ANEXA 1

Definiţii ale culturii şi legături cu scrierile

din domeniul gestiunii organizaţionale (GO)
Principalii
Definiţii ale Legături
Şcoli teoreticieni
culturii cu scrieri GO
şi cercetători în GO
FUNCŢIONALISTĂ Cultura este un Sistemul socio- - Şcoala relaţiilor
(Malinowski) instrument care cultural al organi- umane (Mayo,
permite indivi- zaţiilor reflectă sau Roethlisberger etc.);
zilor să înfrunte trebuie să reflecte - Şcoala omului
mai bine pro- căutarea omului social (Homans,
blemele concrete pentru satisfacerea Zaleznick);
pe care ei le în- nevoilor sale în le- - Realizarea de sine
tâlnesc încer- gătură cu parti- (Maslow,
când să-şi satis- ciparea şi munca Mc.Gregor, Likert,
facă nevoile. Se organizaţională. Argyris);
explică deci, Organizaţiile sunt - McClelland şi moti-
principalele într-o anumită mă- vaţiile antrepreno-
manifestări ale sură locuri de pro- riale şi manageriale?
culturii referin- mulgare şi punere - Strategia gestiunii
du-se la nevoile în aplicare a satis- (Andrews, Guth,
fundamentale ale facerii nevoilor Learned,
fiinţelor umane. participanţilor. Christensen,
Henderson)
FUNCŢIONALIST- Cultura este un O organizaţie este - Şcoala structural
STRUCTURALISTĂ mecanism care un sistem social – funcţionalistă
(Radcliffe – Brown) permite indivizi- vizând scopuri pre- (Parsons,
lor să se adapte- cise, dotat cu un Barnard,
ze la viaţa într-o subsistem de “va- Crozier);
societate dată lori” care presupu- - Omul complex
prin achiziţia ne acceptarea valo- (Schein, Bennis).
caracteristicilor rilor macrosiste-
mentale (valori, mului, legitimând
credinţe) şi a poziţia şi rolul or-
obişnuinţelor. ganizaţiei în sis-
temul social
înconjurător.
Organizaţiile sunt
expresii funcţionale
de valori şi mituri
justificative din
societatea
înconjurătoare.
 Cultura organizaţiei şi managementul

ECOLOGIC – Cultura este un Organizaţiile sunt - Teoria sistemului

ADAPTAŢIONA- sistem de com- produse de deschis (Katz şi
LISTĂ (White, portament interacţiunea Kahn);.
Service, Vayda, transmis social,dialectică cu - Teorii de
Rappaport Harris) servind la inte-mediul contingenţă
grarea comuni- înconjurător, dar (Thompson;
cultura nu este
tăţilor umane, în Perrow Lawrence
mediile lor decât unul din şi Lorsch; Burns
ecologice. factorii de şi Stalker; Blau şi
Există între sis-
contingenţă Scott);
temele socio- influenţi. Ele pot - Studii
culturale şi îm-constitui subculturi interculturale de
vizibil diferite de
prejurimile lor, o organizare (Dore,
interacţiune societatea lor, dar Tracy şi Azumi;
dialectică. ele tind mai curând Pascale; Hickson;
să fie conforme. Hinings etc.)
- Perspective ale sis-
temelor socio-teh-
nice (Emery şi Trist;
Miller şi Rice);
- Grupul Aston
(Pugh, Hickson etc.)
- Şcoala de ecologie
demografică
(Hannan şi
Freeman, Aldrich);
- Noua şcoală de
relaţii organizare–
mediu înconjurător
(Pfeffer şi
Salancik; Meyer şi
colaboratorii săi).
ISTORIC – Cultura constă în Formele organi- - Chandler
DIFUZIONISTĂ configuraţia sau zaţionale se nasc şi - Stinchcombe
(Boas, Benedict, formele tempo- dispar urmând cir- - Scoot
Kluckhohn, Kroeber) rare interactive, cumstanţe istorice. - Filley şi House
superorganice şi Organizaţiile sunt
autonome, pro- actualizări sociale
venite din cir- ale propriei lor
cumstanţe şi geneze şi trans-
procese istorice: formărilor lor în
difuzare, cursul anilor.
asimilare.
Anexe

Culturi organizaţionale în calitate de sisteme de idei

COGNITIVĂ Cultura constă 1.Cultura organi- - Climat
(Goodenough) într-un zaţională este de- organizaţional
ansamblu de finită ca o percep- (Evan Campbell;
cunoaşteri ţie puternică şi James şi Jones;
funcţionale generală a carac- De Cotüs şi
organizate în teristicilor Koys; Schneider;
sisteme de organizaţiei. Payne şi Pugh;
cunoaştere care Funcţia sa primor- Tagiuri şi Litwin;
conţin tot ceea dială este să influ- Springer şi
ce trebuie să enţeze comporta- Gable);
credem sau să mentul individual - Ucenicie
ştim, precum şi spre modul de organizaţională
comportarea acţiune care (Argyris şi
într-o manieră convine Schön; Hedberg;
acceptabilă în organizaţiei şi Arrow; Heirs si
sânul societăţii obiectivelor sale. Pehrson; Hedberg
Organizaţiile sunt şi Jönsson)
produse sociale
bazate pe “hărţi”
colective de cu-
noaştere a mem-
brilor. Ele furni-
zează schema
necesară acţiunii
organizaţionale.
STRUCTURA Diferitele culturi Organizaţiile şi - Presupuneri
LISTA sunt sisteme procedeele sunt cognitive (March
(Lévi Strauss) simbolice create manifestări sociale şi Simon)
de gândirea diverse ale - Căutări asupra
umană. proceselor de stilului cognitiv
Diversitatea lor gândire universală (McKenney şi
superficială şi subconştientă? Keen, Kolb);
rezultă din March şi Simon - Emisferele
permutările şi afirmă că struc- dreaptă şi stangă
transformările turile şi procesele ale creierului
mecanismelor organizaţionale (Mintzberg);
universale şi reflectă carac- - Spiritul de
subconştiente teristici şi limite ale gestiune
care le conferă proceselor (Summer; O’
anumite cognitive umane. Connell şi Perry,
caracteristici Dar subiectul nu a Ewing)
comune. fost niciodată
aprofundat.
 Cultura organizaţiei şi managementul

STRUCTURA Cultura este an- Organizaţiile con- - Hărţi de cauza-

DE samblul de pro- stituie locuri de in- litate şi de echi-
ECHIVALENŢĂ cese cognitive tersecţie şi de sin- valenţă reciprocă
MUTUALA uniforme care cronizare a func- (Weick etc.);
(Wallace) creează schema ţiilor cu utilitate - Calcul al
generală nece- individuală; micro- participării
sară prezicerii motivaţiile actorilor (Barnard, March
reciproce a com- sunt amestecate în şi Simon, Etzioni,
portamentului. macro-compor- Silverman,
Ea permite orga- tamentul organiza- Selznick,
nizarea diverse- ţional graţie elabo- Perrow);
lor motive şi cu- rării de structuri - Organizaţii de
noştinţe într-o cognitive servind la tip A (Ouchi şi
manieră prezicerea recipro- Jaeger etc.)
funcţională fară că a comportamen-
a apela la valori tului. Gradul de
comune şi la o- participare a mem-
biective comune brilor este propor-
împărţite. ţional cu interesul
pe care îl găsesc.
SIMBOLICA Cultura, produs Produs al istoriei - Sociologie inter-
(Geertz, al gândirii, este sale şi al ideolo- pretativă acţio-
Schneider) sistemul de giilor actorilor nalistă a organiza-
semnificaţii şi dominanţi, orga- ţiilor (Weber,
simboluri nizaţia este un Silverman);
colective după sistem simbolic - Şcoala institu-
care oamenii care interpretează ţională (Selznick,
interpretează acţiunile mem- Clark, Rhenman,
experienţa lor şi brilor şi solicită Pettigrew,
orientează angajarea lor. Eldridge şi
acţiunile lor. Organizaţiile sunt Crombie, Wilkins,
construcţii sociale Harrison, Berg,
intersubiective Stymne, Handy)
legate de deco- - Fenomenologie,
dificarea continuă interacţionism
prin membri ai simbolic şi etno-
acţiunilor lor şi metodologic
interacţiunilor (Goffman; Turner;
organizaţionale. Brown; Garfinkel;
Cicourel, Bittner;
Burrel şi Morgah,
Smircich, Berger şi
Luckmann).
Sursa: adaptare după Abravanel, H., ş. a., La culture organisationnelle: aspects
théoriques, pratiques et méthodologiques, Québec, 1988, p. 36.
Anexe

ANEXA 2

Valori ale indicelui distanţei faţă de putere (PD)

pentru 50 de ţări şi 3 regiuni (inclusiv România – Marinco)

ŢARA SAU ŢARA SAU

IERARHIE PUNCTAJ IERARHIE PUNCTAJ
REGIUNEA REGIUNEA
1 Malaezia 104 29/30 Iran 58
2/3 Guatemala 95 29/30 Taiwan 58
2/3 Panama 95 31 Spania 57
4 Filipine 94 32 Pakistan 55
5/6 Mexic 81 33 Japonia 54
5/6 Venezuela 81 34 Italia 50
7 Tările Arabe 80 35/36 Argentina 49
8/9 Ecuador 78 35/36 Africa de Sud 49
8/9 Indonezia 78 37 Jamaica 45
10/11 India 77 38 SUA 40
10/11 Africa de Vest 77 39 Canada 39
12 Iugoslavia 76 40 Olanda 38
13 Singapore 74 41 Australia 36
14 Brazilia 69 42/44 Costa Rica 35
15/16 Franţa 68 42/44 Germania 35
15/16 Hong Kong 68 42/44 Marea Britanie 35
17 Columbia 67 45 Elveţia 34
18/19 Salvador 66 46 Finlanda 33
18/19 Turcia 66 47/48 Norvegia 31
20 Belgia 65 47/48 Suedia 31
21/23 Africa de Est 64 49 Irlanda 28
(republica)
21/23 Peru 64 50 Noua Zeelandă 22
21/23 Tailanda 64 51 Danemarca 18
24/25 Chile 63 52 Israel 13
24/25 Portugalia 63 53 Austria 11
26 Uruguai 61 ** România 65
27/28 Grecia 60
27/28 Coreea de Sud 60

Sursa: Hofstede, G., op. cit., 1996, p. 42.

 Cultura organizaţiei şi managementul

ANEXA 3

Valori ale indicelui de individualism (IDV)

pentru 50 de ţări şi 3 regiuni (inclusiv România – Marinco)

ŢARA SAU PUNCTAJ ŢARA SAU PUNCTAJ

IERARHIE IERARHIE
ORIGINEA IDV ORIGINEA IDV
1 SUA 91 28 Turcia 37
2 Australia 90 29 Uruguay 36
3 Marea Britanie 89 30 Grecia 35
4/5 Canada 80 31 Filipine 32
4/5 Olanda 80 32 Mexic 30
6 Noua Zeelandă 79 33/35 Africa de Est 27
7 Italia 76 33/35 Iugoslavia 27
8 Belgia 75 33/35 Portugalia 27
9 Danemarca 74 36 Malayezia 26
10/11 Suedia 71 37 Hong Kong 25
10/11 Franţa 71 38 Chile 23
12 Republica 70 39/41 Africa de Vest 20
Irlanda
13 Norvegia 69 39/41 Singapore 20
14 Elveţia 68 39/41 Thailanda 20
15 Germania 67 42 Salvador 19
(RFG)
16 Africa de Sud 65 43 Coreea de Sud 18
17 Finlanda 63 44 Taiwan 17
18 Austria 55 45 Peru 16
19 Israel 54 46 Costa Rica 15
20 Spania 51 47/48 Pakistan 14
21 India 48 47/48 Indonezia 14
22/23 Japonia 46 49 Columbia 13
22/23 Argentina 46 50 Venezuela 12
24 Iran 41 51 Panama 11
25 Jamaica 39 52 Ecuador 8
26/27 Brazilia 38 53 Guatemala 6
26/27 Ţările Arabe 38 ** România 38

Sursa: Hofstede, G., op. cit., 1996, p. 72.

Anexe

ANEXA 4

Valori pentru indicele de masculinitate (MAS)

pentru 50 de ţări şi 3 regiuni (inclusiv România – Marinco)

ŢARA SAU PUNCTAJ ŢARA SAU PUNCTAJ

IERARHIE IERARHIE
REGIUNEA MAS REGIUNEA MAS
1 Japonia 95 28 Singapore 48
2 Australia 79 29 Israel 47
3 Venezuela 73 30/31 Indonezia 46
4/5 Italia 70 30/31 Africa de Vest 46
4/5 Elveţia 70 32/33 Turcia 45
6 Mexic 69 32/33 Taiwan 45
7/8 Irlanda 68 34 Panama 44
(Republica)
7/8 Jamaica 68 35/36 Iran 43
9/10 Marea 66 35/36 Franţa 43
Britanie
9/10 Germania 66 37/38 Spania 42
(RFG)
11/12 Filipine 64 37/38 Peru 42
11/12 Columbia 64 39 Africa de Est 41
13/14 Africa de 63 40 Salvador 40
Sud
13/14 Ecuador 63 41 Coreea de Sud 39
15 SUA 62 42 Uruguay 38
16 Australia 61 43 Guatemala 37
17 Noua 58 44 Thailanda 34
Zeelanda
18/19 Grecia 57 45 Portugalia 31
18/19 Hong Kong 57 46 Chile 28
20/21 Argentina 56 47 Finlanda 26
20/21 India 56 48/49 Iugoslavia 21
22 Belgia 54 48/49 Costa Rica 21
23 Ţările Arabe 53 50 Danemarca 16
24 Canada 52 51 Olanda 14
25/26 Malaezia 50 52 Norvegia 8
25/26 Pakistan 50 53 Suedia 5
27 Brazilia 49 ** România 20

Sursa: Hofstede, G., op. cit., 1996, p. 104.

 Cultura organizaţiei şi managementul

ANEXA 5

Valori ale indicelui de evitare a incertitudinii (UAI)

pentru 50 de ţări şi 3 regiuni (inclusiv România – Marinco)

ŢARA SAU PUNCTAJ ŢARA SAU PUNCTAJ

IERARHIE IERARHIE
REGIUNEA UAI REGIUNEA UAI
1 Grecia 112 28 Ecuador 67
2 Portugalia 104 29 Germania 65
(RFG)
3 Guatemala 101 30 Thailanda 64
4 Uruguai 100 31/32 Iran 59
5/6 Belgia 94 31/32 Finlanda 59
5/6 Salvador 94 33 Elveţia 58
7 Japonia 92 34 Africa de Vest 54
8 Iugoslavia 88 35 Olanda 53
9 Peru 87 36 Africa de Est 52
10/15 Franţa 86 37 Australia 51
10/15 Chile 86 38 Norvegia 50
10/15 Spania 86 39/40 Africa de Sud 49
10/15 Costa Rica 86 39/40 Noua Zeelandă 49
10/15 Panama 86 41/42 Indonezia 48
10/15 Argentina 86 41/42 Canada 48
16/17 Turcia 85 43 SUA 46
16/17 Coreea de Sud 85 44 Filipine 44
18 Mexic 82 45 India 40
19 Israel 81 46 Malaezia 36
20 Columbia 80 47/48 Marea Britanie 35
21/22 Venezuela 76 47/48 Republica 35
Irlanda
21/22 Brazilia 76 49/50 Hong Kong 29
23 Italia 75 49/50 Suedia 29
24/25 Pakistan 70 51 Danemarca 23
24/25 Austria 70 52 Jamaica 13
26 Taiwan 69 53 Singapore 8
27 Ţările Arabe 68 ** România 81

Sursa: Hofstede, G., op. cit., 1996, p. 135.

Anexe

ANEXA 6

Valori ale indicelui de orientare pe termen lung

(LTO) pentru 23 de ţări

IERARHIE ŢARA SAU REGIUNEA PUNCTAJ LTO

1 China 118
2 Hong Kong 96
3 Taiwan 87
4 Japonia 80
5 Coreea de Sud 75
6 Brazilia 65
7 India 61
8 Thailanda 56
9 Singapore 48
10 Olanda 44
11 Bangladesh 40
12 Suedia 33
13 Polonia 32
14 Germania (RFG) 31
15 Australia 31
16 Noua Zeelandă 30
17 SUA 29
18 Marea Britanie 25
19 Zimbabwe 25
20 Canada 23
21 Filipine 19
22 Nigeria 16
23 Pakistan 00

Sursa: Hofstede, G., op. cit., 1996, p. 195.

 Cultura organizaţiei şi managementul

ANEXA 7

Abrevieri pentru ţările şi regiunile studiate

ŢARA SAU ŢARA SAU

ABREVIERE ABREVIERE
ORIGINEA ORIGINEA
ARA Ţări de limba arabă JPN Japonia
(Egipt, Irak, Kuweit,
Liban, Libia)
ARG Argentina KOR Coreea de Sud
AUL Australia MAL Malaezia
AUT Austria MEX Mexic
BEL Belgia NET Olanda
BRA Brazilia NOR Norvegia
CAN Canada NZL Noua Zeelanda
CHL Chile PAK Pakistan
COL Columbia PAN Panama
COS Costa Rica PER Peru
DEN Danemarca PHI Filipine
EAF Africa de Est POR Portugalia
(Etiopia, Kenia,
Tanzania, Zambia)
EQA Ecuador SAF Africa de Sud
FIN Finlanda SAL Salvador
FRA Franţa SIN Singapore
GBR Marea Britanie SPA Spania
GER Germania SWE Suedia
GRE Grecia SWI Elveţia
GUA Guatemala TAI Taiwan
HOK Hong Kong THA Tailanda
IDO Indonezia TUR Turcia
IND India URU Uruguai
IRA Iran USA Statele Unite
IRE Irlanda VEN Venezuela
(Republica Irlanda)
ISR Israel WAF Africa de vest
(Ghana, Nigeria,
Siera Leone)
ITA Italia YUG Iugoslavia
JAM Jamaica RO România

Sursa: Hofstede, G., op. cit., 1996, p. 74.

Anexe

ANEXA 8

Poziţia ţărilor în funcţie de distanţa ierarhică şi individualism

(inclusiv România-Marinco)
 Cultura organizaţiei şi managementul

ANEXA 9

Poziţia ţărilor în funcţie de evitarea incertitudinii şi distanţa ierarhică

(inclusiv România-Marinco)
Anexe

ANEXA 10

Poziţia ţărilor în funcţie de evitarea incertitudinii şi masculinitate

(inclusiv România-Marinco)
 Cultura organizaţiei şi managementul

ANEXA 11

Poziţia ţărilor în funcţie de distanţa ierarhică şi masculinitate

(inclusiv România-Marinco)
Anexe

ANEXA 12

Poziţia ţărilor în funcţie de invidualism şi masculinitate

(inclusiv România-Marinco)
 Cultura organizaţiei şi managementul

ANEXA 13

Poziţia ţărilor în funcţie de evitarea incertitudinii şi invidualism

(inclusiv România-Marinco)