Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie ”Nicolae

Testemitanu ”
Departamentul Pediatrie

Sef Departament dr.hab., prof.univ. Nineli Revenco

Conducatorul grupei:

FOAIE DE OBSERVATIE CLINICA A COPILULUI

Copilul (NP)

Diagnosticul clinic: Beta-Talesemie, forma majora, criza hemolitica grava, stare dupa
splenectomie. Hemosideroza organelor interne.

Inceputul curatiei (26.02.2018)

Finisarea curatiei (28.02.2018)

Curator:

Chisinau 2018
FOAIE DE OBSERVATIE PEDIATRIE
Numele, Prenumele copilului:
Data nasteri: 01.12.2011
Vârsta: 6 ani
Domiciliul legal Oras/mun/raion/localitatea: r. Cahul, s. Frumusica
Ocupatia: prescolar
Data si ora spitalizarii: 25.02.2018, ora 09:15
Data externarii 01.03.2018
Zile pat spitalizate 4 zile
Trimis de: Medicul de familie din sat.
Diagnosticul de trimitere: Anemie hemolitica ereditara, forma majora, crize hemolitice
frecvente, stare dupa splenectomie.
Diagnostic la internare: Anemie hemolitica ereditara, forma majora, criza hemolitica grava,
stare dupa splenectomie.

Diagnosticul clinic la externare:

Diagnosticul Principal: B-talasemie, forma majora, criza hemolitica grava.
Stare dupa splenectomie.
Complicatii: Hemosideroza organelor interne.

I. ANAMNEZA BOLII.
1. MOTIVELE INTERNARII

Acuze la internare- paliditatea tegumentelor si a mucoaselor; slabiciune generala, pofta de

mincare redusa, somnolenta, apatie, vertij, dispnee la efort fizic.

2. ISTORICUL BOLII ACTUALE.

Copilul se afla la evidenta medicului hematolog de la virsta frageda (1,5 luni). La virsta
de 2 luni in urma efectuarii vaccinului, copilul a suferit o criza hemolitica grava
consecutive careea a nimerit in sectia de terapie intensiva cu Hb 30 mg/dl. Diagnosticul a
fost confirmat la laboratorul “Synevo” unde a fost efectuata electroforeza hemoglobinei si
s-a depistat hemoglobina fetala 16% (Norma <2%). De atunci se interna periodic la 4
saptamini pentru tratament substitutional cu concentrat eritrocitar. In luna noiembrie 2017
a suferit interventie de splenectomie, dupa care starea pacientului s-a ameliorat putin,
avind in vedere ca de atunci se interneaza o data la 6 saptamini pentru examinare si
tratament substitutional.

II. ANAMNEZA VIETII. Antecedente personale, fiziologice si patologice.

1. Date despre perioada perinatala:
Copil nascut de la sarcina a doua, nasterea a doua;
Evolutia sarcinii; fara toxicoza. Patologii ale mamei in timpul sarcinii nu s-au depistat;
Alimentatia mamei pe parcursul sarcinii conform normei; mama nu a fumat si nu fumeaza
nici in present; fara eminenta de avort spontan.
 Nascut la termen (38 saptamini), pe cale naturala.

Perioada neonatala:
Masa 3200g, lungimea coprului 52cm, perimetrul cranian 34cm, perimetrul toracic
30cm;
a tipat deodata, fara asfixie;
icterul neonatal prezent;
traume perinatale nu a suportat;
ziua externarii din maternitate- a IV zi dupa nastere, masa la externare 3000g,
vaccinat conform calendarului pina la 3 luni;
cordonul ombilical a cazut la a IVa zi dupa nastere, cicatrizarea ombilicala- la o
saptamina dupa externare;
timpul de expunere la sin a copilului- imediat dupa nastere;

1. Dezvoltarea fizica si neuro-psihica a copilului:

I luna – 54 cm, 3450g

II luna – 58 cm, 4200 g
III luna – 60 cm, 5000 g
IV luna – 62 cm, 6000 g
V luna – 64 cm, 6200 g
VI luna – 66 cm, 6350 g
VII luna – 67 cm, 6450 g
VIII luna – 68 cm, 6650 g
IX luna – 70 cm, 6700 g
X luna – 71 cm, 6850 g
XI luna – 72 cm, 7050 g
1 an – 73 cm, 7150 g
2 an – 85 cm, 14 kg
3 an – 94cm, 16 kg
4 an – 108 cm, 18 kg
5 an – 112 cm, 20 kg
6 an – 122 cm, 22 kg

Dezvoltarea neuro-psihica pe etape;

Dupa nastere – miscari necoordonate, nu poate sprijini capul, membre flexate, pumni strinsi,
poate fixa un obiect pe citeva secunde, indreapta privirea catre sursa de sunet sau lumina
puternica, reactioneaza din prima saptamana la vocea mamei si se linisteste la intonatia blinda
la luarea in brate.
1 luna - mobilitate in regiunea bucala (atingerea buzelor declanseaza suptul). Mainile sunt
stranse, nu apuca, dar devin active la atingerea lor. Isi ridica capul pentru cateva secunde si il
intoarce de pe o parte pe alta. Ridicat in brate devine linistit, tresare la zgomote, urmareste
lumina cu privirea.
2 luna - ridica pentru cateva secunde capul cand este pus cu fata in sus. Cand este ridicat, tine
pentru scurt timp capul in acelasi plan cu corpul. Urmareste pentru scurt timp un obiect in
miscare, zambeste, asculta sunetul de la un clopotel sau jucarie.
3 luna - misca bine membrele; culcat pe abdomen isi ridica capul si trunchiul, sprijinindu-se
pe brate, adus in pozitie sezand cade pe spate. Tot la trei luni zambeste la contactul cu
persoanele din jurul sau, asculta vocea, gangureste si cerceteaza cu ochii in directia sunetului,
isi muta privirea de la un obiect la altul.
4 luna - asezat in decubit dorsal isi ridica capul si umerii, capul poate fi tinut drept cand
copilul sta sprijinit. Executa miscari de aparare si reactii selective de retragere.
5 luna - tine capul fara sa-i mai cada pe spate, corpul ramane in axul vertical, impinge in
picioare cand este tinut de sub axile. Prinde obiectele care i se ofera, urmareste cu privirea
obiectele din jur pana ce dispar si asteapta revenirea lor. Se bucura de vederea mancarii, rade
tare, zgomotos.
6 luna - se ridica sprijinit de incheieturile mainii, sta in sezut, campul sau vizual se mareste si
participa mai intens la viata din jurul lui, se intoarce de pe spate pe abdomen si invers, in
decubit ventral se sprijina pe coate si pe maini. Gangureste sau bolboroseste, ia un cub de pe
masa.
7 luna - se rasuceste de pe fata pe spate, manuieste singur jucariile, bea cu cana, priveste un
obiect in cadere, emite sunete.
8 luna - sta bine in sezut, culcat isi ridica capul, se rostogoleste, isi suporta greutatea, sare
activ, intinde mana, strange obiectele mari, trece o jucarie dintr-o mana in alta, tipa pentru
atragerea atentiei, emite sunete vocale polisilabice.
9 luna - se ridica in picioare sustinut, face primii pasi sustinut, executa miscari cerute (da
mana, duce mana la buze, etc.). Poate manca singur un biscuit, ajuta si chiar isi tine singur
biberonul, duce obiectele la gura, limba fiind folosita pentru explorarea obiectelor din jur. La
noua luni spune: "ma-ma" sau "da-da".
10 luna –face pasi cu sprijin, apuca obiectele digital (cu policele si aratatorul), reactioneaza la
pronuntarea numelui, descopera jucaria ascunsa, incearca sa recupereze obiectul cazut.
11 luna - statea singur in picioare cateva minute, apoi se aseaza fara sa se loveasca, isi suge
degetul, emite doua cuvinte cu inteles.
12 luna - merge in tarc sau face plimbari prin camera, sustinandu-se de mobile, imita, stie "sa
faca pa", se joaca cu jucariile si chiar cu mingea. Raspunde la comenzi simple, returneaza un
obiect sau il retine intentionat.
12-14 luna – putea sa mearga singurel
18 luna – se recunostea singur pe sine, se uita la foto.
2 ani – bea singurel cu cana, minca singurel.
3 ani - copilul rosteste "eu", cunoaste culorile si formele, deschide si inchide usa
Vârsta copilului la inceputul frecventarii gradinitei – 3 ani,
Concluzii despre dezvolatrea fizica, neuro-psihica a copilului. In urma analizei
facute pe trepte de dezvoltare neuro-psihica a copilului am observat o dezvoltare in
norma.

2. Alimentatia copilului.
Alimentatie naturala pina la vrosta de 3 luni, ulterior a fost alimentat artificial cu
formule de lapte.
Când a fost luat copilul de la sân, cauza; La virsta de 3 luni, dupa ce a suferit prima
criza hemolitica grava.
Diversificarea alimentatiei a inceput a virsta de 6 luni.
Formula de lapte NAN 200 ml ora 06;00 si ora 22:00;
Terci de cereale + unt la ora 10:00;
La ora 14:00 pireu de legume 150 ml + carne 20-30 g + ulei vegetal;
 Ora 18;00 pireu de fructe 70ml + galbenus de ou ¼ sau cascaval, sau brinza de vaci
30 g
Intre mese primea sucuri de fructe.
In prezent alimentat cu: In prezent alimentat cu (conform dietei prescrise de medic):
terciuri cu unt, zahar, dulceata, supa de legume, pireu de legume, lamâie cu zahar, fructe
proaspete, bucatele mici de unt sau zahar, legume, fructe, cartofi, patrunjel, marar, ceapa
verde, clatite cu unt, dulceata.

4. Vaccinoprofilaxia.
Vaccinarea conform calendarului pina la virsta de 2 luni.
Ultimul vaccin. HepB+DTP+Hib.

5. Vitamina D: inceputul profilaxiei a avut in ziua a 7-a dupa nastere si a durat pina la
virsta de 2 ani si jumate, apoi numai in perioada rece a anului pina la 5 ani, doza - 600 UI
vitamina D zilnic.

6. Antecedentele heredo-colaterale. Anamneza alergologica.

Neaga prezenta maladiei de care sufera la careva din membrii familie pe linia mamei sau a
tatalui. Alergii neaga.

7. Conditiile de trai: satisfacatoare, traieste la casa pe pamint impreuna cu familia

(mama, tatal, inca 2 frati de 7 si 3 ani, si o surioara de 8 luni) camera in care sta este
luminoasa, aerisirea are loc zilnic, mucegai in camera nu e prezent.
Tata: 43 ani, muncitor la cariera de piatra, starea sanatatii satisfacatoare, fumator. Factori
nocivi: munca fizica grea, istovitoare, conditii meteorologice nefavorabile in anumite perioade
ale anului.
Mama: 33 ani, croitoreasa, la moment ingrijeste de cei 4 copii, starea de sanatate este
satisfacatoare, nefumatoare.
Date despre starea sanatatii redelor de gradul I-II: cei doi fratii si surioara pacientului sunt
sanatosi. Bunica din partea mamei sufera de hipertensiune arterial, bunica din partea tatalui
sufera de hipertensiune arteriala si diabet zaharat, ambii bunici sunt decedati.

9. Anamneza epidemiologica (cu concluzii).

Epidemiologic, copilul a suferit de IRVA la 3 ani, alte patologii infectioase nu s-au depistat.

Concluzie: Din anamneza se poate trage concluzia ca copilul se dezvolta satisfacator din punct
de vedere fizic, dezvoltarea neuropsihica este medie. Conditiile de trai ale familiei, indica
faptul ca acest copil poate fi asigurat cu toate cele necesare.

III. EXAMENUL OBIECTIV AL BOLNAVULUI (Status praesens

objectivus) (la momentul curatiei)
Starea generala a copilului starea generale este grava (tegumetele sunt foarte palide cu
nuanta sura)
Constiinta clara, pozitia activ, raspunde cu greu la intrebari, pare dezinteresat de ceea ce se
intimpla in jur, este deprimat, apatic. Doarme bine 8-9 ore pe noapte, la amiaza o ora. Pofta de
mincare este scazuta.

Date antropometrice:
Greutatea: 22kg;
Talia: 120 cm;
Perimetrul cranian: 53cm;
Perimetrul thoracic: 57 cm;
Constitutia: Normostenica;

Aprecierea dezvoltarii fizice conform tabelelor cu percentile, inclusiv concluzii.

Talia 120cm: coridorul 6
Masa 22kg: coridorul 5
Perimetrul thoracic 57cm: coridorul 4
Concluzie: Dezvoltare fizica de tip mezosomatic, dizarmonioasa, dupa masa si talie
corespunde virstei de 6,5 ani.

Tegumentele: Tegumentele foarte palide cu nuanta de sur, curate, uscate. Se atesta

subictericitatea sclerelor. Elasticitate tegumentelor pastrata. Eruptii, hemoragii cutanate nu se
depisteaza. Parul si unghiile sunt friabile.
Mucoasele: Mucoasele sunt palide, hemoragii sau depuneri pe mucosae nu se depisteaza.
Tesutul adipos subcutanat: dezvoltat mediu, distrubuit uniform. La nivelul spatiului
Traube grosimiea plicii este 1 cm. Turgorul scazut. Induratii si edeme absente.

Sistemul muscular: dezvoltarea musculara slaba, tulburari de dezvoltare musculara nu se

depisteaza.

Sistemul osteo-articular:
- Capul in raport cu corpul.
- Forma cutiei toracice - cilindrica,fara semne de rahitism.
- Oasele sunt fara deformatii, fara dureri la palpare sau percutie.
- Articulatiile sunt fara modificari de configuratie, edem, hiperemie, crepitatie absente.
- Mobilitatea atât la miscari active cât si pasive nu este limitata. Dureri la palpatie nu se
determina.
-
Sistemul ganglionar limfatic: Ganglionii limfatici: occipitali, retroauriculari, periauriculari,
submaxilari, cervicali, sternocleidomastoideni, supraclaviculari, axilari, cubitali, inghinali,
poplitei nu se palpeaza.

Aparatul respirator:
Inspectia: Frecventa respiratiei: 30/minut
Ritmul: ritmica;
Tipul respiratiei: abdominala;
Respiratia nazala: libera;
 Vocea: ragusita;
Tusea la momentul examinarii: absenta;
Dispneea: absenta;
Palpatia: -- Cutia toracica: forma-cilindrica, ambele hemitorace participa in actul respirator
Freamatul vocal-se transmite simetric pe ambele arii pulmonare,intensitate normala;

Percutia topografica:
1. Limitele pulmonare Dreapta Stinga
apexiene
a) anterioare 3,5 cm superior de clavicula 3,5 cm superior de clavicula
b) posterioare Procesus spinosus C 7 Procesus spinosus C 7
2. Aria cimpului Krőnig 5,5 cm 5,5 cm
Limitele pulmonare Dreapta Stinga
inferioare dupa liniile
topografice clasice
a) parasternala Spatiul intercostal 6
b) medioclaviculara Coasta VII Coasta VII
c) axilara anterioara Coasta VIII Coasta VIII
d) axilara medie Coasta IX Coasta IX
e) axilara posterioara Coasta X Coasta X
f) scapulara Coasta XI Coasta XI
g) paravertebrala La nivelul apofizei spinoase La nivelul apofizei spinoase
a vertebrei Th XII a vertebrei Th XII
Mobilitatea limitei 3,5 cm 3,5 cm
pulmonare inferioare pe
linia axilara medie

- Nivelul apexului pulmonar anterior, posterior, latimea câmpurilor Kroenig, limita

pulmonara inferioara, linia parasternala, medioclaviculara, axilara anterioara, medie si
posterioara, linia scapulara, paravertebrala, excursia pulmonara;
- Percutia comparativa: caracterul sunetului percutor in zonele simetrice ale cutiei
toracice- clar;

Auscultatia: respiratia veziculara; raluri uscate (ronflante, sibilante), raluri umede buloase
mici, medii, mari, crepitatii, frecaturi pleurale – auscultativ nu se determina; Bronhofonia:
intensitate normala.
Aparatul cardiovascular:
Acuzele: nu prezinta
Inspectia
Vasele sanguine din regiunea gitului nu manifesta schimbari patologice. Lipseste dansul
carotidelor, turgescentei si dilatarii venelor jugulare. Lovirea apexului cordului de peretele
toracic anterior nu se vizualizeaza cu ochiul liber, regiunea precordiala nu este bombata,
pulsatii in alte regiuni nu s-au depistat.
Palparea
Socul apexian este localizat in spatiul intercostal IV, cu 1cm spre exterior de linia
medioclaviculara stinga. Suprafata socului apexian este de aproximativ 1 cm2, Amplitudine
joasa, slab, putin rezistent. Socul cardiac nu se palpeaza. Pulsatia epigastrala este prezenta, este
moderat pronuntata.
Percutia
1.Matitatea relativa a cordului :
- Limita dreapta - in spatiul intercostal III, cu 0,5 cm spre exterior de marginea dreapta a
sternului.
- Limita stinga - in spatiul intercostal IV cu 1 cm spre exterior de linia medioclaviculara
stinga
- Limita superioara - pe linia parasternala stinga la nivelul coastei a II-a

Configuratia inimii pe spatiile intercostale:

Spatiile intercostale Dreapta Stinga

I l. sternala dr. Cu 0,5 lat. de stern
II l. sternala dr. Cu 0,5 lat.de marg.st.a
sternului
III cu 0,5cm lat.de l. Cu 1cm lat.de marg.st. a
sternala. sternului

IV Cu 0,5 cm spre exterior Cu 1cm exterior de l.

de marginea dr. a medioclaviculara stinga
sternului
-------
V --------------

Auscultatia:
1. Focarul mitral(apexul cordului) - zgomotul I sonor,ritmic, suflu sistolic
2. Focarul aortal - zgomotul II – ritmic,sonor
3. Focarul pulmonar – zgomotul II-ritmic,sonor
4. Focarul tricuspidian - zg.I si zg.II sunt ritmice,sonore
5. Punctul Botkin-Erbah-zgomote nu se ausculta.
Nu se depisteaza dedublarea sau scindarea zgomotelor cardiace. Bataile cardiace sunt
ritmice cu o frecventa de 93 batai pe minut. Sufluri sistolice si diastolice, frotatii
pericardiace si pleuro-pericardiace, suflu cardiopulmonar sint absente.
Examinarea vaselor sangvine
La palparea arterelor carotide, radiale, femurale, poplitee, dorsale a piciorului am
identificat pulsatie de intensitate marita. Frecventa pulsului pe arterele radiale este de 93
pulsatii pe minut.
Pulsul este ritmic, presiune moderata, amplu frecventa lui corespunde cu contractiile
cordului. Valoarea tensiunii arteriale la ambele miini este de 90/60 mmHg.

Aparatul digestiv:
Inspectia cavitatii bucale: mucoasa este umeda curata, culoarea roz-pala fara fisuri ,ulceratii si
depuneri, istmul faringian –culoarea roz pala, absenta depunerilor, starea amigdalelor este
satisfacatoare, au o culoare roza, hipertrofie ori tumefiere, nu se atesta si alte modificari,
limba-culoarea este roz pala, umeda, curata fara depuneri, fara modificari de relief, starea
papilelor linguale corespunde normei - nu sunt atrofiate, amprenta dentara nu se determina,
ulceratii de asemenea, motilitatea limbii –tonus si miscari active normale,
Dintii – 6 V IV III 0 1 1 0 III IV V 6
6 V IV III 2 1 1 2 III IV V 6
-Inspectia abdomenului: forma si configuratia-obisnuite, modificari de volum-nu determinam,
tulburari circulatorii (circulatia colaterala) este absenta, diastaza muschilor drepti abdominali
nu se detecta, starea ombilicului-fara modificari patologice. Este prezenta o cicatrice pe linia
mediana a abdomentului superior de umbilic de 11 cm ( postinterventionala).
-Percutia abdomenului: La percutia abdomenului in locurile de proiectie a stomacului si
intestinului se determina sunet percutor timpanic. Lichid liber in cavitatea abdominala nu se
atesta. Proba de fluctuatie cu obstacol si fara obstacol este negativa.

Determinarea dimensiunilor ficatului dupa Kurlov :

Inspectia: Pulsatia in hipocondrul drep este absenta, in aceasta regiune proieminenta lipseste.
Percutia: Limitele ficatului si dimensiunile dupa Kurlov
Punctul 1 – limita superioara pe linia medioclaviculara dreapte – la nivelul marginii
superioara a coastei V
Punctul 2 - limita inferioara pe linia medioclaviculara dreapta – cu 2 cm sub marginea
rebordului costal drept.
Punctul 3 – limita superioara pe linia mediana anterioara,care se determina prin trasarea unei
orizontale pina la traversarea liniei mediane anterioare, acest punct este considerat limita
superioara a ficatului
Punctul 4 – limita inferioara pe linia mediana anterioara – cu 2,5 cm mai jos de apofiza
xifoida
Punctul 5– limita stinga pe arcul rebordului costal sting – la nivelul spatiului VII intercostal.
Dimensiunile pe linia medioclaviculara stinga ( M1 – M2)- 10 cm
Dimensiunile pe linia mediana anterioara (M3– M4) – 7 cm
Dimensiunile pe arcul costal sting(M3 – M5) – 6 cm
Simptomul Mendel este negativ;
Palparea profunda a abdomenului dupa metoda Obraztov-Strajesko:
Colonul sigmoidian- localizat in regiunea iliaca stinga (la limita dintre 1/3 medie si
laterala a linie ombilico-iliace, avind o orientare oblica). Consistenta este densa, suprafata este
neteda, este mobil, indolor la palpare, diametrul este de 3 cm, avind forma de cilindru.
Fenomenul de garguiment lipseste.
Cecul- localizat in regiunea iliaca dreapte la limita dintre 1/3 medie si externa a linie
ombilicoiliace drepte, cu orientare oblica din drreapta spre stinga. Forma este de cilindru
moderat incordat cu diametru de 2,5 cm, in jos se largeste in forma de para. Consistenia este
densa, suprafata neteda, este mobil si indolor la palpare. La palparea cecului se depisteaza
fenomenul de garguiment.
Ileonul (unghiul ileo-cecal) – localizat in regiiunea iliaca dreapti la limita dintre 1/3
externa dreapta si linia 1/3 medie a liniei bispinarum, segmentul terminal al ilionului avind o
orientare de jos in sus, de la stinga spre dreapta. Segmentul terminal al ileonului se palpeaza in
forma unui cilindru cu diametrul de 1 cm, cosistenta moale, suprafata neteda, este mobil
,indolor. Fenomenul de garguiment pozitiv la glisare.
Apendicele vermiform nu se palpeaza.
Colonul transversal- localizat cu 2 cm mai jos de marginea inferioara a stomacului se
palpeaza in forma de cilindru cu diametrul 2 cm. Consistenta – duritate moderata, suprafata –
neteda, este mobil si indolor. Fenomenul de garguiment lipseste.
Colonul ascendent si descendent
Se palpeaza in forma de cilindru cu diametrul de 2 cm. Consistenta- duritate moderata,
suprafata- neteda, este mobil si indolor la palpare. In ambele cazuri fenomenul de garguiment
lipseste.
palparea ficatului
–limita inferiara a ficatului + 2cm sub rebordul costal.
--semnele Lepen, Ortner, Murphi, Mussi, Boas,sunt negative, punctul Kehr-durere nu se
atesta, palparea stomacului –nu este dureroasa, palparea splinei-splinaabsenta , ganglionilor
limfatici mezenteriali-de asemenea nu se atesta palpator, palparea pancreasului denota semnele
Grott,Meyo-Robson-negative, punctele dureroase Dejardin-la palpare nu se determina durere,
semnul Shetkin-Blumberg este negtiv, Rowsing-negativ
Auscultatia:
Auscultativ se determina garguimentul ce reflecta peristaltismul intestinal la nivelul cecului si
pilorului.Frotatia pleurala este absenta, intensitatea peristaltismului corespunde normei
 Starea anusului: fisuri, prurit, prolaps anal-nu se atesta
 Masele fecale: culoarea, mirosul, consistenta-obisnuite, modificarile patologice-
absente

Aparatul reno-urinar:
: Edeme pe fata si periorbital lipsesc. La inspectia regiunii lombare edem, eritem nu se
determina. Palpator - la palparea bimanuala a rinichilor se palpeaza polii inferiori. Percutor –
simptomul de topotament ( Jordani ) negativ bilateral. Auscultativ sufluri pe rinichi nu se
determina. Mictiuni libere, nedureroase. Organele genitale externe in norma.

Sistemul nervos:
Acuze: cefalee periodica
Constiinta este clara,dispozitia echilibrata. Somnul este linistit, nu se trezeste din somn
noaptea, adoarme repede. Miscari involuntare nu sunt prezente. Sensibilitatea tactila si
dureroasa este bine dezvoltata. Este orientat in timp si spatiu,vorbirea este clara. Reflexul
fotomotor direct si consensual sunt normale.
Organele sensitive: vaz, auz, olfactiv, gustativ-nu prezinta modificari patologice.
Sistemul endocrin: Dereglari de crestere nu se determina. Tesutul adipos dispus
uniform. Glanda tiroida vizual si palpator nu se determina.
Palpare
Glanda tiroida nu e marita. Suprafata neteda, consistenta moale. Nu sunt noduli.
Auscultatie
Deasupra glandei tiroide nu se ausculta zgomote, sufluri.

IV. Diagnosticul prezumtiv

In baza:
Acuzelor: paliditatea tegumentelor si a mucoaselor; slabiciune generala, pofta de mincare
redusa, somnolenta, apatie, vertij, dispnee la effort fizic.
Istoricul actualei boli - Copilul se afla la evidenta medicului hematolog de la virsta
frageda (1,5 luni). La virsta de 2 luni in urma efectuarii vaccinului, copilul a suferit o
criza hemolitica grava consecutiv careea a nimerit in sectia de terapie intensiva cu Hb 30
mg/dl. Diagnosticul a fost confirmat la laboratorul “Synevo” unde a fost efectuata
electroforeza hemoglobinei si s-a depistat hemoglobina fetala 16% (Norma <2%). De
atunci se interna periodic la 4 saptamini pentru tratament substitutional cu concentrat
eritrocitar. In luna noiembrie 2017 a suferit interventie de splenectomie, dupa care starea
pacientului s-a ameliorat putin, avind in vedere ca de atunci se interneaza o data la 6
saptamini pentru examinare si tratament substitutional.
Anamnezei vietii
Examen obiectiv: Tegumentele foarte palide cu nuanta de sur, curate, uscate, subictericitatea
sclerelor. Mucoasele sunt palide. Parul si unghiile sunt friabile. Bataile inimii clare, ritmice,
suflu sistolic la apex, Ficatul +2,0 cm, Splina absenta.
Se stabileste diagnosticul prezumtiv de: Anemie hemolitica ereditara, forma majora, crize
hemolitice frecvente, stare dupa slenectomie.

V. Planul de investigatii suplimentare ale bolnavului (dupa protocol)

Investigatii pentru confirmarea βT (investigatii obligatorii):
• Analiza generala a singelui periferic cu estimarea nr. de reticulocite si de trombocite, si
morfologia eritrocitelor.
• Analiza urinei la urobilina
• Bilirubina generala si fractiile ei
• Determinarea ALT si AST
• Proba cu timol
• Feritina, Fe seric.
Investigatii recomandabile:
• Analiza generala a urinei
• Ureea, creatinina, glucoza in singe
• Coagulograma
• Grupul sanguin dupa sistemul ABO, Rhezus, Kell si fenotiparea la alte antigene
eritrocitare, in cazurile cu indicatii pentru hemotransfuzie
• Determinarea ionilor de K, Na, Ca
Investigatii suplimentare speciale (pentru medicii hematologi):
• Diametrul mediu eritrocitar, curba Price-Jones
• Electroforeza hemoglobinei
• Determinarea calitativa si cantitativa a fermentilor eritrocitari
• Punctia maduvei osoase
• Trepanobiopsia maduvei oaselor (la necesitate)
• Testul antiglobulinic indirect si direct
• Testul Ham (la necesitate)
• Analiza urinei la hemosiderina (la necesitate)

VI. Rezultatele investigatiilor paraclinice - din datele cartelei de spitalizare.

1. Hemoleucograma: 26.02.18

Parametrul Norma (SI) 26.02.18

Hemoglobina 130-160 g/l 70
Eritrocite 4,0 - 5,0 *10**12 /l 2,1
Indice cromatic 0,85-1,05 0,87

Leucocite 4,0 - 9,0 *10**9 /l 28,2

Neutrofile 1-6% 7
nesegmentate
Neutrofile segmentate 47-72% 45
Eosinofile 0,5-5% 5
Limfocite 19-37% 41
Monocite 3-11% 2
VSH 2-10 mm/h 8
Trombocitele 180-320,0 405,0

Observam: Scaderea nivelului de Hb 70 g/l, eritrocitopenie 2,1x10**12/l, leucocitoza

28,2x10**9/l si trombocitoza 405,0.

2. Analiza generala a urinei 26.02.18:

Cantitatea - 220 ml
Culoarea - galbena
Denistatea relativa – 1020
Glucoza – neg
Reactia – acida
Transparenta – transparenta
Proteine – negativ
Corpi cetonici – negativ
Epiteliu – plat 0-1 cm
Epiteliu – urotelial 0-1 cm
Mucozitati prezente
Saruri: urati moderat.

3. Examen coprologic(microscopic) 26.02.18

Fibre musculare: Fara striatie- moderat
Grasime neutra: Putin
Celuloza digerabile: Putin
Protozoare: Negativ

4. Analiza biochimica 26.02.18

Ureea: 4,7 mmol/l (norma 2,1-7,1)
Creatinina: 48 mcmol/l (norma 53-115)
Bilirubina totala: 20,6 mcmol/l (norma 1-17)
Bilirubina conjugata: 6,4 mcmol/l (norma 1-5,1)
Bilirubina libera: 14,2 mcmol/l
Proba cu timol: 4,8 unitati (norma 0-4)
ALAT: 25 unitati (norma 1-49)
ASAT: 52 unitati (norma 1-46)
B-lipoproteide: 44 unitati (norma 35-55)
Fier seric: 30 mcmol/l (norma 8,9-30)

Concluzie: Bilirubinemie Bilirubina totala: 20,6 mcmol/l (norma 1-17), Bilirubina conjugata:
6,4 mcmol/l (norma 1-5,1), Bilirubina libera: 14,2 mcmol/l, Intoxicatie usoara: Proba cu timol:
4,8 unitati (norma 0-4), Afectare hepatica: ASAT 52 unitati (norma 1-46), B-lipoproteidemie:
B-lipoproteide: 44 unitati (norma 35-55), Fier seric la limita de sus: Fier seric: 30 mcmol/l
(norma 8,9-30).

5. Ultrasonografia organelor abdominale + rinichii 26.02.18

Ficatul: LD 112mm, Lst 112mm, V.porta 6 mm, conturul regulat, parenchimul omogen,
ecogenitatea crescuta.
Vezica biliara: 68x20, inflexiune la git.
In abdomen multe gaze.
Pancreasul: contur neregulat, parenchim omogen, ecogenitate medie.
Splina: absenta
Rinichii: drept: 96x36; sting:95x37. Parenchimul: drept 12 mm, sting 12 mm, contur clar.
Bazinetele nu sunt dilatate
Vezica urinara goala
Lichid liber in cavitatea abdominala nu se vizualizeaza.

VII. Consultatiile specialistilor (dupa protocol la fiecare 24 luni) cardiolog, endocrinolog,

gastroenterolog.

VIII. Diagnosticul diferential-

Diagnosticul diferential al βTalasemiei se face fata de alte patologii ce evolueaza cu icter, dupa
care urmeaza a doua etapa: - de diagnostic al tipului de anemie hemolitica.
I etapa:
• Patologiile care evolueaza cu icter (icter parenchimatos, icter mecanic, bilirubinopatiile)
 La pacientii cu icter parenchimatos, icter mecanic, in bilirubinopatii -continutul
hemoglobinei,
numarul de eritrocite si reticulocite sunt in norma.
 Prezenta anemiei insotite de reticulocitoza permite de a constata caracterul hemolitic al
icterului.

II etapa: Diagnosticul tipului anemiei hemolitice

1. Anemiile hemolitice ereditare (membranopatii, enzimopatii, hemoglobinopatii)
Aparitia simptomelor de hemoliza in copilarie, anamneza eredo-colaterala pozitiva, prezenta
splenomegaliei, dereglarilor de crestere a oaselor permite de a suspecta una din anemiile
hemolitice ereditare.
•Diagnosticul diferential al anemiilor hemolitice ereditare prin dereglarea structurii membrane
eritrocitelor (membranopatii) si dereglarea sintezei sau structurii anselor peptidice ale globinei
(hemoglobinopatii) se bazeaza pe studierea schimbarilor caracteristice ale morfologiei
eritrocitelor.
 Talasemia (dereglari de sinteza a lanturilor peptidice ale globinei) se caracterizeaza
prin eritrocite hipocrome, majoritatea din ele cu un punct hemoglobinizat in centru din
care cauza sunt numite „in tinta”. In punctatul medular este marit procentul de
sideroblasti. Electroforeza hemoglobinei confirma diagnosticul si forma (α, β etc.)
talasemiei.
 Anemia hemolitica ereditara microsferocitara. Depistarea a peste 25 % de
microsferocite cu diametrul mediu mai mic de 7 μ pe frotiul sângelui periferic confirma
diagnosticul.
 Anemia hemolitica ereditara ovalocitara. Diametrul mediu eritrocitar de 6,5 μ este
diametrul diagnostic. Prezenta eritrocitelor ovalocitare care constituie mai mult de 25
% din toate eritrocitele, confirma diagnosticul.
 Anemia drepanocitara (siclemia) cu dereglari ale structurii anselor peptidice ale
globinei se caracterizeaza prin forma drepanocitara (forma de secera, fus, cap de
sageata) a eritrocitelor care se depisteaza prin proba cu metabisulfit de sodiu sau in
conditii de hipoxie dupa aplicarea garoului la baza degetului pina la starea cianozei, din
care se colecteaza sângele pentru a pregati frotiul.
 Anemia hemolitica cauzata de deficitul enzimei glucozo-6-fosfatdehidrogenaza face
parte din grupul enzimopatiilor ereditare si prezinta cel mai mare interes practic.
Particularitatea acestei anemii consta in distructia intravasculara a eritrocitelor, lucru
manifest prin hemoglobinemie, hemoglobinurie, hemosiderinurie. Maladia se manifesta
prin crize hemolitice provocate de unele medicamente cu proprietati de oxidant.
Diagnosticul definitiv se confirma prin metoda biochimica de determinare a activitatii
enzimei.
Diagnosticul clinic definitiv (conform clasificatiilor curente, CIM X):
In baza:
Acuzelor: paliditatea tegumentelor si a mucoaselor; slabiciune generala, pofta de mincare
redusa, somnolenta, apatie, vertij, dispnee la effort fizic.
Istoricul actualei boli - Copilul se afla la evidenta medicului hematolog de la virsta
frageda (1,5 luni). La virsta de 2 luni in urma efectuarii vaccinului, copilul a suferit o
criza hemolitica grava consecutive careea a nimerit in sectia de terapie intensiva cu Hb 30
mg/dl. Diagnosticul a fost confirmat la laboratorul “Synevo” unde a fost efectuata
electroforeza hemoglobinei si s-a depistat hemoglobina fetala 16% (Norma <2%). De
atunci se interna periodic la 4 saptamini pentru tratament substitutional cu concentrat
eritrocitar. In luna noiembrie 2017 a suferit interventie de splenectomie, dupa care starea
pacientului s-a ameliorat putin, avind in vedere ca de atunci se interneaza o data la 6
saptamini pentru examinare si tratament substitutional.
Anamnezei vietii
Examen obiectiv: Tegumentele foarte palide cu nuanta de sur, curate, uscate, subictericitatea
sclerelor. Mucoasele sunt palide. Parul si unghiile sunt friabile. Bataile inimii clare, ritmice,
suflu systolic la apex, Ficatul +1,5-2,0 cm, Splina absenta.
Investigatiilor paraclinice: Scaderea nivelului de Hb 70 g/l, eritrocitopenie 2,1x10**12/l,
leucocitoza 28,2x10**9/l si trombocitoza 405,0.
Bilirubinemie Bilirubina totala: 20,6 mcmol/l (norma 1-17), Bilirubina conjugata: 6,4 mcmol/l
(norma 1-5,1), Bilirubina libera: 14,2 mcmol/l, Intoxicatie usoara: Proba cu timol: 4,8 unitati
(norma 0-4), Afectare hepatica: ASAT 52 unitati (norma 1-46), B-lipoproteidemie: B-
lipoproteide: 44 unitati (norma 35-55), Fier seric usor crescut: Fier seric: 30,5 mcmol/l (norma
8,9-30)
La USG: Ficatul: LD 112mm, Lst 112mm, V.porta 6 mm, conturul regulat, parenchimul
omogen, ecogenitatea crescuta.
Vezica biliara: 68x20, inflexiune la git.
In abdomen multe gaze.
Pancreasul: contur neregulat, parenchim omogen, ecogenitate medie.
Splina: absenta

Stabilim diagnosticul:
Diagnosticul principal: B-talasemie, forma majora, criza hemolitica grava, stare dupa
slenectomie.
Complicatii ale patologiei de baza: Hemosideroza organelor interne
Patologii concomitente nu se atesta.

IX. Etiologia si patogenia bolii- β- talasemia reprezinta o maladie, determinata de diferite

mecanisme genetice si care se exprima prin blocarea sintezei lanturilor β si ramânerea in exces
a lanturilor partenere α care se precipita ca incluziuni intraeritrocitare (corpusculi Fessas).
Aceste incluziuni intraeritrocitare se depisteaza in nucleul si citoplasma eritrocariocitelor in
maduva oaselor fara a atinge stadiul de reticulocit. De asemenea, incluziunile eritrocitare
provoaca schimbari si la nivelul membranei eritrocitelor care au ca urmare cresterea
permeabilitatii ei pentru ionii de Na+ si pierderea ATP. Aceste modificari de membrana sunt si
mai mult accentuate la nivelul circulatiei splenice, unde incluziunile unor eritrocite sunt
retinute si eritrocitele astfel ‘’deteriorate’’sunt redate in circulatie. Acesta este un mecanism
principal ce sta la baza scurtarii duratei de viata a eritrocitelor si a hemolizei cronice. La
pacientii cu talasemie nu se va sintetiza cantitatea necesara de globina si, prin urmare, nu se va
forma cantitatea suficienta de hemoglobina si eritrocitele vor fi hipocrome. Patogenia
talasemiei este determinata de sinteza insuficienta a unuia din lanturile α sau β ale
hemoglobinei, iar momentul de compensare il reprezinta sinteza in exces a ansei omoloage a
hemoglobinei. Este stabilita corelarea dintre intensitatea manifestarilor clinice si valoarea
modificarii raportului dintre α si β anse. Ansele hemoglobinice modificate sunt labile si
instabile la fenomenele de denaturare. Reducerea si agregarea anselor pe membrana eritrocitara
duce la liza ultimei. Acest proces este insotit de reducerea cu peroxizi a lipidelor si proteinelor
membranei eritrocitare, de formarea radicalilor activi liberi de oxigen. Ambele procese
provoaca distrugerea eritrocitului.
Date epidemiologice: Conform datelor literaturii, β-talasemiile sunt raspândite neomogen pe
Glob. Ele se intâlnesc mai frecvent in tarile mediteraneene, in Orientul Mijlociu, in Asia de
Sud si de Sud-Est. In Republica Moldova talasemia se intâlneste la persoanele de nationalitate
gagauza si bulgara, insa cu o incidenta joasa. Cea mai frecventa forma de talasemie este β-
talasemia.

X. Tratamentul pacientului

Transfuzie de concentrate eritrocitar A(II)Rh+ 10ml/kg/corp pe data de 26.02.18 (220ml) si pe

28.02.18 (220ml).
Cholodexan 150 mg (1 capsula o data in zi, seara inainte de culcare). (Hepatoprotector. Acidul
ursodeoxicholic protejeaza celulele hepatice de factorii nocivi si stabilizeaza structura lor,
incorporandu-se in membrana hepatocitelor. Inhiba absorbtia acizilor biliari lipofili in
intestin. Induce formarea bilei, bogata in bicarbonati – ca urmare se inregistreaza cresterea
pasajului bilei, ce conduce la stimularea eliminarii acizilor biliari toxici prin intestin. Prin
inlocuirea acizilor biliari nepolari, formeaza micele mixte netoxice).

Pentr tratament cu Diferoxamina pacientul inca nu are indicatii, deoarece niveul ferului seric
se mentine in lmitele normei (30mcml/l) si inca nu a deposit virsta de 6 ani.
XI. Zilnicul de evidenta a bolnavului
27.02.18
Temperatura 36,4 C’, Pulsul 92/min, Frecventa respiratory 20/minut.
Starea generala a copilului este de gravitate medie, pozitia active, maninca mai bine. A
suportat transfuzia bine. Tegumentele palide cu nuanta de sur, curate, mucoasele roz pale,
fara depuneri. Istmul faringian este curat. In plamini respiratie aspra, raluri absente. Bataile
cardiace ritmice, clare, suflu systolic la apex. Abdomen moale, indolor. Ficatul +2cm. Scaun
oformat, diureza in norma.

28.02.18
Temperatura 36,9 C’, Pulsul 94/min, Frecventa respiratorie 22/minut.
Starea generala a copilului este de gravitate medie, pozitia activa, are pofta de
mincare. Tegumentele palide cu nuanta de sur, curate, mucoasele roz pale, fara depuneri.
Istmul faringian este curat. In plamini respiratie aspra, raluri absente. Bataile cardiace
ritmice, clare, suflu systolic la apex. Abdomen moale, indolor. Ficatul +2cm. Scaun oformat,
diureza in norma.

XII. monitorizare a termometriei:

25.02.18- t 36,9 C
26.02.18- t 36,6 C
27.02.18- t-36,4 C
28.02.18- t- 36,5 C

XIII. Prognosticul. Nefavorabil

XIV. Epicriza.
Planul de scriere a unei epicrize:
Numele, Prenumele copilului: Topala Maxim
Data nasteri: 01.12.2011
Vârsta: 6 ani
Domiciliul legal Oras/mun/raion/localitatea: r. Cahul, s. Frumusica
Ocupatia: prescolar
Data si ora spitalizarii: 25.02.2018, ora 09:15
Data externarii 01.03.2018
Zile pat spitalizate 4 zile
Trimis de: Medicul de familie din sat.
Diagnosticul de trimitere: B-talasemie, forma majora, crize hemolitice frecvente
Diagnostic la internare: B-talasemie, forma majora, criza hemolitica grava
Datele clinico-paraclinice (includ rezultatele investigatiilor efectuate pe parcursul spitalizarii);
6. Hemoleucograma: 26.02.18

Parametrul Norma (SI) 26.02.18

Hemoglobina 130-160 g/l 70
Eritrocite 4,0 - 5,0 *10**12 /l 2,1
Indice cromatic 0,85-1,05 0,87

Leucocite 4,0 - 9,0 *10**9 /l 28,2

Neutrofile 1-6% 7
nesegmentate
Neutrofile segmentate 47-72% 45
Eosinofile 0,5-5% 5
Limfocite 19-37% 41
Monocite 3-11% 2
VSH 2-10 mm/h 8
Trombocitele 180-320,0 405,0
Observam: Scaderea nivelului de Hb 70 g/l, eritrocitopenie 2,1x10**12/l, leucocitoza
28,2x10**9/l si trombocitoza 405,0.

7. Analiza generala a urinei 26.02.18:

Cantitatea - 220 ml
Culoarea - galbena
Denistatea relativa – 1020
Glucoza – neg
Reactia – acida
Transparenta – transparenta
Proteine – negativ
Corpi cetonici – negativ
Epiteliu – plat 0-1 cm
Epiteliu – urotelial 0-1 cm
Mucozitati prezente
Saruri: urati moderat.

8. Examen coprologic(microscopic) 26.02.18

Fibre musculare: Fara striatie- moderat
Grasime neutra: Putin
Celuloza digerabile: Putin
Protozoare: Negativ

9. Analiza biochimica 26.02.18

Ureea: 4,7 mmol/l (norma 2,1-7,1)
Creatinina: 48 mcmol/l (norma 53-115)
Bilirubina totala: 20,6 mcmol/l (norma 1-17)
Bilirubina conjugata: 6,4 mcmol/l (norma 1-5,1)
Bilirubina libera: 14,2 mcmol/l
Proba cu timol: 4,8 unitati (norma 0-4)
ALAT: 25 unitati (norma 1-49)
ASAT: 52 unitati (norma 1-46)
B-lipoproteide: 44 unitati (norma 35-55)
Fier seric: 30 mcmol/l (norma 8,9-30)

Concluzie: Bilirubinemie Bilirubina totala: 20,6 mcmol/l (norma 1-17), Bilirubina conjugata:
6,4 mcmol/l (norma 1-5,1), Bilirubina libera: 14,2 mcmol/l, Intoxicatie usoara: Proba cu timol:
4,8 unitati (norma 0-4), Afectare hepatica: ASAT 52 unitati (norma 1-46), B-lipoproteidemie:
B-lipoproteide: 44 unitati (norma 35-55), Fier seric la limita de sus: Fier seric: 30 mcmol/l
(norma 8,9-30)

10. Ultrasonografia organelor abdominale + rinichii 26.02.18

Ficatul: LD 112mm, Lst 112mm, V.porta 6 mm, conturul regulat, parenchimul omogen,
ecogenitatea crescuta.
Vezica biliara: 68x20, inflexiune la git.
In abdomen multe gaze.
Pancreasul: contur neregulat, parenchim omogen, ecogenitate medie.
Splina: absenta
Rinichii: drept: 96x36; sting:95x37. Parenchimul: drept 12 mm, sting 12 mm, contur clar.
Bazinetele nu sunt dilatate
Vezica urinara goala
Lichid liber in cavitatea abdominala nu se vizualizeaza.
Diagnosticul clinic;
In baza:
Acuzelor: paliditatea tegumentelor si a mucoaselor; slabiciune generala, pofta de mincare
redusa, somnolenta, apatie, vertij, dispnee la effort fizic.
Istoricul actualei boli - Copilul se afla la evidenta medicului hematolog de la virsta
frageda (1,5 luni). La virsta de 2 luni in urma efectuarii vaccinului, copilul a suferit o
criza hemolitica grava consecutive careea a nimerit in sectia de terapie intensiva cu Hb 30
mg/dl. Diagnosticul a fost confirmat la laboratorul “Synevo” unde a fost efectuata
electroforeza hemoglobinei si s-a depistat hemoglobina fetala 16% (Norma <2%). De
atunci se interna periodic la 4 saptamini pentru tratament substitutional cu concentrat
eritrocitar. In luna noiembrie 2017 a suferit interventie de splenectomie, dupa care starea
pacientului s-a ameliorat putin, avind in vedere ca de atunci se interneaza o data la 6
saptamini pentru examinare si tratament substitutional.
Anamnezei vietii
Examen obiectiv: Tegumentele foarte palide cu nuanta de sur, curate, uscate, subictericitatea
sclerelor. Mucoasele sunt palide. Parul si unghiile sunt friabile. Bataile inimii clare, ritmice,
suflu systolic la apex, Ficatul +2,0 cm, Splina absenta.
Investigatiilor paraclinice: Scaderea nivelului de Hb 70 g/l, eritrocitopenie 2,1x10**12/l,
leucocitoza 28,2x10**9/l si trombocitoza 405,0.
Bilirubinemie Bilirubina totala: 20,6 mcmol/l (norma 1-17), Bilirubina conjugata: 6,4 mcmol/l
(norma 1-5,1), Bilirubina libera: 14,2 mcmol/l, Intoxicatie usoara: Proba cu timol: 4,8 unitati
(norma 0-4), Afectare hepatica: ASAT 52 unitati (norma 1-46), B-lipoproteidemie: B-
lipoproteide: 44 unitati (norma 35-55), Fier seric la limita de sus: Fier seric: 30 mcmol/l
(norma 8,9-30)
La USG: Ficatul: LD 112mm, Lst 112mm, V.porta 6 mm, conturul regulat, parenchimul
omogen, ecogenitatea crescuta.
Vezica biliara: 68x20, inflexiune la git.
In abdomen multe gaze.
Pancreasul: contur neregulat, parenchim omogen, ecogenitate medie.
Splina: absenta

Stabilim diagnosticul:
Diagnosticul principal: B-talasemie, forma majora, criza hemolitica grava, stare dupa
splenectomie.
Complicatii ale patologiei de baza: Hemosideroza organelor interne
Patologii concomitente nu se atesta.
Tratamentul urmat; Transfuzie de concentrate eritrocitar A(II)Rh+ 10ml/kg/corp pe data de
26.02.18 (220ml) si pe 28.02.18 (220ml)
Cholodexan 150 mg (1 capsula o data in zi, seara inainte de culcare).
Dinamica starii generale a copilului; Starea generala a copilului in dinamica se amelioreaza,
tegumentele si mucoasele au capatat nuanta roz-pala, pacientul a devenit mai activ, mai vesel,
pofta de mincare s-a imbunatatit.
Particularitatile evolutiei bolii; Boala are evolutie nefavorabila, cu crize hemolitice grave,
frecvente.
Copilul este externat la a 5 zi de la internare, starea generala la externare
este relative satisfacatoare;
Recomadari. Pacientul trebuie sa aiba o alimentatie diversificata,
bogata in vitamie si microelemente, sa duca un mod de viata cit mai
obisnuit posibil, sa ia preparate hepatoprotectoare in continuare, periodic
sa monitorizeze indicii hematologici si la fiecare 6 saptamini sa se
prezinte pentru examinare si tratament substitutional.

XV. Bibliografie

PEDIATRIE sub redactia prof. Universitar Nineli Revenco.

Protocol clinic national pentru β-Talasemie la copil
Manual de PUERICULTURA si PEDIATRIE (Trifan N. Nicolae)
Manual DEZVOLTAREA COPILULUI si Conduita In Maladiile Nutritionale (Alexandru
Voloc/ Valentin Turea)

Manual Alimentatia rationala si dietetica a copiilor ( Redactor stiintific dr.st.med. Ana

Vasilachi)

https://ghr.nlm.nih.gov/ (Genetics Home Reference)

https://rarediseases.org