You are on page 1of 4

Universitatea SPIRU HARET

Facultatea de Științe Economice, București


Programul de studii de MASTERAT
AUDIT FINANCIAR-CONTABIL

RECENZIE
Filozofia științei economice
Capitolul VII- Limitele teoriei
utilității marginale
Daniel Hausman

Titular curs: Conf. Univ. Dr. Eugen Ghiorghiță


Masterand: Ciocoiu (Sava) Dana

BUCUREȘTI
2017-2018
INTRODUCERE

Cartea intitulată ” Filozofia științei economice ” a fost editată de Daniel M.


Hausman în anul 1993, de către editura Humanitas.
În această antologie, autorul Daniel Hausman redactează teorii cu privire la
economia politică, aparținând marilor intelectuali ai lumii, încă din vremea antichitatii.
Scopul expunerii diverselor teorii este de a ne arăta diferențe între diverse metode, care
pot fi de natură abstracta sau realistă, ipotetică sau istorică, deductivă sau inductivă,
matematică sau statistică. De asemenea, această carte contestă teoriile echilibrului
economic dezbătute în ultimele trei decenii, în viziunea autorului fiind lipsite de putere
explicativă

REZUMAT

In cel de-al VII-lea capitol, este prezentată teoria lui Thorstein Veblen expusă în
cartea sa, „Limitele teoriei utilităţii marginale”, de unde sunt extrase unele idei şi
bineînţeles, ulterior, comentate. In aceasta teorie, descoperim faptul ca economia
neoclasică are o imperioasă nevoie de conceptul de echilibru, căruia îi acordă statutul
unei veritabile metodologii şi nu acela de simplu instrument de analiză. Deci, echilibrul
neoclasic funcţionează, putem afirma, ca o veritabilă problematică, ridicând anumite
probleme şi interzicând ca altele să fie măcar gândite (după părerea economiştilor) de
orientare keynesistă, în mod special.
Lectuând în continuare acest capitol, descoperim că limitele teoriei utilităţii
marginale este în esenţă pe aceeaşi linie cu economia politică clasica din secolul al-
XIX-lea, cu diferenţa că prima este mai restrânsă. Ambele sunt ştiinţe teleologice adică
sunt caracterizate în esenţa lor şi niciuna nu poate aborda teoretic fenomene de
shimbare. Aceste fenomene prezintă un rol important în viaţa economică, precum
progresul tehnologic, adică caracterizarea din punct de vedere al evoluţiei şi al
expansiunii, care însă nu are efecte asupra teoriei.
Această teorie presupune doua aspecte: postulatul hedonist şi propoziţiile sale
privind utilitatea diferenţială. În legătură cu contextele referitoare la specificul
economiei politice hedoniste, autorul face referire la o anumită situaţie instituţională şi
la calculul hedonist. Cele doua metode: conform raţiunii suficiente şi conform cauzei
eficiente, sunt total diferite. Consecinţa constă în faptul că teoria economică are un
caracter teleologic, ea nefiind construită pe baza conceptelor de bază şi de efect. Relaţia
pe care această teorie o dezvăluie se referă la controlul exercitat de evenimentele
viitoare asupra comportamentului din prezent. Raţiunea suficientă urmează drumul
viitor- prezent şi are caracter intelectual, subiectiv, personal, teleologic, pe când relaţia
cauză- efect merge în direcţia opusă având caracter obiectiv, impersonal, materialist,
Relaţia de ratiune suficintă este un temei în comportamentul uman, care se
deosebeşte de alte fenomene naturale prin facultatea umană de a delebera şi de a
prezenta un tipar teleologic, specific economiei politice. Aceste premize sunt respectate
şi recomandate persoanelor serioase şi lipsite de spirit critic, îndrumand oamenii prin a
le oferi stabilitate.
În cazul unei abordări coerente a economiei cum avem teoria hedonistă, nu
putem ajunge decât la efecte statice. Teoria comportamentului ecomomic nu poate fi
formulată doar cu privire la individ, pentru că nu poate fi formulată in termenii adecvaţi
naturii umane, fiind nevoie de anumite norme instituţionale. Ceea ce face ca în acest
domeniu, cercetarea stiinţifică să trebuiască să sa ocupe de comportamentul uman
individual, o reprezinta dobândirea de către membri, a unor obişnuinţe, aspiraţii şi
scopuri. Această cercetare însă poate servi scopurilor unei teorii genetice, dacă acest
comportament este studiat din perspectiva unor procese de acomodare şi schimbare, pe
de o parte şi din perspectiva aspectelelor sub care este pus în mişcare şi orientat de
ideile instituţionale pe de altă parte. Aceste fenomene instituţionale sunt cuprinse în
ideile hedoniste, fiind incluse ca nişte postulate bazate pe metoda mixta.
Situaţia economică modernă este o situaţie tranzacţională, adică activităţile
economice sunt guvernate de considerente economice. Considerentele economice
tranzacţionale sunt privitoare la preţ. Astfel, mai mult sau mai puţin, sistemul de preţuri
este cel ce domină mentalitatea curentă. „Gustul banului” este un concept tot mai apărut
în lume. Un exemplu se referă la faptul că o persoană bogată se bucură de mai multă
consideraţie şi de o mai buna reputaţie decât s-ar bucura, având calităţi sufleteşti şi
fizice şi acelaşi bilanţ de fapte bune şi rele, dacă ar fi mai săracă. Atunci când
schimburile de bunuri şi servicii între consumatori şi producători sunt orientate de un
sistem de preţuri, există un joc al preţurilor astfel încât cererea şi oferta sunt egale
pentru orice bun şi serviciu, iar situaţia economică cu acest joc al preţurilor, este
optimă; în acest sens, nu este posibil să se îmbunătăţească poziţia unui consumator, fără
a o înrăutăţi pe a altora. Se convine că o situaţie astfel definită nu este unică, caci fiecare
distribuire a bogăţiei iniţiale între consumatori corespunde unei situaţii optimale
particulare. Dacă o situaţie nu este optimală, atunci este posibil să se găsească o variantă
în care un consumator nu pierde, insa ceilalţi câştigă. În acelaşi timp, fiecare
consumator apreciază propria sa poziţie fără să-l intereseze pozitia celorlalţi.

CONCLUZII

În opinia mea, volumul de față se adresează în egală măsură studenților în științe


economice, filozofilor de profesie, economistilor si specialistilor in alte stiinte sociale,
cadrelor didactice din domeniu, cât si cetatenilor obisnuiti. Materialele reunite in
aceasta carte sunt menite sa-i ajute pe toti cei interesati de metodologia stiintei
economice, folosind cartea atat ca sursa documentara, cat si ca instrument didactic.
In capitolul lecturat, ideea principală care reiese din cele relatate, este faptul că
sistemul de prețuri are o importanță foarte mare, ajungând să domine mentalitatea
actuală. Astfel, balanța dintre cerere și ofertă este egală cu cea de bunuri și servicii.