You are on page 1of 7

Bălănescu Maria Alexandra

Șerban Teodora Andreea


Grupa 40

Aerogelul - Fumul inghetat

Cunoscut de peste de 80 de ani, aerogelul a fost inventat în 1931 de către


Dr. Samuel Kistler, la Colegiul Pacific din California. Aerogelul de siliciu
este un solid ușor, derivat dintr-un gel în care componenta lichidă a fost
înlocuită cu un gaz. În urma îndepărtării lichidului, ceea ce rămâne este o
structură cu o densitate extrem de scăzută, un solid cu până la 99%
porozitate, având mai multe proprietăți remarcabile, printre care eficiența
ca izolator termic.

Dr. Samuel Kistler prepara un hidrogel de SiO2 utilizand reactia dintre silicatul de sodiu si
acidul clorhidric. Reactia a fost:
Na2SiO3 + 2HCl -> [SiO2 x x H2O] + 2NaCl

Primele aerogeluri au fost facute din jeleu comestibil, gelatin albumina de ou,cauciuc,
nitroceluloza, alumina si silice.
Componenta solidă din aerogel este un conductor slab, format din aglomerări tridimensionale și
întrepătrunse de pori foarte mici, care constituie doar 3% din volum. Astfel conducția prin solid
este foarte scăzută. Restul de 97% din volumul aerogelurilor este compus din aer în nanopori
extrem de mici. Aerul are atat de puțin spațiu de mișcare, incat sunt inhibate atât convecția cât si
conducția fazei gazoase.

Definiția tehnică
Un aerogel este o spumă solidă, mezoporoasă, deschisă celulara, care este compusa dintr-o rețea
de nanostructuri interconectate si care prezinta o porozitate (volum ne-solid) de nu mai putin de
50%. Termenul mezoporos se refera la faptul ca materialul contine poti cu diametrul cuprins
intre 2-50 nm.

Din ce este compus aerogelul?


Termenul de aerogel nu se refera la o anumita substanta, ci mai degraba la o geometrie a
substantei, aerogelul putand fi din:

- Siliciu
- Polimeri organici(fenol-formaldehida, poliacrilice, rasini epoxidice, etc)
- Nanostructuri semiconductoare
- Carbon
- Metale
Proprietăți
Densitatea lui este de 800 de ori mai mica decat cea a unei bucati de sticla de aceeasi
dimensiune. Materialul este fragil, astfel incat el se farama si daca il tii intre degete.

El constituie si o izolatie termică bună deoarece neutralizeaza aproape complet convectia,


condutia si radiatia. Rezistenta la transferul prin conductivitate este data de componenta
majoritar gazoasa. In special aici se evidentiaza aerogelul pe baza de siliciu (SilicaGel),
deoarece siliciul are de asemenea conductia termica mica. Rezistenta la transferul convectiv este
data de faptul ca aerul nu circula in structura materialului, iar daca folosim un gel pe baza
de carbon, obtinem o rezistenta mica la transferul radiativ. De aceea cel mai folosit aerogel pe
post de izolator termic este SilicaGelul cu carbon adaugat.

Datorita naturii sale higroscopice, aerogelul este un material extrem de uscat si netratat chimic
este hidrofil, de aceea manevrarea lui este recomandat sa fie facuta cu masuri de protectie a
mainilor. Totusi, prin tratare chimica poate deveni un material hidrofob, iar daca tratarea se face
la interiorul materialului acesta devine mai putin susceptibil degradarii decat in cazul in care se
prevede un strat exterior hidrofob. Se topeste numai la temperaturi de peste 1200 grade Celsius,
are o conductibilitate apropiata de zero si este considerat materialul solid cu cea mai mica
densitate posibila, continand aer in proportie de 99.8%. Un centimetru cub din aerogel cantareste
3 miligrame, putin mai mult decat aerul, iar dimensiunea totala a golurilor din interiorul sau este
similara cu cea a unui teren de fotbal, aproximativ 7000 metri patrati. In plus, un burete de
aerogel de numai 2 grame poate sustine greutatea unei caramizi de 2.5 kg.
Proprietăți speciale
Majoritatea aerogelurilor se mandresc cu proprietati pe care niciun alt material nu reuseste sa le
aiba in acelasi timp. Majoritatea proprietatilor pot fi modificate, spre exemplu volumul, care este
ajustat prin reglarea cantitatii de gel. Astfel se poate regla si proprieteatea de a termoizola. Alte
proprietati cum ar fi transparenta, culoarea, rezistenta mecanica si rezistenta la apa depind de
compozitia aerogelului.

De exemplu, Silicagelul(aerogel din siliciu) este translucid,


de culoarea albastruie.

Carbonogelul (aerogelul din carbon) este total opac si negru.


Cele mai bune proprietati sunt detinute de: Silicagelul

2
Cum este obținut?
Aerogelul este format prin izolarea componentei lichide a gelului.

La inceput avem un gel. Gelul are unele proprietati ca cele ale lichidului cum ar fi densitatea, si
unele ca ale solidelor cum ar fi forma fixa. Ca structura, acesta se aseamana cu cu un burete de
bucatarie umed, doar ca porii sunt mult mai mici. Deoarece porii unui gel sunt atat de mici,
fortele capilare exercitate de lichid sunt suficient de puternice încăt să il țină in interiorul gelului
și sa impiedice scurgerea lichidului. Odata ce un gel este preparat, acesta trebuie purificat inainte
de prelucrare ulterioara. Acest lucru se datoreaza faptului ca reactiile chimice care duc la
formarea unui gel lasa în urmă impuritatile din interiorul lichidului gelului care interfereaza cu
procesele de uscare utilizate pentru prepararea aerogelului. Purificarea se face prin simpla
înmuiere a gelului într-un solvent pur (in functie de gel acesta ar putea fi acetona, etanol,
acetonitril etc.), permitand imprastierea impuritatilor si difuzarea solventului pur. Solventul in
care gelul este inmuiat este de obicei schimbat cu solvent proaspat de mai multe ori pe parcursul
mai multor zile. In functie de volumul si geometria gelului, procesele difuzive pot lua loc de la
ore la saptamani. Un esantion de marimea unui cub de
gheata poate fi, purificat in 1 sau 2 zile.

Gelul isi poate miscora dimensiunile. Aceasta se


intampla atunci cand lichidul prins in gel se evapora de
pe suprafata gelului. Pe masura ce moleculele de lichid
scapa in aer, moleculele lichide din jur sunt trase
impreuna prin actiunea capilara si remorcher pe cadrul
gelului. Evaporarea continua are ca rezultat colapsul
cadrului gelului, formand o substanta dura, cu o
duritate mai mica de 10% din volumul gelului original.
Aceasta se numeste xerogel.

Solutia a fost: Uscarea supercritică

In general, uscarea supercritica este utilizata atunci cand lichidul trebuie indepartat dintr-o proba
care altfel ar fi deteriorata prin tehnici de evaporare sau alte procedee de uscare. Un astfel de
exemplu sunt probele biologice.

Uscarea supercritica este o tehnica inteligenta prin care se evita actiunea capilara indusa de
evaporarea lichidului din porii gelului ce determina scaderea lui in dimensiune.

3
Aerogelificare
In cazul producerii de aerogeluri, un gel este plasat intr-un vas sub presiune sub un volum al
aceluiasi lichid tinut in interiorul porilor (adica, de exemplu, etanol). Vasul sub presiune este
apoi incalzit lent la temperatura critica a lichidului. Pe masura ce se intampla acest lucru,
presiunea de vapori a lichidului creste, determinand cresterea presiunii in vas si apropiindu-se de
presiunea critica a lichidului. Punctul critic este apoi depasit, transformand usor lichidul in gel
(precum si lichidul si vaporii care inconjoara gelul) intr-un fluid supercritic. Odata ce acest lucru
se intampla, abilitatea fluidului din gel de a exercita stres capilar asupra structurii rigide a gelului
gelului a scazut la zero.

Cu lichidul supercritic prezent acum pe tot vasul si permeabil la porii gelului, lichidul din gel
poate fi indepartat. Aceasta se face prin depresurizarea partiala a vasului, dar nu atat de mare
incat presiunea din vas sa scada sub presiunea critica. Temperatura vasului trebuie sa ramana, de
asemenea, peste temperatura critica in timpul acestei etape. Acest process ce repeat de mai
multe ori. In final, cand fluidul din vas trece din nou in punctul critic, deoarece o mare parte a
fluidului a fost indepartata si temperatura este inca ridicata pe masura ce depresurizarea vasului,
fluidul revine la o faza gazoasa in locul unei faze lichide. Ceea ce a fost lichid in gel a fost
transformat intr-un gaz fara stres capilar, fiecare aparut, si un aerogel este lasat in urma.

Cât de mare poate fi facut un aerogel?


Marimea aerogelului depinde de marimea vasului de sub presiune. Aceasta inseamna una din
cele trei lucruri - fie ca aveti nevoie de un uscator supercritic, fie ca va limitati la crearea unor
aerogeluri mici, fie ca utilizati o tehnica de uscare non-supercritica (a se vedea mai jos). In plus,
volume mari continue (cum ar fi cuburi sau sfere) sunt in general greu de realizat, deoarece este
nevoie de exponentiu mai lung pentru ca solventul din interiorul gelului sa difuzeze din gel, pe
masura ce creste grosimea gelului. Cu toate acestea, cuburile goale si sferele, placile plate si
discurile si tijele cu grosimi mai mici de 5 cm, indiferent de cat de mari sunt celelalte dimensiuni
ale gelului, pot fi usor realizate.

Forme
Din punct de vedere commercial, materialele din aerogel sunt in general disponibile in
urmatoarele forme:
- Monilit (adica anumite forme predefinite)
- Particule (multimilimetri pana la sute de
microni)
- Placi compozite (plasa de fibre care
incorporeaza straturi sau particole de
aerogel)
- Filme subtiri

4
Utilizări
Una din primele utilizari ale aerogelului a fost pentru izolarea costumelor astronautilor, folosind
un strat de 18 mm ce asigura protetia impotriva frigului la temperature de pana la -150C. Avand
in vedere ca productia de aerogel a fost facuta mai putin complicata si periculoasa, proprietatile
sale unice au facut aerogelul popular in randul mai multor industrii. Producatorii de siliciu,
producatorii de material de constructii si agentiile spatiale au pus aerogelul la dispozitie.
Popularitatea sa a fost impiedicata doar de costuri, desi exista un impuls tot mai mare pentru a
crea aerogeluri care sa fie rentabile. Intre timp aerogelurile pot fi gasite intr-o gama de produse:
- Termoizolatie;
- Costume de scafandru;
- Costume de pompieri;
- Luminatoare;
- Ferestre;
- Rachete;
- Vopsele;
- Arme nucleare.
Alte utilizari:
Daca inginerii s-au gandit sa intrebuinteze acest material in izolarea conductelor de petrol si
cizmarii in confectionarea branturilor pentru incaltaminte, alpinista britanica Anne Parmenter a
escaladat muntele Everest fiind incaltata cu ghete captusite cu un strat subtire de aerogel;
declaratia sa de dupa expeditie a fost: “singura problema a fost ca imi era foarte cald la picioare,
ceea ce, de fapt, nu este o problema atunci cand esti alpinist. De asemenea, designerul Hugo
Boss a testat calitatile aerogelului pentru o linie de geci de iarna, dar acestea au fost rapid retrase
din circulatie, deoarece cumparatorii s-au declarat incomodati de faptul ca erau mult prea
calduroase.

Utilizări în arhitectură
El constituie o izolatie termina buna deoarece neutralizeaza
aproape complet convectia, condutia si radiatia. Rezistenta la
transferul prin conductivitate este data de componenta
majoritar gazoasa. In special aici se evidentiaza aerogelul pe
baza de siliciu (SilicaGel), deoarece siliciul are de asemenea
conductia termica mica. Rezistenta la transferul convectiv este
data de faptul ca aerul nu circula in structura materialului, iar
daca folosim un gel pe baza de carbon, obtinem o rezistenta mica la transferul radiativ. De aceea
cel mai folosit aerogel pe post de izolator termic este SilicaGelul cu carbon adaugat.

5
Exemplu
Comparatie polistiren expandat, vata minerala, aerogel.

Polistiren expandat Vata minerala Aerogel

Grosime 10 cm 10 cm 1 cm
o o
Temperatura maxima 70 C 200 C 650 oC
Densitate 1.04 g/cm3 0.40 g/cm3 0.20 g/cm3
Coeficient termic 0.040 W/mK 0.037 W/mK 0.014 W/mK
Cost 12 RON/m2 20 RON/m2 150 RON/m2

Concluzie
Aerogelul este materialul viitorului. El absoarbe complet radiatiile infrarosii, lucru ce ofera
construirea de cladiri unde cantitatea de lumina naturala va fi la maxim fara insa a se pune
problema schimbarilor termice. Inserarea unui strat de aerogel chiar si in component ferestrelor
ar putea sa ne scape atat de caldura din timpul verii cat si de frigul din sezonul rece. Mai mult
decat atat, va exista si un consum energetic mai mic deoarece va presupune la renuntarea, de
exemplu, la aparatele de aer conditionat.

De asemenea, multumita aerogelului modificat prin adaos de sulf sau seleniu, chiar unele
catastrofe ecologice vor putea fi evitate. De exemplu, urmarile dezastruoase ale unor deversari
accidentale de produse petroliere in apele marilor si oceanelor ar putea fi cu succes anulate, prin
exploatarea uriasei capacitati a aerogelului de a absorbi metalele grele, de tipul mercurului, din
mediul acvatic. Particule de aerogel raspandite pe rauri si lacuri ar avea capacitatea de a atrage
metalele grele din ape si, deci, de a curata mediul.

Singura problema ramane pretul acestuia care momental in face sa fie inaccesibil pentru
majoritatea persoanelor. Poate, in viitor, oamenii vor realiza la ce economii poate duce acest
material si vor face investitii mai mari atat pentru binele lor cat si al mediului.

6
Webografie

http://www.aerogel.org/

https://en.wikipedia.org/wiki/Aerogel

http://www.buyaerogel.com/

https://www.aerogels.ro/

http://www.hitechpedia.ro/10-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-aerogel/4030.html

http://www.cineainventat.ro/aerogelul/