Sa aratati ca stiti deja ca lucrarea va avea cam o treime continut stiintific de specialitate si doua treimi,

partea de didactica si cercetare pedagogica.

C-tin Trandafir, Poezia lui Bacovia, 2001, Mihai Cimpoi, Secolul Bacovia,
2005, Alina Pamfil, Didactica literaturii. Reorientari, 2016, Florentina
Samihaian si Mariana Norel, Didactica limbii si literaturii romane.

Simbolismul bacovian – abordări teoretice și didactice.

Bacovia este autor canonic
Pot sa efectuez cercetare pedagogica
Multitudinea de surse bibliografice

III.3. Desfăşurarea cercetării pe etape şi interpretarea datelor Sprijinindu-

mă pe concepţii riguros ştiinţifice privind procesul de învăţământ şi datele
predării limbii şi literaturii române la clasele I-IV, folosind experinţa
dobândită în anii de activitate la clasă, în lucrarea de faţă am încercat să
evidenţiez eficientizarea procesului de receptare a textelor non-literare
prin utilizarea unor metode şi procedee tradiţionale şi moderne în cadrul
orelor de limba şi literatura română .

Lucrarea este structurată în 3 capitole. În primul capitol am motivat

alegerea acestei teme şi am subliniat rolul şi locul disciplinei Limba şi
literatura română, în ciclul primar, precum şi caracteristicile psiho-
pedagogice ale copiilor de vârstă şcolară mică cu implicaţii în învăţarea
limbii şi literaturii române. Limba română poate fi considerată, în şcoală,
mai mult decât o disciplină de învăţământ. Ca limbă maternă şi ca obiect
de studiu, limba română ocupă locul central în ansamblul general de
pregătire a elevilor, fiind principalul mijloc de comunicare şi de informare.
Însuşirea corectă a limbii române este o datorie de onoare a fiecărui
cetăţean. De aici derivă imperativul care se află în faţa tuturor
învăţătorilor, de a contribui prin tot efortul, la însuşirea temeinică a limbii
române , ceea ce constituie o condiţie esenţială în succesul însuşirii
celorlalte discipline.
De altfel scopul studierii limbii române în perioada şcolarizării obligatorii
este acela de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi
literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul său, să comunice şi
să interacţioneze cu semenii, să se integreze efectiv în contextul viitorului
parcurs şcolar, respectiv profesional, să-şi utilizeze în mod eficient şi
creativ capacităţile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete în
viaţa cotidiană, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul
de învăţare, sensibil la frumosul din natură şi la cel creat de om.
Mica şcolaritate este perioada în care începe structurarea caracterului,
organizarea trăsăturilor caracteriale; copilul fiind capabil să-şi dirijeze
voluntar conduita, să-şi fixeze scopuri în mod autonom. Acum se pun
bazele dimensiunii cognitiv-morale a caracterului. Concluzii Spre
deosebire de metodele explicativ-exemplificative, bazate pe comunicarea
unor cunoştinţe gata făcute (metode care contribuie, mai degrabă, la
dezvoltarea gândirii reproductive şi a memoriei), problematizarea
urmăreşte dezvoltarea gândirii independente şi productive. Privind-o nu
doar ca metodă de învăţământ ci ca orientare didactică şi ca principiu
metodologic fundamental care direcţionează atât predarea cât şi
învăţarea, am creat situaţii-problemă prin care elevii să fie nevoiţi să
analizeze şi să elaboreze soluţii, în acest fel avansând procesul de
învăţare.
Rezultatele înregistrate pe parcursul cercetării atât prin aplicarea testelor,
fişelor de lucru şi a metodelor moderne/tradiţionale îmi permit să afirm că
în urma desfăşurării acestui experiment s-a confirmat ipoteza de la care
am plecat, aceea că dacă voi folosi metode şi procedee atât clasice cât şi
moderne în receptarea textelor non-literare, atunci voi înregistra efecte
pozitive în dezvoltarea gândirii şi originalităţii elevilor, precum şi asupra
dezvoltării unor capacităţi şi comportamente ale lor.
Consider că scopul propus a fost confirmat şi că receptarea textelor non-
literare se datorează în mare parte atât capacităţilor intelectuale ale
elevilor, cât şi însuşirii corecte a metodelor de predare a acestor
cunoştinţe. Evaluarea a asigurat o modalitate distinctă de analiză
cantitativă şi calitativă a rezultatelor învăţării pe parcursul întregii etape
experimentale.
Atât metodele moderne cât şi cele tradiţionale, desfăşurate sub diverse
forme, activităţile practice propriu-zise, au constituit pentru elevi o
modalitate stimulativă, de antrenare la lucru, de motivare a învăţării.
Jocurile didactice antrenează majoritatea elevilor, sporesc gradul de
motivaţie a învăţăturii prin satisfacţiile pe care elevii le obţin prin
rezultatele pozitive ale muncii lor.
Progresul elevilor este evidenţiat de creşterea gradului de realizare a
obiectivelor instruirii, creşterii materializată în mărimea valorii notelor
pentru nivelul de cunoştinţe şi deprinderi atins. În acest sens ilustrarea
grafică este convingătoare. Dacă la testarea iniţială elevii întâmpinau
greutăţi în recunoaşterea unui text non-literar, în cazul de faţă biletul, nu
sesizau ce fel de mesaj este transmis prin intermediul acestuia, cui şi în ce
mod, nu identificau toate caracteristicile biletului precum şi structura
acestuia, obţinându-se un procent scăzut al nivelului cantitativ şi calitativ
al cunoştinţelor asimilate (83%), după etapa de intervenţie şi ameliorare
prin aplicarea jocului didactic şi a problematizării, elevii au realizat un
progres simţitor în dobândirea cunoştinţelor, rezultatele obţinute spunând
totul (86% faţă de 83%). Aplicând şi tradiţional şi modern, învăţarea a
devenit mai eficientă, elevii obţinând la testarea finală rezultate bune şi
foarte bune, în procent de 100%.
Prin testele aplicate am căutat să ilustrez importanţa metodelor şi a
strategiilor didactice folosite la orele de limbă şi literatură română, faptul
că elevii rezolvă cu mai mult interes şi plăcere itemii care conţin în esenţă
aceeaşi cerinţă dar într-o formă diferită. În al doilea capitol al lucrării :
- am definit noţiunea de stil prezentând calităţile şi defectele acestuia;
- am prezentat evoluţia stilurilor funcţionale româneşti de la cele mai
vechi texte şi caracterizarea stilurilor din epoca veche până în pragul
epocii moderne; Pentru Ion Coteanu stilistica este studiul limbii în acţiune
(în sens larg), aceasta înţeleasă ca totalitate de deprinderi verbale ale
unei comunităţi lingvistice constituite istoric, adăugând că stilistica este
deci funcţională, mulţimea de deprinderi lărgindu-se şi îngustându-se în
funcţie de vorbitori şi de necesităţile particulare de utilizare a ei. Stilistica
funcţională are, în concepţia lui Ion Coteanu, ca obiect de studiu tocmai
limbajele (stilurile funcţionale sau stilurile limbii): "Orice limbaj nu este
decât limba căreia i se atribuie o destinaţie specială". "Din punct de
vedere funcţional, stilul (limbajul) reprezintă o adecvare a schemei la ceea
ce trebuie exprimat". Stilistica funcţională preconizează astfel cercetarea
unor serii stilistice - limbaje - ierarhizate în primul rând după un factor
social - cultural, iar la nivelul fiecărui stil, analiza unor trepte stilistice, de
la general şi particular la individual.
O primã concluzie privind apariţia şi importaţa stilisticii în peisajul
ştiinţelor limbii şi nu numai, ar fi aceea cã stilistica prezintã douã
caracteristici principale: deschiderea cãtre alte discipline
(interdisciplinaritate şi pluridisciplinaritate) şi flexibilitatea ei. Stilurile
(limbajele funcţionale ale limbii române): Stilul (limbajul) tehnico-ştiinţific
Stilul (limbajul) administrativ Stilul (limbajul) publicistic Stilul (limbajul)
artistic Stilul epistolar Stilul didactic La finalul capitolului al II-lea am
evidenţiat specificul abordării textului non-literar în clasele primare,
contexte de realizare pentru clasele II-IV
(texte non-literare distractive şi utilitare)  În procesul de receptare a
textelor non-literare se regăsesc multe dintre obiectivele de referinţă
specifice receptării textelor literare.
În scopul dezvoltării capacităţii de receptare a mesajelor scrise în clasele
III-IV, din categoria textelor non-literare, se studiază:
reclama, informaţia din ziar, invitaţia – ca teme obligatorii;
cuvinte încrucişate, afişul, mesajul publicitar – ca teme neobligatorii
(CDŞ).
Pentru dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă, programa prevede:
exersarea scrierii funcţionale ( cu scop practic, informativ):
biletul, scrisoarea, cartea poştală - ca teme obligatorii;
jurnalul - ca temă neobligatorie (CDŞ).
Angajarea în activitate este elementul hotărâtor al multor activităţi
instructiv- educative, dar atinge maximum de intensitate în cadrul muncii
independente. În al treilea capitol am prezentat demersul aplicativ realizat
la clasa a III-a, în vederea eficientizării procesului de receptare a textelor
non-literare prin utilizarea unor metode şi procedee tradiţionale şi
moderne în cadrul orelor de limba şi literatura română .
Prezenta cercetare s-a desfăşurat la „ Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 2”, Tîrgu
Neamţ, în anul şcolar 2011-2012. În cercetare a fost implicată clasa a III-a
A, având un efectiv de 21 elevi (14 fete şi 7 băieţi), care au constituit
eşantionul experimental. OBIECTIVELE CERCETĂRII DESFĂŞURAREA
EXPERIMENTULUI În cercetarea realizată, utilizând un sistem de metode şi
procedee, am avut în vedere atingerea următoarelor obiective :
Îmbogăţirea vocabularului elevilor (numărul de cuvinte noi);
Însuşirea conştientă şi personal-creatoare a cunoştinţelor din cadrul
disciplinei limbă şi literatură română;
Cunoaşterea şi înlăturarea factorilor care blochează manifestările literare,
originale, creative ale elevilor;
Cultivarea deprinderilor de a gândi, formarea obişnuinţei exprimării
curente, spontane, fluente şi eficace, calităţi cerute de viaţa socială
modernă;
Dezvoltarea spiritului de sinteză şi exprimarea capacităţii de analiză a
unor texte non-literare;
Pregătirea elevilor pentru a se integra în activităţile didactice din clasele
gimnaziale şi viaţa socială. Prin această lucrare mi-am propus să
demonstrez faptul că prin intermediul metodelor şi tehnicilor folosite,
elevii claselor primare (în special elevii clasei a III-a) îşi vor îmbunătăţi în
mod real capacitatea de receptare a textelor non-literare, datorită faptului
că elevul devine un element activ, fiind pus în faţa unor sarcini
corespunzătoare posibilităţilor sale intelectuale. Elevul se antrenează voit
în realizarea lor şi participă efectiv şi afectiv la propria sa formare. În
semestrul I, după aplicarea testării iniţiale, care a avut un caracter
constatativ, am urmărit transmiterea şi consolidarea cunoştinţelor,
deprinderilor, priceperilor de a identifica biletul – scurtă comunicare
scrisă.
În semestrul al II-lea am aplicat metode şi tehnici diverse cu valoare
formativă în stimularea proceselor psihice şi a personalităţii elevilor
prevăzute în programa şcolară, pentru clasa a III-a.

Testele de evaluare sumativă de la sfârşitul fiecărui semestru au fost

prelucrate statistic şi comparate cu rezultatele înregistrate în urma
evaluării iniţiale, în scopul evidenţierii progresului şi a stabilirii eficienţei
utilizării metodelor şi tehnicilor utilizate, în formarea deprinderii vizate .
BIBLIOGRAFIE Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan –
Al. Rosetti”, DOOM Dicţionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii
române, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Univers Enciclopedic, Bucureşti,
2005

Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,

Gramatica limbii române, Vol. II. Enunţul, Editura Academiei Române,
Bucureşti, 2005

Agrigoroae, Dan, Bârjovanu, Maria, Rebusuri şcolare, clasele I – IV, Editura

„ADAN”, Piatra-Neamţ, 2005
Balan, Bogdan, Boncu, Ştefan, Cosmovici, Andrei, Cucoş, Constantin,
Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice,
Editura “Polirom”, Iaşi, 1998

Barbu, Marian, Gheorghe, Alexandru, Metodica predării limbii şi literaturii

române în ciclul primar, Editura “Gheorghe Alexandru”, Craiova, 2006

Bărboi, Constanţa, Boatcă, Silvestru, Popescu, Marieta, Limba şi literatura

română, Ediţia a III-a (revizuită şi îmbunătăţită), Editura “Recif”, Bucureşti,
1994

Chivu, Gheorghe, Costinescu, Mariana, Frâncu, Constantin, Gheţie, Ion,

Istoria limbii române literare. Epoca veche (1532-1780), Editura
Academiei, Bucureşti, 1997

Chivu, Gheorghe, Limba română de la primele texte până la sfârşitul

secolului al XVIII-lea, Editura
Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000

Cosmovici, Andrei, Psihologie şcolară, Editura “Polirom”, Iaşi, 2000

Cosmovici, Andrei, Psihologie generală, Editura “Polirom”, Iaşi, 1996

Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române în învăţământul primar,
Ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Editura “Emia”, Deva, 2003 Crăciun
Corneliu, Metodica predării limbii române în învăţământul primar, Ediţia a
IV-a, revăzută şi adăugită, Editura “Emia”, Deva, 2007

Crestomaţia limbii române vechi (1532-1639), Institutul de Lingvistică din

Bucureşti, Editura Academiei Române, 1994

Cucoş, Constantin, Pedagogie, Editura “Polirom”, Iaşi, 1996

Dumitriu, Constanţa, Introducere în cercetarea psihopedagogică, Editura

didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004

Dumitriu, Constanţa, Strategii alternative de evaluare: modele teoretico –

experimentale,
Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2003

Dumitriu, Gheorghe, Dumitriu, Constanţa, Psihopedagogie, Editura

didactică şi pedagogică, Bucureşti, 2004

Gherghina, Dumitru, Dănilă, Ioan, Limba şi literatura română şi metodica

predării limbii române, Editura Didactica Nova, Craiova, 2004

Ionescu, Miron, Radu, Ioan, Didactica modernă, Ediţia a II-a, revizuită,

Editura „Dacia”, Cluj-Napoca, 2004

Nicolescu, Estera, Didactica limbii şi literaturii române pentru

învăţământul primar, Editura „Egal”, Bacău, 2003

Parfene, Constantin, Compoziţiile în şcoală, Editura didactică şi

pedagogică, Bucureşti, 1980

Stoica, Adrian, Evaluarea progresului şcolar: de la teorie la practică,

Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003

Şerdean, Ioan, Didactica limbii şi literaturii române în învăţământul primar,

Editura „Corint”, Bucureşti, 2005 Primul pas în reorganizarea instruirii l-a
constituit analiza produselor activităţii elevilor, observarea
psihopedagogică, convorbirea, problematizarea, folosirea unor exerciţii-joc
şi jocuri cu un grad mai mare de complexitate în comunicarea şi
reactualizarea noţiunilor de limbă şi literatură română, precum şi
efectuarea unui număr sporit de exerciţii de lectură explicativă care să
 asigure înţelegerea de către fiecare elev a sarcinilor cerute şi posibilitatea
rezolvării cu uşurinţă a acestora. DESFĂŞURAREA CERCETĂRII PE ETAPE ŞI
INTERPRETAREA DATELOR În consens cu remarca lui D. Ausubel: "Dacă aş
vrea să reduc toată psihologia la un singur principiu, eu spun: ceea ce
contează cel mai mult în învăţare sunt consecinţele pe care le posedă
elevul la plecare. Asiguraţi-vă de ceea ce ştie şi instruiţi-l în consecinţă",
cercetarea a cuprins trei etape: Etapa iniţială care a avut un caracter
constatativ;
Etapa intervenţiei ameliorative cu valoare formativă în stimularea
proceselor psihice şi a personalităţii elevilor;
Etapa evaluării ce a avut un caracter comparativ, cu privire la rezultatele
obţinute în urma demersului experimental formativ. În lecţiile pregătitoare
testului final am acordat o atenţie deosebită eliminării lacunelor existente
în pregătirea elevilor la limba şi literatura română pentru receptarea
textelor non-literare prin continuarea utilizării metodelor moderne, a
jocurilor didactice pentru receptarea textelor utilitare, aplicarea lecturii
explicative pe texte non-literare, crearea suportului afectiv şi motivaţional
necesar participării active la lecţii, aplicarea unui curriculum diferenţiat,
stimulări şi aprecieri pozitive în caz de reuşită, jocuri diverse, concursuri
pe echipe cu sarcini antrenante. Etapa iniţială Etapa formativă Etapa
finală
More presentations byLeonard Hîngănescu
 Untitled Prezi

 Probabilităţi
 Untitled Prezi

More prezis by author

Popular presentations
See more popular or the latest prezis
P R O D U C T C O M PAN Y CA R E E R S S