1.

Spermatozoidul este constituit din: D

A. cap de 10 microni
B. coadă de 65 – 70 de microni
C. piesă intermediară de 1 micron
D. cap acoperit în partea anterioară de acrozom
E. coadă care conţine materialul genetic
2. Prima diviziune meiotică în cazul gametului feminin: C
A. începe la pubertate
B. începe la ovulaţie
C. începe în timpul vieţii intrauterine
D. se termină numai dacă ovocitul este fecundat
E. se termină după menopauză
3. Spermatogeneza include una din următoarele etape: B
A. transformarea spermatogoniei în spermatocit de ordinul I, care are loc în urma unei meioze
B. transformarea spermatogoniei în spermatocit de ordinul I, care are loc în urma unei mitoze
C. transformarea spermatocitului de ordinul I în spermatocit de ordinul II, ambele spermatocite fiind celule haploide
D. transformarea spermatocitului de ordinul I în spermatocit de ordinul II şi primul globul polar
E. transformarea spermatocitului de ordinul I în spermatocit de ordinul II, în această etapă neavând loc o diviziune
4. În mod normal, migrarea zigotului la om: A
A. are loc în prima săptămână de dezvoltare embrionară
B. se face numai prin mişcările celulei ou
C. nu are loc în prima săptămână de dezvoltare
D. se realizează către ovar
E. nu se realizează către uter
5. Formarea cavităţii amniotice : B
A. se face din amnioblaste şi endoblast
B. se face din amnioblaste şi ectoblast
C. începe în săptămâna a treia de dezvoltare embrionară
D. începe concomitent cu începutul neurulaţiei
E. începe în prima săptămână de dezvoltare embrionară
6. Care din următoarele evenimente are loc în săptămâna a doua de dezvoltare: E
A. formarea discului embrionar tridermic
B. gastrulaţia
C. neurulaţia
D. segmentarea
E. formarea discului embrionar didermic
7. Din ectoderm se formează: A
A. sistemul nervos central
B. intestinul primitiv
C. somitele
D. aparatul excretor
E. aparatul reproducător
8. În săptămâna a treia de dezvoltare embrionară NU are loc unul din următoarele evenimente: E
A. gastrulaţia
B. începutul neurulaţiei
C. formarea discului embrionar tridermic
D. formarea liniei primitive
E. formarea sacului vitelin primar
9. În săptămâna a patra de dezvoltare embrionară se produce unul din următoarele evenimente: C
A. gastrulaţia
B. începutul neurulaţiei
C. delimitarea embrionului
D. apariţia liniei primitive
E. apariţia sacului vitelin secundar
10. Foliculul matur: A
A. se mai numeşte folicul de Graaf
B. nu conţine lichid antral
C. conţine un singur rând de celule cubice
D. conţine un singur rând de celule turtite
E. nu conţine membrana pellucida
11. Gametul feminin: C
A. începe a doua diviziune după pubertate
B. este o celulă diploidă
C. necesită prezenţa gametului masculin pentru a-şi definitiva a doua diviziune meiotică
D. este înconjurat de un singur strat de celule cubice
E. începe prima diviziune după pubertate
12. Prima diviziune mitotică a spermatogoniei: A
A. începe la pubertate
B. începe înainte de pubertate
C. se termină după 72 de zile
D. se termină după 64 de zile
E. duce la formarea a două spermatide
13. Prima săptămână de dezvoltare embrionară NU cuprinde: D
A. inseminaţia
B. fecundaţia
C. migrarea zigotului către uter
D. terminarea nidaţiei
E. formarea morulei
14. A doua săptămână de dezvoltare cuprinde unul din următoarele evenimente: D
 A. formarea discului embrionar tridermic
B. formarea morulei
C. începutul neurulaţiei
D. formarea vilozităţilor coriale primare
E. formarea vilozităţilor coriale terţiare
15. Cavitatea corionică se formează: D
A. din cavitatea blastocistică
B. din cavitatea amniotică
C. din sacul vitelin primar
D. în a doua săptămână de dezvoltare embrionară
E. în a treia săptămână de dezvoltare embrionară
16. Mezodermul lateral formeză: A
A. splanhnopleura şi somatopleura
B. somitele
C. somitomerele
D. aparatul excretor
E. aparatul reproducător
17. Mezodermul extraembrionar NU se caracterizează prin: B
A. derivă din sacul vitelin
B. în interiorul lui se dezvoltă cavitatea exocelomică
C. celomul extraembrionar înconjoară cavităţile amniotică şi vitelină
D. mezodermul somatopleural extraembrionar tapetează citotrofoblastul şi amniosul
E. mezodermul splanchnopleural extraembrionar tapetează sacul vitelin
18. Derivatele notocordului şi mezodermului intraembrionar intermediar NU includ: C
A. nucleul pulpos al discurilor intervertebrale
B. ligamentul odonto-occipital median
C. epiteliul glandele paratiroide
D. muşchii netezi ai aparatului urogenital
E. corticosuprarenala
19. Vezicula vitelină NU se caracterizează prin: D
A. apare în săpt. 2, sub discul embrionar
B. la sfârşitul săpt. 2 este învelită de splanchnopleura extraembrionară
C. vezicula vitelină primitivă are plafonul format de endoblast
D. prezintă rol endocrin foarte important pentru dezvoltarea fătului
E. vezicula vitelină secundară are planşeul format de endoblastul care a înlocuit membrana exocelomică
20. Alegeţi varianta INCORECTĂ privind celulele germinale primordiale: D
A. migrează spre peretele posterior al corpului prin mişcări ameboidale, via mezenterul dorsal
B. ajung în gonada în dezvoltare la sfârşitul săptămânii a 5-a
C. sunt celulele germinale nediferenţiate
D. proliferează prin diviziuni meiotice
E. apar în peretele sacului vitelin, lângă alantoidă, de unde migrează spre gonada în dezvoltare
21. Derivatele celulelor migrate lateral din linia primitivă NU includ: B
A. mezodermul paraxial
B. placa precordală
C. mezodermul splanhnopleural intraembrionar
D. mezodermul intermediar
E. mezodermul somatopleural intraembrionar
22. Prin gaura transversă a atlasului trec : B
A. primul nerv spinal cervical
B. artera, vena şi nervul vertebral al lui Francois Frank
C. artera vertebrală şi primul nerv spinal cervical
D. artera cervicală ascendentă şi nervul vertebral al lui Francois Frank
E. vena cervicală descendentă, artera şi nervul vertebral al lui Francois Franke
23. Identificaţi varianta falsă: E
A. pe tuberculul lui LISFRANC se inseră muşchiul scalen anterior
B. coasta 2 dă inserţie muşchiului mare dinţat
C. coasta 12 nu prezintă şanţ subcostal
D. prima coastă prezintă un şanţ pentru vena subclaviculară
E. tuberculul lui LISFRANC se găseşte pe coasta 2
24. Pe faţa posterioară a radiusului se inseră muşchii: A
A. supinator, lung abductor şi scurt extensor ai policelui
B. supinator, lung extensor police, extensor propriu index
C. rotund pronator şi scurt extensor radial al carpului (al doilea radial extern)
D. pătrat pronator şi extensor propriu deget mic
E. brahioradial (lung supinator), supinator (scurt supinator)
25. Marginea anterioară a coxalului prezintă următoarele elemente, exceptând: E
A. spina iliacă antero-superioară
B. incizura interspinoasă anterioară
C. suprafaţa pectineală
D. tuberculul pubian
E. spina ischiatică
26. În partea superioară a feţei interne a tibiei se inseră, cu excepţia: B
A. semitendinos
B. semimembranos
C. dreptul intern (gracilis)
D. croitor (sartorius)
E. ligamentul lateral intern al articulaţiei genunchiului
27. Faţa laterală a peroneului (fibula) prezintă următoarele elemente, exceptând: A
A. în treimea inferioară se inseră muşchiul peronier anterior
B. în treimea superioară are forma unui şanţ
C. aici se inseră muşchii lungul şi scurtul peronier lateral
D. în treimea inferioară prezintă o creastă care o împarte în 2 porţiuni
 E. treimea inferioară vine în raport cu tegumentul
28. Spina omoplatului se caracterizează prin următoarele elemente: B
A. se continuă lateral cu apofiza coracoidă
B. dă inserţie pentru muşchii trapez şi deltoid
C. acromionul se articulează cu extremitatea medială a claviculei
D. faţa superioară a acromionului priveşte spre articulaţia scapulo-humerală
E. pe faţa internă a acromionului se inseră muşchiul deltoid
29. Pe faţa posterioară a ulnei se inseră următorii muşchi, exceptând: D
A. extensorul ulnar al carpului (cubital posterior)
B. supinator
C. extensorul lung al policelui
D. extensorul propriu al degetului mic
E. abductorul lung al policelui
30. Identificaţi varianta corectă: A
A. pe buza internă a creastei iliace se inseră muşchiul transvers al abdomenului
B. unghiul antero-inferior al coxalului este reprezentat de spina iliacă antero-inferioară
C. pe tuberozitatea ischiatică se inseră muşchii obturator intern şi pătrat femural
D. prin şanţul ischio-pubian trece ligamentul rotund
E. prin marea scobitură ischiatică trece muşchiul obturator intern
31. Pe liniile de trifurcaţie ale linie aspre se inseră: A
A. marele fesier, pectineul şi vastul intern
B. mijlociul fesier, pectineul şi micul adductor
C. mare fesier, vastul intern şi mijlociul adductor
D. obturator extern, pectineu şi vast intern
E. marele fesier, mijlociul fesier şi psoas iliacul
32. Articulaţia scapulo-humerală este o: A
A. diartroză tip enartroză
B. condilartroză
C. trohoidă
D. sindesmoză
E. sincondroză
33. Articulaţia cotului reprezentată de o: B
A. enartroză
B. trohleartroză şi o condilartroză
C. numai de o trohleartroză
D. sindesmoză
E. sincondroză
34. Care din următoarele variante este falsă? E
A. Articulaţia scapulo-humerală este cea mai mobilă dintre articulaţii;
B. Proiecţia înainte (flexiunea) în articulaţia scapulo-humerală este realizată de deltoid, biceps, coracobrahial si
pectoralul mare;
C. Sinoviala articulaţiei scapulo-humerale trimite două prelungiri (pe tendonul subscapularului şi pe cel al lungii
porţiuni a bicepsului);
D. Ligamentele glenohumerale sunt în număr de trei;
E. Flexiunea în articulaţia scapulo-humerală are o amplitudine mai mică comparativ cu extensia.
35. Referitor la articulaţia radio-cubitală distală unul dintre următoarele enunţuri este fals: A
A. ligamentul triunghiular (interosos) are baza pe marginea inferioara a cupuşoarei radiale
B. faţa superioară a ligamentul triunghiular corespunde feţei articulare a capului radial
C. capsula articulară se prinde în jos pe marginile ligamentului triunghiular
D. ligamentul triunghiular se inseră cu vârful pe partea externă a bazei stiloidei radiale
E. sinoviala trimite un fund de sac între radius şi cubitus
36. Referitor la muşchii umărului : B
A. Fasciculul mijlociu al muşchiului deltoid este exclusiv adductor
B. Muşchiul supraspinos este inervat de nervul suprascapular
C. Muşchiul rotund mic trece pe sub articulaţia gleno(scapulo)-humerală
D. Tendonul de inserţie al muşchiului teres major (rotund mare) este situate înaintea tendonului muşchiului latissimus dorsi
(dorsal mare)
E. Deoarece trece anterior de articulaţia gleno(scapulo)-humerală, muşchiul subscapular este flexor al braţului
37. Referitor la muşchii braţului: C
A. În compartimentul musculofascial brahial anterior se găsesc muşchi extensori ai antebraţului
B. Ca performer, muşchiul coracobrahial acţionează asupra fasciei clavipectorale, fiind sinergic cu muşchiul biceps brahial
C. Muşchiul coracobrahial aparţine funcţional muşchilor anteriori ai umărului
D. Muşchiul triceps brachial participă, în întregime, la formarea peretelui posterior al axilei
E. Toţi muşchii braţului sunt inervaţi de nervul musculocutanat
38. Muşchiul palmar lung are următoarele caractere, exceptând: D
A. Este situat în axul planului superficial al compartimentului musculofascial anterior al antebraţului
B. Are un tendon lung şi subţire care trece anterior faţă de retinaculul muşchilor flexori ai degetelor mâinii
C. Se inseră pe aponevroza palmară
D. Împreună cu tendonul muşchiului flexor ulnar al carpului delimitează un spaţiu în care nervul median devine relativ
superficial (subaponevrotic)
E. Este un slab pronator al mâinii
39. Muşchiul biceps brahial: A
A. Capătul lung are originea pe fibrocartilajul articulaţiei gleno(scapulo)-humerale
B. Expansiunea bicipitală (fascia trapezoidală Pirogoff) se desprinde de pe partea laterală a tendonului său distal
C. Are acţiune numai asupra antebraţului
D. Flexia antebraţului este completă numai dacă acesta se află în pronaţie
E. Este puternic pronator al antebraţului
40. Referitor la muşchii eminenţei tenare : D
A. Abductorul scurt al policelui are origine ape rândul distal de oase carpiene
B. Opozantul policelui are originea pe retinaculul flexorilor şi osul scafoid
C. Flexorul scurt al policelui are origine ape retinaculul flexorilor (capătul profund) şi rândul distal al carpului (capătul
superficial)
 D. Flexorul scurt al policelui participă (asistent) la mişcarea de opoziţie a acestuia
E. Adductorul policelui, prin faţa ventrală vine în raport cu muşchii interosoşi ai primelor două spaţii intermetacarpiene
41. Ramurile colaterale ale arterei axilare sunt următoarele, CU EXCEPŢIA: B
A. a. toracică laterală
B. a. circumflexă axilară
C. a. toracică superioară
D. a. toraco-acromială
E. a. subscapulară
42. Artera radială emite ramurile, CU EXCEPŢIA: C
A. carpiană dorsală
B. palmară superficială
C. prima a. metacarpiană palmară
D. recurentă radială
E. dorsală a policelui
43. Alegeţi răspunsul INCORECT privind artera brahială: A
A. emite ramuri musculare de pe faţa posterioară care pătrund în muşchii posteriori ai braţului
B. nervul radial încrucişează faţa posterioară a segmentului iniţial al a. brahiale îndreptându-se spre spaţiul
humerotricipital
C. nervul ulnar este medial a. brahiale până la mijlocul braţului
D. este situată în teaca vasculară, însoţită de 2 vene comitante
E. a. brahială intră în alcătuirea mănunchiului neurovascular principal al braţului
44. La formarea inelului arterial epicondilian medial NU participă artera: A
A. a. recurentă ulnară mijlocie din brahială profundă
B. a. colaterală ulnară superioară din brahială
C. a. recurentă ulnară posterioară din a. ulnară
D. a. colaterală ulnară inferioară din a. brahială
E. a. recurentă ulnară anterioară din a. ulnară
45. Arcul arterial palmar superficial: B
A. prezintă superficial m. flexor superficial al degetelor
B. se formează prin anastomoza a. palmară superficială (din a. radială) cu terminarea a. ulnare
C. emite 4 ramuri descendente, arterele metacarpiene palmare
D. prezintă profund m. palmar scurt şi aponevroza palmară
E. emite prima a. metacarpiană dorsală
46. Trunchiul secundar antero-extern al plexului brachial dă naştere: C
A. nervului cubital
B. nervului median
C. rădacinii externă a nervului median
D. nervilor musculocutanat şi axilar
E. nervilor musculocutanat şi median
47. Nervul median: D
A. este situat în loja posterioară a braţului
B. trece prin şanţul epitrohleo-olecranian
C. inervează muşchii braţului
D. în 1/3 superioară a braţului este situat extern faţă de artera humerală
E. inervează fasciculele interne ale muşchiului flexor profund al degetelor
48. Nervul ulnar: C
A. se desprinde din trunchiul secundar extern
B. la braţ este situat extern de artera şi vena ulnară
C. în 1/3 inferioară a braţului este plasat în loja brahială posterioară
D. inervează senzitiv jumătatea ulnară a antebraţului
E. se desprinde la nivelul braţului din trunchiul secundar antero intern
49. Ramurile terminale ale n.radial: D
A. au originea în loja posterioară a braţului
B. sunt ramuri motorii pentru ms. triceps
C. sunt ramuri senzitive pentru pielea mîinii şi a antebraţului
D. cel anterior este senzitiv, iar cel posterior este motor
E. cel anterior este motor, iar cel posterior este senzitiv
50. Care dintre următoarele afirmaţii privind inervaţia senzitivă a antebraţului este incorectă? E
A. Teritoriul ramului anterior din musculocutanat este situat anterior şi extern
B. Teritoriul ramului posterior din musculocutanat este situat posterior şi extern
C. Teritoriul ramului anterior din cutaneus antibrachii medialis este situat anterior şi intern
D. Teritoriul ramului posterior din cutaneus antibrachii medialis este situat posterior şi intern
E. Teritoriul nervului radial este situat între cele două teritorii deservite de ramurile anterior şi posterior din musculocutanat