Professional Documents
Culture Documents
MRI I
Jan Ruger, Heligoland:Britain, Germany, and the struggle for the North Sea,
Oxford, New York, Oxford University Press, 2017
Jan Ruger este un autor specilizat în istoria politică, militară și navală de secol XIX-XX,
arealul geografic vizat fiind cel European1. Actualmente profesor universitar în cadrul Birkbeck
College, la nivelul parcursului său academic, acesta a urmat un doctorat la Cambridge, având
ulterior parteneriate cu Universitatea Yale și Australian National University2.
Lucrarea Heligoland: Britain, Germany and the struggle for the North Sea aduce în prim
plan importanța deținerii unui teritoriu a cărei poziție geo-strategică aduce o serie de beneficii
țării în cauză, posibilitatea de „exploatare” a acestuia atât pe perioada păcii, cât și pe timp de
război, conflictele ce le poate genera și, în final, lupta dintre două națiuni, cea germană și cea
britanică, pentru supremație. Toate acestea constituie elemente cu relevanță strategică și
geopolitică.
Cel de-al doilea capitol, Nation and Empire ilustrează rolul jucat de insulă în răspândirea
ideilor naționaliștilor germani, modul în care aceste influențe naționaliste au dus la crearea
identității germane, dar și conflictele ce le va genera. Apariția revoluționarilor germani datorate
amplasării insulei, precum și a protecției ce o oferea, a dus la transformarea ei într-un centru,
dar și într-un simbol asociat revoluției și libertății. Fluxul în creștere a revoluționarilor și a
radicaliștilor a generat o serie de îngrijorări la nivelul administrației locale și Continentale4.
1
https://www.history.ac.uk/history-online/teachers/teacher/rueger-jan accesat la data de 20.03.2018.
2
http://www.georginacapel.com/our-author/jan-ruger/ accesat la data de 20.03.2018.
3
Jan Ruger, Heligoland:Britain, Germany, and the struggle for the North Sea, Oxford, New York, Oxford
University Press, 2017, p. 10.
4
Ibidem, pag. 40.
Lupan Bianca Mihaela
MRI I
Odată cu izbucnirea revoluției în Germania, întrebarea cea mai pregnantă a anului 1848 a fost
legată de apartenența insulei. În această ordine de idei, apare și primul conflict militar pentru
insulă, Prima Bătălie pentru Heligoland, între Germania și Danemarca, Anglia fiind un
participant pasiv5.
5
Ibidem, pag. 49.
6
Ibidem, pag. 58
7
Ibidem, pag. 69
8
Ibidem, pag. 70
9
Ibidem, pag. 91
Lupan Bianca Mihaela
MRI I
Următorul capitol, Island Fortress, prezintă relația paradoxală dintre Anglia și
Germania, iar Heligoland va fi simbolul schimbărilor în ceea ce privește relatia dintre cele două
state în perioada de dinainte de razboi. Pentru nemți, Heligoland a jucat un rol crucial in
strategia diplomatică adoptată ulterior, astfel încât s-a văzut ca fiind absolut necesară
fortificarea insulei și crearea unei infrastructuri de război10. Drept consecință, Anglia devine
principalul „concurent”. Relația paradoxală dintre Anglia și Germania va fi evidentă și în timpul
Războaielor Balcanice când, în ciuda competiției dintre cele două, acestea vor coopera astfel
încât conflictul să nu se extindă.
Capitolul opt, Hitler's land, prezintă vizita inițială a lui Hitler pe insula considerată a fi
granița cea mai vulnerabilă, dar și simbol al umilinței. Acest tip de vizită a oficialilor germani
era un fenomen popular, având ca principal scop întoarcerea opiniei publice împotriva
10
Ibidem, pag. 113
11
Ibidem, pag. 142
12
Ibidem, pag. 155
Lupan Bianca Mihaela
MRI I
prevederilor Tratatului de la Versailles și obținerea susținerii organizațiilor de dreapta. În mai
1935, Hitler va face o nouă incursiune pe insulă pentru a inaugura un nou proiect, Kraft duch
Freude ce presupunea sponsorizarea turismului13, iar în septembrie 1935 Legile de la
Nuremberg aveau să fie promulgate. Drept efect, la un an diferență, evreilor li s-a „recomandat”
să nu mai vină pe insulă. După încorporarea ideologică, naziștii vor demara remilitarizarea
zonei, care va ajunge baza navală principală a nemților14. În septembrie 1938, într-o încercare
de a stopa agresivitatea germanilor, Chamberlain, Mussolini si Daladier se vor întâlni cu Hitler,
însă în septembrie 1939 Hitler va invada Polonia, ignorând ultimatului britanicilor și reliefând
inutilitatea demersului. La 3 septembrie Londra și Parisul declară război Berlinul, iar, la fel ca
în Primul Război Mondial, se va impune o blocadă germanilor, care vor încerca să o străpungă
prin intermediul flotei. Au existat numeroase cereri de bombardare a insulei, unele dintre
acestea ajungând să fie și aplicate. În aprilie 1945 circa 1000 de aeronave au decolat din Anglia
pentru a bombarda pentru ultima dată Heligoland, rezultatul fiind distrugerea armamentului
german15. Odată cu capitularea Germaniei, se va dovedi necesitatea unui document oficial prin
care insula să fie oferită înapoi.
Ultimul capitol al lucrării, Out of ruin, prezintă reconstrucția insulei după Operațiunea
„Big Bang”16, operațiune ce avea ca scop demolarea construcțiilor militare rămase pe insulă.
Critica adusă acțiunilor demarate de britanici avea să crească considerabil în momentul în care,
după operațiunea „Big Bang” au continuat bombardarea insulei în exercițiile militare. Această
chestiune a reprezentat o miză importantă în primii ani de după război, existând în cadrul
Bundestgului o rezoluție prin care se cerea returnarea insulei națiunii germane, invocând
motivul conform căruia acțiunile britanice încalcă o serie de legi internaționale. Dacă la început
răspunsul Londrei a fost unul negativ,odată cu apariția la niveul populației germane a mișcărilor
de „ocupare” a insulei, a dezbaterior ce legau Heligoland de Germania și a implicării Germaniei
de Est, Londra a fost pusă într-o situație delicată, determinând demararea negocierilor în anii
1951 cu privire la cedarea insulei, finalizate la începutul anilor 1952. Reîntoarcerea pe insulă
avea să reprezinte altă problemă, dat fiind caracterul distructiv al bombardamentelor, astfel că,
abia în anul 1954 primii locuitori vor putea să se întoarcă.
13
Ibidem, pag. 179
14
Ibidem, pag. 190
15
Ibidem, pag. 200
16
Ibidem, pag. 204
Lupan Bianca Mihaela
MRI I
Lucrarea lui Jan Rueger mai cuprinde un Prolog, un Epilog, o listă a abrevierilor, a
notelor de subsol, a surselor, precum și un segment numit Acknowledgement și o listă a
ilustrațiilor.