
un festival multiart (care în 2015 a dobîndit the label
EFFE – Europe for Festivals, Festivals for Europe)
a cărei primă ediție a avut loc în 2011. Conceptul
festivalului îmbină conferințele și dezbaterile cu
concerte de muzică clasică, pop, jazz și folk, lecturi
publice, expoziții și ateliere.
În 2011, nu a adunat mai mult de 1000 de
spectatori (nici măcar la concertele unor trupe rock
populare). La ediția din 2015 (la care au fost parteneri
Reprezentanța Comisiei Europene în România și
Ministerul Culturii), au fost 1000 de spectatori numai
la conferința de deschidere, iar audiența totală în cele
3 zile de evenimente a fost estimată la peste 15.000
de persoane. Același fenomen a fost înregistrat și la
celelate festivaluri. În același timp, s-a înregistrat o
creștere cantitativă și calitativă a artiștilor prezenți în
festivaluri: toate au pornit cu mijloace modeste, dar între
timp au găzduit, în fiecare an, mari muzicieni, artiști,
actori, regizori, scriitori. Inițiativa municipalității s-a
dovedit de succes: Alba Iulia a devenit pentru cultura
română un fel de “capitală culturală alternativă”,
pentru că oferă spațiul Cetății pentru manifestări
diverse și experiențe culturale unice, atît artiștilor, cît
și publicului.
Totodată, investițiile din ultimii ani în
reabilitarea și conservarea patrimoniului cultural au
transformat orașul într-o imensă scenă care în ultimii
ani prinde viață prin evenimentele culturale pe care
le găzduiește. Această imensă scenă reprezentată de
Cetatea Alba Carolina, cea mai mare cetate din România,
una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Sud-
Est, unică în Europa pentru elementele arhitecturale care
o definesc, se întinde pe o suprafață de 110 hectare. Printre
evenimentele inedite, organizate în premieră în România
într-un astfel de cadru, care au dat viață acestei scene în
ultimii ani, alături de cele enunțate mai sus, se numără și
punerea în scenă a operelor AIDA și LA TRAVIATA
de Giuseppe Verdi prezentate în aer liber, de Opera
Naţională Română de Stat din Cluj-Napoca. 
19
 Un alt punct important în programul actualei
strategii culturale a orașului îl reprezintă ceremonialul
schimbului de gardă călare și terestră care, în fiecare zi
la ora 12 în perioada sezonului turistic atrage sute de
turiști. În fiecare sâmbătă, ceremonialul schimbului de
gardă este acompaniat de salve de tun care fac deliciul
spectatorilor. Totodată, un eveniment important de
frecvență constantă pe perioada sezonului turistic îl
reprezintă spectacolul de reenactment istoric organizat
în fiecare zi de vineri de soldați romani și daci, care
printr-un proiect care a debutat cu implicarea voluntară
a unor tineri activi din comunitate, pun în scenă lecții
vii de istorie. Detalii despre și evenimente se regăsesc
în aplicația pentru telefoane mobile ”Visit Alba Iulia”
care se descărcă gratuit din Google Play și pe iTunes.
Primele două etape ale strategiei culturale
(restaurarea Cetății și dezvoltarea unor programe
culturale) s-au încheiat.
Etapa a treia se întinde pe următorii 7-8 ani.
Municipalitatea va continua procesul de restaurare
a patrimoniului cultural din interiorul Cetății și din
afara ei. De exemplu, în 2015 a început proiectul de
restaurare al Palatului Principilor, un palat renascentist
de la începutul secolului al XVI-lea care a fost
reședința principilor Transilvaniei. Palatul e într-o
stare de degradare accentuată (în perioada comunistă
a fost o clădire a Armatei, ca întreaga Cetate).
Primele lucrări dezvăluie surprize de proporții:
fresce vechi, de mare valoare artistică, aflate sub
straturile succesive de tencuială, care după restaurare
vor avea o mare importanță în istoria artei din acest
spațiu. Un alt exemplu este restaurarea exterioară de
către municipalitate a sinagogii (căci nu mai există
o comunitate evreiască, din păcate, în Alba Iulia).
Intenția municipalității este de a o restaura integral și
de a o include în circuitul cultural viu al orașului (fie ca
muzeu, fie ca spațiu cultural multifuncțional), dar este
un proces de durată din punct de vedere administrativ
și juridic.
Pe scurt, a treia etapă a strategiei culturale merge
în trei direcții principale: 1. Continuarea restaurării
patrimoniului cultural și punerea sa în circuitul public;
2. Consolidarea participării cetățenilor la renașterea
orașului prin cultură, dezvoltarea spiritului lor
participativ și a consultării între cetățeni și autorități
20
pentru a găsi cele mai bune soluții de dezvoltare;
3. Crearea de instituții culturale noi și încurajarea
artiștilor și operatorilor culturali locali.
- Cum este integrată acţiunea Capitală europeană
a culturii în această strategie?
Cel mai important este faptul că putem
introduce în strategia noastră culturală programele din
anii pregătitori ai Capitalei Europene a Culturii. Iar
perspectiva de a obține titlul va da unitate și coerență
proiectelor culturale.
2016 va fi un an de tranziție: vom păstra o
bună parte dintre proiectele noastre culturale de pînă
acum care au dobîndit notorietate și au avut succes
(festivalurile de jazz, folk, teatru, folclor, evenimentele
dedicate meseriilor tradiționale etc.). În paralel, vom
pregăti, pentru 2017 și anii următori, adaptarea acestor
programe la conceptul Capitalei Europene a Culturii.
Vom accentua dimensiunea europeană a programelor
- În cazul în care titlul se acordă oraşului
dumneavoastră, care este, în opinia dumneavoastră,
impactul cultural, social şi economic pe termen
lung asupra oraşului (inclusiv din punct de vedere
al dezvoltării urbane)?
Dacă Alba Iulia va cîștiga titlul de Capitală
Europeană a Culturii, vor urma cîțiva ani de
dezvoltare urbană coerentă și de creștere a gradului
de participare a cetățenilor la viața orașului.
Din punct de vedere economic, va crește
atractivitatea pentru investiții în zonă. Dat fiind
că vom implica în strategia anilor următori și
comunitatea de afaceri locală cu entitățile sale
(Camera de Comerț, organizațiile patronale etc.),
pînă în 2021 investițiile în infrastructura turistică
vor crește. De asemenea, dat fiind că vom promova,
prin programele noastre, economia socială care să
utilizeze creativ resursele culturale ale zonei, în
localitățile din zonă se vor dezvolta afaceri locale
și vor fi promovate industriile creative și culturale.
Dar efectul fundamental va fi dezvoltarea
urbană a întregului oraș, nu doar a cetății istorice. În
prezent, există un decalaj de care sîntem conștienți:
Cetatea Alba Carolina este excepțională, dar
“umbrește” într-o oarecare măsură restul orașului,
tinde să acapareze toată atenția localnicilor și a
turiștilor. Soluția pentru revitalizarea întregului oraș
e reprezentată tot de cultură. Există, de exemplu,
o zonă a orașului alcătuită din case construite la
sfîrșitul secolului XIX și în primele decenii ale
secolului XX. Unele dintre ele au avut un rol în
istoria modernă: de exemplu, casa unui avocat în
care s-a redactat Declarația citată mai sus. Sînt case
“burgheze” ale clasei de mijloc din acea vreme, în
mare parte confiscate de regimul comunist după
1948, degradate între timp, recuperate acum de
moștenitorii foștilor proprietari. Sînt case și străzi
care păstrează urmele unui stil de viață patriarhal,
avînd grădină cu flori, curți mari cu peluză și pomi.
În aceste zone trebuie reconstituită viața comunitară
locală, pe baza principiului rețelei, astfel încît
oamenii să nu fie nevoiți să meargă în Cetate pentru
a avea acces la bunuri culturale.
Avem în plan să organizăm sistematic mici
evenimente (lecturi literare în grădini, expoziții
pe străzi) și să stimulăm tinerii și organizațiile
neguvernamentale să revitalizeze din punct de
vedere cultural zona, inclusiv prin crearea de
rețele virtuale și aplicații pentru dispozitive
mobile. Se va porni de la un mapping al orașului –
cu istoria caselor și a străzilor creată pe principiul
colaborativ. Ținta este aceea de a reconstitui,
prin cultură și creativitate, identitatea culturală
a cartierelor rezidențiale vechi. Același proces
va avea loc în cartierele de blocuri construite în
vremea comunismului: în general inestetice și cu
standarde de locuire destul de joase, au nevoie de
un impuls creativ – așa cum s-a întîmplat în alte
orașe europene – pentru a nu mai fi percepute doar
drept “cartiere-dormitor”, ci spații de locuire, de
socializare și de viață comunitară. Municipalitatea
a contactat deja Cité Création (http://cite-creation.
com) pentru a iniția o colaborare.
Există în oraș și zonele industriale construite
în timpul comunismului, actualmente dezafectate.
Upgrade-ul la cetate a fost un pas esențial, dar acum
există discrepanțe între cetate și orașul înconjurător.
Obținerea statutului de capitală culturală europeană
ar putea genera tracțiune și masă critică pentru
conversia pe termen mediu a patrimoniului de
arheologie industrială și transformarea acestuia
într-un hub cultural viu al orașului. Fostele hale
industriale ori depozite dezafectate nu mai pot fi
recuperate altfel decît prin intervenții creative, în
scopuri culturale. Pe de o parte, pentru că viziunea
autorităților locale despre oraș pune accentul pe
dezvoltarea sustenabilă,prin urmare vrem să evităm o
re-industrializare care să afecteze mediul și calitatea
vieții. Pe de altă parte, recuperarea și amenajarea în
scop cultural a unor spații neconvenționale (precum
clădirile industriale) ar rezolva într-un mod practic și
creativ, cu resurse financiare puține, actualul deficit de
infrastructură culturală permanentă: săli de expoziții,
de concerte ori de spectacole. Ceea ce ar putea genera
interes pentru reabilitarea mediului edificat dincolo de
imediata proximitate a cetății și mai ales pentru cel
construit în perioada de final a anilor optzeci, când
părea că o explozie de postmodernism va porni de la
Alba Iulia.
Un alt efect important al dobîndirii titlului de
Capitală Europeană a Culturii va fi conștientizarea
importanței culturii și a propriilor tradiții ale
diferitelor grupuri, ca motoare economice pentru
oraș. Acest proces a început deja de cîțiva ani.
Înainte de restaurarea Cetății, străzile din centrul
istoric erau aproape pustii: doar strada principală
era circulată, pentru a trece dintr-o parte în alta a
orașului. Inima orașului era tăiată în două, dimineața
și seara, de oamenii care mergeau la serviciu
și acasă. Și asta era tot. Nu era Cetate, nu era cu
adevărat oraș, ci doar o “disecție” fără anestezic.
De cînd s-a renovat Cetatea, atmosfera s-a schimbat
radical datorită culturii. Iar cetățenii au început
să conștientizeze că patrimoniul nu este doar un
decor somptuos care trebuie omagiat, ci o reursă de
dezvoltare, de prosperitate economică și coeziune
socială. 2021 ar putea accelera acest proces. În plus,
obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii
ne-ar permite reactivarea tradițiilor culturale și
istorice proprii grupurilor etnice care conlocuiesc în
oraș și în zona metropolitană.
În prezent, vechile comunități etnice
tradiționale (germani, maghiari, evrei) sînt, numeric,
reduse în oraș. Dar există un uriaș patrimoniu
cultural construit, în timp, de aceste comunități.
2021 ar putea genera interes și dezvoltare pentru
21
diferitele geografii urbane, fiecare dintre ele
proprii câte unui grup și nu neapărat coincidente.
Aceasta ar putea atrage, în viitor, resurse pentru
restaurarea și punerea în valoare a patrimoniului
propriu din partea diferitelor forme de agregare
socială a foștilor locuitori (de exemplu, locuințele
și bisericile minorității germane sau ale minorității
maghiare). Autoritățile locale sau guvernul nu
pot rezolva integral această problemă, dat fiind
că multe clădiri de patrimoniu sînt în proprietatea
privată a comunităților, a bisericii etc. Procesul de
transformare în vederea evenimentelor din 2021
ar stimula aceste comunități. Iar orașul ar deveni
atractiv ca destinație de întoarcere acasă pentru cei
imigrați.
2021 ar aduce un interes renăscut pentru
zona metropolitană și pentru culturile vernaculare
rurale dimprejur. Efectele asupra orașului Alba Iulia
și asupra zonei adiacente ar fi benefice: creșterea
turismului cultural, revigorarea economică a zonei
prin economia socială și, mai ales, prin respectarea
unor standarde ecologice înalte. Identitatea locală,
împreună cu aceea regională, de la arhitectură la
hrană, poate fi astfel reconstituită și transformată
în brand turistic. Modelul Alba Iuliei poate, astfel,
contamina zona metropolitană și se poate extinde
chiar dincolo de strictele hotare administrative
ale județului. Alba Iulia poate prelua inițiativa
și conduce un proces de bune practici care să se
difuzeze, în timp, la nivelul întregii țări.
Dacă va dobîndi titlul de Capitală Europeană
a Culturii, Alba Iulia își va dezvolta infrastructura
culturală într-un ritm accelerat. Municipalitatea are
un plan în acest sens, dar pregătirile pentru 2021 ar
crea noi oportunități și ar da noi idei, inclusiv prin
parteneriate public-privat. Actorii culturali locali
(instituții publice, dar și – mai ales – organizații non-
guvernamentale) vor cunoaște o efervescență sporită,
pentru că vor avea un scop major și o țintă precisă.
Pe scurt, dacă va dobîndi titlul de Capitală
Europeană a Culturii, Alba Iulia va deveni, în
percepția publică, mai mult decît capitala simbolică
a Unirii și a României: va fi privită ca un oraș
cultural de factură europeană, reintrat în circuitul
dialogului cultural internațional.
22
- Descrieţi planurile dumneavoastră de
monitorizare şi de evaluare a impactului titlului
asupra oraşului dumneavoastră şi de diseminare
a rezultatelor evaluării
În Alba Iulia se evaluează și se monitorizează
de cîțiva ani, sistematic, impactul proiectelor asupra
orașului și percepția cetățenilor asupra proiectelor
municipalității și asupra politicilor publice la
nivel local. Începînd din 2014, a fost inițiat un
Barometru al comunității locale – un proiect unic în
rândul celor 320 de autorități urbane din România.
Barometrul este realizat de Centrul de Sociologie
al Universității din Alba Iulia. Monitorizarea și
evaluarea activităților din cadrul programelor din
2021 vor fi realizate tot de Centrul de Sociologie al
Universității.
Parteneriatele stabilite la nivel local între
diferiţi actori responsabili de dezvoltarea socio-
economică a comunităţilor locale reprezintă unul
din instrumentele care de-a lungul timpului şi-au
dovedit utilitatea la nivelul Municipiului Alba Iulia.
Alba Iulia a ajuns să fie dată exemplu de bune practici
la nivel naţional în ceea ce priveşte parteneriatele
public-privat care au contribuit semnificativ la
dezvoltarea durabilă a oraşului Alba Iulia. Un
alt tip de parteneriat care poate genera rezultate
imediate reflectate în dezvoltarea comunităţii locale
îl reprezintă parteneriatul încheiat între autorităţi
publice locale şi universităţi. Există un asemenea
protocol de colaborare între Primăria Municipiului
Alba Iulia și Universitatea “1 Decembrie 1918”
Alba Iulia, cu scopul de a dezvolta un instrument
de evaluare a percepțiilor cetățenilor cu privire la
acțiunile întreprinse de municipalitate.
Colectarea și valorizarea în procesul de decizie
administrativă a reprezentărilor, propunerilor și
opțiunilor cetățenilor față de proiectele de dezvoltare
sunt atât forme de manifestare a democrației
participative, cât și mecanisme de inițiere a ciclului
dezvoltării comunitare participative. În 2014
aceste demersuri de cercetare, menite a eficientiza
acțiunile administrației și de a le conecta mai strâns
la nevoile cetățenilor, s-au concretizat în formula
unui Barometru al comunității locale, o cercetare
de tip panel întinsă pe patru ani. Protocolul de
colaborare dintre Primăria Alba Iulia și Universitatea
“1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, prin care
Barometrul comunității locale prinde viață, face
trimitere la două tipuri majore de activități ce se vor
desfășura în cei patru ani de zile: recoltarea unor date
suport pentru decizia administrativă, inclusiv pentru
cea strategică, dar și a unor propuneri de corecție a
unor măsuri sau proiecte inițiate de municipalitate.
Principalul scop al protocolului de colaborare
este de a stabili un parteneriat pe termen lung între
Municipiul Alba Iulia şi Universitatea „1 Decembrie
1918” Alba Iulia (între autoritate și educație, între
societate civilă și aleșii comunității locale), care să
contribuie la implementarea proiectului „Barometrul
Comunității Locale”. Barometrul comunității locale
este este un instrument sociologic, profesional, care
ne ajută să avem o imagine de ansamblu corectă,
fidelă și sistematică a percepțiilor societății civile
care participă activ la viața comunității. Evaluările
se fac anual.
Astfel, municipalitatea beneficiază prin
intermediul Barometrului Comunității Locale de
o informare rapidă și complexă despre nevoile,
opțiunile și prioritățile comunității pe care le poate
integra în fundamentarea unor politici, proiecte și
măsuri de dezvoltare locală.
Barometrul Comunității Locale are ca scop:
· cunoașterea științifică a raportării cetățenilor la
modul de dezvoltare urbană;
· măsurarea complexă a satisfacției cetățenilor
orașului față de serviciile administrației publice
locale, față de evenimentele culturale care se
desfășoară anual, față de dezvoltarea economică
și nevoile mediului de business local, respectiv
a forței de muncă;
· preluarea de propuneri structurate de la cetățenii
orașului asupra proiectelor de dezvoltare urbană;
· cunoașterea calității vieții și a evoluției acesteia
în rândul principalelor straturi ocupaționale și
rezidențiale din municipiu;
· cunoașterea coeziunii sociale prin instituirea unei
cercetări anuale multimetodologice care cuprinde
organizarea a 3 focus grupuri, o anchetă directă
în luna octombrie a fiecărui an și o anchetă on-
line (pe eșantioane reprezentative) pe perioada
întregului an, ale cărei rezultate sunt făcute
publice și au menirea de a crește încrederea în
procesul administrativ local.
Barometrul comunității locale, prin toate
formulele de diseminare a rezultatelor cercetării
(postarea on-line a datelor cercetării, diseminarea
prin mass-media sau comunicarea directă a
rezultatelor prin întâlniri cu cetățenii), va deveni un
instrument de informare publică prin care cetățenii
vor conștientiza temele și proiectele din agenda
comunității.
La nivelul anului 2014, prin intermediul
barometrului a fost evaluată notorietatea și gradul
de participare la evenimentele organizate în
Cetatea Alba Carolina sau în afara ei. S-a testat
gradul de atractivitate a activităților culturale și de
divertisment desfășurate în cadrul evenimentelor
organizate în cursul anului 2014, asigurându-se
astfel prezența “vocii” cetățenilor municipiului cu
privire la proiectele de tip cultural desfășurate în
Alba Iulia.
Un alt instrument de monitorizare a impactului
evenimentelor culturale îl constituie sondajele de
tip monkey survey prin intermediul cărora Primăria
Alba Iulia vrea să afle opiniile albaiulienilor şi
turiştilor cu privire la percepțiile cetățenilor asupra
evenimentelor culturale, respectiv asupra tipului
de evenimente pe care doresc să le vadă în Cetatea
Alba Carolina. Astfel de sondaje au loc anual, iar
rezultatele acestor sondaje stau la baza planificării
evenimentelor viitoare.
Barometrul comunității locale, o cercetare
sociologică unică, alături de sondajele mai sus
menționate fac parte dintr-un proces continuu,
care se va întinde pe mai mulți ani dând astfel
posibilitatea verificării unor evoluții sau tendințe,
respectiv posibilitatea integrării rezultatelor
cercetării în proiectele administrației locale.
Începând cu anul 2013, municipiul Alba
Iulia și-a plasat într-un mod transparent cheltuirea
banului public sub lupa Agenției Internaționale de
Rating  Moody’s. Astfel în anul 2013, Alba Iulia a
fost prima municipalitate din România evaluată de
o agenţie de rating. Astăzi, Municipiul Alba Iulia
23
beneficiază de un serviciu de rating care reprezintă
un audit pertinent și serios al managementului
financiar, investițional și organizațional din cadrul
Primăriei Alba Iulia.
Ratingul acordat de către Agenţia Moody’s
Investors Service vorbește despre un management
prudent al bugetului, reflectat de excedente
operaţionale solide, de perfor­man­ţe financiare bune
şi rezerve confortabile de lichiditate financiară.
Începând cu anul 2014, Alba Iulia a devenit
primul oraș din România și din Europa Centrală
și de Sud-Est care a semnat un contract cu Banca
Mondială, pentru a-și evalua politicile locale,
strategiile, planurile și proiectele locale pentru
o bună gestionare a oportunităților de finanțări
nerambursabile de care poate beneficia orașul Alba
Iulia în anvelopa financiară a Comisiei Europene
2014-2020, dar și din alte oportunități financiare.
Parteneriatul strategic dintre municipalitate și Banca
Mondială s-a concretizat în evaluarea planurilor de
dezvoltare pe termen lung, strategiilor și proiectelor
orasului, și în final la prioritizarea a 13 proiecte
dintr-o listă lungă de peste 350 care urmează să fie
implementate până în anul 2020. Printre acestea se
află și proiecte de resturare și punere în valoare a
patrimoniului, proiecte de promovare a turismului
cultural și de dezvoltare a infrastructurii orașului.
De altfel, în Barometrul comunității locale, cetățenii
plasează pe primele locuri în dezvoltarea orașului
dezvoltarea turismului cultural și transformarea
Alba Iuliei într-un “oraș verde”.
Monitorizarea și evaluarea programelor
specifice pregătirii pentru 2021 vor intra în
Barometrul comunității locale și în evaluările
periodice realizate de Moody’s și Banca Mondială.
Principalii indicatori pe care ne vom concentra
vor fi:
Indicatori pentru evaluarea organizării:
1. atingerea obectivelor de etapă
2. respectarea termenelor
3. încadrarea în buget
4. respectarea standardelor de calitate
24
Indicatori pentru evaluarea programelor
1. accesibilitate și participare
2. identitatea și imaginea proiectelor în raport cu orașul
3. dimensiunea europeană
4. impactul economic
5. percepția cetățenilor asupra schimbărilor aduse în
viața orașului prin proiectele culturale
Vom utiliza drept model în procesul de evaluare
și monitorizare “An international framework of good
practice in research and delivery of the European
Capital of Culture programme” by The European
Capitals of Culture Policy Group (2009-2010)”. Pe
de altă parte, Centrul de sociologie al Universității
va adăuga acestor bune practici propria metodologie
și va realiza o cercetare integrată, în care evaluarea
și monitorizarea programelor culturale va fi
pusă în legătură cu celelalte politici publice ale
municipalității, astfel încît să rezulte o imagine
completă a dezvoltării Alba Iuliei și a percepeției
cetățenilor.
Avantajul orașului nostru este că avem deja
cercetări sociologice (în primul rînd Barometrul
comunității locale) la care ne putem raporta, luînd
ca reper anul 2014 (cînd s-au încheiat restaurarea
Cetății și alte cîteva proiecte de infrastructură). Prin
urmare, ne este mai ușor să ne definim obiectivele în
funcție de percepțiile cetățenilor. Succesul înseamnă,
pentru municipalitatea din Alba Iulia, transformarea
orașului în acord cu cerințele și necesitățile
cetățenilor. De exemplu, în Barometrul din 2014,
40% dintre tineri consideră că “Alba Iulia este un oraș
atractiv pentru tineri”. Vrem ca în 2021 să ajungem
la 70%. În Barometrul dn 2014, cetățenii consideră
că printre prioritățile municipalității trebuie să se
afle proiectele care pot transforma Alba Iulia într-un
“oraș verde” (amenajarea de noi parcuri, piste pentru
bicicliști etc.) și stimularea turismului cultural. Prin
urmare, pînă în 2021 municipalitatea va întreprinde
măsuri care să răspundă acestor cerințe. În același
Barometru, 40% dintre tineri (în special elevi de
liceu) declară că ar dori să se implice în promovarea
patrioniului cultural și istoric al orașului (un număr
și mai mare declară că ar dori să facă acest lucru
în mediul online). Campania de comunicare pentru
2021 va integra – mai ales în mediul online – un număr
cît mai mare de elevi și studenți.
Cel mai important pentru Alba Iulia este că are
deja (prin sondajele deja realizate, prin Barometrul
comunității locale, prin evaluările Moody’s și
ale Băncii Mondiale) instrumentele la care să se
raporteze. Succesul programelor pentru 2021 este,
așadar, măsurabil din toate punctele de vedere
(eficiența cheltuirii banului public, conținutul
programelor, percepția publicului, integrarea
în celelalte politici publice ale municipalității).
Succesul Capitalei Europene a Culturii va însemna
ca, în Barometrele comunității locale pe care le vom
realiza în 2021, 2022, 2023 cetățenii să sesizeze
că acest proiect le-a schimbat viața în bine și că,
datorită lui, orașul are o dezvoltare sustenabilă.
25
Dimensiunea

Europeană

26
 2. Dimensiunea europeană și în domeniul artei, teatrului, dansului, muzicii.

Un alt exemplu reprezintă planificarea

- Furnizaţi detalii cu privire la sfera de
unui Congres European care renegociază Tratatul
cuprindere şi calitatea activităţilor:
European dintr-o perspectivă culturală, și nu doar
economică, în contextul spațiului în care actul Unirii
De promovare a diversităţii culturale a Europei, a
României a fost semnat în 1918, și cu participarea
dialogului intercultural şi a unei mai bune înţelegeri
representanților culturali din cele 28 de state membre
între cetăţenii europeni;
plus observatori din țări precum Turcia, Rusia,
Ucraina, Serbia, etc.
”Nu există suficientă Europa în această
Uniune” spune Jean-Claude Juncker în lucrarea sa
Un alt tip de activitate care va întări legăturile
intitulată ”Starea Uniunii” în septembrie 2015. Mai
dintre instituțiile culturale din Alba Iulia și instituțiile
mult, autorul continuă și accentuează această idee,
omoloage din Europa este conexiunea dintre
adăugând faptul că ”nu există suficientă Uniune în
Biblioteca Batthyaneum și inițiativa Europeana.
această Uniune”.
Cooperarea preconizată cu biblioteca digitală
europeană are ca obiectiv promovarea la nivel
Confruntând-se cu diverse probleme precum
european și punerea la dispoziția unei audiențe
lipsa unor măsuri europene comune care să abordeze
europene (incluzând școlarii) a colecțiilor existente
probleme comune bazate pe valori europene comune,
cu o valoare inestimabilă. În acest fel, acest proiect
Președintele Comisiei Europene a identificat că
contribuie la creșterea vizibilității organizațiilor
problemă centrală a comunității europene ar sta la
implicate la nivel național și internațional.
baza dorinței Municipiului Alba Iulia de a deveni
Capitală Culturală a Europei.
Mai mult, stabilirea unor parteneriatele cu
rețelele culturale transnaționale va asigura actualitatea
Metafora uniunii, foarte bine ancorată în istoria
temelor abordate în cadrul activităților programului.
bogată orașului, reprezintă de fapt liantul care ține
Totuși, chiar dacă se vor identifica unele aspecte noi
programul împreună, iar caracteristicile cheie care
în agenda europeană în 2021, putem spune că unele
descriu activitățile sunt reprezentate prin cooperare,
probleme actuale vor rămâne în centrul dezbaterilor
schimb, ținte comune, eforturi comune.
europene și în anii care vor veni, precum integrarea
refugiaților și a migraților din afara Europei în
O atenție specială va fi acordată activităților
societatea europeană sau integrarea persoanelor de
care se află deja în stadiul de concepție și organizare
etnie romă pe un teritoriu european fără granițe. Este
și care implică instituții culturale și actori de pe întreg
dificil să ne imaginăm un loc mai bun de abordare a
teritoriul Europei. Bazându-se pe colaborări de lungă
acestor problematici – în diferite moduri artistice și
durată dezvoltate între instituții și organizații locale și
discursive – decât Alba Iulia.
străine, precum revista culturală de prestigiu Dilema
veche cu sediul în București, dar activă și în Alba Iulia
Chiar dacă ambițiile internaționale ale
anual prin festivalul Dilema, Municipiul Alba Iulia
programului sunt ridicate, este esențial să nu se
va organiza numeroase evenimente internaționale, în
piardă din vedere aspectele regionale și legătura
contextul programului Capitală Culturală Europeană.
cu toate evenimentele și activitățile din locurile în
care s-au derulat. Cu cât mai mult artiștii europeni
Astfel de evenimente vor include, spre exemplu,
vor aduce idei noi și vor contribui cu experiențele
conferința anuală a rețelei Eurozine de reviste
și perspectivele lor la implementarea proiectelor
culturale, din Viena, care atrage peste 100 intelectuali
la nivel local, Alba Iulia poate deveni o destinație
de frunte, autori și editori din 34 țări europene, care
turistică unică din acest punct de vedere.
participă la discuții publice cu tematici culturale și
sociale. De asemenea, acțiuni similare sunt planificate
Ideea principală a interconectării simbolice și

27
practice a diferitelor niveluri culturale și geografice
cu privire la ceea ce înseamnă să fii european în zilele
noastre este exprimată în moto-ul “Alba Iulia este
Europa și Europa este Alba Iulia”.
În acest context divers, este absolut esențial
un aspect, și anume că într-un cadru european este
imposibil să considerăm ”uniunea” ca pe ceva pur
unificator, respectiv ca un element omogen fără
variații, divergențe și nuanță. De asemenea, istoria
orașului Alba Iulia este istoria diversității. Totuși, în
prezent, o parte din această diversitate nu mai există;
comunitățile anterioare maghiare și evreiești care
au imprimat aspecte culturale importante la nivelul
comunității s-au diminuat semnificativ.
Datorită convingerii puternice a organizatorilor
din Alba Iulia, trebuie să se aibă în vedere abordarea
acestor rupturi dureroase din istorie. Din contra!
Și acest lucru reprezintă o experiență Europeană –
comună – și face parte din patrimonial nostrum.
Câteva dintre cele mai de success programe ale
unor capitale culturale din ultimii ani s-au focusat în
special exact pe aceste puncta nevralgice din istoria
orașelor respective, spre exemplu Linz 2009 (cu
trecutul Nazist) și Umea 2014 (represiunea colonial a
poporului Sami).
Unele din cele mai de succes programe de
capitală culturală din ultimii ani s-au axat în mod
special pe astfel de puncte sensibile din istoria
orașelor respective, și anume: Linz, în 2009, (trecutul
său nazist), și Umeå, în 2014 (reprimarea colonială a
poporului Sami).
În acest fel, prin transformarea golului în
spațiu, și prin metode creative care s-au bazat pe
ideea că ceea ce nu este prezent poate fi vizibil și
simțit, prezența istorică a comunităților evreiești
și maghiare la nivel local poate fi din nou pusă în
valoare.
Mai mult, implicarea minorității romilor în cadrul
activităților este considerată ca o prioritate. O modalitate
de a asigura acest proces este de a invita persoane cu
o experiență de lungă durată și cu credibilitate atât în
interiorul și în afara comunității să participe în cadrul
programului (spre exemplu activistul pentru drepturile
omului Valeriu Nicolae).
28
- Care pun în evidenţă aspectele comune ale
culturilor, patrimoniului şi istoriei europene,
precum şi integrarea europeană şi temele
europene actuale;
Alba Iulia este o sinteză istorică și culturală
a Europei. Și este locul de unde poate începe a new
narrative for Europe. Pentru aceasta, vom crea, în
cadrul programului, rețele care să pună în legătură
patrimoniul cultural din Alba Iulia cu patrimoniul
cultural european, cetățenii din Alba Iulia cu
cetățenii din alte orașe europene. Le-am descris în
capitolele anterioare: rețeaua cetăților Vauban, rețeaua
catedralelor, rețeaua tradițiilor culturale etc. Astfel,
dimensiunea europeană a programului se va exprima
direct și participativ.
- La care participă artişti europeni, care vizează
cooperarea cu operatori sau oraşe din ţări
diferite, precum şi parteneriate transnaţionale.
Vom stabili parteneriate în primul rînd cu
alte orașe europene care au deținut titlul de Capitală
Europeană a Culturii, mai ales cu orașe asemănătoare
cu Alba Iulia (mici, dar cu un patrimoniu cultural vechi
și bogat). Vom face, de asemenea, parteneriate cu
Asociația Cetăților Vauban din Franțași cu orașele care
au astfel de construcții (așa cum am menționat în alte
capitole). La nivel transnațional, dorim să încheiem
un parteneriat cu Eurozine, rețeaua revistelor culturale
europene, pentru a găzdui, în 2021, conferința anuală a
acestei organizații. Unul dintre evenimentele culturale
importante din Alba Iulia – Festivalul Dilema veche,
care în 2015 a ajuns la ediția a patra – este înscris în
platforma “Europe for Festivals, Festival for Europe”.
Prin intermediul acestei platforme și al Asociației
Europene a Festivalurilor, dorim ca și alte festivaluri
care se organizează în Alba Iulia să intre în circuitul
european. Lista de artiști invitați va fi definitivată după
angajarea directorului artistic, ținînd cont de viziunea
și opțiunile sale.
La nivelul stabilirii parteneriatelor transnaționale
se va ține cont de implicarea în programul cultural
a orașelor cu care Alba Iulia este înfrățită (Aeghio
– Grecia, Alcalá de Henares   locul de naştere al
scriitorului Miguel de Cervantes, Alessandria – Italia
care deține o cetate asemănătoare Cetății Vauban Alba
Carolina, Arnsberg- Italia, Biograd na Moru-Croația,
Chișinău –Moldova, Duzce – Turcia, Lanzhou –
China, Nazareth Illit – Israel, San Benedetto Del
Tronto – Italia, Sliven – Bulgaria, Székesfehérvár –
Ungaria, Varese – Italia, Viadana – Italia, Beit Sahour
– Palestina.)
Totodată, în cadrul proiectelor transnaționale
implementate cu succes de către Alba Iulia, ne-am bazat
pe parteneriate eficiente cu orașe din Europa care s-au
implicat activ în dezvoltarea orașului Alba Iulia prin
proiectele comune. Astfel, orașe precum Roma, Berlin,
Oslo, Trondheim, Utrecht, Vilnius, Dundee, Zargoza,
Genoa, Bremen, Amsterdam, Bruxelles, Burgos,
Copenhaga, Barcelona, Lucca, s’Hertogenbosch
etc., orașe alături de care am implementat sau avem
în implementare proiecte transnaționale, vor fi
cointeresate în proiectele culturale propuse în cadrul
Programului Cultural din Alba Iulia.
- Puteţi explica ce strategie aveţi pentru a
trezi interesul unui public larg european şi
internaţional?
În Alba Iulia, noi redefinim cultura,
sprijinim unitate, gândim creativ.
Redefinim cultura. Obişnuim să privim Cultura
ca trebuind să fie scrisă cu ‘C’ mare, acea Cultură
aparţinând solemnelor clădiri de teatru, prestigioaselor
filarmonici şi muzeelor cu denumiri pretenţioase şi
obişnuim să credem că acea Cultură scrisă ‚C’  mare
a luat sfârşit în secolul al XIX-lea – şi poate Cultura
chiar a luat sfârşit atunci, aşa că acea cultură ar trebuie
să renască: în acordurile de chitară ale muzicantului
stradal, smartphone-urile noastre, pe tricouri,pe pereţii
acoperiţi cu graffiti şi în bassul puternic al câştilor;
celălalt tip de cultură, crud, controversat, remixat,
reinventat, viu. Aceasta este experimentul cultural pe
care Alba Iulia îl va pregăti vizitatorilor şi localnici
deopotrivă în 2021.
În parteneriat cu orașele ante-menționate
vom asigura și o diseminare eficientă a informației
și ne vom baza pe sprijinul lor pentru a ne promova
oferta culturală pentru perioada următoare. Dacă
această candidatură va fi declarată câștigătoare vom
solicita scrisori de sprijin din partea partenerilor ante-
menționați care de asemenea va dovedi capacitatea
noastră de a încheia parteneriate solide.
Sprijinim unitatea. Cele mai mari oraşe spun
întotdeauna o poveste particulară - Paris povesteşte
despre dragoste şi Londra despre afaceri, Berlin
despre creativitate, Bruxelles despre politică, iar
Frankfurt despre tot ce înseamnă finanţe. Majoritatea
oraşelor mici şi mijlocii nu spun o poveste singulară,
considerându-se prea mici şi neimportante pentru aşa
ceva. Alba Iulia este diferit: este un oraş mic, însă
povestea sa poate răsuna tare şi clar: este povestea
unificării. Cunoscut şi sub numele de „Oraşul Unirii”,
Alba Iulia are o poveste importantă de împărtăşit
cu întreaga Europa în 2021, într-un moment în care
continentul se află în plin proces de redefinire a
identităţii.
Gândim creativ. Nimeni nu doreşte să
călătorească sute de mile doar pentru a vedea sau
experimenta ceva ce are şi acasă. Tocmai de aceea,
tot ceea ce intenţionăm să realizăm pentru 2021
implică multă gândire creativă pentru ca toate aceste
întâmplări să fie complet unice. Merită să menţionăm
faptul că toate acestea nu înseamnă doar creativivitate,
dar se potrivesc şi celorlalte două criterii menţionate
anterior: să redefinească cultura şi să vorbească despre
unitate. (vedeţi exemplele de mai jos).
Unitate prin participare. Unitate prin
experiență. A vizitat Praga, Parisul, Londra sau chiar
Bucureștiul. Turistul merge de obicei “la sigur”,
în capitale, în orașele cunoscute și prezente în toate
ghidurile turistice. Alba Iulia e off the beaten path, o
destinație interesantă tocmai pentru că nu are, încă,
exercițiul turismului, aerul comercial dat de o industrie
centrată pe vizitatori.
Alba Iulia e autentică. Nu se îmbracă altfel
doar ca să primească turiștii, ci pentru că vrea să
se redescopere, să-și valorifice potențialul și să
se transforme în mod real. Dinamica internă a
schimbărilor stă chiar în inima orașului, care bate în
ritmul modernizării, al unității și al libertății “tuturor
gândurilor omenești”.
Când ajunge în Alba Iulia, vizitatorul devine
martorul viu al acestei schimbări, al unui proces
29
dinamic, din care poate face parte. Nu primește ceva
format “de-a gata”, ci devine parte din procesul de
transformare, cu sentimentul exploratorului într-un
spațiu nou, care se redefinește o dată prin resursele
interne scoase la suprafață, dar și prin alteritate, prin
oglindirea în ochii Europei.
Putem traduce acest lucru în promovare prin
acțiuni participative, făcându-I pe vizitatori parte din
procesul de redefinire al orașului și transformându-I
din turiști pasivi în actori implicați și importanți ai
reconstrucției. Le cerem constant părerea, feedback-ul
și avem acțiuni deschise, menite să îi implice. Vino să
construim împreună capitala culturală europeană!
Când vin în Alba Iulia, turiștii vor avea o listă
de acțiuni și evenimente la care pot participa și unde
se pot implica, în funcție de profilul lor. Deschiderea
autorităților spre feedback-ul direct venit de la turiști,
spre sugestiile lor și spre punerea în practică a celor
aplicabile vor da încredere și implicare din partea
vizitatorilor, care se simt “parte din echipă”, din
reconstrucție. Pot fi implicați și în acțiuni concrete
(de exemplu în evenimente participative, entertaining,
de reconstrucție, decorare a unui perete vechi, a unei
clădiri, a unui décor de teatru etc), în workshop-uri
creative, în brainstorming-uri etc. Le putem pune la
dispoziție și o platformă unde pot contribui cu idei,
își pot anunța competențele într-un anumit domeniu
pentru a fi implicați apoi în proiecte. Iar interacțiunea
dintre străini și albaiulieni, colaborarea, nu poate fi
decât benefică pentru ambele părți.
Trăim în era colaborării, a sharing economy,
a intelegenței colective, mai ales datorită noilor
tehnologii care facilitează participarea și coagularea,
indiferent de spațiu, în jurul unor interese și proiecte
comune. Prin programe gândite în spiritul consumului
colaborativ și al interacțiunii peer to peer, punem
la dispoziție localnicilor și turiștilor instrumentele
tehnologice prin care aceștia pot colabora, pot face
sharing de bunuri, experiențe, idei (de exemplu o
platformă prin care poți alege un albaiulian ca ghid
local, se pot organiza mese acasă pentru turiști, pot
implica turiștii în întâlniri cu elevii pentru a le explica
despre cultura țării lor, pot intermedia comerțul de
obiecte manufacturate local sau pe un model gen
airbnb, de dormit acasă la localnici).
30
Și în cazul evenimentelor, accentul cade pe
participare și pe experiențe trăite împreună. Nu vom
face evenimente la care spectatorul să fie pasiv ci, în
toate, găsim o formă de implicare a acestuia, astfel
încât unitatea să fie trăită practic, pe viu.
Încercați un exercițiu simplu în orice mare oraș
european: într-un loc celebru și foarte vizitat (Piazza
di Spagna, Trafalgar Square, Tour Eiffel etc.) îi poți
deosebi foarte ușor pe turiști de localnici. Încercați
același exercițiu în Piața Cetății din Alba Iulia: va fi
mult mai greu. Cine vine în Cetatea Alba Carolina
preia Așadar, Alba Iulia are nevoie de turiști în primul
rînd pentru a se redescoperi și pentru a-și reconstrui
pînă la capăt identitatea. Pentru orașul nostru și pentru
cetățenii săi, turiștii (mai ales cei din Europa, care vin
cu experiența din culturile și orașele lor) nu sînt doar
entități statistice care se reflectă în cifrele de cazare
de la hoteluri, în numărul de vizitatori la muzee ori
în banii cheltuiți pe suveniruri. (De altfel, deocamdată
numărul de turiști străinu nu este suficient de mare
încît să fie cu adevărat un business; competiția pentru
Capitala Culturală Europeană ar putea aduce un break
even pe acest plan). Pentru orașul nostru, orice turist
este the significant other care ne ajută să aflăm mai
bine, împreună, cine sîntem.
De asemenea, parteneriatul încheiat în anul 2014
pe o durată de 10 ani între Municipiul Alba Iulia și
Casa Regală a României, asigură legitimitatea unei
comunicări la nivel diplomatic cu reprezentanți ai
Caselor Regale din Europa și din lume și totodată cu
reprezentanți ai ambasadelor țărilor care ne pot deveni
partenere în demersul nostru.
- În ce măsură intenţionaţi să dezvoltaţi legături
între programul dumneavoastră cultural şi
programul cultural al altor oraşe care deţin titlul
de Capitală europeană a culturii?
Dorim să încheiem parteneriate în primul rînd
cu cîteva orașe asemănătoare cu Alba Iulia: nu foarte
mari, cu un patrimoniu istoric și arheologic bogat,
care au propus pentru Capitala Europeană a Culturii
strategii și programe inovative, din a căror experiență
putem învăța. Exemplul cel mai potrivit pentru noi
este Matera – un oraș mic din sudul Italiei, care a
reușit să-și rezolve problemele prin valorificarea
patrimoniului cultural și prin implicarea cetățenilor.
Un alt oraș cu care vrem să colaborăm este Umea,
care a avut o strategie digitală extrem de interesantă
pentru noi. Plovdiv (capitală culturală în 2019) este un
oraș mult mai mare decît Alba Iulia, cu o infrastructură
mai bună; dar pentru noi ar fi important un parteneriat
cu Plovdiv pentru că ne asemănăm prin componența
multietnică a locuitorilor. Plovdiv și-a asumat ca
obiectiv pentru 2019 integrarea mai bună a turcilor
și romilor și susținerea de către aceste comunități a
programului. Așadar, un schimb de experiență pe tema
minorităților și a culturilor locale ar fi necesar.
În ceea ce privește creșterea numărului de
turiști, un oraș deținător al titlului de Capitală Culturală
Europeană care ne-a atras atenția și cu care ne-am dori
să colaborăm este și Riga care a reușit să atragă 2
milioane de turiști în anul 2014, din experiența căruia
cu siguranță vom putea trage învățături .
31
Continutul
cultural și artistic
32
 3. Conţinutul cultural
şi artistic
- Care este viziunea şi strategia artistică pentru
programul cultural din anul pentru care este
acordat titlul?
Conceptul programului are cîteva direcții
principale, care vor fi dezvoltate în 2021 în 30-
40 de evenimente majore și alte evenimente mai
mici. În implementarea conceptului, vom folosi
foarte mult principiul rețelei, încercînd să punem
în acțiune, la nivel european, resurse umane și
culturale care să constituie rețele specifice, așa
cum vom exemplifica mai jos.
1. Revizitând culturi. Pentru Unitate.
Centru al tradiției și al istoriei, Alba Iulia poate
oferi un model de reinterpretare și valorificare a culturilor
europene în cheie contemporană. Zona adiacentă
cuprinde un tezaur antropologic, etnologic și arheologic
de mare valoare, iar tradițiile sînt încă vii. O direcție
a programului va fi orientată spre aducerea în atenția
publicului a acestor tradiții, în contextul unei Europe
care participă la procesul globalizării și în care
identitățile locale, regionale și naționale se redescoperă
în spirit contemporan. Astăzi, redescoperirea tradițiilor
culturale – de la îmbrăcăminte la gastronomie,
de la vechile materiale de construcție și modele
arhitectonice (eco) la muzică – face parte din viața
cotidiană. Noile tehnologii permit comunicare și
difuzarea lor mai bună și mai eficientă. Alba Iulia are
experiența organizării unor festivaluri dedicate artelor
și meseriilor tradiționale. În 2021, ar putea deveni un
centru european al dialogului între tradițiile culturale
ale țărilor europene și, mai mult decît atît, ale tradițiilor
“importate” sau aduse în Europa de migranții care
s-au stabilit în țările europene venind din Africa, Asia,
America Latină.
Dar tradiția culturală este doar baza pe care s-au
construit valorile europene de azi. Revisitng Cultures
înseamnă și explorarea semnificațiilor pe care le-a
construit cultura europeană de-a lungul timpului. De
la Renaștere și Baroc pînă la artele contemporane,
toate marile curente culturale sînt reprezentate în Alba
Iulia. Vom încerca să realizăm o rețea de organizații
culturale și de actori culturali din toate țările europene
care se ocupă de punerea în valoare a tradițiilor și
a istoriei culturale. Vom include reprezentanți ai
artelor tradiționale (muzică, dans, artcrafts etc.),
dar și ONG-uri sau alte organizații culturale. Pînă
în 2021, vom pregăti împreună, în cadrul rețelei,
detaliile programului cultural pe direcția Revisiting
Cultures. Evenimentul major al aceste direcții va fi
semnarea simbolică, la Alba Iulia, în aceeași sală
unde în 1918 s-a semnat documentul prin care
Transilvania s-a unit cu România, a unui Tratat
al cetățeniei culturale europene. Tratatul va fi
„negociat” și dezbătut pe parcursul anului 2021
de reprezentanți ai organizațiilor culturale din cele
28 de state membre ale UE și se va axa pe valorile
culturale ale unității în diversitate. Semnarea lui
va avea loc la sfîrșitul anului (va încheia, practic,
programul evenimentelor) și va avea rolul de a oferi
o reinterpretare a fundamentelor Europei Unite.
În pregătirea anului 2021, va fi foarte importantă
seria de evenimente care va avea loc în 2018, cînd în
România se vor aniversa, pe 1 Decembrie, 100 de ani de
la unirea Transilvaniei cu România. 1 Decembrie este
ziua națională a României și, dat fiind că documentul
Unirii s-a semnat la Alba Iulia, orașul nostru va fi
în centrul atenției. Pentru 2018 pregătim o serie de
evenimente speciale care să transforme aniversarea
centenarului într-o celebrare a istoriei naționale în
spiritul Europei de azi.
2. Inima unei Europe multiculturale.
Pentru diversitate.
Percepția predominantă asupra orașului nostru
– capitala simbolică a Unirii, unde s-a desăvîrșit
formarea statului român modern – ne onorează și
este extrem de importantă. Dar Alba Iulia este mai
mult decît atît. Este un oraș multicultural, în care se
intersectează istorii și culturi diferite, nu întotdeauna
armonizate. O direcție a conceptului este punerea
în valoare a caracterului multicultural al orașului.
Această direcție a programului pornește de la realitatea
culturală a orașului și a Transilvaniei, în care coexistă
culturile tradiționale ale românilor, maghiarilor,
germanilor, evreilor, romilor, armenilor. Am descris
33
mai sus patrimoniul cultural divers al comunităților
etnice tradiționale din Alba Iulia (alături de românii
majoritari – maghiari, germani, evrei). În oraș, dar
și în localitățile din apropiere, există comunități de
romi diferite: unele care practică meseriile tradiționale
și își cîștigă existența din asta (păstrînd, în același
timp, tradițiile culturale), altele care se încadrează
în categoria grupurilor defavorizate. Modelul de
dezvoltare pe care îl propune Alba Iulia are în centru
cultura, iar dimensiunea multiculturală este extrem de
importantă. Această direcție a programului va aduce în
atenție patrimoniul cultural multietnic al orașului și va
atrage atenția, astfel, asupra necesității de a conserva
acest patrimoniu, dar și de a păstra spiritul multietnic.
În cazul evreilor și germanilor, de pildă, the historical
presence in the city is to turn void into space. Mai
există foarte puțini locuitori germani și evrei în oraș,
dar cultura lor rămîne. În cazul romilor, problema se
pune diferit: identitatea lor culturală are nevoie de
susținere și promovare pentru ca și viața celor mai
defavorizați dintre ei să se schimbe. Economia socială
bazată pe produsele lor tradiționale trebuie încurajată,
iar pentru asta este nevoie de o susținere publică mai
mare. Alba Iulia poate oferi, prin spiritul ei și prin
experiența multiculturală, o asemenea susținere.
Și în acest caz, dimensiunea europeană e
implicită. Publicul european care va veni la Alba Iulia
în 2021 va descoperi în oraș o anume diversitate, o
intersecție între culturile Europei Centrale care face ca
Alba Iulia să poată genera experiențe multiculturale.
Vom încerca să creăm, până în 2021, o rețea a orașelor
multiculturale, din care să facă parte alte orașe
europene a căror componență etnică a fost, din cele
mai vechi timpuri, diversă. Împreună, vom pregăti
evenimente care să exprime asumarea diversității
culturale și a istoriei etniilor, inclusiv a episoadelor
conflictuale ori controversate. Unele orașe au fost
sau vor fi capitale europene ale culturii. De exemplu,
Umea, în 2014, a rezervat anumite evenimente din
program represiunii populației sami, asumîndu-și acest
episod din trecut. Plovdiv, care va fi capitală europeană
a culturii în 2019, are drept obiectiv o integrare prin
cultură a turcilor și romilor (minorități tradiționale în
oraș și în zonă). Și exemplele pot continua. Alba Iulia
propune o rețea a unor asemenea orașe care să dezbată
problemele identităților locale și să găsească soluții la
nivel european pentru o mai bună punere în valoare a
34
diversității etnice și culturale. Spațiul Cetății Alba Iulia
va găzdui, în 2021, evenimente la care vor fi invitați
artiști și reprezentanți ai altor orașe multiculturale din
Europa, pentru a reconstitui the Soul of Europe prin
diversitatea sa și prin experiențe multiculturale.
3. Oraşul comun. Pentru cetăţenie europeană.
În Alba Iulia se află Cetatea Alba Carolina, cea mai
mare cetate din România, o construcție de tip Vauban care
adăpostește cea mai mare parte a patrimoniului nostru
cultural. Centrul tuturor manifestărilor din 2021 va fi în acest
Cetate, care nu va fi doar un spațiu, ci o resursă creativă:
proiectele culturale vor fi definite și create în funcție de
ceea ce oferă Cetatea. Pentru a construi emoțiile și reacțiile
publicului, vom construi o rețea a cetăților de tip Vauban
din Europa. Vom contacta pentru colaborare Rețeaua
siturilor Vauban constituită în Franța în 2005, la inițiativa
orașului Besançon (http://www.sites-vauban.org/), dar și
autoritățile orașelor din alte țări europene unde există astfel
de construcții: Belgia (Mons, Capitală Europeană a Culturii
în 2015), Luxemburg (fostă Capitală Culturală Europeană
în 2007), Olanda (Maastricht, care a candidat la acest
titlu), Germania. Scopul acestei rețele nu va fi unul strict
specializat (acela de share experiences cu profesioniștii în
materie de patrimoniu arhitectural), ci un mod de a intra în
contact cu cetățenii din aceste orașe, pentru a crea moduri
de share experiences cu locuitorii din Alba Iulia. În același
mod și cu același obiectiv ne gândim să creăm o rețea
a vechilor catedrale europene (pornind de la Catedrala
Romano-Catolică maghiară din Alba Iulia, fondată acum
1011 ani) și o rețea a castrelor romane, propunînd proiecte
de colaborare orașelor europene în care există astfel de
urme ale trecutului. Scopul acestor rețele este de a le oferi
cetățenilor posibilitatea de a-și împărtăși experiențele și
de a scoate evidență atât patrimoniul cultural european
comun, cât și diverstatea din spațiul european. Alba
Iulia va deveni, în 2021, “nodul principal” al acestor
rețele. Locuitorii din celelalte orașe constituite în rețea
vor putea, desigur, veni la Alba Iulia pentru a participa
la evenimentele Capitalei Culturale Europene, printr-
un parteneriat cu agenții de turism sau prin colaborarea
dintre municipalități. Dar să fim realiști: cîți vor putea
veni în Alba Iulia? Cîteva autocare. Sau cîteva zeci
de autocare, dacă programul va fi un succes. În era
conectivității însă, cetățenii care locuiesc în orașe cu
un patrimoniu asemănător vor fi conectați permanent
prin Internet și aplicații pentru smartphone, astfel
încît comunicarea și împărtășirea experiențelor să
se poată face person to person, în numele cetățeniei
culturale europene. Relația dintre unitatea europeană
și experiențele diferite va putea fi astfel mult mai
evidentă: cîți cetățeni din Arras ori Besançon știu că
în Alba Iulia există o Cetate asemănătoare cu ceea ce
văd zilnic în orașele lor? Noile tehnologii îi vor face să
afle, dar, mai ales, să trăiască emoții asemănătoare cu
locuitorii din Alba Iulia.
Alba Iulia este, însă, mai mult decît Cetatea
istorică. Cînd Sibiu a fost Capitală Europeană a Culturii
în 2007, una dintre critici a vizat faptul că “orașul de
jos” a fost neglijat, pentru că totul s-a desfășurat în
Centrul Istoric. Nu vrem să facem aceeași greșeală.
Vor exista evenimente artistice și în restul orașului, iar
sharing experiences va fi un proces care îi va implica
în primul rînd pe cetățeni. Trăim în era colaborării, a
sharing economy, a intelegenței colective, mai ales
datorită noilor tehnologii care facilitează participarea
și coagularea, indiferent de spațiu, în jurul unor interese
și proiecte comune. Artiștii și operatorii culturali vor fi
invitați ca, împreună cu locuitorii, să propună soluții
pentru revitalizarea culturală a “orașului de jos” și a
cartierelor de blocuri construite în perioada comunistă.
Detaliile acestor programe vor fi definitivate
împreună cu directorul artistic și echipa dacă Alba
Iulia va cîștiga competiția pentru 2021. Dar o
propunere pe care am gîndit-o de acum este ca Alba
Iulia să fie punctul din care pleacă un mesaj esențial:
să împărtășim valoarea supremă a Uniunii Europene,
pacea. Alba Iulia va prezenta Parlamentului European
ideea unui moment de tăcere în Europa, când întregul
continent va opri în mod voluntar orice activitate timp
de 1 minut pentru a se gândi la cât de minunat ar fi ca
o primă generaţie să trăiască într-o Uniune Europeană
fără război.
4. Conectând punctele, unind oamenii.
Pentru viitor.
Alba Iulia a fost printre primele orașe din
România (poate chiar primul) care a avut Internet
wi-fi gratuit în parcul din centrul orașului. De cîțiva
ani, am modernizat sistemul de transport public, ceea
ce înseamnă, între altele, Internet gratuit în autobuze
și “stații inteligente”. Pentru orice oraș mediu sau
mic, noile tehnologii reprezintă una dintre cheile
dezvoltării. Pentru Alba Iulia, it’s a must. Șansa de a
valorifica patrimoniul unic al orașului prin implicarea
cetățenilor, șansa de a ajuta grupurile defavorizate să
se integreze în dezvoltarea sustenabilă a comunității
este dată de tehnologia nouă, care favorizează accesul
la cultură și coeziunea socială.
O direcție esențială a conceptului pentru
2021 este construirea de rețele între cetățeni, între
cetățeni și autorități, între cetățeni și instituții. În
viitor, “punctele” de pe harta spirituală și socială a
orașului vor fi conectate permanent și, prin aceasta,
vor fi în contact cu Europa și cu restul lumii. Strategia
pentru 2021 încearcă să stimuleze conectivitatea și
să construiască rețele – de la cele mici, din cartierele
orașului, pînă la cele care pun în legătură oamenii
cu patrimoniul cultural european. Prin digitalizare și
conectivitate, patrimoniul nostru nu va mai fi doar “un
unicat dintr-un oraș de provincie din România”, ci
un punct pe harta patrimoniului european aflat într-o
rețea accesibilă tuturor. Programul Europa pentru
cetățeni va putea sprijini astfel de inițiative în perioada
premergătoare anului acordării titlului.
De exemplu, Biblioteca Batthyaneum va putea
fi integrată în proiectul Europeana. Este obligatoriu ca
autoritățile locale, împreună cu Biblioteca Națională
a României, căreia îi este subordonată Biblioteca
Batthyaneum, să facă demersurile necesare pentru
inițierea acestui proces. Este un caz tipic de “ardere
a etapelor” și de salt cultural: acum, Biblioteca
Batthyaneum cu tezaurul ei este o mîndrie a orașului,
dar are foarte puțini vizitatori, iar condițiile de vizitare
sînt foarte stricte, tocmai datorită valorii patrimoniale
importante. Prin digitalizare, cele 72.000 de cărți
vechi, manuscrise și incunabule nu vor mai fi doar
un motiv de mîndrie locală, ci o resursă culturală și
științifică de nivel european.
Unicitatea Cetății este și ea, desigur, un motiv
de mîndrie a cetățenilor. Prin Augmented Reality
și  Virtual Heritage va deveni mai accesibilă, dar în
același timp vor deveni cunoscute publicului toate
straturile orașului vechi, în etapele lor succesive.
Dar acesta ar fi doar începutul. Scopul final este
de a implica cetățenii în cunoașterea și promovarea
35
patrimoniului cultural al orașului. Dorim să construim
o digitally united local community prin digitally
driven social mobilization. Așa încît vom folosi toate
posibilitățile oferite de noile tehnologii, astfel încît
2021 să fie primul an în care comunitatea din Alba Iulia
să exeperimenteze direct, la nivel european, cetățenia
culturală europeană într-un oraș-sinteză al culturii și
istoriei europene. Nu numai patrimoniul cultural va fi
atunci expus în vitrină în fața publicului european, ci
și întreaga comunitate.
5. Breaking new cultural world records
or marking premieres
În această perioadă se urmărește organizarea
de evenimente culturale care să marcheze noi
recorduri mondiale, evenimente la care participarea
publicului să reprezinte o premisă importantă. În
anul 2009 la Alba Iulia s-a organizat evenimentul
Marea Îmbrăţişare eveniment care s-a tradus într-un
exercițiu de mobilizare comunitară și anume crearea
unui uriaş lanţ uman format din 10.000 de oameni care
s-au îmbrățișat - acţiune recunoscută oficial de către
Word Guinness Book. Marcarea de premiere la nivel
local, national, mondial, reprezintă o caracteristică
importană a programului cultural care va fi dezvoltat.
În 2011, logo-ul turistic al orașului a fost
compus din fețele fotografiate ale unui număr de 1400
de albaiulieni, marcând o premieră în România și
accentuand preocuparea administrației locale pentru
implicarea cetățenilor în viața orașului, cultivând
mândria apartenenșei la o comunitate vie, pe care
doresc să o promoveze ca ambasadori.
Dacă în 2009, albaiulienii și locuitorii județului
Alba au îmbrățișat simbolic Cetatea, întru-un imens
lanț uman, arătându-și dragostea fața de oraș și inima
acestuia, în 2018, în anul centenar al unității naționale
a României, municipalitatea dorește să organizeze cea
mai mare horă din lume, cu reprezentanți din toate
localitățile României, ai tuturor etniilor conlocuitoare,
ai statelor membre UE cu toate comunitățile etnice
recunoscute.
În cazul proiectelor artistice din cadrul
programului, ne vom concentra pe cele colaborative,
participative, unde echipe de artiști se coagulează
36
în jurul unei idei comune – de exemplu texte
colaborative, spectacole interactive, proiecte care
implică colaborarea între artiști din mai multe medii.
Descrieţi structura programului cultural,
inclusiv gama şi diversitatea activităţilor/principalelor
evenimente care vor celebra anul.
Pentru fiecare, vă rugăm să furnizaţi
următoarele informaţii: data şi locul/partenerii din
proiect/finanţare.
Vor fi 30-40 de evenimente majore, pe
cele patru direcții ale conceptului. Programul va fi
definitivat și detaliat după angajarea unui director
artistic și completarea echipei de organizare.
Cel mai important eveniment – organizat
în etape pe parcursul întregului an – va fi simbolic:
dezbaterea și semnarea, de către reprezentanți ai
comunităților artistice și actorilor culturali din țările
membre ale Uniunii Europene, a unui “Tratat al cetățeniei
culturale europene”. Pe parcursul anului 2021, artiștii și
reprezentanții comunităților culturale din țările UE vor fi
invitați ca, pe lîngă producțiile pe care le vor prezenta, să
participe la realizarea unui tratat axat pe valorile culturale
ale Uniunii Europene și pe reconsiderarea felului în care
cetățenii privesc Europa.
Pînă la definitivarea programului, prezentăm
alte cîteva evenimente majore.
- The European Museum of Social Creativity –
oraşul va găzdui un muzeu neobişnuit, primul de
acest fel din Europa: unul în care putem vedea cum
ideile geniale sau invenţiile care au apărut în anul
curent vor schimba modul în care trăim în Europa şi
în afară, idei care ne vor ajuta să protejeze mediul,
să ajutăm pe cei defavorizaţi, să generăm energie
nepoluantă sau să atingem alte obiective sociale.
În 2021 vom aduce inventatorii în Alba şi vom
organiza decernarea primelor premii European
Social Good Awards.- United World Food &
Music Festival – ce poate reuni mai bine oameni
de diferite etnii sau medii sociale decât mâncarea
şi muzica? Destul de surprinzator, nu există nici
măcar un festival în Europa care să sărbătorească
într-un singur loc diversitatea culinară şi muzicală a
Europei, permiţându-le vizitatorilor să călătorească
virtual de la o regiune europeană la alta, să guste
şi să asculte diversitatea uimitoare a continentului
nostru. Alba Iulia intenţionează să lanseze acest
nou festival care să celebreze unitatea noastră în
diversitate.
- The Capital Of Hearts – Alba Iulia va prezenta
Parlamentului European ideea unui moment de
tăcere în Europa, când întregul continent va opri
în mod voluntar orice activitate timp de 1 minut
pentru a se gândi la cât de minunat ar fi ca o primă
generaţie să trăiască într-o Uniune Europeană fără
război. Momentul începe cu sunetul clopotelor
catedralelor din Alba Iulia, continuat de cel al
catedralelor din toată Europa, emisiunile TV vor
păstra 1 minut de reculegere şi persoanele aflate în
trafic li se vor alătura.
- The Porcelain Network  – puţini oameni ştiu că
Alba Iulia este unul dintre producătorii de porţelan
de top din Europa. Pentru a sărbători moştenirea
noastră ca “Porcelain Capital”, vizitatorii din
Alba Iulia îşi vor putea folosi creativitatea şi vor
vopsi obiecte de porţelan într-un mod unic, care
să transmită ideea de unitate, ce vor urma să
circule în întreaga Europă, ajungând într-un final,
la întâmplare, în cutia poştală a cuiva. Întreaga
Europă va fi inundată cu mesaje de unire, pace şi
iubire de la Alba Iulia.
- The Grand Bike Voyage  – totul începe în Alba
Iulia cu un grup de oameni care vor traversa
Europa pe bicicletă, povestindu-le oamenilor
despre Capitala Culturală şi lucrurile minunate
care îi aşteaptă în Alba Iulia şi convingându-i să se
alăture şi ei ciclismului, creând mai multe grupuri
de ciclişti entuziaşti, care vor traversa continentul
pentru a ajunge la Alba Iulia. Proiectul este inspirat
de un eveniment istoric adevărat, mersul pe jos
spre Unirea din 1918 de la Alba Iulia, când mii de
oameni au călătorit sute de mile pentru a ajunge în
Oraşul Uniri, să asiste la naşterea ţării lor unite. Un
secol mai târziu, călători din toată Europa vor veni
în acelaşi loc, pentru a sărbători Europa Unită.
- Conference of the cultural journals network
Eurozine; aceasta va asigura prezenţa unor
intelectuali proeminenţi din aproape fiecare ţară
europeană.
- Vals în cea mai mare scenă din Europa în
compania soldaților austrieci. Dacă în anul 2009
Alba Iulia a intrat in cartea recordurilor pentru cea
mai mare îmbrățișare umană, cu ocazia sărbătoririi
titlului Alba Iulia European Capital of Culture
2021, vom atinge un nou record mondial care să
implice peste 3000 de oameni dansând vals în
șanțurile Cetății Alba Carolina, un loc interzis în
trecut, deschis publicului acum. La eveniment vor
fi invitați să participle parteneri de peste hotare și
oficiali ai Europei.
Pe lîngă astfel de evenimente majore, calendarul va fi
completat de altele, din toate domeniile artelor.
- În ce mod programul cultural va îmbina
patrimoniul cultural local şi formele de artă
tradiţionale cu expresiile culturale noi, inovatoare
şi experimentale?
Folosirea tehnicilor recente dedicate reconstruirii
virtuale a diferitelor ipoteze de existență prealabilă a
obiectelor de patrimoniu și a caracterului lor procesual,
în devenire istorică, este proprie domeniilor de Realitate
Augmentată  (Augmented Reality) și  Patrimoniu
Virtual (Virtual Heritage). Cu această ocazie, se pot obține
versiuni ale monumentelor pre-existente, acum dispărute
sau existente parțial, precum și instanțe anterioare ale
celor existente. Pentru multe din aceste straturi pre-
existente de tradiție locală, se cunosc doar rezultatele
parțiale, arheologice, dar nu există reconstrucții. Trecerea
în virtual a patrimoniului material mobil și imobil ar
permite accesul, cel puțin online, la ceea ce, deocamdată,
rămâne un mister inclusiv pentru mulți dintre cetățenii din
Alba Iulia. În plus, ar permite experimentarea cu versiuni
de restaurare care nu sunt posibile decât în virtual, ca
potențial de existență anterioară. Vizualizarea este un
prim pas pentru generarea unui interes sporit pentru
patrimoniu și pentru conservarea lui reală. Un al doilea pas
este crearea de networking, care să permită acumularea și
cross-references între diferitele tipuri de tradiții și istorii
locale, fiecare dintre ele putând fi cunoscută câte unui
grup propriu de experți sau entuziaști, dar nu tuturora.
Un al doilea exemplu este utilizarea tehnicilor
arheologiei industriale (printre care și Virtual
Heritage), care este bogată în Alba Iulia și în
împrejurimi, cu antecedente încă din perioada romană
(explorarea auriferă). Această explorare îngăduie
repunerea în valoare, fie prin muzeificare, fie, mai ales,
prin conversie, cu ajutorul artelor contemporane. Alba
37
Iulia deține un astfel de patrimoniu industrial, parțial
abandonat și derelict, parțial utilizat, dar sub capacitate,
care are un potențial important de conversie și utilizare
prin adaptive reuse.
Un al treilea element îl reprezintă capacitatea
de a revivifica tradițiile constructive locale, în
procesul de restaurare a arhitecturii din exteriorul
cetății și din împrejurimile orașului și transformarea
acestora, în timp, în tehnicile de construcție curente,
tradiționale, așa cum au fost odinioară. Pentru
aceasta, trebuie ca să fie formate calfe, care să
învețe și să asume curent practicile constructive
tradiționale.
Al patrulea element este constituit de
posibilitatea de a “adapta” spațiul Cetății la diverse
formule artistice: concerte, teatru, arte vizuale, instalații
media etc. Practic, Cetatea oferă un mare “centru cultural
multifuncțional” în aer liber, cu posibilități practic
nelimitate de a găzdui orice formulă artistică.
Al cincilea element îl reprezintă utilizarea
tehnologiilor digitale pentru a crea proiecte
artistice și culturale colaborative pornind de la
patrimoniul orașului.
38
- În ce mod oraşul a implicat sau doreşte să implice
artiştii locali şi organizaţiile culturale în elaborarea
şi punerea în aplicare a programului cultural?
Instituțiile culturale din oraș vor participa
atît la elaborarea programului, cît și la aplicarea lui.
Biblioteca Batthyaneum, Muzeul Unirii, Muzeul
de Istorie, Teatrul pentru copii, grupurile de arte
tradiționale din oraș și din celelalte localități ale
județului (Blaj, Sebeș, Jidvei, Căpîlna, Aiud) vor
participa la evenimentele din program. Festivalurile
tradițonale din oraș (de teatru, folk, jazz, Festivalul
Dilema veche, arte tradiționale etc., descrise în celelalte
capitole), organizate de ONG-uri din Alba Iulia în
colaborare cu instituții sau ONG-uri din București sau
din țară, vor beneficia de un sprijin consistent în anii
următori, astfel încît în 2021 vor deveni cîteva dintre
evenimentele majore ale Capitalei Europene a Culturii.
După cum se poate remarca și în organigrama propusă
pentru structura de management și funcționalitate a
fundației care va fi înființată în vederea asigurării unei
guvernanțe eficiente a întregului program cultural,
se urmărește implicarea grupurilor de lucru locale
din toate domeniile de interes care pot contribui la
dezvoltarea și implementarea programului. Artiștii
locali se regăsesc în organigrama propusă de către noi,
deci vor fi implicați încă de la stadiul de pregătire.
39
Capacitatea
de a produce rezultate

40
 4. Capacitatea de a
produce rezultate
- Vă rugăm să confirmaţi şi să dovediţi că beneficiaţi
de susţinere politică extinsă şi solidă şi de un
angajament durabil din partea autorităţilor publice
locale, regionale şi naţionale.
În 6 octombrie 2015, prin Scrisoarea de angajament
nr. 80165, primarul Municipiului Alba Iulia, în calitate
de reprezentant legal al orașului anunța angajarea
Municipiului Alba Iulia să sprijine financiar și politic
activitățile proiectului. A se vedea scrisoarea atașată. Dacă va
ajunge pe lista scurtă a candidaților, Alba Iulia va asigura că o
decizie de angajament va fi asumată de către Consiliul Local
pentru a spijini proiectul cultural și pentru a asigura resursele
financiare, sprijin administrativ și resurse umane eficiente.
De asemenea, în etapa următoare vom asigura scrisori de
sprijin și de la alte autorități publice, pentru a oferi dovada
sprijinul politic atât la nivel local cât și national.
Mai mult decât atât, Municipiul Alba Iulia
beneficiază de-a lungul anilor de stabilitate politică, care
garantează continuitatea tuturor proiectelor începute. În
acest sens, este de remarcat faptul că primarul municipiului
Alba Iulia a câștigat al 5-lea mandat în 2012 și are întregul
sprijin din partea comunității și a altor reprezentanți politici
pentru a continua mandatul. Proiectul Alba Iulia ECoC
2021 Alba este susținut, de asemenea, de către partidele
politice din opoziție.
- Vă rugăm să confirmaţi şi să dovediţi că oraşul
dumneavoastră dispune sau va dispune de o
infrastructură adecvată şi viabilă pentru a găzdui
evenimentul. În acest scop, vă rugăm să răspundeţi
la întrebările următoare:
- Explicaţi pe scurt în ce mod Capitala europeană
a culturii va utiliza şi va dezvolta infrastructura
culturală a oraşului.
Programul Capitala Culturală Europeană se va
desfășura în primul rînd în spațiul generos al Cetății
Alba Carolina – centrul istoric al orașului. Este un spațiu
generos (perimetrul orșului vechi are aproape 7 km), cu
clădiri istorice, două catedrale, esplanade, piețe. În spațiul
Cetății sînt amplasate muzeele orașului (care dispun și
de săli de expoziții și conferințe). Există, de asemenea,
multe spații neconvenționale care deja sînt folosite pentru
programe culturale permanente (galerii de artă construite
în zidurile Cetății, cafenele artistice, spații în aer liber
amenajate pentru proiecții de filme și spectacole de
teatru). Casa de cultură (cu o sală de spectacole și săli de
expoziții și conferințe) va fi modernizată. Vor fi folosite,
de asemenea, spațiile neconvenționale din “orașul de jos”
– partea modernă a orașului. Pînă în 2021 vor fi recuperate
și amenajate în scopuri culturale foste clădiri industriale.
Spațiile din școli și licee vor fi și ele introduse în circuitul
programelor culturale. Vor fi utilizate, pentru evenimente
artistice de mai mică amploare, și spații private: grădinile
unor case particulare, sediile unor companii.
Alba Iulia propune, pentru 2021, nu o structură
convențională, ci un concept participativ, în cadrul
căruia tot spațiul orașului va putea dobîndi o destinație
culturală. Prin acest concept, mizăm pe accesibilitatea
culturii și legătura sa directă cu cetățenii și cu spațiul
public. “Culture is everywhere”.
- Care sunt mijloacele orașului în ceea ce privește
accesibilitatea (transport regional, național și
internațional)?
Alba Iulia se află în centrul Transilvaniei.
Accesul rutier se face pe autostrada A1 (350 de km de
București). Prin Alba Iulia trece una dintre principalele
magistrale feroviare din România (București-Oradea)
care conectează Alba Iulia direct cu Budapesta. Alba Iulia
se situează la intersecția a două autostrăzi care se află în
construcție, și care vor fi finalizate în următorii doi ani,
este vorba de Coridorul 4 Pan-European și de autostrada
Sebeș-Turda. În ceea ce privește accesibilitatea pe calea
aerului, Aeroportul Internațional din Sibiu se află la 70
de km, Aeroportul Internațional din Cluj la 120 km iar
Aeroportul Internațional Târgu Mureș la o distanță de 90
km de Alba Iulia. Pe toate cele trei aeroporturi există curse
directe regulate spre cîteva orașe europene importante
(Viena, Paris, Berlin, Frankfurt, Munchen, Bruxelles,
Milano, Madrid etc.).
Alba Iulia este legată prin drumuri naționale de
principalele orașe din Transilvania, iar rețeaua regională
de șosele este modernizată. Prin urmare, orașul este
accesibil pe toate căile de transport. În oraș, sistemul de
41
transport public este modernizat recent (cu autobuze noi, conexe sunt înscrise pe site-uri de rezervări și baze de date
dotate cu Internet wireless, sistem electronic de plată și cu recomandări și ratinguri de călătorie precum booking.
monitorizare). S-a inaugurat în 2014 o pistă de biciclete com sau TripAdvisor, conferind transparență, calitate și
care leagă, trecînd prin pădure, două suburbii ale orașului, încredere clienților. De altfel, Primăria Municipiului Alba
iar în anii următori va fi extinsă. Iulia a primit în 2015 un Certificat de Excelență din partea
TripAdvisor pentru Cetatea Alba Carolina. (http://www.
- Ce capacitate de absorbţie are oraşul din punct tripadvisor.com/Attraction_Review-g315903-d3667839-
de vedere al cazării turiştilor? Reviews-Citadel_of_Alba_Iulia-Alba_Iulia_Alba_
County_Central_Romania_Transylvania.html)
În Alba Iulia și în localitățile învecinate există
40 de hoteluri și pensiuni, cu o capacitate de aproape
3000 de locuri. În centrul orașului sînt puține hoteluri
– infrastructura hotelieră nu e încă foarte dezvoltată –
dar capacitatea de cazare este completată de hotelurile
și pensiunile aflate în localitățile apropiate (la distanțe
cuprinse între 5-15 km), cele mai multe în mijlocul
naturii. Pe măsură ce, în anii următori, va crește
turismul cultural în Alba Iulia, ne așteptăm la o creștere
a investițiilor în domeniul hotelier.

Totuși, o imagine asupra evoluției capacității

de cazare din ultimii ani poate previziona impactul pe
care titlul Capitală Europeană Europeană îl va avea
asupra dezvoltării infrastructurii de cazare la nivelul
orașului și a zonelor învecinate:

Am observat în ultimii ani, că sectorul HORECAînceput

să se adapteze la noile tendințe în piața turistică. Capacitatea de
cazare în oraș a crescut semnificativ comparativ cu anul 2011.
Potrivit Institutului Național de Statistică:

• În anul 2011 au fost 19 de structuri de cazare în oraș

în timp ce la sfârșitul anului 2013 existau deja 26 de
structuri de cazare.
• În anul 2011 capacitatea de cazare a fost de 766 de
paturi și deja 1086 de paturi în 2013.

Pe lângă aceste statistici referitoare la capacitatea

de cazare pentru 2013, este important să menționăm că
un hotel și-a deschis porțile în 2014 cu 34 de paturi, și
unul în 2015, cu mai mult de 80 de paturi, iar altele sunt
acum în construcție. Îmbucurător este trendul crescător
al proprietăților private care se reconvertesc funcțional în
aparthotel, fapt ce confirmă evoluția și interesul crescut de
vizitare al atracțiilor turistice și antropice din Alba Iulia și
județul Alba, dar și de participare la evenimentele culturale
organizate în Alba Iulia și alte localități. Majoritatea
facilităților de cazare și de servicii de alimentație sau

42
43
Implicarea
publicului

44

5. Implicarea publicului
- Explicaţi în ce mod au fost implicate
populaţia locală şi societatea civilă în
pregătirea candidaturii şi cum vor participa
la punerea în aplicare a acţiunii.
Pregătirea candidaturii a pornit de la o
constatare pe care municipalitatea a considerat-o
esențială în urma diverselor forme de consultare
a publicului, descrise în capitolele anterioare
(Barometrul comunității locale, sondaje, focus
grupuri): dorința cetățenilor de a dezvolta orașul
prin cultură, turism cultural și ecologic, proiecte
sociale sustenabile. Echipa care a coordonat dosarul
de candidatură a avut consultări cu reprezentanții
instituțiilor culturale și ONG-urile din oraș. Au fost
avute în vedere, de asemenea propunerile venite din
partea tinerilor (elevi și studenți) în urma sondajelor
și focus-grupurilor realizate de Centrul de sociologie
al Universtiății “1 Decembrie 1918”.
- Explicaţi strategia dumneavoastră generală
pentru extinderea categoriilor de public, în
special legătura cu mediul educaţional şi
participarea şcolilor.
Faptul că este un oraș de dimensiuni medii
este un avantaj pentru Alba Iulia: consultarea
cetățenilor este mai simplă, iar strategiile
participative sînt mai eficiente. În ultimii ani, prin
intermediul consultărilor publice (focus-grupuri,
sondaje etc.), municipalitatea și-a făcut o imagine
despre publicul care participă la evenimentele
culturale din oraș.
Prin urmare, în pregătirea anului 2021, avem
cîteva obiective clare: 1. Extinderea categoriilor
de public prin campanii care să se adreseze în
special cetățenilor care participă mai puțin sau
deloc la evenimentele culturale; 2. Campanii de
promovare adresate tinerilor (elevi de liceu și
studenți) care pot deveni promotori ai culturii
pentru alte categorii de cetățeni
Conform Barometrului comunității locale,
tinerii participă la evenimentele culturale în
măsura în care o fac și părinții lor (mai ales
tinerii din familii cu mulți copii și cu venituri
medii). Dorim să inversăm această tendință. Vom
crea o platformă online adresată tinerilor în care
vom introduce informații despre evenimentele
culturale, iar elevii și studenții vor fi implicați în
difuzarea lor în mediile în care trăiesc. Vom face
training-uri cu elevii și studenții pentru a-i învăța
tehnicile de promovare.
Întrucît evenimentele culturale din Alba
Iulia – și mai ales programul Capitala Culturală
Europeană, în cazul în care vom dobîndi acest
titlu - se adresează și publicului din regiune, vom
organiza o rețea în care vor fi implicați și elevii/
stdenții din orașele apropiate (Cluj, Sibiu, Deva,
Târgu Mureș).
45
Gestionare

46
 6. Gestionare

a. Finanțe

Bugetul oraşului pentru cultură:

- Care a fost bugetul anual pentru cultură al oraşului în ultimii 5 ani (cu excepţia cheltuielilor pentru
actuala candidatură pentru Capitala Europeană a Culturii)?

Bugetul anual Bugetul anual pentru cultură

pentru cultură în oraş în oraş (în % din totalul anual al
Anul (în euro)* bugetului oraşului)
2011 449,732.04 0,72%
2012 4,691,795.38 8,48%
2013 11,930,896.55 26,62%
2014 19,383,743.66 47,72%
2015 18,454,593.90 46,88%

*rata de schimb inforeuro pentru Octombrie 2015, 1 Eur= 4.4223 LEI

Cifrele din tabel reflectă suma investită la evenimentele culturale, organizate în fiecare an de către
Primăria Alba Iulia, folosind fonduri proprii sau de finanțare europeană, cu toate acestea, în perioada 2011-2015,
diferența dintre bugetul alocat pentru cultură reprezintă finanțarea a 4 proiecte majore finanțate prin Programul
de Dezvoltare Regională 2007-2014, alte subvenții, reprezentând o valoare totală de peste 45.000.000 de euro
investite în reabilitarea cetăţii de tip Vauban Alba Carolina, reabilitarea infrastructurii de acces în interiorul
cetății, dar și iluminatul public și canalizarea, reabilitarea spațiilor verzi în interiorul cetăţii şi în Municipiul Alba
Iulia, oraş recunoscut ca valoare națională și universală de legislația națională.

Aceste cifre nu reflectă şi investițiile în infrastructura rutieră, care au fost o investiție complementară
pentru creșterea calității vieții în oraș și accesibilitatea și confortul turiștilor, și nici investițiile în patrimoniul
cultural înainte de 2011, investiții care au contribuit, de asemenea, la produsul cultural reprezentat astăzi de
Municipiul Alba Iulia. În acest sens, este de remarcat faptul că în perioada 2007-2010, mai mult de 3.607.655,56
euro au fost investite în restaurarea patrimoniului local, în restabilirea porților celei mai mari cetăţi din România,
investiții care anunţau investiţia majoră ce urma a fi efectuată în anii următori, în domeniul dezvoltării culturale.
De asemenea, investițiile în infrastructura rutieră, proiecte finalizate în 2014, care nu sunt în tabelul de mai sus,
ajung la o valoare de 23.803.904,83 euro.

47
Banca Mondială va avea impact asupra vieţii
celor 65.000 de locuitori din Alba Iulia, prin
dezvoltarea pe termen lung a oraşului
“The World Bank is delighted to provide
technical assistance for Assessment of the
Long-Term Development Plans, strategies
and projects for the Municipality of Alba Iulia
and to engage at the sub-national level.
Alba Iulia is a best practice example in the
implementation of EU-funded projects,“

Dna. Elisabetta Capannelli, Banca Mondială,

Manager de pentru România și Ungaria

Capacitatea financiară a Municipiului Alba Iulia este evaluată transparent de companii multinaţionale
recunoscute la nivel mondial. Începând cu 2014, Municipiul Alba Iulia a fost primul oraș din România și din
Europa de Sud-Est care a semnat un contract cu Banca Mondială, nu cu scopul de a obține un împrumut, ci de a
obține asistență tehnică pentru evaluarea politicilor locale, strategiilor, planurilor și proiectelor, pentru a facilita
accesul la diferitele oportunități de finanțare publice și private: http://www.worldbank.org/en/news/press-
release/2014/09/11/world-bank-to-impact-the-lives-of-65000-in-alba-iulia-with-long-term-city-development.
Mai mult, Municipiul Alba Iulia a devenit, în 2013, primul oraș din România care aprimit un rating de riscuri
financiare din partea Moody’s, o agenție internațională de rating de credit. Potrivit ratingului obținut, Municipiul
Alba Iulia este o instituție cu credibilitate considerabilă pentru toți investitorii și a dovedit un bun management
în atragerea de fonduri europene în timpul perioadei 2014-2020. De atunci, Alba Iulia îşi evaluează anual
capacitatea financiară de a gestiona propriile sale finanțări, în atragerea resurselor umane financiare, materiale
și pentru dezvoltarea durabilă a orașului. În 2014 Moody’s Investors Service („Moody’s”) a evaluat Municipiul
Alba Iulia ca Ba1 stabilă. (https://www.moodys.com/research/Moodys-changes-outlook-on-Municipality-of-
Alba-Iulias-Ba1-rating--PR_297638).

Conform acestor doi evaluatori financiari internaționali, Municipiul Alba Iulia beneficiază de o capacitate
instituțională puternică pentru planificarea dezvoltării urbane și atragerea de resurse de finanțare pentru politici
și proiecte urbane. În ceea ce privește proiectele de infrastructură, este de remarcat faptul că toate drumurile sunt
reabilitate, apa, canalizarea și iluminat public fiind asigurate dpentru întregul oraș.

48
- Total cheltuieli luate în considerare pentru proiect:

Total cheltuieli în Cheltuieli de Cheltuieli de Cheltuieli de Cheltuieli de

euro pentru proiect operare operare capital capital
în buget (în euro) (în %) (în euro) (în %)
(în euro)
36,100,000 13,600,000 37,67% 22,500,000 62,33%

- În cazul în care oraşul intenţionează să utilizeze fonduri din bugetul său anual pentru cultură pentru
finanţarea proiectului Capitală europeană a culturii, vă rugăm să precizaţi suma în cauză începând cu
anul depunerii ofertei până în anul pentru care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii.

Cheltuielile totale calculate de mai sus nu conțin finanțarea pentru bugetul anual regulat pentru cultură.
Se estimează că suma de mai sus va fi în plus față de bugetul anual alocat până acum regulat de municipalitate
pentru evenimente culturale.

În plus față de bugetul pe care Alba Iulia mizează pe pentru proiect, și în plus față de activitățile culturale
regulate organizate de Primăria Alba Iulia pe parcursul anului, este de remarcat faptul că Consiliul Județean
finanţează, de asemenea, evenimente și proiecte culturale organizate anual de municipalitatea Alba Iuliei, în acest
sens, în fiecare an se cheltuie mai mult de 500.000 euro pentru evenimente și pentru promovarea activităților
culturale la nivelul comunității locale, de asemenea, cu privire la activitățile desfășurate împreună cu Teatrul de
Copii din Alba Iulia.

- Ce sumă din bugetul anual general intenţionează oraşul să cheltuiască pentru cultură după anul pentru
care este acordat titlul de Capitală europeană a culturii (în euro şi în % din bugetul anual general)?

Pentru această sumă se așteaptă o valoare totală de 1.760.500 de euro pentru a fi utilizată pentru asigurarea
durabilității evenimentului, la doi ani după anul ECoC (2022 și 2023).

În 2022 va reprezenta cca. 0,8% din bugetul total anual al municipiului și suma este în plus față de
evenimentele culturale regulate ce vor fi organizate anual de către municipalitate.

În 2023 va reprezenta 0,6% din bugetul total anual al municipiului și suma este în plus față de evenimentele
culturale regulate ce vor fi organizate anual de către municipalitate.

49
Bugetul operaţional pentru anul pentru care este acordat titlul
Venituri pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale:

- Vă rugăm să explicaţi bugetul operaţional general (şi anume fondurile rezervate în mod special pentru acoperirea
cheltuielilor operaţionale). Bugetul ar trebui să acopere faza de pregătire, anul pentru care este acordat titlul,
evaluarea şi dispoziţiile pentru activităţile ulterioare. Vă rugăm să completaţi şi tabelul de mai jos.

Veniturile totale pentru De la sectorul De la sectorul De la sectorul De la sectorul

acoperirea cheltuielilor public public privat privat
operaționale (în euro) (în euro) (în %)** (în euro) (în %)
13,600,000 11,600,000 85,29% 2,000,000 14,71

*include premiul Melina Mercouri

Venituri din sectorul public:

- Cum sunt defalcate veniturile care vor veni dinspre sectorul public pentru a acoperi cheltuielile
operaţionale? Vă rugăm să completaţi tabelul de mai jos:

Cea mai mare parte a investiției va fi asigurată din fonduri publice. Vă rugăm să consultați tabelul:

Venituri din sectorul public pentru

acoperirea cheltuielilor operaţionale în euro %
Guvern 2500000 18,38%
Municipalitate 5000000 36,76%
Regiune -
UE (cu excepția premiului Melina Mercouri) 2600000 19,12%
Altele
Total* 10,100,000 74,26

*cu excepția premiului Melina Mercouri

- Autorităţile responsabile de finanţele publice (municipalitatea, autorităţile regionale, autorităţile

naţionale) au votat deja sau şi-au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile operaţionale?
Dacă nu este cazul, când intenţionează s-o facă?

Da, pe data de 6 octombrie 2015, prin Scrisoarea de Angajament Nr. 80165, Primarul din Alba Iulia, în
calitate de reprezentant al Municipiului Alba Iulia, anunță angajamentul Municipiului Alba Iulia pentru a sprijin
financiar activitățile proiectului. A se vedea scrisoarea anexată. Mai mult decât atât, în cazul nominalizării,
Municipiul Alba Iulia va asigura o decizie asumată în Consiliul Local pentru angajamentul de a sprijini proiectul
cultural în furnizarea de resurse financiare şi, de asemenea, sprijin administrativ şi resurse umane. Bugetul va fi
discutat și aprobat în Consiliul Local la începutul anului 2016.

50
- Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din
programele/fondurile Uniunii Europene în vederea acoperirii cheltuielilor operaţionale?

Municipiul Alba Iulia are o experienţă semnificativă în atragerea de fonduri externe. În acest sens, în ultimii 10
ani, Municipiul Alba Iulia a reușit să atragă mai mult de 150 000 000 de euro de finanţări externe reprezentând fonduri
europene, dar și alte subvenții, cum ar fi subvenții EEA, finanţări de la Ambasada Japoniei, Programul Națiunilor
Unite pentru Dezvoltare, finanțare națională etc. Alba Iulia a dovedit maturitate în atragerea de fonduri UE și a ajuns
în topul primelor 5 orașe din România în atragerea de fonduri europene pentru perioada 2007-2013. Mai mult decât
atât, în conformitate cu Banca Mondială, Alba Iulia ocupă astăzi primul loc în România, ca reședință de județ, în
atragerea de fonduri UE. Noua perioadă de programare este, de asemenea, foarte bine planificată, ceea ce înseamnă
că pentru perioada 2014-2020, Alba Iulia intenționează să continue atragerea de fonduri europene, după o strategie
de succes. Echipa care a lucrat pentru perioada 2007-2013 rămâne aceeași, care va fi pentru perioada 2014-2020,
cu mai multă experiență și mai motivată. În ceea ce privește costurile operaționale ale proiectului ECoC, Alba Iulia
intenționează să atragă 2.600.000 euro finanțare europeană pentru a asigura cheltuielile operaționale pentru proiect. În
acest sens, Strategia de Dezvoltare a Municipiului Alba Iulia prioritizează deja lista proiectelor care vor fi finanțate din
fonduri europene. Municipiul Alba Iulia are nu numai experiență în atragerea de fonduri europene din fonduri UE prin
intermediul Autorităților Naționale de Management, dar are și experiență de lucru în proiecte transnaționale finanțate
direct de către Comisia Europeană. În acest sens, Municipiul Alba Iulia are experienţă ca partener în Proiecte Europene
Transnaționale, cum ar fi Intelligent Energy Europe, INTERREG, URBACT, Youth in Action etc. În ceea ce privește
perioada de timp înainte de 2021, pentru care Alba Iulia aplică pentru a deveni Capitala Culturală Europeană, există
mai multe programe pe care Alba Iulia contează, pe lângă finanțarea care va fi atrasă prin Programele Operaționale. În
acest sens, Municipiul Alba Iulia se bazează pe atragerea de fonduri din diverse programe europene, cum ar fi: Europa
Creativă, Politică de Coeziune, ERASMUS +, URBACT, HORIZON 2020, Europa pentru Cetățeni etc.

Experienţa noastră anterioară şi parteneriatele noastre internaționale vor asigura pentru perioada 2014-
2020 atragerea unei sume estimată la 2 600 000 de euro pentru a asigura o parte din costurile operaționale pentru
proiectul cultural, pentru a aduce o valoare adăugată la Premiul Melina Mercouri de 1.500.000 euro. În acest
sens, contribuția UE pentru costurile operaționale este împărțită după cum urmează:
- 1.500.000 euro Premiul Melina Mercouri
- 1.000.000 euro Programul Europa Creativă sub prioritare axată pe consolidarea capacităţii sectorului
cultural şi creativ de a funcţiona la nivel transnaţional.
- 500.000 euro atrase din ERASMUS + în cadrul programului strategic K2, dar şi în conformitate cu
promovarea schimburilor de tineri, promovarea diversității culturale, alte priorități
- 100.000 euro în cadrul URBACT, unde rețele transnaționale europene sunt încurajate să facă schimb
de experiență. În acest sens, este de remarcat faptul că, începând cu septembrie 2015, Alba Iulia participă la un
proiect URBACT finanțat prin Axa prioritară de investiții cu prioritate Obiectivul specific 1-1-2- 1. Promovarea
dezvoltării urbane durabile integrate, 1.1. Diseminarea bunelor practici și expertiză și valorificarea rezultatelor
schimbului de experiență în ceea ce privește dezvoltarea urbană durabilă, inclusiv legături urban-rural, 1.1.2.
Pentru îmbunătățirea proiectării strategiilor urbane durabile și planurilor de acțiune în orașe. Proiectele se
concentrează pe sectorul TIC, pe Social Media și dezvoltarea instrumentelor TIC pentru a spori vizibilitatea
culturală a orașelor și pentru a încuraja interacțiunea inovatoare de cetățeni și turiști cu autoritatea locală.
Proiectul va avea 36 de luni de implementare, dacă a doua etapă va fi, de asemenea, aprobată.

Suma de 4.000.000 euro, pe care Alba Iulia mizează de la Guvernul Național, se bazează pe angajamentul
autorităților centrale asumat în documentele strategice cum ar fi Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a
României 2013-2020-2030 sau Strategia Sectorială în domeniul Culturii şi Patrmoniului Naţional pentru perioada
2014-2020, în care Sibiu, Capitala Culturală Europeană 2007, este menționată ca o lecție învățată și Autoritățile
Centrale se angajează să finanțeze activități și acțiuni culturale, cum ar fi activitățile propuse prin proiect.

51
- În cazul în care oraşului i se acordă titlul de Capitală europeană a culturii, care este calendarul de
primire, de către oraş şi/sau organismul responsabil de pregătirea şi punerea în aplicare a proiectului
privind Capitala Europeană a Culturii, a fondurilor care vor acoperi cheltuielile operaţionale? Vă rugăm
să completaţi tabelul de mai jos (Această întrebare este opţională în etapa de preselecţie):

Source of income for 2016* 2017* 2018* 2019* 2020* ECOC*

operating expenditure Year 2021
EU 250,000 350,000 397,000 498,000 605,000 2,000,000
National Government 40,000 100,000 226,000 458,000 576,000 1,100,000
City 145,000 250,000 250,000 950,000 1,412,000 1,993,000
Region - - - - - -
Sponsors 50,000 150,000 160,000 150,000 450,000 1,040,000
Other - - - - - -

* Vă rugăm să completaţi cu informaţiile corespunzătoare.

Venituri din sectorul privat:

- Care este strategia de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin din partea sponsorilor privaţi?
Care este planul de implicare a sponsorilor în eveniment?

Se preconizează o sumă totală de 2.000.000 euro a fi atrasă din sectorul privat. Încurajarea mecenatului
cultural este o provocare pentru Municipiul Alba Iulia. Suntem conștienți de faptul că mentalitatea sectorului
economic pentru finanțarea activităților culturale nu caracterizează mentalitatea cetățenilor români. În acest sens,
implicarea sectorului privat în asigurarea unei părţi a costurilor de exploatare ale proiectului nu este doar o provocare,
ci o necesitate. Suntem conștienți de faptul că sectorul economic va fi interesat să ăşi lege numele de acest proiect
european, cunoscut în întreaga lume. Suntem încrezători că, după rezultatele Sibiu – Capitală Culturală Europeană
2007, sectorul privat este acum conștient de oportunitatea de a fi implicat în promovarea diversității culturale în
Europa. Municipiul Alba Iulia va avea sprijinul sectorului privat. Mai mult decât atât, datorită numărului în creștere de
turiști care vizitează orașul, sectorul privat a început să guste din beneficiile implicării în sponsorizarea evenimentelor
culturale la nivel local pentru atragerea turiștilor.

Alba Iulia are experiență, de asemenea, în promovarea talentelor locale. În schimb, artiști şi experți în branding-
ul de oraş, au contribuit foarte mult de-a lungul anilor, fiind activi în comunitate. În acest sens, este de remarcat
faptul că logo-ul Municipiului Alba Iulia a fost creat gratuit de către un tânăr născut în Alba Iulia, care lucrează
pentru o Companie Multinaţională de Marketing, creând un logo și o identitate vizuală pentru Alba Iulia în calitate de
cealaltă capitală a României, cea mai frumoasă capitală de care nu ați auzit niciodată, și invitând turiști sau alte părți
interesate a descoperi cea mai mare Cetatea din România. Logo-ul și activitatea desfășurată au fost realizate gratuit
pentru Municipiul Alba Iulia, fiind apreciate de parteneri transnaționali cu experiență în branding-ul de oraş, precum
Oslo, Genova, Utrecht, Vilnius etc. Atragerea de sponsori este parte a culturii comunității noastre locale, iar sinergiile
și susţinerea vor fi identificate la toate nivelurile – la nivel educațional, la nivel HORECA, al companiilor locale
mici sau mari și ale societăților naționale. Mai mult decât atât, branduri locale vor fi implicate în mod activ pentru
beneficiile oraşului, deoarece Alba Iulia beneficiază de actori economici recunoscuţi ca fiind în topul companiilor
din domeniul lor de activitate la nivel național.

52
 Astfel, companii mari precum Jidvei, Albalact, Transavia, vor putea fi co-interesați să sponsorizeze
programul cultural propus de noi

În plus, sectoarele de legătură cu turismul și cultura sunt de așteptat să crească în timpul fazei de pregătire
a proiectului și pentru anul 2021 și după EcoC.

Major NationalMajori
Investitori Investors

§ Cheltuieli operaţionale:
- Vă rugăm să completaţi tabelul de mai jos în care să prezentaţi defalcarea cheltuielilor operaţionale.

Salarii, Salarii,
Promovare Promovare cheltuieli cheltuieli
Cheltuieli Cheltuieli şi şi de regie şi de regie şi Altele (vă Altele (vă
din din marketing marketing cheltuieli cheltuieli rugăm să rugăm să Totalul
program program (în euro) (în %) administrative administrative specificaţi) specificaţi) cheltuielilor
(în euro) (în %) (în euro) (în %) (în euro) (în %) operaţionale

9,112,000 67% 3,536,000 26% 680,000 5% 272,000 2% 13,600,000

- Calendarul planificat pentru cheltuielile operaţionale (Această întrebare este opţională în etapa de preselecţie)

Salarii, Salarii,
cheltuieli cheltuieli
Calendarul de regie şi de regie şi Altele (vă Altele (vă
planificat Cheltuieli Cheltuieli Promovare şi Promovare şi cheltuieli cheltuieli rugăm să rugăm să
pentru din program din program marketing (în marketing administrative administrative specificaţi) specificaţi)
cheltuieli* (în euro) (în %) euro) (în %) (în euro) (în %) (în euro) (în %)

2016 273,360 3% 141,440 4% 6,800 1% 0 0

2017 455,600 5% 212,160 6% 6,800 1% 0 0
2018 546,720 6% 247,520 7% 27,200 4% 0 0

53
 2019 911,200 10% 282,880 8% 74,800 11% 0 0
2020 1,275,680 14% 1,131,520 32% 251,600 37% 40,800 15%
ECoC 5,649,440 62% 1,520,480 43% 312,800 46% 231,200 85%
2021
După** 800,500 N/A 200,000 N/A 90,000 N/A N/A N/A
2022
După** 575,000 N/A 185,000 N/A 45,000 N/A N/A N/A
2023

* Vă rugăm să completați datele corespunzătoare

** Sume suplimentare adăugate la valoarea totală a proiectului

Buget pentru cheltuielile de capital:

- Cum sunt defalcate veniturile ce vor fi primite din sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor de capital în
ceea ce priveşte anul pentru care este acordat titlul? Vă rugăm să completaţi tabelul de mai jos:

Venituri de la sectorul public pentru acoperirea cheltuielilor de capital In euros %

Guvern 1,500,000 6,67
Municipalitate 5,000,000 22,22
Regiune - -
UE (cu excepţia Premiului Melina Mercouri) 12,000,000 53,33
Alte 4,000,000 17,78
împrumuturi bancare*
Total 22,500,000 100%

- Autorităţile responsabile de finanţele publice (municipalitatea, autorităţile regionale, autorităţile

naţionale) au votat deja sau şi-au luat angajamente Total 17 financiare pentru a acoperi cheltuielile de
capital? În caz contrar, când intenţionează s-o facă?

La data de 6 octombrie 2015, prin Scrisoarea de angajament Nr. 80165, Primarul din Alba Iulia, în calitate
de reprezentant al Municipiului Alba Iulia, anunță angajamentul Municipiului Alba Iulia pentru a sprijin financiar
activitățile proiectului. A se vedea scrisoarea anexată.

Privind contribuţia din partea Guvernului Naţional, după cum s-a menționat pentru costurile operaționale,
s-a asumat un angajament la nivelul administrației centrale pentru sprijinirea dezvoltării culturii și s-a menționat
experiența Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007, de bune practici pentru a fi multiplicate. A se vedea
strategiile mai sus menționate pentru costurile operaționale.

54
- Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din
programele/fondurile Uniunii Europene pentru acoperirea cheltuielilor de capital?

Așa cum am menționat mai înainte pentru costurile operaționale, experiența în atragerea de finanțare
europeană este destul de semnificativă. În ceea ce privește costurile de cheltuieli de capital, Municipiul Alba Iulia
mizează pe atragerea de mai mult de 12.000.000 euro prin Programul Operațional Regional, după cum urmează:
5.000.000 euro sub Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural, Prioritate de Investiții 5.1 – Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea
patrimoniului natural și cultural. În cadrul acestei priorități, sunt luate în considerare două proiecte majore de
reabilitare culturală, una reprezentând reabilitarea și valorificarea unei clădiri medievale, Palatul Principilor,
având o suprafață totală subterană de 1772,26 mp, parter în suprafaţă construită de 6120,62 mp și primul etaj în
suprafaţă construită de 6120,62 mp. Al doilea proiect cultural reprezintă reabilitarea zonei perimetrul Cetății.
Pe lângă proiectele culturale, mai mult de 7.000.000 euro fonduri UE vor fi atrase prin alte axe prioritare ale
Programului Operațional Regional, cum ar fi proiectele de reabilitare termică a clădirilor publice și clădirilor
rezidențiale, dar și în asigurarea reabilitării iluminatului public, investiţii în grădinițe.

Valoarea totală a proiectelor culturale menționate mai sus, care vor fi realizate cu ajutorul fondurilor UE,
este compusă din fondurile UE menționate mai sus, credite, contribuție proprie și ajunge la o valoare totală de
30.000.000 euro. Proiectele sunt sinergice la activitățile propuse pentru proiectul cultural.

- În cazul în care oraşul primeşte titlul de Capitală europeană a culturii, care este calendarul de primire,
de către oraş şi/sau de către organismul responsabil de pregătirea şi punerea în aplicare a proiectului
privind Capitala Europeană a Culturii, a fondurilor care vor acoperi cheltuielile de capital? (Vă rugăm
să completaţi tabelul de mai jos. Acest tabel este opţional în etapa de preselecţie)

Sursa veniturilor ECOC

pentru cheltuielile 2016 2017 2018 2019 2020 2021
de capital
UE 1,000,000 3,300,000 5,000,000 1,500,000 1,000,000 200,000
Guvern 102,000 189,000 732,000 275,000 102,000 100,000
Municipalitate 1,045,000 668,000 887,000 600,000 800,000 1,000,000
Regiune - - - - - -
Sponsori - - - - - -
Alte 250,000 1,199,800 1,700,200 500,000 250,000 100,000
împrumuturi bancare**

* Vă rugăm să completați datele corespunzătoare

** Creditele bancare vor fi accesate, luându-se în considerare valorile dezvoltării durabile, în acest sens,
împrumuturile vor satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și
satisface propriile nevoi.

55
- Dacă este cazul, vă rugăm să inseraţi aici un tabel în care să se specifice ce sume se vor cheltui pentru
noua infrastructură culturală utilizată în anul pentru care este acordat titlul.

Descierea proiectelor, Beneficiarul Finanţarea utilizată Data Situaţia investiţiei

valoarea totală structurii estimată a
(în euro) finalizării
Reabilitarea Palatului Municipiul Programul Operaţional 2020 Documentaţie necesară
Principilor Alba Iulia Regional, contribuţie aprobată
20.000.000 euro proprie şi credite Finanţare asigurată
bancare
Reabilitarea zonei Municipiul Programul Operaţional 2020 Finanţare asigurată
perimetrului Cetăţii Alba Iulia Regional, contribuţie
10.000.000 euro proprie şi credite
bancare
Asigurarea izolaţiei Locatari Programul Operaţional 2019 Finanţare asigurată
termice a clădirilor Regional, contribuţie
rezidenţiale*** proprie locatari,
contribuţie proprie
de la bugetul local al
Municipiului Alba Iulia,
credite bancare
Reabilitarea Municipiul Programul Operaţional 2020 Finanţare asigurată
grădiniţelor*** Alba Iulia Regional, contribuţie
proprie
Extinderea şi Alba Iulia Programul Operaţional 2020 Finanţare asigurată
reabilitarea Municipality Regional, contribuţie
iluminatului public*** proprie
Construirea Muzeului Consiliul Granturi EEA 2016 Finanţare aprobată de
de Icoane Judeţean Alba finanţator, proiect aflat
– 2.000.000 euro*** în implementare
Reabilitarea Sălii Consiliul Bugetul propriu al 2018 Finanţare aprobată,
Unirii – 1.700.000 Judeţean Alba Consiliul Judeţean proiect ce urmează a fi
euros*** finanţat în perspectiva
Alba Iulia 2018,
sărbătorind 100 de ani de
la Marea Unire.
Reabilitarea Muzeului Consiliul Programul Operaţional 2020 Finanţare asigurată
Naţional al Unirii Judeţean Alba Regional +
– 5.000.000 euro *** buget propriu al
Consiliului Judeţean
Construirea unui teatru Consiliul Finanţare proprie 2020 Documentaţie aprobată
în Alba Iulia*** Judeţean Alba pentru Planul Urban
Zonal aprobat

56
b. Structura organizatorică

- Ce fel de structură de gestiune şi de punere în aplicare este avută în vedere pentru punerea în aplicare a
evenimentului Capitală europeană a culturii?

Municipiul Alba Iulia este promotorul pregătirii candidaturii Alba Iulia ECoC 2021. Municipalitatea va
crea o fundaţie neguvernamentală care va garanta guvernarea Alba Iulia EcoC 2021 și structura de distribuire
a tuturor activităților propuse. Fundația va fi înființată în temeiul dreptului privat, cu respectarea Ordonanței
Guvernului nr. 26 din 2000 și datorită faptului că aceasta va reprezenta o fundaţie de utilitate publică și va fi, de
asemenea, reprezentată de către autoritățile publice. Principalul actor în cadrul fundației va fi Municipiul Alba
Iulia. Denumirea fundaţiei în limba maternă va fi: Fundația Alba Iulia 2021 – Cealaltă Capitală și denumirea
în limba engleză: Alba Iulia 2021 Foundation – The Other Capital.

Experiența Municipiului Alba Iulia în a lucra în cadrul proiectelor transnaționale de-a lungul anilor a arătat
un impact real în lucrul cu grupuri locale de sprijin din diverse domenii de activitate în comunitatea locală. Un
principiu de valoare va fi implicarea tuturor părțile relevante interesate în activitățile Fundației pentru proiect
în scopul de a asigura o guvernare adaptată la nevoile reale ale comunității. Grupurile de sprijin locale vor fi
organizate cu părți interesate din mass-media, de la sectorul educațional, sectorul cultural, care este foarte activ
în Alba Iulia, cu sectorul economic, dar și cu alte instituții publice și private, care ar putea aduce o valoare
semnificativă proiectului.

- Cum va fi organizată această structură din punct de vedere al conducerii? Vă rugăm să specificaţi în mod clar
persoana (persoanele) care deţine (deţin) răspunderea finală pentru conducerea generală a proiectului.

Fundația va respecta cele amintite mai sus, va acționa în conformitate cu legislația privată, dar în funcție
de fundațiile recunoscute la nivel central ca fiind structuri private de utilitate publică. A se vedea mai jos diagrama
propusă pentru fundație:

PREȘEDINTE

Echipa de
Management
Comitetul de CONSILIUL
Monitorizare DIRECTOR DIRECTOR ARTISTIC

Echipa de
Implementare

DIRECTOR EXECUTIV
Relații
Internaționale

Facilitatori
Comunicare

Marketing și
promovare
Grupuri de lucru suport

Alte părți Instituții Mass Comunitatea Sfera Sector ONG-uri Artiști

interesate publice Media educațională Economic Locali

- Cum vă veţi asigura că această structură dispune de personal cu experienţă şi competenţe adecvate pentru
a planifica, a gestiona şi a pune în aplicare programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?

Personalul responsabil în gestionarea proiectului este același implicat în scrierea propunerilor de

proiect și în implementarea proiectelor culturale și sectoriale, cu peste 10 ani de experiență în domeniu. Mai
mult decât atât, personalul propus are experiență relevantă şi pentru planificarea și implementarea strategiilor
57
locale de dezvoltare durabilă a comunității locale. În
acest sens, ataşăm CV-ul persoanelor responsabile
în coordonarea planificării, scrierii și implementării
proiectelor cu o valoare totală de peste 150.000.000 euro.
Persoana propusă, Nicolaie MOLDOVAN, City Manager
al Municipiului Alba Iulia, a fost implicat şi în procesul de
aplicare pentru diferite premii primite de Municipalitatea
Alba Iulia, printre care şi titlul de Destinație Europeană de
Excelență, Mențiunea Specială a Juriului celei mai mari
Asociații Culturale din Europa – EUROPA NOSTRA și
alte premii speciale. A se vedea ataşat CV-ul persoanei
responsabile cu coordonarea.
- Cum vă veţi asigura că există o cooperare
corespunzătoare între autorităţile locale şi
această structură, inclusiv în ceea ce priveşte
echipa artistică?
Fundația se bazează pe experți în facilitarea
comunicării între toate părțile interesate din comunitate.
A se vedea diagrama. Mai mult decât atât, având în
vedere că Municipalitatea ca promotor al proiectului este
reprezentantul principal al fundaţiei, care este pe cale
de a fi organizată în scopul proiectului, aceasta va fi în
responsabilitatea sa de a asigura o cooperare eficientă cu
toate părțile interesate, membrii relevanți ai fundației, dar
și cu reprezentanți ai grupurilor locale de sprijin care ar
putea influența dezvoltarea proiectului.
- Care sunt criteriile şi dispoziţiile care au stat sau
care vor sta la baza alegerii directorului general şi
a directorului artistic? Ce profil au – sau vor avea –
aceştia? Când îşi vor prelua atribuţiile? Care vor fi
domeniile de acţiune ale fiecăruia în parte?
Directorul general va fi domnul Mircea
HAVA, Primarul Municipiului Alba Iulia, asigurând
angajamentul politic și transmiterea misiunii Fundației.
Directorul executiv va fi domnul Nicolaie
MOLDOVAN, City Manager, având experiența
amintită mai sus în managementul proiectelor culturale,
coordonarea echipelor și gestionarea finanţării externe.
Directorul artistic va fi selectat pe baza
experienței în conducerea proiectelor culturale la
nivel național și internațional, conform realizărilor
și aptitudinilor de conducere. Se va publica un anunţ
58
internațional şi se va analiza scrisoarea de intenție.
c. Planul pentru situaţiile neprevăzute
- Aţi derulat/planificat un exerciţiu de evaluare
a riscurilor?
Managementul riscului este reglementat
în România prin lege pentru toate instituțiile din
administrația publică. Municipalitatea din Alba Iulia
aplică metodologia pentru implementarea standardelor
de control intern elaborată de Ministerul Finanțelor
Publice din România, elaborată pe baza The Internal
Control Framework / Committee of Sponsoring
Organizations of the Treadway Commission (COSO).
Prin urmare, și în pregătirea și implementarea
programului pentru Capitala Europană a Culturii vom
aplica aceleași standarde.
- Care sunt principalele puncte tari şi puncte slabe
ale proiectului dumneavoastră?
- Cum intenţionaţi să depăşiţi punctele slabe,
inclusiv prin utilizarea unor instrumente de
atenuare şi de planificare a riscurilor, a planului
privind situaţiile neprevăzute etc.?
Punctul tare este încercarea de a oferi un
proiect neconvențional, axat pe caracteristicile orașului
și pe implicarea cetățenilor. Dat fiind că infrastructura
culturală din Alba Iulia este lipsită de cîteva instituții
permanente (teatru, operă, filarmonică), miza
proiectului de a transforma, în 2021, întregul oraș într-
un spațiu cultural și creativ. Participarea cetățenilor și
a turiștilor are rolul de a construi o capitală culturală
a cetățenilor europeni, o capitală “alternativă”.
Slăbiciunea principală provine din absența
instituțiilor permanente pe care le-am menționat mai
sus. Acest aspect va fi parțial remediat prin construcția,
pînă în 2021, a unui centru cultural multifuncțional
aflat în planurile municipalității.
d. Marketing şi comunicare
- Programul dumneavoastră artistic poate fi
rezumat printr-un slogan
Sloganul nostru este “Cealaltă Capitală/The
Other Capital”. Este sloganul orașului (Alba Iulia
este singurul oraș din România care are un manual de
brand) și va fi păstrat și pentru Capitala Europeană a
Culturii, pentru că exprimă exact conceptul proiectului
nostru. În România, exprimă ideea că Alba Iulia este
capitala simbolică a țării, orașul unității naționale. Pentru
programul din 2021, vrem ca orice european să simtă că
Alba Iulia este o capitală a cetățeniei culturale europene.
- Care este strategia urmărită de oraş în termeni de
marketing şi de comunicare în anul pentru care
este acordat titlul de Capitală europeană a culturii?
În tot ceea ce facem, pornim de la ideea “give
them content that’s worth sharing”. Un program
cultural echilibrat, divers, inovativ și creativ constituie
principalul argument în comunicarea de marketing.
Accentul cade pe calitatea produsului și pe metode
inovative de marketing prin care caracteristicile
acestuia să fie scoase în evidență și să ajungă la o
audiență cât mai mare.
Trăim in a sharing society. Ne updatatăm
statusul de Facebook atunci când participăm la
un eveniment interesant, găsim cel mai bun cadru
pentru Instagram atunci când vedem ceva frumos,
care ne provoacă emoții, comentăm pe Twitter când
este o controversă, dăm attend la evenimentele care
ne interesează, ne mobilizăm în social media pentru
cauze comune, scriem pe blog despre experiențele pe
care le avem, ne tag-uim prietenii în poze și statusuri,
ba chiar ne fotografiem mâncarea atunci când ajungem
la un restaurant bun. Surprindem pitorescul, ineditul,
interesantul și-l dăm mai departe mai ușor ca oricând.
Alba Iulia oferă toate motivele de sharing: o cetate
spectaculoasă, peisaje superbe, pitoresc la fiecare pas
și evenimente culturale gândite în sensul de participare,
colaborare, implicare.
Calitatea programului cultural oferă material
atât pentru mainstream media, care va găsi aici sursă
de știri, informații și reportaje de difuzat pe canalele
principale, cât și pentru media online și pentru
consumatorul obișnuit, transformat în ambasador
care duce mesajul mai departe. Astfel, ne propunem
ca, de exemplu, să fie promovat atât prin metodele
tradiționale (communicate de presă, jurnaliști invitați,
reportaje, kit-uri media), cât și de spectatorul care a
fost acolo și care, entuziasmat de ceea ce vede, să-și
updateze statusul în social media, invitându-și prietenii
la evenimentele următoare.
Piața media este una dinamică în România,
astfel încât este greu de făcut predicții despre evoluția
ei până în 2021. La momentul respectiv, vom identifica
cele mai potrivite canale pentru diseminarea mesajului,
cu cel mai mare impact și acoperire. La nivel național,
vom stabili parteneriate de lungâ durată cu principalii
actori media, cu trusturile importante de presă, din care
amintim Televiziunea Națională, cu acoperire în toată
România, MediaPro, care deține postul de televiziune
privat cu cea mai mare audiență și multe alte canale
tv, print sau online, Adevărul Holding și multe altele.
Un media plan consistent va lua în considerare atât
comunicare de tip ATL, cât și BTL și neconvențională.
De asemenea, va exista promovare locală, în
cele mai mari orașe din România, bazată pe conceptul
de unitate. Ce unește Bucureștiul de Alba Iulia? Ce au
în comun Clujul și Alba Iulia? Care sunt invitații din
Timișoara care vor veni la Alba Iulia să participe la
programele din cadrulCapitalei Culturale? Ce clădire
din Brașov ne amintește de Biblioteca din Alba Iulia?
Ce au în comun craiovenii cu albaiulienii? La nivel
outdoor, prin semnalizarea similitudinilor, a legăturilor
și a punctelor comune, vom relaționa emoțional cu
cetățenii orașelor respective, chemându-I în Alba Iulia
și promovând programul cultural. În același timp,
dorim să-I facem pe locuitorii altor orașe să înțeleagă
importanța evenimentelor istorice de la Alba Iulia
prin schimburi culturale și programe de educare – de
exemplu, să aducem elevi dintr-o altă zonă a României
să învețe la fața locului despre importanța Unirii.
Campania de comunicare pentru Alba Iulia
Capitală Culturală Europeană va avea, în primul
rând, o puternică componentă de online, targetată pe
populația din mediul urban, prin adaptarea mesajului
în funcție de tipul mediului. De exemplu, pe website-
urile culturale vom pune în principal accent pe
evenimentele de natură artistică, pe cele dedicate
familiei, un segment important din online-ul românesc,
pe partea de educare și de activități pentru copii și
familie, pe cele de lifestyle pe lucrurile pe care turistul
le poate experimenta în Alba Iulia etc. Vom avea în
vedere și parteneriate cu site-urile de turism românești
59
și din afară, o sursă importantă de recomandări pentru
petrecerea timpului liber, fie că vorbim de o ieșire de
weekend, fie de o vacanță întreagă.
Vorbim, pe de-o parte, de parteneriate
consistente cu principalele website-uri din România
(un prim exemplu ar fi Hotnews.ro, principalul
portal de știri) și cu formatorii de opinie influenți
online din diverse nișe (earned media), dar și de
publicitate plătită (paid media), de exemplu bannere,
ad-uri în social media etc. Vom folosi puternic în
promovare și propriile canale (owned media), cum
ar fi website-uri, pagini de social media, făcând
din ele mult mai mult decât o prezentare statică, ci
generând un spațiu al interacțiunii, al răspunsurilor
rapide și al recomandărilor autentice.
- Cum vă veţi mobiliza propriii cetăţeni astfel
încât să-şi asume rolul de comunicatori ai
evenimentului către lumea exterioară?
Conform Barometrului Local, peste 50%
dintre elevii din Alba Iulia doresc să se implice în
promovarea orașului lor. Cu siguranță, atunci când
programele vor fi demarate, procentul lor va crește
semnificativ și se vor transforma, alături de părinții lor, în
promotori ai orașului. Intenția noastră este să îi activăm
pe aceștia în social media într-un mod natural. Cum vom
face acest lucru? Punându-le la dispoziție modalități de a
interacționa și motive de a share-ui – de exemplu, putem
crea un sistem de gamification pentru tinerii din Alba
Iulia prin care să câștige puncte din implicarea pe care o
au în proiecte, fie că vorbim de o participare directă, fie că
vorbim de transmiterea mesajului mai departe printr-un
share pe Facebook, o postare pe Instagram sau un invite
către prietenii lor din alte țări să se joace, la început, un
joc interactiv, tip Civilisation, legat de istoria Cetății Alba
Iulia.
Ne dorim ca fiecare cetățean al Alba Iuliei
să devină un ambasador pentru orașul său, nu doar
un “purtător de mesaj”, ci unul implicat, care să fie
mândru și să se bucure să-I cheme și pe ceilalți la el
acasă. Astfel, le vom pune la dispoziție oamenilor
platforme tematice, unde pot fi susținători direcți ai
acțiunilor din programele culturale. Susținerea nu va
fi una punctuală, unidirecționată, ci se va realiza prin
participare, zi de zi, parte dintr-un nou mod de viață al
60
orașului și de co-participare, în calitate de partener, nu
de simplu spectator, la crearea noii identități culturale
a orașului.
- Cum intenţionează oraşul să pună în evidenţă
faptul că acţiunea Capitală europeană a culturii
aparţine Uniunii Europene?
Avem deja o experiență notabilă în proiectele
europene. Alba Iulia a fost, în ultimii ani, orașul din
România care a absorbit cele mai multe finanțări europene
(pentru restaurarea Cetății, pentru proiecte de infrastructură
– transport, drumuri, modernizarea orașului etc.). La fel și
județul Alba: a fost și rămîne printre județele cele mai active
în utilizarea finanțărilor europene.
Dezvoltarea accelerată a orașului din ultimii
ani este datorată în mare măsură aderării României
la Uniunea Europeană. Fără finanțările europene,
Alba Iulia nu ar fi putut deveni ceea ce este astăzi.
Prin urmare, pregătirea pentru Capitala Europeană
a Culturii va continua această direcție. Utilizarea
elementelor obligatorii prin care vom semnala, ca
și pînă acum, proiectele realizate cu sprijinul și
cu finanțarea UE este ceva obișuit pentru cetățenii
noștri, care sînt deja conștienți de asta. Toate
materialele de promovare a programelor pentru
pregătirea Capitalei Europene a Culturii vor conține
elementele grafice și textuale referitoare la Uniunea
Europeană.
În plus, vom utiliza creativ simbolurile
Uniunii Europene în toate mijloacele de promovare.
O parte a campaniei de marketing și comunicare va
fi dedicată istoriei titlului de Capitală Europeană a
Culturii, pentru a plasa Alba Iulia în tradiția acestui
program. Pînă în 2021, vom realiza în fiecare
an evenimente dedicate acestei teme: dezbateri,
conferințe, prezentări în școli și licee. Mizăm
foarte mult pe tineri, mai ales pe studenții de la
Universitatea “1 Decembrie 1918”, pe care dorim să-i
recrutăm ca voluntari în promovarea temei “Capitala
Europeană a Culturii”. Cu ajutorul studenților de
la informatică, litere, istorie, sociologie, dorim să
creăm o rețea a studenților din alte orașe care au
primit titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru
a împărtăși (prin tehnologii online și mobile apps)
experiențele lor culturale, cunoștințe despre istoria
acestei competiții și despre Uniunea Europeană.

Începînd din 2016, vom organiza, anual, în

liceele din Alba Iulia, concursuri pentru elevi despre
Uniunea Europeană, pe două direcții: a) istoria și
valorile Uniunii Europene; b) cum putem promova
în mod creativ aceste valori. Astfel, în 2021 vom
avea pregătită o echipă de tineri (elevi și studenți)
care să participe la promovarea Capitalei Europene
a Culturii și să aibă cunoștințe solide și sistematice
despre Uniunea Europeană. Este vorba despre prima
generație de tineri din România – elevi și studenți
– care cresc și sînt educați în spiritul Uniunii
Europene. Prin urmare, Uniunea Europeană este a
lor; responsabilitatea de a promova în viitor valorile
europene este tot a lor, așa încît dorim să-i pregătim
pentru asta. Competiția pentru 2021 este o bună
ocazie în acest sens.

Informaţii suplimentare

- Explicaţi în câteva rânduri ce face cererea

dumneavoastră atât de specială în comparație cu
altele?

Candidatura noastră pornește de la resursele și

specificul orașului și de la valorile sale fundamentale:
unitatea și diversitatea. Acestea sînt și valorile
fundamentale ale Uniunii Europene. Prin urmare,
ceea ce propunem nu este o listă de evenimente
culturale – orice oraș poate face asta, poate chiar mai
bine decît noi – ci un spirit. Ținta noastră este ca în
2021 să construim o comunitate ad-hoc formată din
artiști, cetățeni din Alba Iulia, din România și din
UE, reuniți în jurul spiritului european. O capitală a
cetățeniei culturale europene, în care orice cetățean
european să se simtă acasă. Candidatura noastră
este specială și din alt motiv: strategia de dezvoltare
sustenabilă a orașului pune în centru cultura, iar
obiectivele noastre coincid cu obiectivele pe care le
promovează Capitala Europeană a Culturii. Așadar,
pentru Alba Iulia cultura este vitală, este factorul
principal de care depinde evoluția orașului.

Alt avantaj: legitimitatea aprecierilor pe care

personalități din corpul diplomatic și nu numai, le
aduc orașului nostru:

61
Legitimitate

“Romania’s heritage, Romania’s future. Last month I joined a group

of ambassadors visiting the vast and impressive Vauban Fortress
at Alba Iulia. As a historian I found this a fascinating place to visit.
All the different eras of Romanian history are represented here -
the original Dacian settlement, the Roman legionary fortress and
the magnificent Habsburg citadel in the impregnable star-shaped
configuration designed by the French military engineer Marshal
Vauban.(...) But today the fortress is also a major tourist attraction -
for school children learning about their history, for families enjoying
a day out, for foreigners like myself keen to discover and appreciate
Romania’s rich architectural heritage.”,

Mr. Martin Harris, fost ambasador

al Marii Britanii în Romania

62
Link-uri relevante:
YouTube page of Alba Iulia Municiaplity:
www.youtube.com/channel/
The tourist website of the destination:
UCmrOm12dsXHqcS3GpO0W2zw
www.turism.apulum.ro
Alba Iulia as European Destination of Excellence:
Virtual Tour Alba Carolina:
ec.europa.eu/enterprise/sectors/tourism/eden/themes-
turism.apulum.ro/tur-virtual-cetatea-alba-carolina/
destinations/countries/romania/alba-iulia/index_
en.html
Our Romanian Official Facebook Page:
www.facebook.com/Primariaalbaiulia?Fref=Ts
Distinguished appreciation:
blogs.fco.gov.uk/martinharris/2010/11/04/alba-iulia-
Official Facebook Page for Tourists:
romanias-heritage-romanias-future/
www.facebook.com/visitalbaiulia?fref=ts
Media appearance: Wizzair Magazine
Mobile application available for free download in
www.ink-live.com/emagazines/wizz/1476/
App store and Google Play for iOS and Android
october-2013/#86
( Visit Alba Iulia)
TAROM Insight Magazine:
We Have An Integrated City Brand Manual:
www.tarom.ro/&files/insight-decembrie-2013-
www.apulum.ro/Pdf/Alba%20iulia%20manual%20
ianuarie-2014.pdf
de%20brand_2014.Pdf
Appearance in the World Heritage Unesco
Our Official Touristic Blog:
Magazine:
viziteazaalbaiulia.ro
mirceahava.ro/wpcontent/uploads/2012/02/alba-
unesco.jpg
The most important cultural / multi-art festival of
the city OLD DILEMMA
Appearance in the National Geographic
(the most read cultural magazine from Romania)
Traveller - in Romanian language:
FESTIVAL:
alba24.ro/cetatea-alba-carolina-prezentata-in-revista-
festival.dilemaveche.ro
national-geographic-traveler-alba-iulia-orasul-care-
revine-la-viata-158699.html

63
CV

64
 REZUMAT AL EXPERIENȚEI RELEVANTE PENTRU APELUL EcoC2021
Informaţii personale
Nume / Prenume
Adresă(e)
Telefon(oane)
Fax(uri)
E-mail(uri)
Naţionalitate(-tăţi)
Data naşterii
Sex
Experienţa profesională
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi principale
Numele şi adresa angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Curriculum vitae al
MOLDOVAN Nicolaie
MOLDOVAN, Nicolaie
! Str. Iuliu Maniu, Nr. 39, 517244, Sat Șeușa, Comuna Ciugud, jud. Alba
! +40 / 258 / 813 928
! +40 / 258 / 818 488; +40 / 358 / 814 512; ! Mobil: ! +40 / 723 / 667 719;
! moldovan.nicolaie@gmail.com
! Română
! 20 Septembrie 1976
! Masculin
!
! 10 ani de experiență dobândită în activităţi de elaborare şi coordonare proiecte cu finanţare PHARE, SAPARD,
MOFA, GUV RO, FEDR (PO, IEE, URBACT II), FSE (POSDRU, PODCA), planuri de marketing, strategii de dezvoltare
durabilă.
! 9 ani experiență dobândită ca lector în cadrul a peste 50 de cursuri de inițiere, perfecţionare / specializare în
management de proiect, management financiar, evaluarea şi monitorizarea proiectelor, egalitate de șanse,
participare comunitară, comunicare şi relaţii publice, management organizaţional, dezvoltare durabilă,
informare şi comunicare pe teme europene.
! Membru al Rețelei de Formare a Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Evaluator/Examinator în cadrul Consiliului Național de Formare Profesională a Adulților – Județul Alba.
! 2012 - prezent
! Administrator Public
! coordonare, elaborare, implementare și monitorizare proiecte cu finanţare nerambursabilă
! Municipiul Alba Iulia - CONSILIUL LOCAL, Direcţia Programe, Str. Calea Moților, nr. 5A, 510134, jud. Alba
! Coordonator al activităţilor de elaborare şi implementare aferente proiectelor cu finanţare nerambursabilă, a
studiilor de piaţă, a strategiilor de dezvoltare locală, etc. (www.apulum.ro).
! 2003 – 2012
! Şef serviciu Proiecte Comunitare
! coordonare, elaborare, implementare și monitorizare proiecte cu finanţare nerambursabilă
! Municipiul Alba Iulia - CONSILIUL LOCAL, Direcţia Programe, Str. Bucovinei, nr. 6, 510097, jud. Alba
! Coordonator al activităţilor de elaborare şi implementare aferente proiectelor cu finanţare nerambursabilă, a
studiilor de piaţă, a strategiilor de dezvoltare locală, etc. (www.apulum.ro).
! 2003 – 2012, manager de proiect
! Vicepreşedinte, Director Executiv
coordonare, elaborare şi implementare și monitorizare proiecte cu finanţare nerambursabilă
! FUNDAȚIA PAEM ALBA, Str. Bucovinei, nr. 6, 510097, Alba Iulia, jud. Alba
! Coordonator departamente Fundație, coordonator activităţi de elaborare şi implementare aferente proiectelor cu
finanţare nerambursabilă, evaluarea progresului şi performanţelor proiectelor, a strategiilor de dezvoltare locală,
a studiilor de piaţă, a serviciilor de informare şi comunicare pe teme europene (www.paemalba.ro).
!
! 2002 – 2003
! Consilier / Responsabil relații publice și comunicare
! relaționare mass-media, informare şi comunicare în cadrul serviciilor Biroului de Consiliere pentru Cetățeni Alba
Iulia
! FUNDAȚIA PAEM ALBA, Calea Moţilor, nr. 30, Alba Iulia, 510134, jud. Alba
! Relații publice, relaționare mass-media, informare şi comunicare în cadrul serviciilor Biroului de Consiliere
pentru Cetățeni Alba Iulia (www.robcc.ro).
Pentru mai multe informaţii despre Europass accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu
© Comunităţile Europene
65
Competenţe şi aptitudini organizatorice Experinţă ca manager de proiecte

1. (2003 – 2004) Manager proiect „Centrul de Informare Europeană Alba Euro Info”, finanţat de către Delegația
Comisiei Europene în Romania în cadrul programului de microproiecte Fondul Europa 2003.
2. (2005 – 2006) Manager proiect „Campanii integrate de promovare a informaţiei europene în viaţa comunitară
locală. Caravana ALBAstră”, finanţat de către Delegația Comisiei Europene în Romania în cadrul programului de
microproiecte Fondul Europa 2004.
3. (2006) Manager proiect „Centrul de investiţii in calitatea resurselor umane din construcţii”, finanţat în cadrul
programului Phare 2003 Coeziune Economică şi Socială / Dezvoltarea Resurselor Umane / Promovarea
Capitalului Uman.
4. (2006 - 2007) Manager proiect „Creşterea competitivităţii calităţii resurselor umane la nivelul firmelor de
construcţii şi instalaţii din economia locală a judeţului Alba”, program finanţat în cadrul programului Phare 2004
Coeziune Economică şi Socială / Dezvoltarea Resurselor Umane / Promovarea Capitalului Uman.
5. (2006) Manager proiect „Înfiinţarea Asociaţiei Naţionale a Centrelor EUROPA”, proiect finanţat de către Delegaţia
Comisiei Europene în România.
6. (2006 – 2009) Coordonator al echipei locale pentru proiectul „Dobândirea sustenabilităţii energetice în regiunile
periferice ale Europei / Achieving Energy Sustainability in Peripheral Regions of Europe (ASPIRE)”. Comisia
Europeană. Program Inteligent Energy Europe (IEEA 2005), măsuri de tipul 1 - Altner, Steer and Horizontal Key
Actions.
7. (2007 – 2008) Manager proiect „Aşezământul pentru persoane vârstnice în situaţii de vulnerabilitate socială
„Sfântul Andrei”. Program Phare 2004. CES. Servicii sociale.
8. (2007) Manager proiect „Dezvoltarea capacităţii organizaţionale şi profesionale a judecătorilor de a implementa
reforma în justiţie la nivelul judeţului Alba”, Phare 2004. Societatea civilă.
9. (2008) Manager proiect „Centrul de creșterea competitivității economice și ocuparea forței de muncă din spațiul
rural al județului Alba - CEDERA”, Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială / Dezvoltarea Resurselor Umane.
Măsuri active de ocupare.
10. (2008 - 2010) Manager proiect „Centrul de Informare EUROPE DIRECT Alba Iulia I, II & III”, finanţat de către
Reprezentanța Comisiei Europene în Romania în cadrul programului Reţele de centre de informare Europe direct
în România.
11. (2008) Manager proiect „Sustainable development of Romanian farms in Alba County, Romania - seed money
support project”, finanțat de Innovation Norway prin Norwegian Cooperation Programme with Romania.
12. (2008 - 2010) Coordonator al Grupului Local de Sprijin al Asociației Intercomunitare de Dezvoltare Alba Iulia
(AIDA) pentru proiectul „Spatial planning and urban regeneration – NODUS”, finanțat de Comisia Europeană
prin Programul Urbact II.
13. (2009 - 2010) Manager proiect „Ocupare activă și sustenabilă în mediul rural”. FSE. Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. DMI 5.2. Cereri de proiecte grant nr. 52: Mediul rural –
mai mult decât agricultură”. Solicitant: FUNDAȚIA PAEM ALBA.
14. (2008 - 2011) Coordonator al echipei locale a Municipiului Alba Iulia pentru proiectul „Current approaches to
strengthening social cohesion – CoNet”. Finanțat de Comisia Europeană prin Programul Urbact II.
15. (2009 - 2011) Manager proiect „Strategia de dezvoltare durabilă a Asociaţiei Intercomunitare de Dezvoltare Alba
Iulia”. Finanțat de Ministeruul Administrației și Internelor prin FSE. Programul Operaţional Dezvoltarea
Capacităţii Administrative. Axa Prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de
politici publice. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor 1.1.
16. (2009 – 2011) Manager proiect „Servicii eficiente de e-administrație și managementul teritoriului pentru
Primăria Alba Iulia”, finanțat de MCSI prin FEDR. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii
Economice. Axa Prioritară III "Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public".
Domeniul Major de Intervenţie 2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”. Solicitant:
Primăria Municipiului Alba Iulia.
17. 2010 - Manager proiect „Romii creaza întreprinderi sociale de reciclare a materialelor de ambalaj “ROMA-RE”.
FSE. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. DMI 6.1. Cereri de proiecte
strategice nr. 84: „Pentru o viață mai bună”. Solicitant: FUNDAȚIA PAEM ALBA.
18. 2010 – Manager proiect „Formare continuă pentru un viitor mai bun˝, FSE. Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. DMI 5.1. Dezvoltarea și implementarea măsurilor active de ocupare,
Solicitant: Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia.
19. 2011 - Manager proiect „Sistem Informatic pentru Implementarea Modelului de Management al Relaţiei cu
Cetăţenii (CRM) în Administraţia Publică Locală prin Servicii Electronice Moderne finanțat de MCSI prin FEDR.
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. Axa Prioritară III "Tehnologia Informaţiei
şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public". Domeniul Major de Intervenţie 2 „Dezvoltarea şi creşterea
eficienţei serviciilor publice electronice”. Solicitant: Primăria Municipiului Alba Iulia.
20. 2011 - Coordonator al echipei locale a Municipiului Alba Iulia pentru proiectul „CONURBANT An inclusive peer-
to-peer approach to involve EU CONURBations and wide areas in participating to the CovenANT of Mayors”,
finanțat de Comisia Europeană prin programul Intelligent Energy Europe.
21. 2011 - Coordonator al echipei locale a Municipiului Alba Iulia pentru proiectul „CYCLELOGISTICS – Moving goods
by cycle”, Finanțat de Comisia Europeană prin Programul Intelligent Energy Europe.
22. 2011 – 2012 – manager proiect „EU NU abandonez scoala !”, FSE. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane 2007 – 2013. DMI 2.2. Cereri de proiecte de grant nr. 23: „Nu abandona şcoala!”. Solicitant:
Municipiul Alba Iulia.

Alte competenţe şi aptitudini ! Preşedinte al ASOCIAŢIEI CENTRELOR EUROPA – www.europacenters.ro

! Vicepreşedinte al FUNDAŢIEI PAEM ALBA – www.paemalba.ro
! Membru și colaborator al Centrului de Cercetări Sociologice din cadrul Facultății de Drept și Științe Sociale a
Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia

Curriculum vitae al Pentru mai multe informaţii despre Europass accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu
MOLDOVAN Nicolaie © Comunităţile Europene

66
Informaţii suplimentare

Peste 100 de proiecte de finanţare elaborate, aprobate, peste 15 studii, rapoarte, articole scrise în calitate de autor sau coautor

Proiecte de finanţare elaborate / aprobate, implementate sau în curs de implementare:

! „Reabilitare ş i extindere reţele de apă potabilă şi canalizare în zona istorică a municipiului Alba Iulia”. Ministerul Integrării
Europene - Program Phare 2001. Coeziune Economică şi Socială. Schema de Investiţii în infrastructura mică (co-autor). Solicitant:
Consiliul Local Alba Iulia;
! „Centrul de zi pentru vârstnici Alba Iulia”. Ministerul Integrării Europene - Program Phare 2001.Coeziune Economică şi Socială.
Schema de investiţii în servicii sociale (co-autor). Solicitant: Consiliul Local Alba Iulia;
! „Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni Ocna Mureş”. Ministerul Finanţelor Publice prin Oficiul de Plăţi ş i Contractare Phare ş i
Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, Program Phare 2001. Dezvoltarea Societăţii Civile. Componenta Birouri de Consiliere
pentru Cetăţeni. Solicitant: Fundaţia Salinae Ocna Mureş;
! „Centrul de informare europeană - Alba Euro Info”. Delegaţia Comisiei Europene în România. Fondul Europa. Solicitant:
FUNDAŢIA PAEM ALBA;
! „Implementarea şi configurarea sistemelor de management a calităţii în cadrul SC MOULD Cugir SRL - componenta esenţială a
dezvoltării socio-economice durabile”. ANIMMC. Programul Naţional Multianual pe perioada 2002–2005 pentru Susţinerea
accesului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii la servicii de instruire şi consultanţă. Solicitant: SC MOULD Cugir SRL;
! „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în municipiile şi oraşele judeţului Alba”. Ministerul Integrării Europene - Program
Phare 2002. Coeziune Economică şi Socială. SAMTID. Programul de Dezvoltare a Infrastructurii în Oraşele Mici şi Mijlocii – faza
pilot (co-autor). Solicitant: Consiliul Judeţean Alba – Asociaţia Apa – Alba;
! „Centrul de Reinserţie Socială Alba Iulia – o viaţă mai bună pentru vârstnici”, Programul “Dezvoltarea sectorului social”,
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Solicitant: Consiliul Local Alba Iulia; Campanii integrate de promovare a
informaţiei europene în viaţa comunitară locală. Caravana ALBAstră. Delegaţia Comisiei Europene în România. Fondul Europa.
Solicitant: FUNDAŢIA PAEM ALBA;
! „Modernizarea infrastructurii interne şi eficientizarea finanţelor publice locale la nivelul municipiului Alba Iulia”, Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local. Solicitant: Consiliul Local Alba
Iulia;
! „Modernizarea infrastructurii interne şi eficientizarea finanţelor publice locale la nivelul municipiului Blaj”, Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local. Solicitant: Consiliul Local Blaj;
! „Reabilitarea şi modernizare drumului de centură aferent municipiului Alba Iulia”, Ministerul Integrării Europene – Program
Phare 2004 – 2006. Coeziune Economică şi Sociala, Proiecte Mari de Infrastructură Regională. Solicitant: Consiliul Local Alba Iulia;
! „Pensiunea agroturistică Fata Pietrei – sursa de dezvoltare modernă a turismului pe Valea Râmeţ, judeţul Alba”, Ministerul
Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale prin Agenţia Naţională Sapard România, Program Sapard. Măsura 3.4. Turism rural.
Solicitant: SC Eglia SRL Alba Iulia;
! „Înfiinţarea Asociaţiei Naţionale a Centrelor EUROPA”, Delegaţia Comisiei Europene în România. Solicitant: FUNDAŢIA PAEM
ALBA;
! „Centrul de Investiţii în Calitatea Resurselor Umane din Construcţii”, Ministerul Integrării Europene & Ministerul Muncii,
Solidarităţii Sociale şi Familiei, Program Phare 2003. Dezvoltarea Resurselor umane – promovarea capitalului uman. Solicitant:
FUNDAŢIA PAEM ALBA;
! „Agenţia de Dezvoltare Ocupaţională LOTUS Alba”, Ministerul Integrării Europene & Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi
Familiei, Program Phare 2003. Dezvoltarea Resurselor umane – măsuri active pe piaţa muncii. Solicitant: SC Lotus SRL Alba Iulia;
! „Centrul de recuperare fizioterapeutică a persoanelor vârstnice din municipiul Alba Iulia”, Guvernul Japoniei prin Ambasada
Japoniei la Bucureşti (co-autor). Solicitant: Consiliul Local Alba Iulia;
! „Dezvoltarea capacităţii organizaţionale şi profesionale a judecătorilor de a implementa reforma în justiţie la nivelul judeţului
Alba”. Ministerul Finanţelor Publice – Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare. Program Societatea Civilă 2004. Componenta
Democraţie, drepturile omului, statul de drept şi independenţa justiţiei. Solicitant: Asociaţia Profesională a Judecătorilor Alba;
! „Înfiinţarea Centrului de Mediere Alba”, Ministerul Finanţelor Publice – Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare. Program Societatea
Civilă 2004. Componenta Democraţie, drepturile omului, statul de drept şi independenţa justiţiei. Solicitant: Asociaţia Centrul de
Mediere Alba;
! „Creşterea competitivităţii resurselor umane la nivelul firmelor de construcţii şi instalaţii din economia locală a judeţului Alba”,
Phare 2004 Coeziune Economică şi Socială – Dezvoltarea Resurselor Umane. Promovarea Capitalului Uman. Solicitant FUNDAŢIA
PAEM ALBA;
! „Dobândirea sustenabilităţii energetice în regiunile periferice ale Europei (ASPIRE)”. Comisia Europeană. Program Inteligent
Energy Europe (IEEA 2005), măsuri de tipul 1 - Altner, Steer and Horizontal Key Actions (co-autor). Solicitant: Consiliul Judeţean
Cornwall (UK) & Consiliul Local Alba Iulia – partener unic din România;
! „Centrul Social de Urgenţă Alba”, MMFES, PIN 7 – 2006. Solicitant: SPAS din subordinea Consiliului Local Alba Iulia (co-autor);
! „Aşezământul pentru persoane vârstnice în situaţii de vulnerabilitate socială „Sfântul Andrei”. MMFES. Phare 2004. Servicii
Sociale, Solicitant: SPAS din subordinea Consiliului Local Alba Iulia.
! „Centrul de Informare şi Consiliere pentru Drepturile de Protecţie Socială ale Persoanelor Vârstnice din Alba Iulia”. Phare 2004.
Servicii Sociale, Solicitant: SPAS din subordinea Consiliului Local Alba Iulia (co-autor);
! „Tu ce fel de Europa îţi doreşti?”, Reprezentanţa Comisiei Europe în România, Solicitant: Asociaţia Centrelor EUROPA (co-autor);
! „Centrul de creşterea competitivităţii economice şi ocuparea forţei de muncă din spaţiul rural al judeţului Alba – CEDERA”.
Phare 2005. CES. DRU. Măsuri active de ocupare, Solicitant: FUNDAŢIA PAEM ALBA (co-autor);
! „Poliţia Comunitară – un serviciu public de calitate pentru cetăţenii municipiului Alba Iulia”, Phare 2005 – 2006, Fondul de
modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local, Solicitant: Consiliul Local Alba Iulia;
! „Creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor europene la nivelul autorităţilor locale din comunităţile Ocna Mureş, Noslac şi
Lunca Mureş, judeţul Alba”, Phare 2005 – 2006, Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel local,
Solicitant: Consiliul Local Ocna Mureş;
! „Centrul EUROPE DIRECT Alba Iulia – I”, Înfiinţarea Reţelei Naţionale a Centrelor EUROPE DIRECT, Reprezentanţa Comisiei Europe
în România, Solicitant: FUNDAŢIA PAEM ALBA;
! „Spatial planning and urban regeneration – NODUS”, finanțat de Comisia Europeană prin Programul Urbact II. Solicitant:
Generalitat de Catalunya - ES (Lead partner), Regione Emilia Romagna – IT, Samorzad Wojewodztwa Mazowieckiego
(Selfgovernment of Mazovia Region) – PL, The City of Amsterdam (NL), The City of Katovice, The City of Dobrich - BG The Alba
Iulia Intercommunity Association for Development - RO (co-autor);
67
 ! „Cohesion Network – Exploring current approaches to strengthen social cohesion in Neighbourhoods.
Implementing integrated projects in community development, education, economy and employment
(CoNet)”, finanțat de Comisia Europeană prin Programul Urbact II. Solicitant: Berlin Senate - Department for
Urban Dvpt – DE (Lead Partner), & partners - municipalităţile Bruselles, Sofia, Liverpool, Palermo, Malmö,
Gijon, Apeldoorn (NL), Zabrze, Vaulx en Velin (FR), (co-autor);
! „Centrul EUROPE DIRECT Alba Iulia – II”, Reţeaua Centrelor EUROPE DIRECT 2009 - 2012, Reprezentanţa
Comisiei Europe în România, Solicitant: FUNDAŢIA PAEM ALBA;
! „Reabilitare Centru istoric Traseul Estic, Traseul Sudic, Traseul Nordic Fortificația de tip Vauban - Alba Iulia,
căi de Acces, iluminat și mobilier urban specific”, FEDR. Programul Operaţional Regional 2007-2013. Axa
prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Domeniul major de intervenţie 5.1 –
„Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea
infrastructurilor conexe, Solicitant: Municipiul Alba Iulia prin Consiliul Local (co-autor);
! „Condiții de viața mai bune pentru cetățenii romi din cartierul Lumea Nouă”, FRDS. Programul de intervenții
prioritare pentru comunități rome – 2008, Solicitant: Primăria Municipiului Alba Iulia;
! „Competitivitate şi performanţă economică la SC CONF ART SRL - Cugir, judeţul Alba”, propus spre finanțare
în cadrul FEDR. Programul Operaţional Regional 2007-2013. Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării
mediului de afaceri regional şi local. Domeniul de intervenţie , Solicitant SC CONF ART SRL – Cugir (co-
autor);
! „Respiră aerul istoriei”. FEDR. Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 “Dezvoltarea
Durabilă şi promovarea turismului”, Domeniul de intervenţie 5.3 “Promovarea potenţialului turistic şi
crearea infrastructurii necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică”,
Operaţiunea “Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice şi
a activităţilor de marketing specifice”. Solicitant: Municipiul Alba Iulia prin Consiliul Local (co-autor);
! „Rețea canalizare menajeră și stații de epurare, în localitățile: Ciugud, Drâmbar, Teleac, Hăpria, Straja,
Berghin și Ghirbom (Counele Ciugud și Berghin) și rețea de alimentare cu apă a localităților Straja, Berghin,
Ghirbom, județul Alba, Reabilitare străzi în Comuna Ciugud, jud. Alba, Amenajare Centru de zi pentru
vârstnici în satul Limba, comuna Ciugud și Promovarea valorilor moștenirii culturale și tradiționale locale”.
FEADR. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Măsura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor,
îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia şi populația rurala şi punerea în valoare a moștenirii
rurale. Solicitant: Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Ciugud - Berghin (co-autor);
! „Ocupare activă și sustenabilă în mediul rural”. FSE. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 – 2013. DMI 5.2. Cereri de proiecte grant nr. 52: Mediul rural – mai mult decât agricultură”.
Solicitant: FUNDAȚIA PAEM ALBA;
! „Modernizare străzi urbane Tudor Vladimirescu și Mihail Kogălniceanu în Municipiul Blaj, județul Alba”.
FEDR. Programul Operaţional Regional 2007-2013. Axa prioritară 2 – Îmbunătăţirea infrastructurii de
transport regionale şi locale. Domeniul major de intervenţie 2.1 – „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de
drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centură”. Solicitant:
Municipiul Blaj;
! „Asigurarea sustenabilităţii energetice din surse alternative, a următoarele instituții publice din Municipiul
ALBA Iulia: Colegiul Tehnic „Dorin Pavel”, Căminul pentru Persoane Vârstnice, Centrul de Zi pentru Vârstnici,
Direcţia Programe din subordinea Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia”. FEDR. Programul Operaţional
Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. Axa Prioritară 4 Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii
furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice. Domeniul de Intervenţie 4.2. Valorificarea
resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi. Operaţiunea Sprijinirea investiţiilor în
modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi termice, prin valorificarea
resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată
mai mică sau egală cu 10 MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor
resurse regenerabile de energie. Solicitant: Municipiul Alba Iulia (co-autor);
! „Reabilitarea centrului istoric Alba Iulia, fortificaţia de tip Vauban - Căi de acces, iluminat exterior şi mobilier
urban. zona interioară”. FEDR. Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea
dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de
dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Centre urbane. Solicitant: Municipiul Alba Iulia (co-autor);
! „Lucrări de intervenţie la obiectivul DN1 Sebeş – Alba Iulia, Km 378 + 020, pasaj superior peste calea ferată
Alba Iulia”. FEDR. Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării
durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare
urbană, Sub-domeniul: Centre urbane. Solicitant: Municipiul Alba Iulia (co-autor);
! „Modernizare DN1 - E81 de la Km 382+400 la Km 385+160, Strada Al. I. Cuza inclusiv podul peste râul
Ampoi şi pasajul peste calea ferată”. FEDR. Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 –
Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri
integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Centre urbane. Solicitant: Municipiul Alba Iulia (co-autor);
! „Modernizare DN74 de la Km 99+870 la Km 103+175, Strada Zlatnei şi Calea Moților, Municipiul Alba Iulia,
Județul Alba”. FEDR. Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării
durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare
urbană, Sub-domeniul: Centre urbane. Solicitant: Municipiul Alba Iulia (co-autor);
! „Reparaţii capitale străzi cu dotare tehnico-edilitară în Municipiul Alba Iulia”. FEDR. Programul Operaţional
Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere,
Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Centre urbane.
Solicitant: Municipiul Alba Iulia (co-autor);
!

Curriculum vitae al Pentru mai multe informaţii despre Europass accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu
MOLDOVAN Nicolaie © Comunităţile Europene

68
 ! „Reconstituire și punere în valoare acces latura de vest Cetatea Alba Carolina, fortificația de tip Vauban,
municipiul Alba Iulia”. FEDR. Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea
dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de
dezvoltare urbană, Sub-domeniul: Centre urbane. Solicitant: Municipiul Alba Iulia (co-autor);
! Reabilitarea şi modernizarea Căminului de persoane vârstnice Alba Iulia - serviciul social rezidenţial de
interes regional. FEDR. Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării
durabile a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare
urbană, Sub-domeniul: Centre urbane. Solicitant: Municipiul Alba Iulia (co-autor);
! „Servicii eficiente de e-administrație și managementul teritoriului pentru Primăria Alba Iulia”. FEDR.
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice. Axa Prioritară III "Tehnologia
Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public ". Domeniul Major de Intervenţie 2
„Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice”. Operaţiunea 1 „Susţinerea implementării
de soluţii de e-guvernare şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar”. Solicitant:
Municipiul Alba Iulia (co-autor);
! „Strategia de dezvoltare durabilă a Asociaţiei Intercomunitare de Dezvoltare Alba Iulia”. FSE. Programul
Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Axa Prioritară 1: Îmbunătăţiri de structură şi proces ale
managementului ciclului de politici publice. Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor 1.1. Solicitant:
Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia;
! „Strategia de dezvoltare socială a localităţilor membre în Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Alba
Iulia”. FSE. Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Axa Prioritară 1: Îmbunătăţiri de
structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice. Îmbunătăţirea procesului de luare a
deciziilor 1.1. Solicitant: Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia (co-autor);
! „EU NU abandonez scoala !”, FSE. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –
2013. DMI 2.2. Cereri de proiecte de grant nr. 23: „Nu abandona şcoala!”. Solicitant: Municipiul Alba Iulia
(co-autor).
! „Centrul EUROPE DIRECT Alba Iulia – III”, Reţeaua Centrelor EUROPE DIRECT 2009 - 2012, Reprezentanţa
Comisiei Europe în România, (co-autor). Solicitant: FUNDAŢIA PAEM ALBA.
! „Romii creaza întreprinderi sociale de reciclare a materialelor de ambalaj “ROMA-RE”. FSE. Programul
Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. DMI 6.1. Cereri de proiecte strategice nr.
84: „Pentru o viață mai bună”. Solicitant: FUNDAȚIA PAEM ALBA (co-autor).
! „The Endowment of Alba County Emergency Hospital with Medical Equipments for Neurosurgery Section”.
Guvernul Japoniei. Ministerul Afacerilor Externe, finanțat prin programul Japans Grant Asistance for
Grassroots Human Security project for 2009. Solicitant: Spitalul Județean Alba.
! „Îmbunătăţirea infrastructurii fizice de bază și a accesului la servicii publice pentru populaţia din Comuna
Pianu, Judeţul Alba”, FEADR. Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Măsura 322 – Renovarea,
dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia şi populația rurala şi punerea în
valoare a moștenirii rurale. Solicitant: Comuna Pianu de Jos (co-autor).
Alte lucrări
! „Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei - ICHAT”, FEDR. Programul Operațional Sectorial
Creșterea Competitivității Economice. Axa Prioritară 2 – CDI: Operațiunea 2.2.1. Solicitant: Universitatea de
Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj (co-autor).

! (2011) „CoNet’s Guide to Social Cohesion. Integrated Approaches in Disadvantaged Neighbourhoods”.

www.urbact.eu (co – autor).
(2010) „Linking Urban Renewal and Regional Spatial Planning” .www.urbact.eu (co – autor).
! (2009) Plan de Marketing aferent proiectului „Amenajare muzeu de artă sacră Reîntregirea”. FEDR.
Programul Operaţional Regional 2007-2013. Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea
turismului. Domeniul major de intervenţie 5.1 – „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe”, Solicitant: Arhiepiscopia Ortodoxă
Română Alba Iulia.
! (2009) Plan de Marketing aferent proiectului „Reconstituire și punere în valoare acces latura de vest Cetatea
Alba Carolina, Fortificația de tip Vauban, municipiul Alba Iulia”. FEDR. Programul Operaţional Regional
2007-2013. Axa prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”. Domeniul
de intervenţie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”. Sub-domeniul: Centre urbane, Solicitant:
Municipiul Alba Iulia prin Consiliul Local (co-autor).
! (2008 - 2009), „Strategia de dezvoltare durabilă a Microregiunii Ocna Mureş”.
! (2007 - 2009), „Planul Integrat de Dezvoltare Urbană al municipiului Alba Iulia”, autor coordonator.
! (2008) Plan de marketing aferent proiectului „Reabilitare Centru istoric Traseul Estic, Traseul Sudic, Traseul
Nordic Fortificația de tip Vauban - Alba Iulia, căi de Acces, iluminat și mobilier urban specific”, FEDR.
Programul Operaţional Regional 2007-2013. Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea
turismului. Domeniul major de intervenţie 5.1 – „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului
cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe, Solicitant: Municipiul Alba Iulia prin
Consiliul Local (co-autor).

Curriculum vitae al Pentru mai multe informaţii despre Europass accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu
MOLDOVAN Nicolaie © Comunităţile Europene

69
 ! (2007) „Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Aiud 2007 – 2013”, (co-autor).
! (2007) Raport final pentru proiectul Municipiului Alba Iulia “Support for Cities”, Program URBACT I (co-
autor împreună cu Crina IACOB, expert local sub coordonarea arh. Andreea MARIOTTO, expert european).
! (2006) „Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Blaj”, (co-autor).
! (2005) Studiu de diagnoză privind identificarea nevoilor socio-economice şi infrastructurale la nivelul
municipiului Alba Iulia.
! (2005) Studiu de piaţă privind necesitatea şi oportunitatea unor lucrări edilitare de îmbunătăţire a
infrastructurii turistice în zona Bran.
! (2004) Studiu de piaţă privind identificarea nevoilor de informare europeană în judeţul Alba.
! (2003) „Accesul cetăţenilor la decizia de mediu: proiectul Roşia Montană”, exerciţiu introspectiv de
participare publică, material elaborat şi publicat în cadrul proiectului “Dezvoltare instituţională pentru
aplicarea Convenţiei de la Aarhus la nivel local în România”, proiect finanţat de Ministerul Afacerilor Externe
din Olanda prin Regional Environmental Center for Central and Eastern Europe.
! (2003) Studiu de piaţă privind reabilitarea reţelelor de apă potabilă în oraşele mici şi mijlocii din judeţul
Alba.
! (2003) Studiu de piaţă privind evaluarea necesităţilor persoanelor vârstnice din municipiul Alba Iulia.
! (2002) Studiu de piaţă privind necesitatea şi oportunitatea unei investiţii de extindere şi reabilitare a
reţelelor de apă potabilă şi canalizare în zona istorică a municipiului Alba Iulia.

08/10/2015
Nicolaie MOLDOVAN
______________________

Curriculum vitae al Pentru mai multe informaţii despre Europass accesaţi pagina: http://europass.cedefop.europa.eu
MOLDOVAN Nicolaie © Comunităţile Europene

70
71
Declaraţie
pe propria răspundere a orașului candidat
72
Acest material a fost coordonat de o echipă formată din:
Mircea Hava, Primarul Municipiului Alba Iulia
Nicolaie Moldovan, City Manager, Municipiul Alba Iulia
 
Ioana Baba, Expert implementare plan local de acțiuni, Municipiul Alba Iulia
Dr. Doina Hendre Biro, Conservator Gen. SI al Bibliotecii Batthyaneum, Filială a Bibliotecii Naţionale a României 
Cristina Cofaru, Consilier Municipiul Alba Iulia
Adrian Docea, Creative Director
Tudor Drâmbărean, Expert implementare plan local de acțiuni, Municipiul Alba Iulia
Cristiana Fica, Coordonator centru de resurse, Municipiul Alba Iulia
Cristina Foarfă, Expertă în Comunicare Online
Carl Henrik Fredriksson, Scriitor și eseist
Prof. Dr. Arhitect Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, București
Aurel Mitran, Producător de Spectacole
Ovidiu Podaru, Expert implementare plan local de acțiuni, Municipiul Alba Iulia
Maria-Elena Seemann, Manager Public, Municipiul Alba Iulia
Prof. Dr. Mircea Vasilescu, Facultatea de Litere, Universitatea București

Credite foto:

Romulus Oprișcan
Nicu Cherciu
Lucian Craiu

75
Declaraţia
de angajament a primarului
76
Cuprins
Introducere
Consideraţii generale.................................................................. 6
Contribuţia la
strategia pe termen lung.......................................................... 18
Dimensiunea europeană........................................................... 26
Conţinutul cultural şi artistic................................................. 32
Capacitatea de a produce rezultate..................................... 40
Implicarea publicului................................................................. 44
Gestionare........................................................................................ 46
CV-ul persoanei responsabile................................................. 64
Declaraţie pe propria răspundere
a oraşului candidat...................................................................... 72
Declaraţia de
angajament a primarului......................................................... 76