You are on page 1of 13

REOSTATUL

Scurt istoric
Istoricul George Ohm a fost un matematician German, care a efectuat diverse
experimente cu energia electrică în prima jumătate a anilor 1800. El a descoperit şi
a formulat ceea ce acum este menţionată ca Legea lui Ohm. Legea lui Ohm, în
esenţă, afirmă că există o relaţie inversă între curent şi rezistenţă. Această
descoperire a permis lui Charles Wheatstone dezvoltarea primului reostat la
mijlocul anilor 1800. Puntea Wheatstone este un circuit electric de măsurare a unei
rezistențe electrice necunoscute prin echilibrarea celor doua ramuri ale sale. Puntea
a fost concepută de Samuel Christie și popularizată de Charles Wheatstone. Puntea
Wheatstone a fost folosită pentru a calibra reostatul.Majoritatea reostatelor de
design folosesc o bobină fir. Bobina fir este, din necesitate, un material conductiv
de care sînt strânse spiralalele. În reostate de tip rotativ, bobina este într-o
configuraţie circulară. Pentru a proteja bobina, precum şi persoanele de contact, pe
care îl are fluxul de curent, reostatele frecvent sunt închise în carcase. Reostatele
sunt o cerere directă de Legea lui Ohm. Ele funcţionează prin creşterea sau
scăderea rezistenţei. Cînd rezistenţa în reostat creşte, scade curentul disponibil.
Cînd rezistenţa în reostat scade, aceasta permite mai multor curenți să treacă prin
el. Poziţia de contact pe bobină determină cantitatea de rezistenţă. În cazul în care
contactul atinge bobina în locul unde există sîrmă puţină, între acesta şi ieşirea
terminală, sîrma exercită rezistenţă foarte mică şi fluxul de curent este mare. Cînd
suma sîrmei între contact şi terminalul de ieşire creşte, creşte rezistenţa. Partea
principală a reostatelor este elementul conductoar, care are o rezistenţă variabilă.

1
Utilizarea reostatelor

Reostatele au mai multe aplicații.. Ele sunt frecvent întâlnite în aparate


rezidenţiale, mici, care necesita viteze variabile. Acestea sunt folosite pentru a
modifica viteza motorului prin ajustarea curentului disponibil. Acestea sunt, de
asemenea, folosite ca componente ale variatoarele de lumină. Ele sporesc sau
diminuează luminozitatea becului prin ajustări de curent. Reostatele sunt, de
asemenea, găsite în unele circuite electronice, luminile cu arc şi echipamente
medicale.

Reostatele sunt utilizate în multe produse azi, dar acestea sunt eliminate din
unele aplicaţii de componente. De exemplu, ele sunt înlocuite în circuitele
electronice prin redresoare cu siliciu, care îndeplinesc aceeaşi funcţie, dar care
prezintă o rată de eşec mai mică. Acestea sunt, de asemenea, eliminate din unele
aplicaţii industriale în favoarea potenţiometrelor trei contact, din motive similare.

Modul de functionare

Principiul de bază al unui reostat este Legea lui Ohm. Legea lui Ohm, afirmă
că " intensitatea (I) curentului electric este direct proporțională cu tensiunea (U)
aplicată și invers proporțională cu rezistența (R) din circuit. "Asta înseamnă că
curentul va scădea, cînd creşte rezistenţa. De asemenea, înseamnă că acesta poate
creşte, cînd scade rezistenţa. Curent intră în reostat printr-unul din terminalele și
circulă prin bobina de sîrma și de contact, ieşind prin alt terminal. În termeni
simpli un reostat este un curent electric care are o rezistenţă ajustabilă.

Reostatul este un aparat format dintr-un rezistor cu rezistenţă variabilă.


Modificarea rezistenţei reostatului se face fără demontarea conexiunilor, prin
intermediul unui cursor, la curenţi mici (reostat cu cursor), cu ajutorul unor ploturi
peste care alunecă contacte glisante (reostat cu manetă), cu controlere sau prin

2
modificarea suprafeţei de contact cu un lichid conductor a unor electrozi (reostat
cu lichid). Reostatul se acţionează, de regulă, manual, dar există şi reostate
acţionate de la distanţă, cu servomotoare.

Clasificare

După modul de răcire:

1) reostate cu răcire în aer

2) reostate cu răcire în ulei.

După funcţiunile îndeplinite:

1) reostate de pornire

2) reostate de reglare a maşinilor electrice

3) reostate de încărcare

4) reostate de laborat

Reostate de excitatie

Sunt aparate folosite pentru reglarea tensiunii furnizate de generatoarele


electrice – de curent continuu sau de curent alternativ – prin varierea curentului de
excitaţie ca urmare a modificării valorii rezistenţei circuitului respectiv.

Reostatele de excitaţie sunt reostate de reglare pentru curenţi mici, alcătuite


din rezistoare spiralizate, din sârmă, ale căror capete sunt conectate la un sistem de
ploturi montate sub formă de cerc pe o placă izolantă (variaţie în trepte a
rezistenţei) sau cu cursor (variaţie continuă). Pe marginea plăcii mai există trei
borne care sunt utilizate pentru realizarea legăturilor la generator. Valoarea
rezistenţei se modifică după voie, cu ajutorul unei manete (sau al unei roţi) care

3
deplasează o piesă de contact prin care se stabileşte legătura între unul dintre
ploturi şi un inel de contact montat pe pleca izolantă (figura 1). Rezistoarele
metalice spiralizate se află în spatele plăcii, într-o cutie metalică.

Figura 1. Schema legăturilor unui reostat de excitaţie în


trepte:

1 – element rezistiv spiralat; 2 – plot;

3 – piesă de contact;

4 – inel de contact;

5 – placă izolantă;

6 – borne legătură cu generatorul

FRÂNAREA MOTOARELOR DE
C.C. CU EXCITATIE SEPARATA

4
Masina de curent continuu se compune dintr-un stator (inductor) şi un rotor
(indus).
Statorul este format dintr-o carcasă de fontă sau de oţel în miezul căreia sunt
fixaţi polii (principali şi auxiliari) cu bobinajele respective (inductoare) sau fără
bobinaje în cazul magneţilor permanenţi. În părţile laterale ale carcasei sunt situate
cele două scuturi ce poartă lagărele.
Rotorul este confecţionat din tole de oţel electrotehnic, fixate pe arbore,
având crestături periferice în care se află laturile active ale bobinelor indusului.
Rotorul posedă un colector cilindric din lamele de cupru, izolate, montate în coadă
de rândunică pe un butuc al arborelui.
Capetele bobinelor rotorului sunt conectate la lamelele colectorului care fac
contact, în timpul rotaţiei, succesiv cu periile situate în portperii ce sunt fixate cu
material izolant de stator. Periile din cărbune, cupru sau bronz grafitat sunt
conectate prin legături flexibile din cupru, la bornele maşinii. Ele sunt fixate în
„axa neutră”, ceea ce duce la îmbunătăţirea comutaţiei.
Clasificare
Masinile electrice de curent continuu ca şi cele de curent alternativ sunt
reversibile, putând funcţiona ca generatoare sau ca motoare după cum sunt
antrenate sau antrenează mecanisme.
Atât la generatoare cât şi la motoare, după felul excitaţiei distingem: maşini
cu excitaţie derivaţie (paralel), serie sau mixtă (compound).
În comparaţie cu motoarele asincrone, ele permit reglajul turaţiei în limite largi şi
în mod continuu.
Motoarele cu excitaţie derivaţie sunt folosite la acţionarea maşinilor unelte
grele, alimentarea acestora făcânduse de la o sursă de tensiune constantă sau având
numai înfăşurarea de excitaţie la tensiune constantă, iar indusul alimentat de la o
sursă de tensiune variabilă (motoare cu excitaţia alimentată separat).

Motoarele cu excitaţie serie sunt folosite în tracţiunea electrică, la acţionarea


tramvaielor, troleibuzelor, electrocarelor, la demararea motoarelor autovehiculelor
şi la unele macarale. Ele au caracteristică mecanică moale (viteza scade mult la

5
creşterea cuplului de sarcină), au cuplu mare la pornire, suportă mai bine
suprasarcinile şi nu sunt sensibile la căderile mari de tensiune.
Motoarele cu excitaţie mixtă se utilizează la acţionările mecanismelor cu
regim variabil, cu număr mare de conectări şi frânare dinamică la oprire.
Caracteristicile lor sunt intermediare în raport cu cele ale motoarelor derivaţie şi
serie.
Frânarea motoarelor de c.c.
La acţionarea electrică a unor maşini de lucru, apare necesitatea frânării
acestora, fie pentru micşorarea vitezei, fie pentru menţinerea constantă a vitezei
mecanismului care este sub acţiunea unui cuplu exterior activ, care tinde să-l
accelereze (de exemplu, la coborârea unei greutăţi).
Principalele metode de frânare sunt:
Frânarea prin recuperare. Această metodă se utilizează atunci când
motorul este antrenat de către mecanismul acţionat cu un cuplu activ, la o turaţie ce
depăşeşte turaţia în gol a motorului. O astfel de situaţie apare de exemplu la un
vehicul acţionat electric ( locomotivă electrică, tramvai etc.) care coboară o pantă.
Când vehiculul este acţionat de motor, acesta este alimentat de la reţea cu tensiune,
iar curentul are un anumit sens prin motor. Când începe coborârea pantei, forţa
gravitaţională acţionează asupra vehiculului, iar cuplul motor şi curentul scad la
zero, maşina de curent continuu mergând în gol. Crescând viteza de rotaţie peste,
tensiunea contaelectromotoare depăşeşte ca valoare tensiunea de alimentare, apare
un curent prin indus de sens invers decât în situaţia anterioară şi maşina
funcţionează ca generator, transformând energia cinetică a vehiculului în energie
electrică pe care o înapoiază reţelei, realizând o recuperare a energiei. Frânarea
prin recuperare este cea mai economică metodă, însă poate fi utilizată numai la
turaţii mai mari decât turaţia nominală şi deci prin această metodă nu se poate
realiza oprirea motorului.
Frânarea dinamică sau reostatică se obţine decuplând motorul de la reţea
şi legând la bornele sale un reostat. Maşina funcţionează ca generator,
transformând energia primită de la mecanism, în energie electrică debitată pe
reostat. Efectul de frânare se micşorează pe măsura descreşterii turaţiei, aşa încât
nici cu această metodă nu se poate obţine decât frânarea până la turaţii mici.
Metoda este larg utilizată în practică, de exemplu la vehicule acţionate electric.

6
Frânarea prin contracurent constă în inversarea conexiunilor la bornele
motorului alimentat de la reţea. La această metodă, energia cinetică a
mecanismului şi energia primită de la reţea se transformă în căldură disipată în
motor şi într-un reostat de frânare înseriat în indus, obţinându-se o frânare
puternică, sensul de rotaţie putându-se inversa, dacă maşina nu este deconectată la
timp de la reţea.

a) motor de cc cu excitație derivație, b) motor de cc cu excitație paralel, c) motor de cc cu


excitație serie, d) motor de cc cu excitație mixtă

7
LISTA DE TERMENI UTILIZATI IN ACTIONARI
ELECTRICE

Nr. Grupa de aparate sau


Simbol Exemple
crt. echipamente
Separatoare, întreruptoare de putere,
1 Întreruptoare a întreruptoare automate, echipamente
pentru pornirea automată etc.

Comutatoare, butoane de comandă, chei de


comandă şi separaţie, fişe şi prize, contacte
acţionate de parametrii neelectrici ca
2 Întreruptoare auxiliare b microîntreruptoare, limitatoare de cursă,
presostate, termostate, relee de curgere şi de
nivel etc.

3 Contactoare c Contactoare de putere


Contactoare (relee) de comandă, relee de
4 Contactoare auxiliare d
timp etc.
Siguranţe, declanşatoare primare, relee de
5 Dispozitive de protecţie e protecţie, relee centrifugale, relee de gaze
(Bucholz) etc.

Transformatoare de curent, de tensiune


6 Transformatoare de măsură f
etc.
Aparate de măsură pentru mărimi
7 g Ampermetre, voltmetre etc.
electrice
Avertizoare optice, relee de semnalizare,
Avertizoare luminoase şi contoare numerice, sonerii, hupe, lămpi de
8 h
acustice semnalizare etc.

Condensatoare, reactanţe inductive, bobine


9 Condensatoare şi bobine k
de filtraj etc.

8
Nr. Grupa de aparate sau
Simbol Exemple
crt. echipamente

Generatoare, motoare, conver- tizoare,


10 Maşini, transformatoare m transformatoare, am- plificatoare
magnetice, maşini amplificatoare etc.

11 Redresoare n Instalaţii şi aparate redresoare


Semiconductoare comandate sau
12 Semiconductoare p
necomandate etc.

Rezistoare de pornire, cu câmp, de frânare,


13 Rezistoare r
potenţiometre, şunturi etc.

Cuplaje şi frâne magnetice, electromagneţi


14 Alte dispozitive de acţionare s de ridicare, robinete electromagnetice,
servomotoare electrice etc.

Dispozitive complexe formate din aparate


specificate de la pct. 1 la 16. De exemplu:
instalaţii încărcare, aparate de încărcat
acumulatoare, instalaţii de comandă sau de
15 Dispozitive complexe u apel, amplificatoare electronice, precum şi
toate părţile instalaţiilor care nu sunt
cuprinse în aparatele specificate de la pct. 1
la 6

Elemente fundamentale ale sistemelor


16 Elemente logice y de comutaţie statică („TIMP", „NICI")

Diverse robinete, vase de condensaţie sau


17 Armături mecanice diverse v separaţie, filtre de aer etc.

9
SIMBOLURILE APARATELOR ELECTRICE UTILIZATE IN
ACTIONARI ELECTRICE
Nr.
Semn convenţional Denumirea semnului convenţional
crt.

1. Impedanţă, rezistenţă, reactanţă. Semn general

2. R Rezistenţă ohmică

3. Reactanţă inductivă

4. Element încălzitor (cu rezistenţă)

5. R Rezistenţă variabilă

6. Rezistenţă variabilă cu contact mobil

Înfăşurare, bobină de compensare, bobină de şoc, bobină


7.
limitatoare

8. Inductanţă cu miez feromagnetic

9. Bobină de reactanţă

10. Condensator. Semn general

11. G Generator de curent continuu

12. M Motor de curent continuu

13. GS Generator sincron

10
Nr.
Semn convenţional Denumirea semnului convenţional
crt.

14. MS Motor sincron

15. M Motor asincron cu rotorul în scurtcircuit

16. M Motor asincron cu rotorul bobinat

17. Contact normal deschis

18. Contact normal închis

Contact cu temporizare la închidere


19.
- normal deschis
- normal închis
Contact cu temporizare la deschidere
20.
- normal deschis
- normal închis

21. Contact comutator fără poziţie neutră

22. Contact de fine de cursă

Contact acţionat cu releu termic


23.
- cu revenire automată
- cu zăvorâre mecanică şi deblocare manuală

24. Întreruptor pentru înaltă tensiune

25. Întreruptor pentru joasă tensiune

26. Întreruptor automat de înaltă tensiune

11
Nr.
Semn convenţional Denumirea semnului convenţional
crt.

27. Întreruptor automat de joasă tensiune

Întreruptor cu pârghie în aer, de joasă tensiune


- monopolar

28. - bipolar

- tripolar

29. Separator

30. Separator de sarcină

Contactor
31. - normal deschis
- normal închis (ruptor)

Buton de comandă cu revenire automată


32. - cu contact normal deschis
- cu contact normal închis
33. Priză
34. Fişă
35. Priză şi fişă asamblate
Bobină de releu cu temporizare
36. - la acţionare
- la revenire

Bobină de releu minimal, respectiv maximal de curent


37. I< I>

<U >U Bobină de releu cu tensiune minimă, respectiv maximă


38.

39. AAR Anclanşare automată a rezervei

40. I Releu de curent

12
Nr.
Semn convenţional Denumirea semnului convenţional
crt.

41. Ih Releu de curent homopolar

42. U< Releu de tensiune minimă

43. Releu intermediar

44. T Releu de timp cu tempotizare mecanică

45. Releu de semnalizare serie sau derivaţie

46. Releu de gaze

47. Siguranţe fuzibile

Baretă de conexiune
48. - în poziţie închis
- în poziţie deschis

13

You might also like