You are on page 1of 8

Aeroporturi si Heliporturi

Tema 1
I - Liftarea suprafetei aeroportului
pentru compensarea terasamentelor

Etape:
1) Calculul cotelor terenului in cele 4 colturi ale incintei aeroportului si la capetele axei
principale.

- punctul A:
Masuram distanta dintre A’ si A” si distanta dintre A si A”, unde A’, A, A” sunt
coliniare, iar dreapta A’A” perpendicular pe cele 2 curbe de nivel succesive.
𝑥 𝑑 𝑥 𝐴′𝐴 𝐴′𝐴 × 5 275.8 × 5
= => = => 𝑥 = = = 2.17𝑚
5 𝐷 5 𝐴′𝐴" 𝐴′𝐴" 635.87

=> cota terenului in punctual A este CtA = 155 + 2.17 = 157.17m

- punctul B:
Masuram distanta dintre B’ si B” si distanta dintre B si B”, unde B’, B, B” sunt
coliniare, iar dreapta B’B” perpendicular pe cele doua curbe de nivel succesive.
𝑥 𝑑 𝑥 𝐵′𝐵 𝐵′𝐵 × 5 266.41 × 5
= => = => 𝑥 = = = 2.28𝑚
5 𝐷 5 𝐵′𝐵" 𝐵′𝐵" 583.22

=> cota terenului in punctual B este CtB = 160 + 2.28 = 162.28m

- punctul C:
Masuram distanta dintre C’ si C” si distanta dintre C si C”, unde C’, C, C” sunt
coliniare, iar dreapta C’C” perpendicular pe cele doua curbe de nivel succesive.
𝑥 𝑑 𝑥 𝐶′𝐶 𝐶′𝐶 × 5 221.4 × 5
= => = => 𝑥 = = = 1.90𝑚
5 𝐷 5 𝐶′𝐶" 𝐶′𝐶" 579.66

=> cota terenului in punctual C este CtC = 180 + 1.90 = 181.90m

- punctul D:
Masuram distanta dintre D’ si D” si distanta dintre D si D”, unde D’, D, D” sunt
coliniare, iar dreapta D’D” perpendicular pe cele doua curbe de nivel succesive.
𝑥 𝑑 𝑥 𝐷′𝐷 𝐷′𝐷 × 5 133.25 × 5
= => = => 𝑥 = = = 1.29𝑚
5 𝐷 5 𝐷′𝐷" 𝐷′𝐷" 515.15

=> cota terenului in punctual D este CtD = 180 + 1.29 = 181.29m


- punctul c:
Masuram distanta dintre c’ si c” si distanta dintre c si c”, unde c’, c, c” sunt coliniare,
iar dreapta c’c” perpendicular pe cele doua curbe de nivel succesive.
𝑥 𝑑 𝑥 𝑐′𝑐 𝑐′𝑐 × 5 653.2 × 5
= => = => 𝑥 = = = 4.09𝑚
5 𝐷 5 𝑐′𝑐" 𝑐′𝑐" 797.65

=> cota terenului in punctual c este Ctc = 155 + 4.09 = 159.09m

- punctul h:
Masuram distanta dintre h’ si h” si distant dintre h si h”, unde h’, h, h” sunt coliniare,
iar dreapta h’h” perpendicular pe cele doua curbe de nivel succesive.
𝑥 𝑑 𝑥 ℎ′ ℎ ℎ′ ℎ × 5 685.93 × 5
= => = ′ => 𝑥 = = = 4.36𝑚
5 𝐷 5 ℎ ℎ" ℎ′ ℎ" 785.88

=> cota terenului in punctual h este Cth = 175 + 4.36 = 179.36m

2) Asezarea aeroportului pe teren se face astfel incat sa se compenseze terasamentele.


Facem media aritmetica a celor 6 cote ale terenului calculate mai sus.

Cmed = (157.17m + 162.28m + 181.90m + 181.29m + 159.09 + 179.36) / 6 = 170.18m


=>
cotele proiectului in punctele A, B, C, D, c, h sunt:
CpA = 170.18m
CpB = 170.18m
1×3000
CpC = 170.18 + 100 = 200.18m (datorita declivitatii in lung de 1%)
1×3000
CpD = 170.18 + = 200.18m (datorita declivitatii in lung de 1%)
100
2×750
Cpc = 170.18 + = 185.18m (datorita declivitatii transversale de 2%)
100
2×750
Cph = 200.18 + = 215.18m (datorita declivitatii transversale de 2%)
100

3) Calculam diferentele dintre cotele terenului si cotele proiectate in cele 6 puncte.

ΔhA = 170.18 – 157.17 = 13.01m


ΔhB = 170.18 – 162.28 = 7.90m
ΔhC = 200.18 – 181.90 = 18.28m
ΔhD = 200.18 – 181.29 = 18.89m
Δhc = 185.18 – 159.09 = 26.09m
Δhh = 215.18 – 179.36 = 35.82m

4) Facem media aritmetica a celor 6 diferente de cote.

Δhmed = (13.01 + 7.90 + 18.28 + 18.89 + 26.09 + 35.82) / 6 = 20m


5) Scadem din cotele proiectate stabilite anterior diferenta medie Δhmed = 20m => cotele
proiectate finale.

CpfA = 170.18 – 20 = 150.18m


CpfB = 170.18 – 20 = 150.18m
CpfC = 200.18 – 20 = 180.18m
CpfD = 200.18 – 20 = 180.18m
Cpfc = 185.18 – 20 = 165.18m
Cpfh = 215.18 – 20 = 195.18m

6) Calculam cota terenului si cota proiectului in punctele a, b, d, e, f, g, i, j.


350.84×5
Cta = 155 + = 157.67m
656.29
2×300
Cpa = 150.18 + = 156.18m
100

516.36×5
Ctb = 155 + = 158.48m
740.87
2×600
Cpb = 150.18 + = 162.18m
100

612.64×5
Ctd = 155 + 678.06 = 159.52m
Cpd = Cpb = 162.18m
73.73×5
Cte = 160 + = 160.58m
639.26
Cpe = Cpa = 156.18m
759.69×5
Ctf = 175 + = 179.80m
792.26
2×300
Cpf = 180.18 + = 186.18m
100

696.19×5
Ctg = 175 + = 179.21m
827.5
2×600
Cpg = 180.18 + = 192.18m
100

678.7×5
Cti = 175 + 728.94 = 179.66m
Cpi = Cpg = 192.18m
221.4×5
Ctj = 180 + 579.66 = 181.91m
Cpj = Cpf = 186.18m
II – Calculul volumelor de terasamente
pentru realizarea platformei unui aeroport

Pentru a putea calcula volumele de terasamente la un aeroport de capacitate medie care


poate ocupa o suprafata de cca. 200 ha, este necesara impartirea acesteia in suprafete elementare
de cate 1 ha, pentru care se determina volumul de sapatura si umplutura aferent.
A. Determinatea pantelor generale ale aeroportului in sens transversal si longitudinal.
Acest lucru se obtine prin analiza amplasamentului aeroportului pe planul de situatie, pentru
forma de relief in care se inscribe suprafata lui. Panta longitudinal sic ea transversala a
aeroportului trebuie sa fie orientate in sensul pantei terenului natural.
B. Impartirea suprafetei aeroportului in suprafete elementare pentru calculul volumelor
de terasamente aferente.
Suprafata aeroportului se imparte in suprafete elementare, sub forma de carouri. Pentru fiecare
carou in parte se calculeaza suprafata si cotele terenului la fiecare colt. Cotele terenului se
determina pe planul de situatie fata de curbele de nivel.
C. Calcului cotelor platformei aeroportului in fiecare colt al caroului.
Pornind de la pantele generale ale platformei aeroportului, stabilite prin tema de proiectare
pentru directiile longitudinala si transversala. Se trece apoi la modelarea acestor fete de
sistematizare vertical. Pentru a obtine un volum aproximativ egal de umplutura cu volumul de
sapatura se dispune suprafata aeroportului delimitate de planul de situatie astfel incat curba de
nivel din partea sa central sa se gaseasca pe suprafata.
D. Calculul suprafetelor si volumelor de terasamente ale aeroportului.
Suprafetele de calcul pentru fiecare carou in parte se determina grafic separat pentru suprafetele
de rambleu respectiv pentru debleu. Volumul de terasament pentru fiecare suprafata determinata
se calculeaza multiplicand-o cu media diferentelor de cote aferente, determinate la fiecare colt al
fiecarui carou. Se face suma volumelor de rambleu si a celor de debleu iar prin comparatie se
stabileste compensarea terasamentelor pe suprafata aeroportului. Diferentele de pamant ce
rezulta din calcul se prelucreaza astfel: daca rezulta un prisos de pamant acesta se transporta intr-
un depozit, iar daca rezulta un necesar de pamant se aduce dintr-o groapa de imprumut.
III – Amenajarea sistematizarii verticale
la un aeroport

Sistematizarea verticala reprezinta modul in care se amenajeaza suprafata


partii carosabile astfel incat apa de suprafata (din ploi si topirea zapezii) sa se
scurga in mod controlat spre locuri prevazute cu dispozitive de colectare si
evacuare a apei.
Reprezentarea sistematizarii verticale se face pe planul de situatie prin linii
proiectate de cota egala echidistante numite izolinii.
Pentru inceput, tinandu-se seama de declivitatea liniei rosii si de valoarea
echidistantei convenabil aleasa in functie de necesitatile de detaliere, se calculeaza
distanta intre sectiunile cu puncte echidistante.
i% = tgα = e/d => d = e/i*100
- i – declivitatea liniei rosii
- e – echidistanta dintre puncte
- d – distanta dintre 2 puncte echidistante

Trasarea izoliniilor e posibila prin stabilirea mai intai a pozitiei punctelor de


cota egala. In felul acesta rezulta un plan similar cu cel al curbelor de nivel din
planul de situatie, dar avand izoliniile identificate pe suprafata proiectata. Apele
pluviale se vor scurge pe linia de cea mai mare panta, respectiv perpendicular pe
aceste izolinii catre gura de canalizare. Se verifica ca aceasta descarcare a apelor
pluviale sa se faca in directia declivitatii profilului longitudinal.
IV – Calculul lungimii utile a pistei de aterizare pentru un avion de calcul
si modul de utilizare a pistelor de circulatie

Lungimea reala a pistei


La calculul lungimii pistei trebuie luata in considerare necesitatea folosirii
pistei in ambele sensuri. Cu exceptia pistelor prevazute cu prelungire de oprire
(SWY) lungimea pistei principale trebuie sa corespunda parametrilor de
performanta ai aeronavei critice si conditiilor locale de altitudine, temperatura,
profil in lung al pistei si caracteristicile suprafetei de rulare. Cand nu se dispune de
aceste date, se porneste de la lungimea de baza a pistei si se adopta coeficienti de
corectie generali.

Lungimile de baza a pistelor, aferente distantelor de referinta ale aeronavei,


corespund presiunii atmosferice la nivelul marii, temperatura standard si profilului
in lung al pistei in palier. Lungimea reala a pistei se obtine prin corectia lungimii
de baza in functie de altitudinea aeroportului, temperatura ambianta si profilul in
lung al pistei. Lungimea de baza se sporeste cu 7% pentru fiecare 300m diferenta
de altitudine fata de nivelul marii. Cand corectia totala pentru altitudine si
temperatura depaseste 35% se justifica adoptarea corectiilor pe baza unui studiu
local.

Lungimile pistelor secundare

Lungimea unei piste secundare se recomanda sa fie determinata in acelasi fel


ca lungimea pistei principale. Totusi e suficient ca lungimea pistei secundare sa fie
adaptata aeronavelor care o vor folosi. In principiu, o pista secundara are o lungime
mai mica decat pista principala (0,82… 0.92).

Calculul lungimii utile a pistei de aterizare decolare

Aliniamentul pistei de aterizare decolare e format din lungimea utila


determinata de caracteristicile constructive ale avionului de calcul, precum si din 2
sectoare de capat cu rol de preluare a socului de aterizare si de spatiu de siguranta.
Lungimea utila se calculeaza din conditiile de combatere a energiei cinetice
inmagazinata de avionul venit la aterizare de catre rezistenta aerului si in mica
masura de catre frecarea pneu avion – carosabil pista.

Date de tema

- viteza avion: v = 183km/h


- greutate avion: P = 23t
- coef. de frecare pneu – carosabil: f = 0.5
- coef. aerodinamic: c = 0.12
- suprafata frontala: s = 6.3m2
- acceleratia gravitationala: g = 10m/s2
- presiunea echivalenta contact pneu – pista: p = 5.1daN/cm2

Determinarea distantei de franare

df = max(d1, d2)

mv2/2 = Fg*df + csv2/P => P/g*v2/2 = P*f*df + csv2/P

=> 23/10*(183*1000/3600)2/2 = 23*0.5*df + 0.12*6.3*(183*1000/3600) 2/23

=> 2971.63 = 11.5df + 8.49 => df = 257.66 => df = 300m


In cazul in care pista este dispusa intr-o usoara declivitate spre directia vanturilor
dominante, calculul se face dupa schema de mai jos:

mv2/2 = (Psinα + Pcosαf)d2 - csv2

v2/2g = (i+f)d2 - csv2/P

d2 = v2/2g(f + i) + csv2/P => d2

d2 = (183*1000/3600)2 / 2*10*(0.5+1) + 0.12*6.3*(183*100/3600)2 /23 = 171.23m

=> d2 = 200m

d1>d2 => se alege df = 300m

La avionul de calcul care vine cu viteza v=183km/h care are o greutate P=23t
rezulta o distanta de franare df=300m.