LAROUSSE DICTIONAR DE PSIHIATRIE SI DE PSIHOPATOLOGIE CLINICA Sub diteetia lui JACQUES POSTEL LIU MN B.C.U. IASI a UNIVERS ENCICLOPEDIC Bucuresti, 1998“D4 -i7 1998. ‘gout. 59 AEP © Dieonare de pyle nopaotoge equ sus I8 cigetion de ocques Postel, Larousse, Pas, 1983 do toate dep aati ura tadcsren limbs rom ote de Penni ‘EDITURII UNIVERS ENCICL LOPEDIC AVANPREFATA Articolul,Psihiatrie" din dictionarul de fat, redactat chiar de Jacques Postel, coordonatoral intregii Iucrari, ni se pare a constitui cea mai bund prefatd a acesteia, fiind textul care reflect cu precizie orientarea ei, care se vrea dincolo de orice , ideologie etiologica, adic’ dincolo de orice demers reductionist. Lectura dictionarului ne dovedeste 4 s-a optat pentru ,,tripla paradigms" bio-psiho-sociala (transcriem dinadins ,desfasurat acest termen compus), care nu exclude nici una din caile majore de infelegere a patologiei cerebrale si de instituire a unor tratamente care si atace simultan maladii care de fapt niciodat nu sunt pur mentale” si nici fenomene generate de individul izolat de semenii sai. Efortul de a depasi abordérile unilaterale — fie ele psihogenetice, organogenetice sau sociogenetice - este mereu vizibil si asigurd dictionarului valoare aparte atat in plan teoretic cat si in plan practic, de organizare social 4 profilaxiei primare si a tratamentului curativ, acesta din urma presupundnd si profilaxia secundara, de prevenire a recidivelor. Patologia cerebrala (cerebropatologia) inseamna prin excelent& patologia sibicului, cu nosografia sa specifica, in functie de localizarea leziunilor sau a dereglatilor metabolic-functionale, ca si in functie de istoria trairilor indi- vvidului, inclusiv trairile sale din prezent, care, fireste, nu pot avea loc in afara cteierului. Desi nici o vatimare a organismului (traumatisme, intoxicalii, boli contagioase, nutritionale, parazitoze etc.) nu lasi neafectat psihicul, acesta este cu att mai afectat cu cat focarul afectiunii este unul cerebral. Modelul biopsihosocial, asadar modelul .integrativ" al lui Reynaud, este modelul care corespunde acestei realitati, punand la lucru toate celelalte abordiri posibile: ‘anatomo-organicist, neurobiochimica, psihanalitics, psihosociologica etc. Este meritul deosebit al acestui Dictionar de psihiatre si de psihopatologie clinica 5de a promova cu talent didactic aceasta Viziune holisti, axat& ins& pe entitéti nesografice reale, bine conturate, care in definitiv dezmnint mitul indistinetiei dintre normal si patologic, cate il fascineazA intrucitva gi pe Jacques Postel ‘tuned cfnd, iluzionat de metafizica nebunici, este ispitit si-i dea o dimensiune antropologic’, existential acd si azi mai persist, Ia uni neurologi si psihiatr ideea eromati eX Ieziunile organice sunt una, iar functionalitatea aberanté altceva,cu toate cé nu exist leziuni organice care si nu afecteze functile i nici functionalitat aberante care si nu fie expresia modifica patologice a structurilor organice. fie si numa fa nivel molecular sau ionic. Neurologi sé psitiatri cantonati intt-o viziune parcelard si i fond, reductionist, vorbese de ,hard-ul reprezentat de creter si de ,soft"™ul reprezentat de viata psihicii, spre a putea astfel diferentia bolile Tneurologice* de cele ,psihiatrice™, ca si cum boala .hard”-ului mu ar fi in ‘acelagi timp gi boala ,soft"-ului sica si cum fntr-un ,hard* bolnav ar putea func tiona un soft” sindtos! Este o conceptie np numa simplists, ci si ditunftoare, pe care numai o cerebrofogie si o cerebropatologie de solid fundamentare Stiinified o pot amenda decisiv. Dicfionarul de psibiatrie si de psibopatologie ‘Clinica coordonat de Jacques Postel implic& un pas important in aceast diectie Este insd de asteptat o amplé revolutie nosologicé post DSM-IIL R in psihiatrie, bazaté pe o patologic cerebrala topografics elaboratd prin prisma dimensiunii psihologice si socioculturae a individului, inclusiv prin prisma aya-numitelor Vital events, ca prolog la o terapie plurifactorialésistematic institut In editia jn limba romnd a dictionarului am inclus si uncle dintre perso- nalititile reprezentative ale psibiatriei romanesti. nu prea multe, din moment ce chiar editia original nu se opreste la mai mult de cateva zeci de nume propri din psibiatria mondial, cw accent pe unele mari figuri ale psibiatrie’ franceze, deschizstoare de largi perspective in domeniul dificil al patologiei cerebrale, care obliga la o paradigma a maximei complexitti Dr. LEONARD GAVRILIU PREFATA onan de pits de psbplgecln xe ona nr af un pari temerar dat avem in vedere contract implicit contnut in ti, Jeeques Postel sischipa st de colaboston we oer luca ven ee re bogie de informatie si eunossere in domeniulimens al psi si pollen Patologiei linge, cincolo de acestean domeni cre sunt mal mul sa el putin limitrofe, intr adevér,psihiatria gi psihopatologia elinicd sunt specialita jn permanent mutatie, care se imbogalesc Fri incetare prin contributii noi ‘enite din flosofie, sociologi, etologie, lintel cognitive, comportamentaismn, Pshanaliza, psihopatologie farmacologie, newrobiologie si gencich. gg it aul inte acesteaspecte nua fost lsat ia umber esha plan dips mod juliios lets de Jas Poste, descr dimers cu anaes presize to teen pe ct ifasoneaz8 pita, pshopatlogn linic8 si toate specialitileconexe, ins nu accesori.Tentele edactate deplgese deci In mod judicios semiclgia gi nosografia clase. lateprinderen este gant iat fcraea care a ezaltt este deo amploare exceptional. Fieare termen este defini nts tm pe care in mod dlierat autor: Lau veut concret, practic, acest nintailor. Dies termens retina determing het dy serie huspitalo-universitaire de Santé Mentale et de Thérapeutque 3 Uépitl Seinte-Anne, Pais: Membre correspondent de I'Acadénie nationale de Médecine. AUTORII DICTIONARULUI ‘Mélinge Agathon, responsabil cu cercetarea la CN.RS., conferentiar la Universitatea Paris V, director al unititi de terapie comportamentali de la centrul spitalicese Sainte-Anne. David F. Allen, psihanalist, cadru didactic la Conservatorul national de arte gi meserii. Isabelle Amado-Boccara, interni in psihiatrie la spitale din Pari, serviciul spitalicesc universitar de sinatate mental fate mental i terapeutic’ de sub conducerea profesorului H. L6o, Spitalul Sainte-Anne Nicole Anqueti,psibiatr, psihanalist Prange Bing servi ons de dost aequs Postel CHS. Sein Anne Loree Bloc rector a Scoala pratictde nae sti, decor al UR.A Mircille Bonnard, cercetitor la CNES. — Chartier, psihiatru, psihanalist, membru al Centrului de studiu si de Jean-Marie Coquery. profesor de psihobiologie la Universitatea de stiinte si tehnica din Flandre-Artois (Lille 1), Jean-Michel Cruanes, psiiatru la Spitalul international al Universitit din Paris. Blandine Didier, inter la serviciul sptalicese universitarcondus de profesoral H. Loo. Spitalul Sainte-Anne, Jacqueline Fagard, responsabild cu cercetarea la CNRS Pieme Ferrari, profesor de psihiatrie infantilé 1a Universitatea Paris-Sud, __medic-sef Ia fundatia Vallée (Gentilly) ; Piorre Fouguet, presedinte fondator al Societatii franceze de alcoologie.‘André Galinowski, sef de clinic serviciul spitalicese niversitar de sinatate ‘mentald sd terapeutic’ de sub conducerea profesorulti Henri Loo, Spitalul Sainte-Anne Jacques Gervet, director de cercetare (DR 2), CNRS. echipa de etologic UPR, 51. Institutul de neurofiziologie si psibofiziologie, Marsilia Michel Godéryd. psiniatra spitale, inedic-sef serviciul spitalicese. licentiat in crept. Frangois Hartmann, sef de clinica, serviciul profesorului H. 60, Spitalul Sainte-Anne Jean-Paul Hiltenbrand, doctor in medicin4, psibanalist ‘Cécile Imbert-Collée, doctor in psitanaliza si in psihopatologie clinic’, titelar ‘al unei catedre de filosofie si a unui D-E.A. in filosofie, psihoterapent. Frangois Joven, responsabil cu cereetarea la CNRS Serge Kannas, psihitr la spitale, ef de servic, membru al Insiutulufamier = Toulouse Nicolle Kress-Rosen, agregat la Universitate, psihanalist Christiane Lacfte, fosté eleva a ENS., agregat de filosofic, psihanalisti, ‘membri a Asociatie! freudiene. Pierre Lecocq, profesor de psihologie cognitiva Ia laboratorul de achizitit cognitive si lingvistice, Universitatea Lie I. Pierre Leconte, profesor de psihologic la Universitatea Lille HI. Jean Frangois Le Ny. profesor la Universitatea Paris Sud, central stintfic de Ia Orsay Ciaude Lévy -Leboyer. profesor de psihologic. Universitatea Paris V, director al Iaboratorului de psihologie a mediului (asociat la C.N.R.S.). Edmond Mare Lipianski, psiholog, conferentiar la Universitatea Paris X: cercettor la laboratorul de psihologie socialé Paris X. Jean Maisonneuve, profesor emerit la Universitatea Paris X, Nanterre. Pierre Marcie, responsabil cu cercelarea la LN.S.E.R.M. Daniel Mellier, conferentiar in psihologia copilului, Universitatea din Haute ~ ‘Normandie, Charles Melman, exmedic spitale psihiatrice, membru fondator al Asociatiei freudiene. Birgitta Orfai, doctor in psihologi tamentul stiinte sociale. Jean Pailhous, director de cercetare la CN.RS., Marsili director al labor ratorului Scolii practice de inalte studi Claude Parada, intern in psibiatric. cconferentiar la Universitatea Paris I, depar- 0 Marie-Germaine Pécheux, director de cercetare la C.N.R'S., Paris, doctor in litere si stinte umaniste Annick Pétrand-Périn. psiholog clinician, psihanalist Marie-France Poirier-Litté, C.R I. - LN.S.ER.M., Spitalul Sainte-Anne. Postel, medic-sef la centrul spitalicesc Sainte-Anne, fost profesor asociat de psihopatologie clinica la Universitatea Paris VIL Maurice Revehtin, profesor emerit de pibologi derenlt la Universitatea Jean-Claude Roy. profesor de psihofiziologie la Universitatea Lille 1 (Gérard Schmaltz, conferentiar de psihofiziologie la Universitatea Lille 1 Xavier Seron, profesor la Universitatea catolic# din Louvain, Facultatea de psihologie, unitatea de neuropsihologie eognitiva Mare Valleur, psihiatru spitale, Centrul medical Marmotian, Paris ABREVIEREA TITLURILOR DE RUBRICI DEZV. Psibolo, i 'sihologia copilului si a dezvoltérit DIFER. Psihologie diferential’ FIZIOL. Fiziologie a GENER. Psihologie general PSIHAN, Paina PSIHIATR Psihiatrie PSIHOFIZIOL. Psihofiziologie BIBL. Bibliografie "ABANDONIC (engl. abandonic). Se spune despre 0 persoana, indeosebi de- spre un copil, care sufera de abando- raism’, sau despre un copil sau adult care prezinta twlburari de ordin depresiv legate de un abandon real. ‘Abandonicul interpreteaz3 atitudinea smamei ca pe un refez al Uragostei mateme, iar conflicul stu se situeaz’ dincolo de ccomplexul lui Oedip. Dup G.Guex,senti- ‘mental de insecuritate al persoane in cauz ar fi, dacd fi credem pe uni autor, bazat pe uh factor constitutional ABANDONISM (engl. abandonment complex). Sentiment si stare psihoafec- tiva de insecuritate permanenta, legate de tama irationala de a abandonat de ccatre parinte sau de cel apropiati, fara raport cu vreo situafie reala de abandon. Fir nial in biografiaprivind copi- lisiapacientului gisim adeses episoade de abandon real sau de dol, de respingere de citre paring in contextul discordiei conju: ale, al divortului; dar stim, pe de alts Parte, c& multi copii orfani Sau separa e parinfi lor de nd erau foarte mici ry devin din aceastt cauz’ abandonici”. A xisth deci la acestia din urma o predispo- Zitie sau interactiuni parentale patogene precoce care au flcut din ei subiecti hipersensibili, anxiosi, instabili pe plan caracterial, fragili pe plan emotional si feactionand, In general, extrem de nesatis. ficttor la orice frustrate. ‘Analiza psihologicd arata ch exist la ei co sufering’ cauzati de insingurare,o inchi dere in sine, 0 autodevalorizare tendinye de a regresa la conditia de sugar § in poziti infantile, precum si tendinga de ai agresa rmereu pe ceilalfi, un fel de comportament reactional impulsiv. Dups cum crede J.L. Faure, problema psihoafectivi este la ei ,de ordinul unei frustrii resimite pe ‘plan imaginar sau temutt si de neaceeptat, ccasi cum S-ar gsi fn asteptarea unui aban- don intotdeauna virtualmente posibil (dar ‘a cir realizare coneret3, dac8 intimplitor survine, se dovedeste a nu avea influent supra acestui sentiment sau chiar, in mod paradoxal, fl atenueaz8, Riri indoiald in _misura in care experienfa reall vine 84 se subsituie asteptirii imaginare)" ihanalisti elveieni C. Outer si 6. Guex ‘au incercat si izoleze 0 entitale noso- logied, nevroza de abendon. Aceasta s-ar 2ABSENTA caructeriza prin acl abandonism deavoltat la eopit pe Fonul unci aviitati afective insatisbile (mai degrabs constitutional’ Ldecat conflictual) si print-o asociere a langoasci, a agresivittii reactionale, 3 nonvalorizzni de sine (neivbit din eauzi ch este de neiuibit) si a mentalitiit catastro- fice, cu riscul tecerilor la actu suicidar Guex distinge dou tipuri: newativul-agre- siv, care trece cu usurings la act, si pozi tival-iubitor, can pronostie mai favorabil Taolarea acestei nevroze a fost contestati Gn special de cite D. Lagache si}. Fave Boutonier) atit pe plana structural et si pe cel clinic. Aceasta nu Inseam c& aban Uonismul nu exists ca un mod de reactie dest de specific al unor personaliti fr gile clasate de unii autori in cadrul stiri Torlimita iar de catre altii in cadrul psihonevrozelor narcisice (O. Kemberg) ‘Abandonicit pot beneficia de psihoterapic, ar psihanaliza de tip ortodox este in general inoperanti si de nerecomandat. ABSENTA (engl. absence). Seurta perioada (de la § la 12 secunde) de ate- nuare sau de plerdere a constiintet, ‘manifestndu-se printr-o suspendare a activitatii voluntare, cu pastrarea de obice’ a automatismelor motorii,urmata de o amnezie lacunara privind eveni- mentele din aceasta perioada. ‘Absenta se intdlneste la istric dar este mai ales 0 Varietate de criza epilepticd ne- Insotiti de convulsii generalizate, caracte risticd pentn ,criza minora", forma cea ‘mai freeventi&epilepsieiinfantiljuvenile Blectroencefalografic se exprim& prin puncte-unde bilaterale gi sinerone, eu 0 freeventa de 2-3 cicluri pe secunda, dis- plirdnd la finalul paroxismului critic “> EPILEPSIE. 4 {nsotit de tulburari halucinatorii multiple, care survin bruse la un subiect pa ‘atunci seutit de tulburari psihice grave sl care cedeaza in mod spontan, dupa doua sau trei saptamani, facdnd loc vindecarii de cele maf multe ori fara a ABSINT (engl. absinthe), plante aromatice (Artemisia absinthium), varitate de pelin, ‘dupa macerarea in alcool. ‘Aceast bauturlalcoolica, consumati dup adiugarea de api, sub form’ de aperitiv, « eunoscut © rixpindire extra- fordinar incepaind din 185), ma inti la clasa burghez, iar mai tire la muneitor ‘Toxicitatea sa, datorat une’ esent 1 determinatprohibirea total 'V. Magnan si scoala sade la Spitalul Sainte-Anne (Indeosebi M. Legrain) au de- elirante subacute eu debut brutal si ne- asteptat, nesistematiza, absurd, cu continutur multiple si varabile (cu anumits predominant a temelor pe sccutoi i mistce), care aesea se insotese de fenomene halucinatoriiplurisenzoriale si care se produ la subiecti predispusi, cu terenul psihic deosebit de fragil: degene- nati. Subiectii atinsi de degenerescenga sunt pentru Magnan subiecti tarayi, arierati si debili mintali, fie ,degenerasi atinsi de ,dezechilibru™ si de lacune ale simului moral, ale emotivitati ‘sau inteligenti, Potivit conceptilorscoli lu] Sainte-Anne, accesul delrant al degenerailor se opune psihozei delirante ‘eronice cu delieul ei bine consteit si ct ‘evolutis sa sistematica intervenit la 0 per- sonalitate anterior normal. Inafard de tulburiile del in accesele delirante notim pre enya unei tulburie timice, mergdnd de la ‘depres si pnd la excitatia de alu ma- Siacalé si lao obignuitd alterare a stil de consent gi de vigiltate: distractivitate, aprosexie, marcare subconfuzionala. @ tient fn spatiu si timp. Ceea ce explics faptul ci E. Régis va vedea ai Otiric de origine toxic, inseris in cadrul ‘onfwzici mentale, E, Dupeéo psihor ima- inauive acuud, W. Mayer-Gross 0 ri Oniroids, veritabila stare erepuscular 9 H. Ey 0 stare confuzooni- Ficd in care corstiinta este in mare parte ABSTINENTA (cngl. abstinence, tccto- talism), in aleoologie, absenta voluntara a oricarui consum de bauturi alcoolice ‘sau de preparate culinare aleoolizate, fie din convingere religioasa sau datorita ‘morale, fle din necesitate terapeutica la bolnavii alcooli ABULIE (engl. aboulia sau abulia). Di de indecizie si neputinta de a actiona. Este o tulburare destul de freeventa la psihastenici si Ia obsesionali. Se distinge (P. Foulquié) o abulie pain neputinga voin- {ei,o abulie prin incapacititea comport sationale gi parabuli, datorate unei obsesi ideative, une’ id fixe impulsive sau unei ACALCULIE (engl. acalculis). Forma de afazie caracterizata prin pierderea capacitatii de a recunoaste sau forma cite si simboluri aritmetice si de a efee- tua caleule matematice elementare. ACCES DELIRANT (engl. brief delu- sional and schizophreniform disorder). Episod psihotic tranzitoriu caracterizat printraun delir pe teme polimorfe,adesea ACCES DELIRANT alestructurata", deoarece nu mai este nici constinta lumii interme, nici a objec Uivitatii Inmit exteme™. Acest din urma autor, cu ace notiune, fundamental pent el, ajalestructurari cimpului constiin 8 dat adevarats identtate psihopatologic’ soestoraccese si stiri delrante subacute. El le-a opus afectiunilor mentale eronice, in raport cu oatingere a personalititi. H. Ey a aritat, pe de altd parte, c& contextul apaitiel accesului delirant poate fi foarte livers: poate fi legat de o stare distimicd asociatl cu o ,destructurare de constings mai profunda decat in simpla mnie sau ‘melancolie; poste reprezenta debutul sau cexacerbarea unei schizofrenii pina atunci Tatente; sau poate fi reactional8, fn raport cu o stare de stres sau, uneori, © maladie ‘organic, intoxicatie, un sindrom Ue soc sau de epuizare (accese delirante reactio- nale ale vietimelor unui cutremur de pimént sau ale unui bombardament, de ‘exemplu). Piri a evoca din nou vechea egenerescenti, Ey admite €3 0 perso- nalitate imaturi, fragil, labild pe plan ‘emotional, favorizeaza apariia unei stare afectiun ‘Aceasta fost recent precizatt fn diag nosticul su clinic de citre C. Pull yi P. Pichot, prin uilizarea sisternului LICET. (Listes Intégrées de Crittres Evaluations ‘Taxinomiques), dupa rei rites prinei- pale: 1) felul debutului, acut si fr ante- cedente psihiatrice decit, eventual, un alt acces delirant anterior 2) absenta de cre- nicitate, fazele active dispirind dup’ c@teva siptimani, iar, in cuz de recidiva, intervalul dintre accese nu se insoreste de nici o anomalie psthicd grava: 3) semnele Clinice caracterstice, reprezentate Ue idei Uelieante sisau halucinagile cele mai di verse; de depersonalizare si/sau dereali- zare, cu sau fr confue: de o stare timic’ normal fie in sensu euforie, fe in sensul 8ACCESE DE PANICA depresici; de variabilitaea simptamelor si instabilitatea lor de lao 2 la alta, ba chiar de ta.a ot4 la alta, Pronosticul rimtine problema cea m sificka a accesulut delirant, Potivit nei statitici recente (L. Barrel, 1986), evo- Tufia sa este departe de a fi uniforms: Snt-un caz din sapte,accesul deliranta fost priemul diagnostic al unei schizofreni afla- fe fa faza de debut; ints-un az din paso, evoluia a fost aceea a unei psihoze ma- ‘siaco-depresive; Int-un ear din zece, ca a reprezeniat accidentul acut al unei perso- naliti borderline’. Ramin aproape 50% din cazusi in care accesul a fost fied ur mari lati de ce pronosticul poate fi opti- mist, totus eu © nuit’ prude’. Pronostic este, Pir indoial, stn func- tie de tratamem, pentry care spitalizarea este indispensabilf, cu, daca este nevoie, recursul la 9 masuri de spitalizare fSed constrangere. Tratamentul asociazA tn ge: neral un neuroleptic incisiv cu un neuro= lepic sedati si este presenis initial eel wa desea pe cale intramuscular’, dat find reticenta obisioita a pacientulul Fata de tratament, Medicamentul este apoi luat pe cale oral2,cu 0 continuare a tratamentuli neuroleptic in stptimanile care urmeae’ extermirii pacientului. In caz de evolutie Favorabild (lisparitia otal a ideiton deli ante si reinsertia socioprofesional’ co- ‘eew), poe fi luata in considerare oprirea sa progresivd. Dar este indispensibil si se continue supravegherea pacientului pe Parcursul a cel putin doi ani. Uneori sa ecommandat, fn caz de recidivi pe un fond rmaniaco-depresiv, $8 se inceapi, In mod preventiv,o ltioterapie. Entitate nosologic& descrisd acum un secol exclusiv de edtre psihiati franceri, accesul delirantsi-a gait puyin cate putin Tocul sau in clasficdrile internationale, fk regisim in categoria ,reactiilor delirante 6 ‘cute a noi ehasfictrt imemationale a bolilor (CLM. 9) gi in categorie psito- aelot deliramte si reactionale séurte (298-80) sia tulburdrilorschizofreniforme (293-40) ale DSM-IIreviauit ACCESE DE PANICA (ens! punic attack), Criza acuta de angoas, DDenurnrea de panic atackapate in ai 19 tn psi engleeS 9 americana 1962, pial american D. Kien indivi satizeazS acces acut de angoasa ca pe © patologi calitativdiferit Je anxictrea ‘roid, stand cf imipramina Tl previne {pe cand acest produs dn clasaantepre- sorior ni amelioeseaansietatencronic, Gi chiar 9 agraveaz). Enetatea Freudian’ 4 nevrozei ansioase, relat de pha clase (H. 6), se divide deci Im dou onceptenosologice. Accast stint va 5 raicats in 19RD in manval disgnostc si statistical oll mentale (DSMLI), care Dropune o clsiiarestecteti,desriptiv 2 tuurinor mentale In pati frances cet concept a fost intros de tadcerea, in 1983, 3 manual Semiolgia sees de pant se ames- tect ou actea a rie’ clase de amgoas curd: debut ruta, Pir actor declansatr, Sra eur ere psihice care aso inispriia neon, senzatia de pricol, de moare iminent®, uneoriimpresii Je de personalizare si derelizare. In sfaryt, Semne fice (palpitai, end respratorc, transpirate, weet), eae se pot stn pe Prim plan, simuind o patologie soma tied. Repetarea erizlon eu 0 aymamis®Trec- ‘en definstetlburarea, core ea insiyi Poite evolua spre o agorafobe,subiectl temandu-se ca accesul sn ab oc ndeva unde sim i se poa da cuvenita ajutr. Redkfiniteaclnicd a aceste cancepte de angoas§corespunde de asemenca unet soncepti etiopatogenicediferte, Ponerea in evident a unei probabile predispozii genetice, posibiitatea de declansare art ficial a crizelor (de exempl, prin injee- tarea de lactat de sodiu sau pur si simpla painbipecventilatic) “> ANKOLTICL steti- Cacitatea electiv’ a antidepresorilor sunt, peniro Kiein i scoala va, argumente in favoarea unei origini in parte biologice a tubutarii, Actualmente notiunea de acces dd panic mane strins legati de curentul ‘comportamentalist side concepiile n0so- tgafice ale DSM-UUL,—+ ANGOASA; Neve ZAANKIOASA. ACEDIE (engl. accdia), Depresie care se ‘manitesta printr-un dezgust de a trai,in- diferenta afectiva, Inhibitie si chiar tor- poare, find considerata de teologil evului ‘mediu ca un pacat, deoarece ar fi fost intretinuta de subject in mod voluntar. Ese cunosent faptol c Dante le rezeT- vase ,acrijilor*(,acidiosi") un Hoe in Infe ru stu, alaturs de violenti $i colerici; ei fray cufundati in nimolul unui smare si abja dact puteau vorbi, ca si cum af fi avut vcdlus in gura. Tq mesicina ovedievala., Acedia se opune, in calitate de tristeye 2 sulle, melancolie’ sap tists corpule, ‘care depride de un tratament medical. Cea ‘dima ar fi mai degraba un pacat, un fel de Uelectare morocinoasi in care s-ar com place pacientul, dovedindu-se totodata de Dosebit de slab fath de unelisite diawolutu. ‘A devenit clasic de a face din sfantul Antonie, ia reprezentinile celebre privind ispita" sa, indeosebi in aceea pe care O ‘Satori Yui Jacques Callot, un ,acidioso* rad tuturor fantasrmelor unui sadomaso- ‘ism moral si al unei analieafi pe care un Karl Abraham o va pune din. nou in eviden- (la mai multe secole dup marele dese- ‘ator gravor din Nancy. ~> MELANCOUE. ACETILCOLINA (eng! acetylcholine). [Neurotransmijtor cu atiune central s act periferica (jonctiune neuromusculara si sistem parasimpatic), caracterizat prin sinteza, stocarea, eliberarea si actiunea ‘sa pasteinaptica sf prin inactivatea sa. ‘Acetiolina (ACh) este sintetizats in rnevron pornind de Ta colina (Ch) si de ta acetilcoerizima A (AcCoA), reactie catali- ata de enzima colinacefiltransferaza ‘AcCoA + Ch -r Acetilcoling + CoA. ‘Acetilcoenzima A este produsa in mito- condi, porn dela pirwvarel desivat al alucozei Stocareaaceticoline este un proces activ si specific. Eliberarea este datorata depola- rizigiiterminatiei nervosse (caleivdepen: enti). Actiunea postsinaptic§ corespune iteractivnii cu receptonii_ membranari calinergict: receptor muscarinic $i nie tiniei sav plici motorii neuromuscular. ‘Curatele nondepolarizamte blocheaza re ceptor colinergici postsinaptici si ple motorii, Inactivarea acetileolinei este datorati hidrolize in colind si fn acetaz’ prin interventia acetilcolinesterazei ta ni- vvelul jowctiund sinaptie: ‘Acetilcolina suferd o actiune inhibitoare ‘snecroniior dopaminergic: Ig nivelul cor- pil striati. Aceastreglare at explicaefi- ccacitatea une rerapeutii anicolinergice in sindroamele de eliberare extrapiramidale, ‘ca fn boala Parkinson, san cazul utiliza de neucoleptice.-» BORLA PARKINEON, CTH (eng). Adrenocorticotrophic Hor- ‘mone). Hormon de origine hipofizara care controleaza secretia eortizolului de catre cortexul suprarenal, (Sinonime: ccorticostimulind, corticotrofin’, hormon ccarticotsop.) ‘ACTH este format dintr-un lant de 39 ‘mele 24 sunt ientice Ia toate speciile $1 sunt responsabile de activitatea biologic’ Seereatia de ACTH este supusd la wei ”ADICTIE factori de reglare: retroreglarea (feeuback negativ); reglarea ritmatk de altemanta Veghe-somn; reglarea printr-o agresiune oarecare (stare de s0¢, arsuri, hemoragii {sindromil de alarm Selyel). Excesul de sectetie ACTH provoacé un hipercorticism (boala Cushing). ADICTIE (engl. addiction sau drug ‘addiction). Relatie de dependents alie- ranta, in special farmacodependenta, vieii sau toxicomanic. “Termenvl englez. addiction (dedare 1a, Lisare in voia unei patimi. patims, vieiv) este in general tradus. prin assuétude [obisnuire, aservire], jar drug addiction prin stoxicomanie”. Reluand termenul desuet ‘dictie,unii autor francofoni pun aceentel pe versantul psihogen al toxicomaniilor, al toxicofilei sau al cercetirit dependentei ‘Termentladitie, care provine din cuv&ntul Jatin care inseam ,sclavaj pent datori Laddictus = cel devenit sclav din cauza atoriilor — nots L.G.] sau ,constringere fizies*, desemneazi metaforic toxico- ‘mania, intr-o conceptie psihologied care ar face din dependenta fizict echivalentul tunei pedepse autoaplicate. Cheia depen- dentei ar fide cdutat in sursa_aceli ‘sentiment de datorie In tireasubiectoli TuJeste vorba dea examina in urma edror Carente afective subiectul dependent este Aeterminat si pliteasci cu corpul sSu anga- Jjamentele netinute si contractate pe alt- tundeva" (1. Bergeret). -* ASUETUOINE, ADOPTIE (engl. adoption). Act juridie ceare creeaza, intre doua persoane care thu sunt in mod necesar rude de singe, ‘o legatura de filiatie. ‘Adoptia vizeaza si-i inzestreze cu pi sing pe copii abandonatt sau orfani si si ddoteze cu copii cuplurile (uneori pe eel batarit care nu reusese sti procreeze. In 8 fiecare ansunt pronuntate 4 (4X)-5 000 de adopti, pe cand numarul de cerer este cu mult superior acestei cifre. Codul civil Uistinge dows tipuri de adoptie: adoptia ‘deplind si adoptia simpla. "Adoptia deplind conferd copilului filiatie care se substitue fiiatiet sale de origine: eel adoptat inceteaz’ de a mai ‘apartine “amiliei sale de singe. Adoptia ‘confer’ copilului numele adoptatorulu (in feazul adoptiei de citre doi soti, numele Sofului). Cel adoptat are in familia adop- tatonului aceleasi dreptur si accleasi obli- tai ca un copil legitim. Adoptia deplin& pecesiti th primul rnd Indeplinirea a © serie de condi, tit de cite vitort adop- tatori cit si de ctr vital adoptat (con- tigi de vrst,copil adoptabil din punct de vedere jaridic). Adoptia este pronuntats, AKINEZIE (eng. akinesia) Semn major al sindromului parkinsonian, care se exprima prin absenfa aproape totala a gesticulafiei, dificultatea locomotiel, incetarea balansarii bratelor in timpul rmersului,ceea ce in mare part, sia la originea amimiei gia raitait cipitulu. ALCOOLEMIE (engl. blood alcoho! ‘evel, BAL), Prezenja alcoolului in singe. Procentul de alcoolemie se exprim in grame de alcool intr-un litru de singe. In Franta, legea fixeaza la 0.80 g de etanol pur pe ltl de singe procentul dincolo de Care conducerea unui automobil este un ‘elit, chiar sn absenta de accidene sau de incalcari ale Codulut rutier. Legea se ‘aplicd i autoilor si vietimelor crimelor si Gelictelor de deept comun, Masurarea leoolemiei se face fie cu ajutorul unui ‘ALCOOLISM ‘analizor al respiratiei sau etilometry (de- tectia etanolului in aerul expirat), fie cu ajutorul analizei chimice a singelui pre- levat prin punctie venoas’, ALCOOLIC PERICULOS engl dangerous alcoholic). Aleoolic despre ‘care se poate presupune ca este peri ‘culos pentru semenul sau. ‘Adoptind la 15 aprilie 1954 o lege refe- Fitoae la tatamentulalcoolicilor periculosi pentru semeni, parlamentul francez isi pro- ppunea s8 determine si fie ingrjiti fn mod obligatoriu alcoolicii periculosi care nu sunt delineventi si pe cei care nu prezint tulburiri mentale cate si justfice o inter nare. Intr-adevir, numerosialeoolici, desi ‘nu int’ in nici una dinte aceste doua cate- ori, nu prezintS mai putin un pericol pen- ‘tu anturajul lor si pentru societate. Cu toate acestea, legea nu defineste ince con: sth aceasta periculozitate. Or, la aleoolic. cefectul dezinhibator al alcootului si rolul siiu de facilitator al tecerié la act fac ea periculozitatea si fie mereu potential, Mai ‘mult, trebuie tinut seama de factor situ~ ationali i sociali in aprecierea pericu- loci. Acestifactori eimanind cel mai desea contingent, este deci deosebit de: {greu si se puni diagnosticul de alcoolic periculos. ALCOOLISM (engl. alcoholism). 1) De~ pendenfa de alcool si ansamblul mani festarllor patologice datorate acestet dependente. 2) Pierderea libertafii de a se abtine de la alcool (P. Fouquet).. In 1849, un medic suedez, M. Huss, observind e& numeroase afectiuni gastro” centerologice, neurologice,psihiatrice,car- diologice erau in mod manifest legate de absorbjia nesAbuitS de rachiu cu un ridicat a