Ferma de Melci Pentru Incepatori PDF

Ferma de Melci pentru Incepatori
CUPRINS :
1. Introducere.................................................................................................. 2
2. Varietati de Melci.........................................................................................3
3. Imperecherea si depunerea de oua............................................................ 7
4. Cresterea Melcilor....................................................................................... 10
5. Cresterea melcilor in ferme......................................................................... 11
6. Cresterea melcilor in tarcuri si imprejmuiri.................................................. 13
7. Alte metode de crestere a melcilor..............................................................15
8. Canibalism.................................................................................................. 19
9. Adunarea melcilor....................................................................................... 19
10. Hranirea...................................................................................................... 20
11. Boli si daunatori.......................................................................................... 22
12. Densitatea populatiei...................................................................................23
13. Transportul melcilor.....................................................................................23
14. Transformarea melcilor in escargot.............................................................24
15. Compozitia nutritiva a melcilor cruzi............................................................25
16. Alegerea speciei de melci pentru a fi cultivata............................................ 26
17. Planul de productie al unei ferme de melci realizata pe suprafata de 1 ha.28
18. Cum construiesc o ferma pt. crescut melci................................................. 34
19. Plan de afaceri............................................................................................ 41
20. Informatii aditionale privind realizarea unei Ferme de crestere a melcilor..43
Copyright www.ebooks-onlineinfo.com 1
1. Introducere
Din 2006, se da liber la importuri de melci si pui de balta in UE.
Gurmanzii din intreaga Europa se vor putea delecta cu noi sortimente

de picioare de pui de balta si melci de anul viitor cand se vor putea importa in
tarile Uniunii Europene delicatesele arhicunoscute ale bucatariei franceze.
Noile reguli comunitare privind igiena si siguranta alimentatiei publice

vor permite tarilor non-UE sa obtina certificate sanitare prin care
comercializarea este permisa in blocul celor 25 de natiuni.
Cererea foarte mare in Europa pentru astfel de produse alimentare

vine ca o veste buna pentru Albania, Egipt si Indonezia tari cunoscute pentru
sortimentele bogate.
"In linii mari, va fi mult mai usor la vama" a declarat un oficial al

Comisiei Europene care a subliniat ca prin aceasta masura se va tine o
evidenta mult mai stricta a igienei si sigurantei.
Importurile de melci in UE sub incidenta noii legislatii vor demara din 1

ianuarie 2006.
Sursa: Reuters
2. Varietati de Melci
Melcul comestibil are lungimea de la 1 mm pana la 312 mm, asa cum

este gigantul melc african. Escargot se refera de obicei la specia Helix
pomatia sau la Helix aspersa, chiar daca se mananca si alte specii.
Achatina fulica, gigantul melc african, este taiat, conservat si servit catre
consumatori drept escargot. Termeni precum "melci de gradina" sau "melci
maro" nu au semnificatie mare avand in vedere ca se refera la multe tipuri de
melci, uneori insemnand Helix aspersa.
Helix aspersa-Muller este deasemenea cunoscut sub numele de "petit

gris" in Franta ("micul melc gri") sau "escargot chagrine" sau ''La Zigrinata''.
Cochilia unui melc adult are 4 sau 5 spirale si masoara 30-45 mm. Se poate
gasi de pe tarmurile Mediteranei pana pe coasta Spaniei si a Frantei. Gasit si
in multe insule britanice unde romanii l-au adus in primul secol AD (Unele
referinte sustin ca provine din Epoca Bronzului). In anii 1800 francezii l-au
adus in California unde a devenit un adevarat daunator. A fost introdus chiar
inante de 1850 in alte tari ca Africa de Sud, Noua Zeelanda, Mexic si
Argentina. Helix aspersa are o durata de exploatare intre 2 si 5 ani. Aceasta
specie se adapteaza foarte repede la diferite climate si conditii. Helix Pomatia
este cunoscut sub numele de "melcul roman", "melcul mar", "melcul selenar"
sau in Franta "esgargot de Bourgogne". Intalnit in mare parte in Europa, se
gaseste in munti impaduriti si vai pana la 2000 m altitudine si in gradini sau
podgorii. E posibil ca romanii sa il fi adus in Marea Britanie pe cand imigrantii
italieni l-au adus in USA in Michigan si in Wisconsin. Multi prefera Helix
Pomatia in locul melcului Helix aspersa datorita gustului si marimii sale,
cunoscut drept "escargot par excellence".
Otala lactea sau Helix Lactea este uneori numit "melcul podgoriilor"
sau "melcul de lapte" sau chiar "melcul spaniol". Cochilia este alba cu benzi
spiralate rosii-maronii si masoara aproape 26-35 mm in diametru. Multi cred
ca e mai gustos ca Helix aspersa.
Iberus alonensis - melcul spaniol "Cabretes" sau "xona-fina" masoara

30mm.
Cepae nemoralis - Helix nemoralis - melcul de padure masoara 25

mm. Gasit in Europa Centrala si in multe state din SUA de la Massachusetts
pana in California si din Tennessee pana in Canada. Habitatul trece de la
padure la dune. Mananca tesuturi de plante moarte, dar ii plac si urzicile si
pintenii cocosului, dar si viermi sau chiar melci morti.
Cepae hortensis sau Helix hortensis - melcul de gradina masoara 20

mm si are dungi inchise. Nativ din centrul si Nordul Europei. Introdus in
Maine, Massachusetts si New Hampshire, in timpurile coloniale neputandu-se
adapta. Habitatul lui variaza la fel ca si Cepae nemoralis, dar Cepae hortensis
este gasit in locuri mai reci si mai umede ca nemoralisul. Marimea lor mica si
opinia unora cum ca melcii cu cochilii dungate nu sunt atat de buni ii fac sa nu
fie foarte populari.
Otala punctata numit si "vaqueta" in unele parti ale Spaniei, masoara

aproape 35mm.
Otala vermiculata sau Eubania masoara 25 mm. Se gaseste in tarile

mediteraneene, fiind introdus in Louisiana si Texas.
Helix uncomm numit "escargot turc" masora 45mm, fiind intalnit in

Italia, Iugoslavia si Crimeea, Turcia si in jurul Marii Negre.
Helix adanensis vine din Turcia.
Helix aperta masoara 25 mm, carnea sa gasindu-se la un pret foarte

ridicat. Se gaseste in Franta, Italia si tarile mediteraneene, stabilindu-se chiar
in California si Louisiana. Cunoscut sub denumirea de "melcul vizuina", e
gasit la suprafata doar in timpul ploilor. In vreme calda el intra 7-15 cm sub
pamant si devine inactiv pana la o noua ploaie.
Theba pisana sau "cargol avellanene" masora 20 mm si traieste in

zone uscate, in locuri insorite, mai ales in apropierea marii. Gasit in Sicilia, s-a
raspandit in mai multe tari europene, inclusiv Anglia. Acest melc este un
daunator de gradina , "melcul alb" pe care California l-a starpit cu aruncatoare
de flacari arzand suprafete intregi. In numar mare (3000 de melci) pot distruge
o gradina in 24 ore si o recolta in cateva nopti.
Sphincterochila candidisima masoara 20 mm.
Achatina fulica - unul din melcii giganti din Africa, creste pana la 326
mm. Este originar din Sudul Saharei din Africa de Est. A fost in mod constient
introdus in India in 1847. A fost un esec stabilirea lui in Japonia in 1925. A fost
transportat din intamplare catre alte locatii fiind eliberat din neatentie in
California dupa al doilea razboi mondial in Hawaii si mai apoi in Florida si in
Miami, in anii 1970. In multe locuri este un serios daunator cauzand pagube
recoltei. Deasemenea, datorita marimii materiile sale fecale creaza mari
neplaceri. In majoritatea tarilor importul si cresterea acestui melc sunt strict
interzise prin lege si in functie de legislatia tarii se pedepseste cu inchisoarea.
Nu exista ceva comparabil cu gigantul melc african. De exmplu, "melc gigant"
in Ghana insemna Linne pe cand in Nigeria se poate referi la Arachachatina
Marginata (Swainson)si in Africa de Est se refera la Achatina fulica Bodich.
Cu alte cuvinte sunt multe specii de melci uriasi de pamant nu doar una.
Principalele Varietati de Melci
· Marime: 28-35 mm
· Greutate la maturitate: 7-15 g
· Arie de raspandire: Tarile
Mediteraneene,Franta,Africa de Nord
· Caracteristica : este si un melc de

cultura in ferme
1.Hespersa Mueller sau Petit Gris
· Marime: 40-55 mm
· Arie de raspandire: Turcia, Balcani
· Caracteristica: Melc Importat de
Industriasi
2.Helix Lucorum sau Melcul Turcesc
· Marime: 40-55 mm
· Arie de raspandire: Estul si Vest-ul
Europei
· Caracteristica: Melc Importat de
Manufacturieri
3.Helix Pomatia sau Melcul de Bourgogne
· Marime: 40-55 mm
· Arie de raspandire :Nordul Africii,
Algeria
· Caracteristica In Franta este Melc de

cultura in ferme
4. Helix Aspersa Maxima sau Marele Gri
· Marime: 70 mm pt cei mai tineri

· Greutate la maturitate: pana la 500g
· Arie de raspandire :Tarile Tropicale
(Africa Ecuatoriala, Asia…)
5.Achatine
3. Imperecherea si depunerea de oua
Desi au atat organe de reproducere masculine cat si feminine, trebuie

sa se imperecheze cu melci din aceeasi specie inainte de depunerea
oualelor. Unii melci se pot comporta deopotriva ca masculi intr-un sezon si ca
femele in altul. Altii joaca rolul deopotriva fiind fertili in mod simultan. Cand
melcul este dezvoltat destul, ceea ce poate dura ani de zile, imperecherea are
loc primavara tarziu sau la inceputul verii. Uneori are loc si o a doua
imperechere. In climatul tropical imperecherea poate avea loc de mai multe
ori pe an. In alte climate melcii se pot imperechea in jurul lunii Octombrie si a
doua oara la diferenta de 2 saptamani. Dupa imperechere melcii pot retine
sperma pentru o perioada de pana la 1 an, dar in mod normal depun oua in
cateva saptamani. Unii melci nu sunt interesati in imperecherea cu aceeasi
specie chiar daca sunt din zone diferite. De exemplu, Helix aspersa din Sudul
Frantei poate respinge un melc tot Helix aspersa dar din Nordul Frantei.
Melcii au nevoie de cel putin 5 cm adancime pentru a-si depune ouale.

Pentru Helix pomatia solul ar trebui sa fie cel putin 7,5 cm adancime, tinand
daunatorii precum furnicile si urechelnitele la distanta.
Solul uscat nu este bun pentru a-si crea un cuib la fel cum nu este bun
nici solul prea greu. In solul de lut, care va deveni greu cu timpul, rata
reproducerii poate scadea datorita faptului ca melcii nu au posibilitatea de a-si
ingropa ouale, clocirea lor fiind aproape imposibila. Clocirea oualor depinde
de temperatura solului, de umiditatea si compozitia lui, un sol bun fiind acela
care contine 20-40 % materie organica. Temperatura trebuie mentinuta la 18-

26 °C, cea mai potrivita fiind la 21 oC. Umiditatea solului trebuie sa fie de 80
%. Cercetatorul muta ouale imediat dupa ce au fost depuse, le numara, apoi
le pune intr-o tesatura din bumbac umeda pana cand acestea se crapa si ies
puii. Melcii pierd in greutate substantial dupa depunerea oualor, unii dintre ei
nemairevenindu-si. Aproape o treime din melci mor dupa sezonul de
imperechere.
Ouale melcului Helix pomatia masoara 3 mm in diametru si au o

cochilie calcaroasa si un continut bogat de galbenus. Helix pomatia depune
ouale in iulie sau august la 2-8 saptamani de la imperechere, in orificii facute
in pamant. Melcul isi baga capul in gaura sau se poate tari in ea ramanand
afara doar cochilia, apoi prin orificiul genital din partea posterioara a capului
depune ouale. Are nevoie de 1-2 zile pentru a depune 30-50 de oua.
Ocazional melcul poate depune inca o serie de oua la cateva saptamani
diferenta. Dupa depunerea oualor, melcul va acoperi gaura cu un amestec de
secretie si noroi.
Puii vor aparea la 3-4 saptamani dupa depunerea oualor.
Acest interval difera in functie de temperatura si umiditate. Pasarile, insectele,

soarecii, broastele si alti pradatori reprezinta un pericol pentru melcii tineri.
Puii mananca si cresc pana la racirea vremii. Apoi sapa o gaura adanca, se
baga in ea si se inchid in cochilii, hibernand pe timpul iernii. Primavara cand
pamantul se incalzeste, apar si melcii dornici sa manance hrana proaspata.
Helix Aspersa are ouale albe, sferice si cu un diametru de 3mm. Acest

melc isi depune ouale la un interval de la 5 zile la 3 saptamani de la
imperechere, acest interval variaza in functie de diferentele climaterice si de
habitat. Helix aspersa depune in medie 85 de oua in cuibul adanc de 1-1,5
inch. Numarul oualor variaza de la 30 la 120 fiind influentat de faptul ca mai
multi melci isi pot depune ouale in acelasi cuib. In zonele cu o clima calda si
umeda Helix aspersa poate depune oua incepand din februarie si pana in
octombrie, o data pe luna, in functie de vreme si regiune. Imperecherea si
depunerea oualor incepe din momentul in care ziua are cel putin 8 ore de
lumina. Daca este caldura suficienta, ouale pot cloci in 2 saptamani, iar daca
este inca frig in 4 saptamani. Puiului ii va lua cateva zile ca sa paraseasca
cuibul si sa ajunga la suprafata. In Europa, Helix aspersa cloceste si iese la
suprafata de regula toamna. Daca sunt bine hraniti si nu sunt ingramaditi
acesti melci care au iesit la inceputul sezonului vor ajunge la maturitate si vor
forma buza de la marginea cochiliei pana in luna iunie. Daca poti manipula
mediul de clocire mai devreme, marimea si numarul melcilor care se vor
maturiza anul viitor va creste.
Activitatea de reproducere a melcilor Helix Aspersa incepe in al doilea

an de viata. In comparatie, un melc gigant african, depune intre 100 si 400 de
oua care masoara fiecare 5 mm lungime. Fiecare melc poate depune cateva
serii de oua in fiecare an, in special in sezonul umed. Acestia pot depune
ouale la fel ca Helix pomatia in cuiburi, sau la suprafata pe un sol stancos,
intr-o materie organica, ori la radacina plantelor. In 10-30 de zile ouale
clocesc dand nastere unor melci de 4 mm lungime. Acestia pot creste pana la
10 mm pe luna, dupa 6 luni avand aproximativ 35 mm, fiind maturi din punct
de vedere sexual. Maturitatea sexuala poate dura intre 6 si 16 luni in functie
de vreme si de cantitatea de calciu asimilata. Acesti melci traiesc 5-6 ani, unii
putand ajunge chiar la 9 ani.
4. Cresterea Melcilor
In aceeasi colonie de melci si in aceleasi conditii, unii melci vor creste

mai repede decat ceilalti, iar altora le va trebui de 2 ori timpul pana sa ajunga
la maturitate. Acest fapt ajuta speciile sa supravietuiasca conditiilor vitrege din
salbaticie. Un fermier va trebui sa selecteze si sa opreasca doar melcii mari si
cu o crestere rapida. Melcii mici vor trebui vanduti. Selectand doar melcii mari,
marimea melcilor din colonia sa va creste semnificativ in cateva generatii.
Majoritatea diferentelor de crestere se datoreaza factorilor de mediu, inclusiv
densitatea lor. Oricum, chiar daca aceste diferente pot fi genetice poti creste
la fel de bine melci mari si cu o crestere rapida decat unii mici. Mai multi
factori pot influenta cresterea melcilor si anume: densitatea populatiei de
melci, stresul (melcii sun foarte sensibili la zgomot, lumina, vibratii, conditii
mizere, hranire neregulata, atingerea lor), mancare, temperatura si umezeala
precum si tehnologia de crestere.
Helix aspersa are nevoie de cel putin 3-4 % calciu in sol sau alte surse
de calciu pentru o crestere buna, insa majoritatea melcilor au nevoie de mai
mult calciu decat Helix aspersa. Scaderea de calciu va micsora rata cresterii
si va cauza subtierea cochiliei. Calciul poate fi pus intr-un vas pentru mancare
sau poate fi imprastiat pe jos astfel incat melcii sa poata manca cand vor.
Hrana este singura lor sursa de calciu. In lipsa ei melcii pot ataca zidurile, pot
manca zugraveala sau noroi in cautarea calciului. La melcii tineri marimea
cochiliei nou formata depinde de marimea oului avand in vedere ca ea se
dezvolta din membrana de la suprafata. Odata cu cresterea melcului se
dezvolta si cochilia. Cochilia va dezvolta o buza de intarire la deschiderea ei,
aparitia acesteia aratand ca melcul este matur, iar cochilia nu va mai creste.
Cresterea este limitata de marimea cochiliei, atata timp cat greutatea corpului
unui melc variaza chiar si in conditii de umiditate 100%.
Rata cresterii variaza considerabil la fiecare populatie in parte.

Marimea adultului care e legata de rata cresterii, de asemenea variaza si ea,
desi cei care cresc repede sunt si cei mai mari. Ouale de la melcii mari sunt
mai sanatoase si tind sa creasca mai mult. Mediul uscat duce la inhibarea sau
chiar la oprirea cresterii. Cand atmosfera devine prea calda si uscata melcii
devin inactivi, se inchid in cochilii si dormiteaza pana cand vremea devine din
nou umeda si mai racoroasa. Unii melci dormiteaza in grup in copaci, pe
pereti etc., se "sigileaza" la suprafata inchizandu-si si dezchizatura.
5. Cresterea melcilor in ferme
O crestere productiva de melci necesita un echipament adecvat cum ar

fi: spatii imprejmuite, aparate pentru masurarea umiditatii, temperaturii,
luminii, umiditatii solului, cantar si dispozitiv pentru masurarea melcilor, lupa
pentru a vedea ouale. De asemenea este nevoie de echipament pentru
asigurarea si controlul climatului (temperatura si umiditate), pentru a asigura
apa (un sistem de stropitori care sa mentina melcii umezi si un sistem de
drenaj), un sistem de iluminare care sa asigure lumina si umbra si sa nu
permita daunatorilor si pradatorilor sa patrunda inauntru. De exemplu serele
horticole pot fi adaptate special. Rezultatele vor fi mult mai bune daca se
folosesc melci de acelasi fel si din aceeasi generatie. Unii crescatori
recomanda ca clocirea sa se faca in alt tarc.
Sisteme:
Fermele de melci pot fi in aer liber afara, in cladiri cu climat

supravegheat, sau in tuneluri de plastic sau sere. In plus melcii pot creste si
se pot dezvolta intr-un mediu controlat si dupa 6-8 saptamani pot fi pusi in
tarcuri afara pentru a se maturiza.
Climatul:
Un climat bland (15-23 °C) cu umiditate ridicata (75-95 %) este potrivit

pentru cresterea melcilor, desi majoritatea suporta variatii de temperatura.
Temperatura optima este de 21 °C pentru mai multe specii. Cand temperatura
scade sub 7 °C melcii hiberneaza. Sub 12 °C melcii sunt inactivi si sub 10 °C
cresterea inceteaza. Cand temperatura creste mult peste 27 °C sau conditiile
devin prea uscate, de asemenea melcii hiberneaza. Vantul este foarte

daunator pentru melci deoarece viteza sa duce la scaderea umiditatii, iar
melcii au nevoie de umezeala.
Umezeala:
Melcii au nevoie de umezeala multa dar nu de locuri ude. Solul pe care

traiesc trebuie sa fie pravazut cu un drenaj corespunzator si cu canale de
scurgere pentru a nu permite apei de ploaie sa formeze balti, existand
pericolul ca melcii sa se innece in ele. Un sol favorabil trebuie sa aiba 80 %
umiditate. Noaptea, umiditatea aerului de 80 % va duce la o crestere rapida a
melcilor. 99 % din activitatea melcilor, inclusiv hranirea, are loc in timpul
noptii, maximul activitatii fiind atins la 2-3 ore de la lasarea intunericului.
Temperaturile mai scazute stimuleaza activitatea, si roua cazuta in timpul
noptii ii ajuta sa se miste mai usor. Melcii se ascund in locuri adapostite in
timpul zilei. La nevoie, pentru a mentine umiditatea adecvata se folosesc
pulverizatoare.
Solul:
Se foloseste un sol de o calitate medie care sa nu fie nici prea nisipos

dar nici sa aiba un continut ridicat de argila. Melcii nu pot sa sape daca solul
este prea tare. Solul cu mult nisip nu contine suficienta apa. Un sol bun este
cel care contine 20-40 % materie organica. Solul trebuie sa fie asemanator cu
cel dintr-o gradina unde frunzele si vegetatia sunt abundente. Daca in ferma
ta de melci cresc plante ai mare grija de ele si mentine-le umede. Pliveste-le
regulat. Daca solul e prea acid neutralizeaza-l cu calciu si adu-l la o valoare
apropiata de pH 7. Pe langa valoarea pH a solului, calciul trebuie sa fie
disponibil, atat in sol cat si in alte surse, pentru a fi luat de melc, avand in
vedere ca cochilia unui melc contine 97-98 % carbonat de calciu. Daca nu
exista alta sursa se poate folosi piatra de var. Tratarea solului se poate face
cu poliacrilamide cu o compozitie de 12,5 ml la 160g M.A. pentru o singura
preparare in 250 ml apa/kg de sol uscat. Acest tratament de stabilizare
confera solului o rezistenta la spalare. Aceasta tratare permite curatirea
regulata fara a distruge structura faramitata a solului care ajuta la depunerea

oualelor. Melcii sapa in sol si ingereaza pamantul. Solurile bune favorizeaza
cresterea furnizand unele substante nutritive. Lipsa unui sol bun duce la
dezvoltarea unor cochilii subtiri si fragile, si chiar daca au o hranire regulata
cresterea poate ramane in urma. Melcii mananca mai des mancare decat
noroi. Uneori mananca doar una dintre ele. Acesta este unul din motivele
pentru care melcii nu pot fi ingramaditi intr-un tarc stramt. Solul, cu exceptia
cand este schimbat des, se va umple de mucozitati si grasime. Schimbari
chimice pot aparea chiar si in structura sa.
O amestecatura de turba, argila, balegar, CaCO3 cu pH 7, face solul

foarte bun. Frunzele mucegaite sunt de asemenea foarte bune. Materia
organica din sol este la fel de buna ca si bicarbonatii. Solurile bogate in calciu
si magneziu stimuleaza cresterea. Calciul poate fi adaugat in sol intr-o
proportie de 4,5 kg/100 m2. De asemenea calciul poate fi pus in vase sau
imprastiat pe jos pentru a fi luat de melci cand au nevoie.
6. Cresterea melcilor in tarcuri si imprejmuiri
Imprejmuirile pentru melci se prefera a fi lungi, spatioase, in loc sa fie

patrate. Acest lucru iti permite sa te plimbi (fara a face rau melcilor) printre
melci si sa ajungi in mijlocul tarcului. Tarcul poate fi un jgheab cu parti din
lemn, din ciment sau fibra, sau din tabla subtire de otel. Trebuie acoperit cu o
un paravan sau cu plasa. Acoperirea va tine melcii departe de pasari sau alti
pradatori. Gardurile sunt de obicei inalte de 2 m plus 5 cm in pamant.
Ingradirea cu tabla galvanizata sau plastic dur ajuta la fel la mentinerea afara
a altor pradatori. Acoperirea ii va proteja impotriva ploilor torentiale. De
asemenea, in timpul iernii ajuta la hibernarea melcilor. Folositi plasa cu ochiuri
de 5 mm pentru garduri. Tarcurile ce contin melci tineri (nou-nascuti) au
nevoie de ochiuri fine de plasa. Melcilor le place sa se ascunda in special in
timpul vremii calde. De exemplu, faceti rost de un drenaj plastic pentru argila,
taiati-le in doua parti pe lungime, pozitionati unul intr-o pozitie iar pe celalalt la
un unghi drept. Acest lucru va furniza adapost si va creste cu pana la 50%
numarul de melci pe care puteti sa-i puneti in tarc.
Un sistem de stropitori va asigura umezeala atunci cand e nevoie.

Opriti sistemul la apusul soarelui. Daca este pornit inca din zori, umezeala
poate duce melcii in soare. Monitorizati temperatura si umiditatea folosind un
termometru si un higrometru. Desi puteti ingradi partile tarcului, interiorul
trebuie sa fie o suprafata mult mai solida.
6.1. Prevenirea iesirii melcilor din tarc
Intr-un tarc neacoperit indoiti capetele gardului inauntru sub forma de

semicerc pentru a margini spatiul melcilor. Helix aspersa va iesi din acest tarc
deschis asa ca puteti folosi un gard electric. Gardul electric are la capete cate
2-4 fire despartite intre ele. Fiecare fir are sarcina opusa firului urmator.
Folositi o baterie sau un transformator pentru a furniza firelor cate 4-12 V. Un
melc va avea parte de un soc bland si se va retrage cand se taraste pe un fir
si il va atinge si pe al doi-lea.
O alta tehnica pentru a proteja melcii este sa indoiti gardul spre

inauntru intr-un V ascutit cu un unghi de 20 grade. Cochilia melcilor va atinge
cu spatele paravanul inainte de a ajunge si a incepe sa se tarasca, aceasta
blocand-ul.
O alta alternativa la indemana imprejmuirilor din pereti solizi este

atasarea langa perete a unui paravan in pozitie orizontala care va inainta cu
cativa cm in interiorul tarcului. Paravanul trebuie sa fie din material precum
nailonul care este elastic si modelat cu usurinta. In partea din interior, pe
marginea paravanului, montati nailonul in cruce pana ati creat o margine mai
larga cu cativa centimetri. Cum melcul va incerca sa scape se va tari sub
paravan si se va baga sub marginea paravanului, greutatea sa aruncand-ul in
spate. Eventual melcul va atarna putin, apoi va cadea.
Avand in vedere ca melcii nu vor traversa o legatura de cupru, o alta

solutie ar fi sa imprejmuiti partea de sus a gardului cu o banda de cupru de 7-
8 cm latime. Ati putea monta banda astfel incat o parte din ea sa fie inauntru,
fiind paralela cu podeaua. Daca banda e prea aproape de pamant, ploaia
poate uda banda de cupru si va lasa anumite substante peste care melcii nu
pot trece. De asemenea fiti atent sa ingropati adanc capatul gardului pentru
ca melcii sa nu sape sub el.
7. Alte metode de crestere a melcilor
7.1. Tarcuri cu gradini
O metoda alternativa este sa construiti un tarc cu o suprafata de 10 m2

in mijlocul tarcului. Plantati urzici si anghinare in mijlocul tarcului. Melcii vor
alege ce sa manance. Daca nu a plouat, dati drumul la stropitori timp de 15
minute la lasarea serii inainte ca melcii sa adoarma. Dezavantajul acestei
metode este ca daca melcii nu sunt maturi pana la sfarsitul anului este dificil
sa obtineti o noua recolta.
7.2. Tuneluri din plastic
Sunt ieftine si sunt imprejmuiri foarte usor de construit, insa e dificil sa

reglati caldura si umiditatea. In tunelu va fi cu 10-20 °C mai cald fata de afara
si melcii vor hiberna de indata ce temperatura se va ridica la 27 °C.
7.3. Tarcuri imprejmuite (inchise)
Cu melci crescuti in tarcuri inchise, in conditii supravegheate,

reproducerea variaza in functie de specia crescuta. De exemplu, un crescator
a descoperit ca melcul Helix aspersa din Marea Britanie se descurca mai bine
inauntru decat melcii din alte regiuni. Pentru cresterea melcilor inauntru
trebuie pastrata o temperatura de 21 °C si o umiditate relativa de 80 % - 90
%, dupa unele surse chiar 95 %, altele recomanda 75 % umiditate pe timpul
zilei si 95 % in timpul noptii. Centrul de helicicultura a recomandat 65 % - 75
% umiditate ziua si 85 % - 95 % umiditate noaptea la 20 °C. In orice caz
evitati umiditatea mai mare de 95 % (chiar 90 %) pe o perioada mai lunga de
timp. Umiditatea in exces poate ucide melcii. Temperatura optima si
temperatura relativa depind de mai multe lucruri, incluzand varietatea
melcilor, chiar daca cresterea se face impreuna. Pentru Helix aspersa,

temperatura optima pentru clocirea oualor se pare ca este de 20 °C, cu o
umiditate relativa de 100 %. A nu se tine solul prea umed atunci cand
umiditatea ajunge la 100 % pentru ca ouale vor absorbi apa, ducand la
craparea lor.
Trebuie folosita o lumina fosforescenta pentru a da o lumina artificiala.

Melcii raspund in mod diferit la durata orelor de lumina. Raportul lumina-
intuneric influenteaza activitatea, hranirea, imperecherea si depunerea oualor.
18 sau chiar mai multe ore de lumina stimuleaza activitatea de crestere a
Helix aspersa.
Unele specii de melci asociaza numarul mare al orelor de lumina cu

inceputul verii cand se atinge maximul procesului de crestere. 18 ore de
lumina ar trebui sa fie optime pentru inmultirea lor (imperecherea si
depunerea oualor) insa melcii tot in intuneric se vor inmulti mai bine.
7.4. Crestera melcilor in cutii
Melcii pot fi crescuti si in cutii si custi dar ingramaditi. Trebuie folosit un

sistem de stropitori pentru a pastra umiditatea. Custile ar trebui sa aiba un
jgheab pentru mancare si unul pentru apa. Custile ar trebui sa fie din plastic,
fiind cele mai adecvate. Jgheaburile pentru apa prea adanci ar putea creste
posibilitatea de inecare a melcilor. Aceste casete ar putea fi ingropate in
pietris. Trebuie umplute cateva ghivece de flori din plastic, ingropate 7-8 cm,
cu noroi sterilizat sau cu pH neutru si fixati-le in pietris pentru ca melcii sa
aiba unde sa-si depuna ouale. Aceste ghivece trebuie luate si schimbate dupa
fiecare depunere de oua. Puneti un ghiveci in interiorul celuilalt pentru a putea
fi luat mai usor fara sa se modifice aranjamentul pietrisului.
7.5. Prezentarea de crestere a Helix pomatia in cutii
Construiti cutii din lemn cu marimea de 25/35 cm si cu o inaltime de 25

cm. Taiati o gaura cu diametrul de 6 mm (pentru a drena cantitatea in plus de
apa) in mijloc si acoperiti-o cu un paravan plastifiat, foarte bine securizat.
Acoperiti marginea cu acelasi paravan astfel incat sa formeze capacul cutiei.
Capacul trebuie sa se deschida sau sa poata fi mutat. Tineti cutiile pe rafturi
pentru a putea fi usor de ajuns la ele. Cutiile trebuie umplute cu sol de
gradina, sol sterilizat care nu contine insecte, bacterii (folositi sol fertil si
netratat chimic). Partial acoperiti solul cu muschi de padure dar lasati spatiu
suficient pentru melci pentru a se putea tari pe noroi. Muschiul de padure
trebuie si el umezit. Mutati in cutii (3 melci la o cutie) din tarcurile neacoperite
acei melci care au inceput sa faca gauri pentru a-si depune ouale. Dupa ce au
depus oua, duceti-i inapoi in tarcuri. Solul din cutii nu trebuie sa fie uscat,
trebuie intotdeauna tinut usor umed. Prea multa umezeala e periculoasa
pentru melci avand in vedere ca o pot absorbi si pot crapa. Ouale clocesc in
25 zile dar melcii tineri vor ramane in coaja oualor. Vor iesi dupa 10 zile din
cuib ivindu-se pe muschiul de pamant sau pe peretii cutiei. Melcii care stau pe
peretii de lemn sunt in pericol de uscare si trebuie mutati cu grija si pusi pe
muschiul de pamant. Cochiliile sunt foarte fragile in aces timp. Melcii tineri
trebuie luati cu frunze de salata verde. Aceasta prezentare de crestere in cutii
nu include si un jgheab de apa, dar melcii trebuie sa aiba acces la apa. La 3
saptamani dupa ce au iesit pe muschi, melcii tineri trebuie pusi impreuna intr-
un container. Trebuie luat muschiul si noroiul cu grija pentru a nu fi omorati
melcii. Solul trebuie schimbat cu muschi si noroi proaspat. Numarati melcii
dupa care puneti-i inapoi in cutie. Melcii pot fi tinuti si iarna in aceste cutii dar
acestea trebuie tinute intr-o camera rece protejata de inghet. Camera nu
trebuie sa fie mai rece de 0 °C sau mai calda de 3 °C. Melcii vor deveni activi
din nou in primavara. Cand temperatura va ajunge la 5 °C. Hraniti-i 4
saptamani. Acum ar trebui sa aiba 8 mm. Mutati-i in tarc sau in cutii curate si
pregatiti cutiile pentru un nou sezon. Helix pomatia se maturizeaza intre 18
luni si 4 ani.
7.6 Sisteme mixte
O varianta a modului prezentat mai sus (cresterea in cutii) ar fi sa lasati

melcii sa-si depuna ouale in tarcuri neacoperite, apoi transportati cu grija
ouale in cutii. In tarc trebuie cautati melcii care au sapat gropi si care au
inceput sa-si depuna ouale. Puneti un semn chiar langa gaura. Cand melcul a
terminat de depus oua si pleaca folositi o mistrie, sapati dupa oua si mutati-le,
insa cu grija pentru ca pot fi lovite sau acoperite cu noroi.
Cei care cresc Helix aspersa au realizat ca sunt 5 pasi si anume:

1. reproducerea,
2. clocirea,
3. dezvoltarea,
4. ingrasarea si in final
5. maturizarea.
Cutiile au peretii din lemn cu margini bine definite, sol cu rame (pentru
a purifica solul) pe fundul lor vegetatie, tigle curbate care sa asigure un
acoperis, alimentatoare si jgheaburi de apa. Aceste cutii pot fi afara sau
pentru a avea rezultate mai bune se pot pune in sere atata timp cat serele nu
depasesc temperatura normala si nu sunt prea uscate. Un cercetator a
afirmat ca in cutiile aflate afara la fiecare melc s-au mai produs inca 7 tineri,
pe cand in sere cate 9-12. Cercetatorul a constatat ca in conditii mai bune fata
de acelea pe care le-a avut fiecare melc crescator ar fi produs cate 15 melci
tineri.
Tarcul unde melcii trebuie ingrasati poate fi afara sau in sere.
Temperaturile ridicate din timpul verii si umezeala insuficienta pot duce la
stoparea cresterii melcilor sau la aparitia unor malformatii, aceasta fiind o
problema mai mare pentru sere, cand soarele poate supraincalzi cladirea. Un
sistem de stropitori (unul obisnuit sau unul horticol) poate furniza umiditatea.
Fiti siguri insa ca apa in exces poate fi drenata. Tarcurile pentru ingrasare pot
contine bucati de plastic greu, atarnate de margine, sprijinite de un raft lasand
doar varful sa atinga solul. Fiecare bucata de plastic are 10 cm. Aceste bucati
de plastic ofera posibilitatea melcului de a se odihni si de a se ascunde.
Alimentatoarele pot fi puse pe un raft care suporta si bucatile din

plastic. Pune un strat de nisip si un strat de humus cu rame pe fundul tarcului.
Ramele vor ajuta la curatarea picaturilor de grasime ale melcilor. Poti pune
melcii care vor cloci vara viitoare intr-o camera racoroasa pentru hibernare pe
timpul iernii. Apoi pe la 1 aprilie muta-i in tarcul pentru maturizarea lor. Daca
ai mai multe tarcuri pentru ingrasarea lor pune-i pe fiecare separat: mici, medii
si mari. Nu pune mai mult de o treime pe m2 din tarc. Cum melcii pierd din
greutate in timpul verii, unii crescatori nu tin stocul dupa greutate ci dupa
numarul lor. Pentru Helix aspersa 10-12 melci pe m2 este maximul.
Tarcurile pentru crestere pot fi construite la fel ca si cele pentru

ingrasare sau cele pentru ingrasare pot fi folosite pentru crestere dupa ce au
fost colectati melcii maturi. Colecteaza cativa si pe restul lasa-i sa creasca.
8. Canibalism
Primul melc care cloceste isi mananca coaja propriilor oua, acestea
dandu-i calciu. Apoi poate incepe sa manance oua inca neclocite. Daca ouale
de melc sunt pastrate la temperatura optima de 20 °C (pentru unele specii) si
daca unul din oua nu are suficienta umezeala multe dintre ele vor cloci la o
diferenta de o zi sau trei.
Canibalismul atunci poate scadea, insa daca timpul clocirii se va mari si

canibalismul va creste. Unele dintre oua sunt oua nefertile sau care nu s-au
dezvoltat normal, dar uneori chiar si embrioni dezvoltati sunt mancati. Melcii
tind sa-si manance ouale din propriile specii.
9. Adunarea melcilor
Pe langa cresterea melcilor, ei pot fi luati din anghinare, din livezile de

portocali, kiwi sau avocado. Ingrijitorii acestor livezi ii pot culege in schimbul
unei anumite taxe. In livezile de portocali s-au pus benzi de cupru in jurul
trunchiului, pentru ca atunci cand melcul se va tari pe el in cautarea hranei se
impiedica de aceasta banda unde vor ramane cateva zile fiind foarte usor de
cules. Melcii luati dintr-un mediu salbatic pentru a forma o ferma au o rata de
mortalitate mare avand in vedere ca trebuie sa se acomodeze cu conditiile.
Acestia pot sa fi consumat substante otravitoare, chimicale sau plante
otravitoare de aceea nu trebuie imediat folositi. Puneti-i intr-un tarc si hraniti-i
cel putin 3 zile pentru ca ei sa fie purificati de orice toxina. Daca sunt bine
dupa 3-4 zile ar trebui sa fie niste melci sanatosi. Luati-le mancarea pentru cel
putin 1-2 zile. Lasa-le doar apa.
10. Hranirea
Perioada de hranire este din aprilie pana in octombrie sau poate varia
in functie de climat. Nu puneti mancarea in palcuri mici pentru a nu risca
insuficienta spatiului de hranire. Melcii mananca si mancare solida prin
razuirea cu limba. Hranirea depinde de vreme, insa melcii nu simt nevoia de a
se hrani in fiecare zi. Irigarea in timpul noptii poate stimula melcii sa manance
avand in vedere ca umezeala ii ajuta sa se miste mai bine.
Puneti melcii crescatori in tarcurile pentru crestere din luna aprilie pana
la inceputul lui mai. Hraniti-i pana la jumatatea lui iunie cand incepe
imperecherea si melcii nu mai mananca. Melcii vor incepe sa manance
imediat dupa ce au depus ouale. Dupa ce au depus ouale puteti muta melcii
adulti, lasand mai mult spatiu pentru miscare si pentru clocire.
Melcii, desi din aceeasi specie dar din regim diferit pot avea preferinta
la felul de mancare. Cateva feluri de mancare ce prefera melcii: fructe si
frunze de mar, caise, anghinare (un fel favorit), orz, fasole, orice varietate de
varza, musetel, garoafe, morcov, conopida, radacina de telina, cirese coapte,
arpagic, citrice, trifoi, castravete, papadie, maselarita, salba de gradina, praz,

salata verde, crin, magnolie, dude, caltunas, urzici, mure, ovaz, ceapa verde,
panseluta, patrunjel, piersici, pere coapte, petunii, prune, cartofi, dovleac,
ridichi, trandafirasi, spanac, ciulini, rosii, napi, grau, coada soricelului,
carciumarease, etc.. Vor respinge plante ce contin alcaloizi si care contin
chimicale defensive. Ei prefera frunzele suculente in locul celor seci. Daca-i
hraniti cu fructe stricate, cartofi copti, imediat trebuie luate resturile. Puteti
arunca niste tarate ude peste frunze. Dieta trebuie sa contina 20 % tarate de
grau si 80 % fructe sau vegetale. Unii crescatori folosesc ovaz, faina de
porumb, faina de soia sau gainatul de pui, de unde ei isi iau calciul. Ei pot
manca la fel de bine si carton, dar nu pentru a se hrani ci pentru a-si face
gauri pe unde pot iesi. Uneori melcii pot manca intr-o perioada de 24 ore
echivalentul a 10-20 % din greutatea lor.
Melcii activi lipsiti de mancare pierd o treime din greutatea lor inainte de a
muri, un proces care tine de la 8 la 12 saptamani. Furnizati-le calciu cel putin
o data pe saptamana daca nu e regasit in sol. Nu trebuie sa contina saruri
daunatoare. Amestecati calciul si tarata de grau, cartofi pisati si serviti-i pe o
tigaie, aceasta impiedicand rostogolirea resturilor pe pamant.
Unii cercetatori folosesc gainatul de pui. Poti sa tai o tava din plastic pe
lungimea lor, creand doua jgheburi. Gainatul contine 16-17 % proteine luate
din hrana animala fiind bune pentru crestera melcilor. Suplimentarea hranei
cu gainat poate duce la scaderea mancarii propriilor oua. Doua feluri de

mancare ce ajuta la cresterea melcilor sunt:
A - 58 % porumb, 16 % soia, 18 % sorg, 7 % piatra de var pisata (40 % Ca)
B - pilule cu concentratia 10% porumb, 15 % soia, 20 % sorg, 44 % orz si 6 %
piatra de var pisata (40 % Calciu)
Pilulele sunt bune pentru melcii mari dar la melcii tineri trebuie pisate.
Ei arata o preferinte pentru mancarea umeda, de aceea trebuie lasat

liber accesul catre zona unde este apa. Trebuie curatate tot timpul
recipientele de mancare si apa. Cantitatea de mancare depinde foarte de mult
de umiditatea aerului si de accesul catre zona de apa. Pentru a evita inecarea
melcilor poti servi apa in recipiente adancite. Alti factori care pot influenta
hranirea sunt temperatura, lumina, densitatea. O alternativa pana veti gasi
hrana cea mai buna este sa-i hraniti cu hrana compusa jumatate din vegetale
si jumatate din graunte sau gainat. Melcii tineri Helix aspersa mananca si
lapte praf. Rapiditatea cu care asimileaza ridica rata cresterii.
11. Boli si daunatori
Igiena poate preveni imbolnavirea melcilor, dar ajuta si la buna lor

crestere. De exemplu mancarea trebuie inlocuita zilnic pentru a impiedica
alterarea. Ramele ajuta la pastrarea curateniei solului. Parazitii, ciupercile si
artropodele pot ataca melcii. Bacteria Pseudomonas aeruginosa cauzeaza
infectii intestinale. Aveti grija la pradatori cum ar fi: sobolani, soareci, cartite,
sconcsi, pasari, nevastuici, broaste, soparle, unele specii de flururi, gandaci si
greieri, miriapode, unele specii de melci carnivori (Strangesta capillacea).
12. Densitatea populatiei
Densitatea populatiei poate afecta productia de melci. Tarcurile trebuie

sa adaposteasca 6-8 melci pe 1 m2 sau 4 melci mari la Helix pomatias, sau
1 kg / m2, care va compensa cu marimea melcului. Cel mai bun rezultat
pentru o crestere buna este de 8 melci / 1 m2. Pentru Helix pomatia, pentru o
crestere buna se recomanda 2-4 melci / m2.
Melcii isi opresc procesul de crestere cand sunt prea ingramaditi sau
cand grasimea este intr-o cantitate ridicata. Aceasta grasime poate de
asemenea opri si reproducerea. Pe de alta parte, melcii in grupuri de cate 100
se pare ca au o crestere mai rapida fata de un grup mic. Probabil ca isi
gasesc mai repede perechea. Melcii intr-o aglomerare cresc mai incet chiar
daca mancarea este abundenta, avand si un nivel ridicat de mortalitate. Melcii
care ajung la maturitate sunt inca mici, depun putine oua, iar rata de clocire
este mica. Acesti adulti slab dezvoltati se vand mai ieftin. Aceasta slaba
dezvoltare a melcilor este un factor comun in ferme. Pentru Helix aspersa se
recomanda o treime pe 1 m2 de sol de melci ce cantaresc 1 g.
13. Transportul melcilor
Selectati doar melcii activi pentru transport pentru ca unul inactiv poate
fi bolnav sau poate muri. Cel mai bine este sa transportati melci vii, in locul
celor care hiberneaza, incepand cu lunile reci pana in martie. Verificati fiecare
melc pentru a fi sigur ca sunt sanatosi. Puneti-i intr-un container imprejmuit cu
gheata pentru a tine temperatura scazuta si pentru a mentine melcii in

hibernare. Cand caldura e prea mare, nu se pot aseza chiar asa de bine in
cutii. Fiind animale vii, trebuie sa va purtati bine cu ele, cu delicatete. Unele
surse afirma ca nu ar fi bine transportarea lor vii mai ales dupa luna iunie,
pentru ca incep sa-si schimbe gustul.
Helix aspersa are cochilia fragila pana la maturitate cand isi formeaza
buza, deci melcii nedezvoltati nu se pot comercializa. Melcii tind sa nu se
hraneasca in timpul transportului. Nu este indicat ca in timpul transportului
melcii sa fie hraniti, pentru ca mancarea se poate altera ducand la
imbolnavirea sau chiar moartea lor. Curatati-le tuburile digestive pentru a fi
sigur ca nu mai au resturi de mancare sau nisip. Cu 3 sau 4 zile inainte de
transport puneti melcii in containere fara noroi sau alte feluri de mancare.
Hraniti-i cu faina de porumb sau tarate timp de cateva zile. Cum va trece prin
tubul digestiv il va curata de resturile de mancare. Incheiati procesul de
hranire dar lasati-le apa. Curatati tarcurile si melcii de cateva ori pe zi de
mucus si materii fecale. Daca se face transportul in cutii, acestea trebuie sa
aiba gauri, de obicei acoperite pentru a preveni iesirea sau ranirea melcilor.
Dar nu uitati ca melcii pot sa impinga un obstacol cu o forta mai mare de
cateva ori decat greutatea lor.
14. Transformarea melcilor in escargot
Melcii ajung la maturitate cand se formeaza o buza la deschizatura cochiliei.

Inainte de maturizare cochilia lor se poate sparge mai usor, facandu-i
inutilizabili. Pentru Helix aspersa greutatea ar trebui sa fie de 8 g sau mai mult
chiar.
15. Compozitia nutritiva a melcilor cruzi:

100 g de melci comestibili contin:
80,5 Kcal
79g apa
16g proteine
2g carbohidrati
1g grasimi
250 mg Magneziu
170 mg Calciu
3,5 g Fier
Melcii sunt spalati, fierti, apoi decojiti, spalati cu otet sau suc de lamaie
cu apa inainte de a fi conservati. Pentru pregatirea melcilor vii pentru gatit
luati-le membrana, daca exista vreuna peste cochilie. Bagati melcul in apa
suficienta in asa fel incat sa fie acoperit. Adaugati 1-2 cesti de sare si ê
ceasca de otet la fiecare 50 melci. Mucusul va face apa alba. Schimbati apa
la fiecare 3-4 ore, pana nu va mai ramane nici un pic de mucus. Puneti melcii
intr-un vas cu apa rece si puneti-i la fiert timp de 8 minute, dupa care aruncati-
i in apa rece. Uscati-i, indepartati intestinul si aruncati partile negre.
16.Alegerea speciei de melci pentru a fi cultivata :
Specia Helix pomatia versus Helix aspersa
Helix Helix
Caracteristici:
Pomatia Aspersa
nr. oua depuse/ponta(medie) 50 80
nr.ponte/an (medie 1,5 2,5
nr.oua/an 75 200
numar de urmasi ajunsi la maturitate dintr-o
20 30
ponta
% procent de pierdere pe care si-l poate
1:3,5 1:6
permite fermierul
Precocitate (varsta de de maturizarie)** 24 luni 14-16 luni
Pondere ocupata pe piata de profil 30% 50%
Pret/kg 4,2 €* 4€
Toleranta la seceta + ++
Toleranta la curentii de aer + ++
Toleranta la frig ++ +
Adaptabilitate la conditii noi de mediu + ++
Rezistenta la transport in stare vie (operculat + ++
Raport carne/greutate totala 40% 60%
• *- dar acest pret nu poate fi luat in calcul intrucat importurile ieftine din Estul
Europei si lipsa unei legislatii restrictive in ceea ce priveste culegerea melcilor
din natura in aceasta zona fac ca pretul sa scada la 1,5 €/kg
• ** - la Helix pomatia pentru a avea eficienta trebuie ca unul din trei melci sa
ajunga la maturitate in timp ce la Helix Aspersa acest procent este dublu (1:6)
Helix Pomatia sau Helix Lucorum
Specia creste in tara noastra, acest lucru putand reprezenta un real

avantaj, motiv pentru care majoritatea fermelor din Romania cresc aceasta
specie.
Avantaje:
· poate fi gasit in natura
· este deja adaptat la climatul din tara noastra
· dimensiuni mai mari
· cheltuieli mai mici pentru crestere in cazul fermelor in aer liber, nefiind
necesare schimbari ale mediului obisnuit
Dezavantaje:
· pretul mai mic decat la Helix Aspersa
*In cazul lui Helix Pomatia prima generatie poate fi culeasa din mediu natural,
insa in cazul in care se doreste obtinerea unor fonduri SAPARD este nevoie
ca materialul genetic sa fie luat de la un furnizor certificat.
Helix Aspersa
Nu creste in natura in tara noastra. Poate fii importat din tari precum
Italia sau Franta.
Avantaje:
· pret mai mare pe piata
· este rezistent si adaptabil
· mortalitate de pana la 10% in conditii de mediu naturale
Dezavantaje:
· costuri pentru obtinerea primei generatii
· fermele in aer liber vor necesita o plasa care sa acopere suprafata de
crestere din cauza diferentelor de temperatura
· au dimensiuni mai mici decat Pomatia
Costuri
In functie tipurile de ferme spre care va veti indrepta costurile vor fi
diferite. Este necesara o analiza a situatie specifice fiecarui investitor. In ce
priveste costurile de incepere a afacerii trebuie precizat ca o mare parte din
investitia initiala o reprezinta terenul sau spatiul acoperit in care se vor creste
melcii. Costurile reprezentand materialul genetic vor fi si ele destul de
importante.
17. Planul de productie al unei ferme de melci realizata pe suprafata de 1
ha (100 m x 100m)
CHELTUIELI PENTRU ÎNFIINTAREA FERMEI (AN I) SUMA (€)
1. Analiza terenului 160 €
2. Elaborare proiect ferma 220 €
3. Amenajarea terenului (arat, prelucrare cu freza, sapat cu
cazmaua, amenajarea canalelor pentru scurgerea apei,) 500 €
4. Dezinsectie, deratizare pentru combaterea daunatorilor 1.000 €
5. Proiectare si executie sistem de irigatii 2.500 €
6. Material saditor 1.000 €
7. Amenajarea perimetrului exterior (400 m)
8. 220 coli tabla zincata 0,3 – 0,5 mm, dim. 2 x 1 m, 7 € / coala 1.540 €
9. 220 tarusi de lemn, diam. 5-10 cm, h = 1-1,5 m, 0,5 € / tarus 110 €
10. 70 stâlpi lemn, h = 2,70 sm, diam. = 10 cm, 4 € / stâlp 280 €
Amenajarea tarcurilor interioare
11. 3540 m plasa Helitex 10.000 €
12. 900 tarusi de lemn, diam. 5-10 cm, h = 1-1,5 m, 0,50 € / tarus 450 €
13. Lot matca (33.000 reproducatori maturi din punct de vedere
sexual si al dezvoltarii corporale) 9.000€
14. Cheltuiei cu mâna de lucru (700 ore de munca pe an) 400 €
15. Alte cheltuieli (lucrari întretinere teren, fertilizare, electricitate,
combustibil) 300 €
16. Cuvertura netesuta (6480 mp) 2.000 €
Total cheltuieli în primul an 29.500 €
Venit în primul an 0
CHELTUIELI DE FUNCTIONARE A FERMEI (AN II) SUMA (€)
1. Lucrari de pregatire si întretinere a terenului
(arat, frezat, întretinerea canalelor de scurgere apei) 500 €
2. Dezinsectie, deratizare pentru combaterea daunatorilor 1.000 €
3. Seminte specializate 2.000 €
4. Cheltuiei cu mâna de lucru (900 0re de munca pe an) 500 €
Total cheltuieli în al doilea an 4.000 €
Venit an II
33.000 reproducatori X 28 descendendenti care ajung la maturitate
X 12g / buc. (dupa purgatie) = 11.100 kg melci
-pret brut minimal cf. pretului din anul 2004 de 3.8 € / kg melc
-viu purgat, din care venitul net este de minim 3,3 € / kg -36.600 €
Profit 32.600 € - Investitie an I 29.500 €
Profit dupa primul ciclu de productie 3.100 €
Unele pareri sustin ca o ferma de melci se amortizeaza in trei. Va prezentam
mai jos un niste calcule care demonstreaza acest lucru. Sunt niste calcule
care demonstreaza pertinent ca o ferma de melci se amortizeaza in trei ani si
nu in doi ani cum sustin majoritatea.
An I
Materiale 2000mp 5000mp 10000mp
Plan ferma +deviz 161€ 161€ 161€
Analizã sol 108€ 108€ 108€
Plasa Helitex 2.475€ 2.475€ 11.095€
Tablã zincata* 693€ 1085€ 1540€

Stâlpi* (h=2,7m, ö = 10-15 cm)
Þãrusi* (h=1,5m, ö = 5 cm)
160€ 260€ 375€
(gard exterior+straturi interioare) 160€ 300€ 510€
Seminþe strat reproducere 200€ 560€ 1200€
Lot matcã 1.850€ 4.048€ 9.000€
Cuverturã neþesutã 496€ 1178€ 2313€
Plan sistem irigaþii* 350€ 500€ 750€
Sistem irigaþii (materiale)* 450€ 1.300€ 27.00€
Forþã de muncã angajatã** 310€ 400€ 620€

Lucrãri de amenajare a terenului
300€ 750€ 1.500€
(arat, frezat, dezinsecþie, etc.)
TOTAL cheltuieli an I 7.874€ 16.000€ 31.872€
Venit an I 0 0 0
Preþurile calculate conþin TVA
• *- aceste materiale ºi servicii au preþ lor este indicativ
• ** - calculatã la un volum de 700 ore muncã/an (2000mp), 900 ore muncã/an
(5000mp), 1400 ore muncã/an (2000mp) in conditiile salariului minim pe
economie
Anul II
Materiale 2.000mp 5.000mp 10.000mp
Lucrãri de amenajare a
terenului (arat, frezat, 300€ 750€ 1500€
dezinsecþie, etc.)
Seminþe strat reproducere 200€ 560€ 1200€
Seminþe strat creºtere 175€ 500€ 1100€
Forþã de muncã angajatã 310€ 400€ 620€
Cheltuieli an II 985€ 2.210€ 4.420€
7.500 kgx
1.500 kg melci 3.750 kg melcix 3,2€/kg =
Venit an II
x3,2€/kg = 4.800€ 3,2€/kg = 12.000€ 24.000€
Anul III
Materiale 2.000mp 5.000mp 10.000mp
Lucrãri de
amenajare a
terenului 300€ 750€ 1.500€
(arat, frezat,
dezinsecþie, etc.)
Seminþe strat 1.200€

200€ 560€
reproducere
Seminþe strat
175€ 500€ 1.100€
creºtere
Forþã de muncã 620€

310€ 400€
angajatã
4.420€
Cheltuieli an III 985€ 2.210€
2.200 kg melci x 5.550 kg melci x 11.000 kg x

Venit an III 3,2€/kg=6400€ 3,2€/kg=17.7600€ 3,2€/kg =35.200€
Profit an III 5.415€ 15.550€ 30.780€
Profit an II 3.815€ 9.790€ 19.580€
Profit pe primii
9.230€ 25.340€ 50.360€
trei ani
TOTAL cheltuieli
7.874€ 16.000€ 31.872€
an I
Profit la sfârºitul
perioadei de 1.356€ 9.340€ 18.488€
amortizare
Dupã cum se poate observa amortizarea efectivã a unei ferme are loc
dupã trei ani deºi teoretic se poate ºi dupã doi ani .O astfel de variantã este
cea în cazul în care se reuºeºte accesarea Sapardului ºi trebuie þinut cont de
aspectul cã amortizarea este cu atât mai rapidã cu cât suprafaþa fermei este
mai mare. Dar fiecare trebuie sã ºtie de ce capacitãþi financiare dispune.
Poate pe undeva este mai bunã varianta de a începe mai cumpãtat pentru ca
apoi sã se facã o a doua accesare a Sapardului permisã prin lege.
18. Cum construiesc o ferma pt. crescut melci ?
Ferma Melci
Suprafata 2000 m 2
Crestere Ingrasare
40
3.00 3.50 1.30

3.00
46.00
52.00
3.00
Referire la 2000 m2 suprafata fermei.
18.1. Gardul exterior :
Ideal este un teren de forma dreptunghiulara 40 X 50 m, adica 2000

m , perimetrul este de 180 m lineari. Aceasi suprafata de 2000 m2 poate fi de
2
forma 100 x 20 m, dar un perimetru de 240 m lineari.

Deci pentru 50 X 40 m avem nevoie de urmatoarele materiale:
1. 205 m tabla zincata 1 X 2 m ( ondulata sau dreapta dupa preferinta)

2. 250 m gard de sarma cu ochiuri mari ( 110 X 250 mm)
3. 2,5 m3 de lemn salcam pentru parii exteriori (2 X 0,1 X 0,1 m)
4. 200 m sarma ghimpata
5. 400 m sarma zincata
6. 2 kg de nituri
7. 3 kg de suruburi
8. 2 kg de cuie
18.2. Fantana daca este necesara
Daca se poate si pe cat posibil fantana se amplaseaza in mijlocul

fermei.
Amplasamentul sursei de apa este foarte important si din punctul de
vedere al costurilor, (cablul de curent costa mai putin decat tevile de irigatie.)
18.3. Drenajul
Pentru suprafata destinata pentru construirea fermei este preferabil sa

fie aleasa o suprafata aflata in panta (panta sa nu fie mai mare de 10%; 10 m
diferenta pe suta de metri).
Ce facem daca nu e suprafata fermei in panta?

Atata timp cat terenul nu sta sub apa de peste 5 cm mai mult de 20 minute nu
este nevoie de drenaj. Drenajul este atunci important cand ferma se afla intr-o
groapa. Foarte rar se intampla ca o ploaie torentiala sa acopere in intregime

toate tarcurile cu melci . Mai degraba o grindina poate aduce pagube mari.
18.4. Sistemul de irigat
Mult mai importanta este irigarea tarcurilor atat pentru alimentarea cu

apa a plantelor cat si pentru usurarea deplasarii melcilor . Sisteme de irigare
sunt multe, mobile, fix instalate. O instalatie mobila este mai ieftina. Fiecare
trebuie sa decida ce functioneaza mai bine pentru el. Cantitatile de apa
folosite sunt minime. intre 10 - 30 l / 2-3 m2.
Melcilor nu le plac stropii mari, de preferat sa se introduca un sistem de

microdispersie a apei in ceata. Cel mai ieftin sistem e cel de stropire circular,
cu putina indemanare poate fi transformat in "microdispersor" si astfel se
poate uda o suprafata de 1700 m2 in 20 minute.
Pentru realizarea unui sistem de irigatii se recomanda sa lucrati cu o

firma specializata. Dl. Badin este un specialist in ceea ce priveste irigarea
fermelor de melci www.badinsistem.8m.com. Are mai multe sisteme de irigatii
instalate si se pare ca e cel mai potrivit la o astfel de lucrare. Iar pretul se
incadreaza undeva intre 400 si 700 euro / 2000 m2.
ATENTIE : Apa e buna cand e data cu masura. A nu se uda pana incep sa

putrezeasca plantele .
Microaspersor cu tub capilar pentru udare sau umectarea aerului

- asigura o microclima buna pentru plante sau melci prin pulverizarea apei
- asigura irigare uniforma prin folosirea unui debit redus de apa
- raza mare de apersiune (la 2.5 bar , 8-10 m diametrul) de dispersie a apei,
necesarul pentru 2000 mp – 30 buc.)
- rezistent la diferente mari de temperatura
- asigura functionarea chiar daca sunt particole solide in apa pana la o
dimensiune de 0.5-0.7 mm (nisip, calcar)
- pret redus (97.000 lei/bucata cu tot cu TVA)
- tub capilar 1ml 3800 lei/ml TVA inlus

Pentru aspersoare puteti suna la LogSys Srl: 0722702109. Mail
m.fisher@topmail.ro
18.5. Constructia tarcurilor
Pentru constructia tarcurilor, in functie de suprafata si de proiect

asigurati-va un spatiu suficient. Intre tarcuri se recomanda un coridor de 80-
90 cm intre tarcuri, cel mai bine e o distanta de 120 -130 cm.
In functie de terenul avut, incercati sa nu amplasati tarcurile doar pe

panta, ci terasati terenul deoarece in acest mod se realizeaza un drenaj
natural.
Plasa Helitexul este neagra la culoare si ca sa ferim melcii de razele

soarelui pe cat posibil ferma sa fie asa construita ca latura lunga sa arate
intodeauna directia est vest sau invers. In practica nu se poate realiza
intodeauna aceasta asa ca trebuie gasita solutia cea mai buna.
Tarcurile sa fie in asa fel aplasate ca in mijlocul fermei sa fie destul loc,
de exemplu 3-5 m, iar intre tarcuri si gardul exterior se poate lasa o distanta
de 2-3 m . Pe cat posibil incercati sa nu inghesuiti totul deoarece se lucreaza
mai greu cand nu este spatiu suficient.
Pentru tarcuri e bun lemnul de brad de dimensiunile 8 x 8 cm, cu o

inaltime de 1,25 m => 0,008 m3/par, la distanta de 2,5 m. Cate 2 randuri de
tarcuri, cu cate 8 tarcuri pe rand (16 tarcuri) de dimensiunile 22 X 3,8 m x 16
tarcuri. = 1340 m2, cu 18 Pari / tarc => 18 X 16 = 288 pari X 0,008 m3/par =
2,4 m3 de lemn de brad.
18.6. Plasa Helitex
Ca melcii sa nu paraseasca tarcurile de crestere s-a pus problema unei

bariere care sa impiedice acest lucru.
Este o plasa asemanatoare plasei care se pune pe geamuri impotriva

tintarilor din material plastic , cu doua buze care sa opreasca migrarea
melcilor.
Ce este asa de deosebit la ea? Nimic in afara de faptul ca este

rezistenta la razele de ultraviolete (expunere la soare) si ca este rezistenta la
secretia acida a mucusului melcului.
De ce culoarea neagra? Deoarece culoarea neagra atrage caldura si

roua se usuca mai repede, iar melcului nu-i place sa se tarasca pe uscat.
Calitatea plasei precum am mai scris este diferita. O plasa calitativ

superioara trebuie sa tina pana la 20 de ani, sa nu devina poroasa (sa se
sfarame) si sa nu se desfaca la cusaturi.
18.7. Terenul intre tarcuri
Spatiul dintre tarcuri are o imporatanta deosebita si nu este bine sa

existe iarba.
O solutie eficienta si simpla este folosirea unei folii numita tesuto non
tesuto. Pretul acestei folii este de cca. 55 de centi/mp.
Folia se prinde cu copci in pamant si se poate merge cu uneltele pe ea,

permite trecerea apei si nu permite dezvoltarea buruienilor.
18.8. Poarta de intrare in Ferma se recomanda a fi amplasata central, pe

latura lunga a fermei, avand dimensiunea de 4,5 m.
18.9. Hibernarea
La hibernare sunt multi melci care sunt mai inceti si uita sa se

ingroape. Acestia trebuie luati si pusi intr-o groapa comuna, iar ca precautie
se pune o folie termoizolanta peste tarcuri la suprafata pamantului, iar
deasupra niste paie. Teoria spune Pomatia coboara pana la 15 cm in
adancime la hibernare, dar sunti si melci care coboara la 30 cm, iar altii la
numai 3-4 cm . Daca vine o ploaie si solul este umed dupa care vine un ger
uscat fara ca solul sa fie acoperit de zapada melcii mor chiar si in conditii
optime de hibernare, mortalitatea este destul de mare cca. 7 % dupa
hibernare – acest lucru se observa cand se muta prima data tarcurile, si se
gasesc cochiliile goale.
Deci un pat de hibernare bun nu este de neglijat.
18.10. Materiale pentru tarcuri
1. 900 m sarma zincata

2. 900 m Plasa Helitex
3. 2,4 m3 lemn de brad
4. 5 kg suruburi
5. 2 kg cuie
18.11. Principalele scule necesare pentru un fermier:
1. Masina de gaurit cu acumulatoar, 2-3

2. Tractor cu o brazda
3. Drujba
4. Ciocan si nicovala
5. Aparat de nituit
6. Un burghiu de pamant cu motor
7. Scule de dulgerie
8. Intinzator de sarma
9. Un theodolit.
18.12. Scule necesare pentru munca de teren :
O grapa, o motocositoare, grebla de fan, o matura cat mai mare si

altele fiecare dupa necesitate.
19. Plan de afaceri
Cresterea melcilor este o activitate deosebit de rentabila atunci cand

se executa in anumite conditii. Modalitatile sunt diferite, avand posibilitatea de
a o alege pe aceea ce se potriveste cel mai bine posibilitatilor de care
dispuneti. Astfel se va decide asupra tipului de ferma care se doreste si
asupra speciei de melci care va fi crescuta.
Trebuie mentionat ca exista posibilitatea obtinerii unor castiguri

importante si din culesul speciilor autohtone de melci care traiesc liber in
natura. In prezent culegerea melcilor este interzisa in Uniunea Europeana.
19.1. Alegerea tipului de ferma
Melcii pot fi crescuti in ferme in aer liber sau in ferme acoperite.
A. Ferme in aer liber
Cheltuieli:
· necesita o suprafata relativ mare de pamant (peste 2000 mp). In tari precum
Italia melcii sunt crescuti pe suprafete de mai multe hectare, interventiile
asupra lor fiind minime
· ideal este ca terenul sa aiba o usoara inclinatie pentru evacuarea apei, sa fie
neumbrit si indreptat spre nord.
· ingradituri din lemn, plastic, fibra sau otel avand aproximativ 1 m inaltime.
· sistem de irigare care sa imprastie un jet fin de apa, sub forma de ceata.
Este necesara irigarea intregii suprafete pe care cresc melcii timp de
cateva minute seara in zilele secetoase.
· pe post de hrana vor fi plantele ce se vor cultiva direct in ferma,

completandu-se cu hrana uscata precum: tarate, grau, porumb etc. Pentru
cresterea unui kg de melci pana la maturitate vor fi necesare in medie 1,7 kg
de hrana uscata.
Avantaje:
· cheltuieli mici pentru construirea fermei
· cheltuieli mici de intretinere, aproximativ 10% din profit: mentinerea
sistemului de irigare, hrana uscata, plata personalului
Dezavantaje:
· suprafata de teren relativ mare
· o singura productie pe an
· expunerea melcilor la calamitati naturale
· pericolul daunatorilor si pradatorilor
B. Ferme acoperite
Cheltuieli:
· o suprafata inchisa: incaperi, sere, grajduri reamenajate etc.
· spatii in care sa fie crescuti melcii: cutii sau tuburi facute din plastic, fibra,
otel sau lemn. Nu pot fi facute din carton, cupru, ciment.
· sistem de incalzire pe timp de iarna, temperatura optima fiind de 21 grade.
· sistem de irigare
· sistem de iluminare, de dorit cu neon, pentru o crestere optima fiind
necesare aproximativ 18 ore pe zi.
· monitorizarea conditiilor: termometru, hidrometru
Avantaje:
· obtinerea mai multor productii pe an (prin cresterea mai multor generatii)
· melcii nu sunt afectati de daunatori si de calamitati naturale
· melcii se dezvolta mai repede decat in mediu natural daca au conditii optime
Dezavantaje:
· costurile ridicate pentru obtinerea si amenajarea spatiului
· costuri ridicate pentru intretinere
Costuri:
In functie tipurile de ferme spre care va veti indrepta costurile vor fi
diferite. Este necesara o analiza a situatie specifice fiecarui investitor. In ce
priveste costurile de incepere a afacerii trebuie precizat ca o mare parte din
investitia initiala o reprezinta terenul sau spatiul acoperit in care se vor creste
melcii. Costurile reprezentand materialul genetic vor fi si ele destul de
importante.
Daca faceti contract cu Alimenti Naturali sau Institutul de Helicicultura

va obligati de la inceput sa urmati clauzele destul de stricte si sunteti obligat
sa vindeti productia exclusiv firmei cu care ati facut contract la pretul de pe
piata.
20. Informatii aditionale privind realizarea unei Ferme de crestere a

melcilor
Cadrul legal de exercitare a activitatii
Se poate opta pentru desfasurarea acestei activitati prin asociatii

familiale, ca persoana fizica autorizata, prin societate comerciala, sau alte
forme de asociere.
Avantajele reale sunt oferite de societate comerciala, mai ales daca se

are in vedere aspectul fiscal. Astfel, potrivit legislatiei in vigoare o societate
comerciala mica, avand pana la 8 angajati si cu o cifra de afaceri de pana la
100.000 Euro va plati un impozit pe profit de numai 3%, fara a putea insa sa
beneficieze de deducerea TVA-ului.
Colaborari
Exista societati care sprijina cresterea melcilor pe intreaga linie de

activitate. Acestea furnizeaza materialele necesare constructiei fermei,
materialul genetic si cumpara productia fermierului.
Va recomandam insa o analiza atenta a acestui tip de oferta. Este posibil ca
preturile la care sunt vandute produsele respective, materiale de constructii si
material genetic, sa fie destul de ridicate, iar pretul oferit pentru melci sa nu fie
chiar cel mai bun.
Exportatori
Pentru gasirea exportatorilor exista mai multe posibilitati.

Pot fi urmarite anunturile de la mica publicitate din ziarele locale, de pe siturile
specializate in agricultura. Este recomandat ca si producatorul sa posteze
anunturi in mijloacele media mentionate.Pot fi consultate directiile judetene de
agricultura pentru gasirea unor parteneri.
Materialul oferit in aceasta carte electronica este de natura

informativa. Pentru a va construi o ferma cel mai bine este sa
colaborati cu o firma specializata in constructia de ferme de
crestere a melcilor.
Adrese de Contact
Exportatori:
Firme din Romania:
· Alimenti naturali SRL, Timisoara
persoana de contact: Diana Giurgiev, 0256/270.237
· Institutul International de Helicicultura din Cherasco, Italia
persoana de contact din Romania: Gianni Cagnassola, 0741.603.108
· Alex, cbamelci@yahoo.com
S.C. ESCARGO MURES PROD S.R.L.
-achizitie melci
Str. Prefabricatelor nr. 99, Fântânele
Autorizatie nr 2
Dir. Klein
ACHIZITIE SI PRELUCRARE MELCI COMESTIBILI:
S.C.ROLUX S.R.L.
-achizitie melci
Str. Ariesului nr. 29, Alba Iulia
Autorizatie nr 4
Tel. 0254-771143
dir. ing. Rosu Simona
S.C. CENTROCOOP S.R.L.
Tel. 021-314.4800
021-314.2990
S.C. POMAROM S.R.L.
1511
29.03.2001
achizitie melci
Str. Livezii nr 37, Alba Iulia
Autorizatie nr 3
11.04.2001
11.04.2001 -30.06.2001
Tel. 0258-811200
Dir. Radu Codrin
S.C. PRODNATUR S.R.L.
Tel. 0264-413.764
0264-413.806
S.C. KARUMAA S.R.L.
Tel. 0264-438.166
0264-438.167
S.C. IOMCOOP S.A.
Tel. 0269-229.213
0269-229.214
0269-229.215
FEDERALCOOP din toata tara.
Ø Firme din strainatate:
Food and Agricultural ANE. Associazione
Organization of the United Nazionale Elicicoltori
Nations (FAO) (Italian Snail Breeders
Via delle Terme di Caracalla Association)
00100 Rome, Italy Via V. Emanuele
Tel: 6-52251 12062 Cherasco (CN), Italy
Tlx: 625852 fao i Tel: 172-489382
Fax: 6-522531
Ø Lista de Targuri Specializate
EXPO FOOD SIAL
Expo Cts (Biennial, even years)
(Annual) 39, rue de la Bienfaisance
Via Serbelloni, 2 75008 Paris, France
20122 Milan, Italy Tel: 1-42 89 46 87
Tel: 2-77181 Fax: 1-42 89 46 94
Fax: 2-781828
ALIMENTARIA ANUGA
Feria de Barcelona Koln Messe
(Biennial, even years) (Biennial, odd years)
Avda. Reina M. Cristina Postfach 210760
08004 Barcelona, Spain 5000 Cologne 21, Germany
Tel: 3-4233101 Tel: 221-8210
Fax: 3-4238651 Fax: 221-8212574
Ø France
Cotral Escargots Willm
40, rue du Séminaire 26, rue Dr. Sultzer
94616 Rungis 67140 Barr
Tel: 1 46 75 92 24 Tel: 88 08 94 55
Fax: 1 46 75 00 57 Fax: 88 08 41 10
Chantifrais SA Direct Import
71, chemin du Moulin Carron 36, rue Oberlin
69570 Dardilly 67000 Strasbourg
Tel: 78 47 57 69 Tel: 88 36 88 18
Tlx: 900659 Fax: 88 36 00 71
Gandjean SARL Ets Gillot
Route de Bourg Valentigny
01750 Replonges 10500 Brienne le Château
Tel: 85 31 02 55 Tel: 25 92 96 05
Tlx: 340798 Fax: 25 92 63 50
Dehais Claude SA Ugma SA
Route de Vatis 192, avenue de Strasbourg
76050 St. Jean du Cardonnay 67170 Brumath
Tel: 35 33 83 54 Tel: 88 51 95 95
Fax: 35 33 46 38 Fax: 88 68 39 06
Les Escargots des Bontout SA - La Dauphinoise
Gourmet 18, avenue de Provence
10, Villa Laugier 26600 Pont-de-l'Isere
75017 Paris Tel: 75 84 68 88
Tel: 1 42 27 91 95 Fax: 75 84 68 90
Les Fils d'Omer Romanzini Menu de France
25, rue d'Arlin Avenue de Mougeres
25560 La Riviere Drugeon 34720 Caux
Tel: 81 89 73 04 Tel: 67 98 42 41
Fax: 81 49 87 20 Fax: 67 98 42 41
Jacot et Billey Rougié SA
19, route de Mezire Z.I. Madrazes
25490 Fesches le Chatel 24200 Sarlat-la-Caneda
Tel: 81 93 00 41 Tel: 53 31 72 00
Fax: 81 96 18 24 Fax: 53 59 40 86
Malartre Conserves Menetrel et Cie
74, chemin de la Mouche Foucherans
69230 St.Genis Laval 39100 Dole
Tel: 78 51 23 49 Tel: 84 82 13 10
Fax: 78 50 71 08 Fax: 84 82 47 50
Marechaux Douville et Cie Castaing et Fils
7, rue du Louvre Route de Bayonne
75001 Paris 40500 Saint-Sever
Tel: 1 42 33 96 40 Tel: 58 76 02 10
Fax: 1 40 41 06 09 Fax: 58 76 17 48
SACAP CGC
Zone industrielle 5, rue Louis Lejeune
06701 St. Laurent du Var 92128 Montrouge
Tel: 93 07 07 88 Tel: 1 46 57 49 49
Fax: 93 07 09 74 Fax: 1 40 92 08 61
Saupiquet Cie Billot SA
128, bd Jules Verne 118, Grande Rue
44075 Nantes 89400 Bassou
Tel: 40 49 11 42 Tel: 86 73 21 12
Fax: 40 50 21 24 Fax: 86 73 23 96
Bourgogne Escargots SA Miko SA
1, rue Jean Mamet Rue Lamartine
21800 Chevigny St. Sauveur 52111 St. Dizier
Tel: 80 71 06 66 Tel: 25 05 91 23
Fax: 80 71 06 68 Fax: 25 56 56 29
Ø Grecia
Olimpex Co. Petsalakis
26, Verias Ionia 36, Archimedes Street
Thessaloniki Iraklion
Tel: 31-781 659 Tel: 81-222 212
Piltsi SA Canning Industry of Crete
Florina Venerato
Edessa Iraklion
Tel: 381-31 295 Tel: 81-791 467
Fax: 381-31 240
Prisnalis SA Saligar SA
Akrolimni Sevastiana
Kria Vrisi Skydra
Pella Pella
Tel: 382-61 930 Tel: 381-89 982
Fax: 382-63 355 Fax: 381-81 176
Ø Italia
Bertolini Spa F.lli Buiatti Snc
Via Isonzo, 21 Via del Tei,7
34070 Mossa (GO) 33040 Moimacco (UD)
Tel: 481-809091 Tel: 432-722118
Tlx: 460494
Euro Helix Quabas Spa
Via S.Iffredo, 1 Loc.Vallone
12062 Cherasco (CN) 29010 Castelvetro (PC)
Tel: 172-489382 Tel: 523-823841
Fax: 523-824454
B & C Sdf Arici Savino
Fraz.Pellegrina Via Lombardia, 34
37063 Isola della Scala (VR) 25100 Brescia
Tel: 45-7330179 Tel: 30-221301
Furnizori de material genetic:
· Institutul International de Helicicultura din Cherasco, Italia (Helix
Aspersa) persoana de contact din Romania: Gianni Cagnassola,
0741.603.108
· faxmedia@go.ro (Helix Lucorum)
· o ferma de Helix Aspersa din Botosani
persoana de contact: Lupu Edit, 0231/514.534
· Alimenti naturali SRL, Timisoara
persoana de contact: Diana Giurgiev, 0256/270.237
Programul SAPARD
Masura 3.4 "Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care
sa genereze activitati multiple si venituri alternative"
Submasura "Alte activitati"
Suma alocata de SAPARD pentru submasura "Alte activitati" este 23 milioane
euro.
In cursul acestui an, potrivit specialistilor din domeniu, se vor amenaja
aproximativ 230.000 de metri patrati de ferme de crestere a melcilor
comestibili, care vor produce un venit anual aproximativ de 1,6 milioane de
euro.
Cheltuielile eligibile
- Constructia, modernizarea si extinderea cladirilor operationale si a utilitatilor
conexe pentru:
· Depozitarea, procesarea si marketingul produselor;
· Depozitarea furajelor, echipamentelor, uneltelor si mijloacelor de transport;
· Constructii speciale pentru utilitati;
· Birouri pentru utilizare în cadrul fermei;
· Împrejmuiri.
· Masini, echipamente, instalatii si dispozitive noi pentru:
- Desfasurarea activitatilor specifice, cuprinzând cresterea, irigarea, recoltarea
si monitorizarea proceselor din ferma;
- Procesarea si marketingul produselor la nivelul fermei;
- Utilitati;
- Mijloace noi specializate pentru transportul rutier (vehicule cu instalatie de
refrigerare);
Atentie:
· Programul SAPARD nu da fonduri nerambursabile pentru inchirierea sau
achizitia lotului de pamant destinat constructiei fermei
· Programul SAPARD ramburseaza cheltuielile utilajelor noi, nu si a celor
second-hand
· Program SAPARD nu acorda plati in avans, doar ramburseaza cheltuielile
deja facute
· Pentru a fi considerate eligibile cheltuielile trebuiesc facute dupa semnarea
contractului de finantare, exceptie cheltuielile pentru studiile de fezabilitate, de
intocmire a proiectului tehnic si a studiilor conexe cu conditia sa nu
depaseasca limita de 12% din valoarea totala a proiectului
· Fondurile SAPARD pot fi primite doar daca certificati prima generatie de
melci, adica materialul genetic va trebui cumparat de la un helicicultor.
CINE POATE SOLICITA FINANTARE
- Producatori agricoli individuali - persoane fizice autorizate
- Proprietari individual de padure - persoane fizice autorizate
- Persoane fizice autorizate
- Asociatii familiale
- Societati agricole
- Societati comerciale cu capital integral privat (SNC, SCS, SA, SCA, SRL)
- Societati comerciale cu capital integral privat
cu conditia ca proiectul sa fie amplasat in spatiu rural
CONDITII DE FINANTARE SI LIMITE DE BUGET
Ajutorul public acordat in cadrul acestei masuri nu va depasi 50 % din totalul
cheltuielilor eligibile.
Valoarea totala eligibila a proiectului trebuie sa fie intre 10.000 - 200.000 Euro
(adica atatea trebuie sa fie cheltuielile si SAPARD va rembursa jumatate din
aceasta suma):
- 50% contributie privata
- 50% contributie publica SAPARD, din care: 75% contributie UE si 25%
buget national
Cei care vor sa dezvolte o ferma de crestere a melcilor trebuie sa dovedeasca
existenta unei tehnologii de crestere specifice, precum si dovada unui
contract sau precontract pentru preluarea a cel putin 30% din productie.
Acelasi beneficiar poate primi de doua ori finantarea SAPARD doar dupa ce
prima finantare va fi incheiata. Valoarea cumulata a celor doua proiecte nu
poate depasi valoarea maxima a finantarii acordate adica 200.000 euro.
DURATA PROIECTULUI
Investitiile facute prin proiect trebuie sa se deruleze in maxim doi ani de la
data semnarii contractelor de finantare in functie de complexitatea proiectelor.
Beneficiarii pot sa aleaga pana la trei transe de rambursare.
DE UNDE SE IA GHIDUL DE FINANTARE
Ghidul de finantare se ia de la Directia Agricola si de la Centrul Judetean de
Consultanta Agricola (CJCA) in forma tiparita sau pe discheta. Acolo puteti
primi si consultanta gratuita asupra modului cum se completeaza cererile de
finantare.
Atentie: cererile se completeaza in format electronic, dupa care se listeaza la
imprimanta. Cererea va fi depusa in trei exemplare la cel mai apropiat Birou
Regional SAPARD (consultati lista de
UNDE SE DEPUN CERERILE DE FINANTARE:
In functie de regiunea de dezvoltare unde este localizat proiectul, Cererea de
finantare trebuie depusa direct, personal de catre responsabilul de proiect, la
una dintre adresele indicate mai jos ale Birourilor Regionale de Implementare
a Programului SAPARD (BRIPS) - Biroul Implementare.
Atentie: cererile se completeaza in format electronic, dupa care se listeaza la
imprimanta, cererile scrise de mana sau la masina de scris vor fi respinse.
Atentie: cererea trebuie depusa personal de beneficiar (responsabil de
proiect).
Cererea va fi depusa in trei exemplare la cel mai apropiat Birou Regional
SAPARD. Acolo se va controla conformitatea dosarului depus cu ceea ce
acesta ar trebui sa contina. Veti primi un bon de ordine si veti fi anuntati
asupra datei si orei cand conformitatea va fi verificata.
Va urma evaluarea si selectia cererilor de finantare la Agentia SAPARD din
Bucuresti.
Birourile Regionale de Implementare a Programului SAPARD:
Biroul Regional SAPARD Iasi - Regiunea 1 Nord-Est (pentru judetele Bacau,
Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui)
Str. Stefan cel Mare, 47-49, Iasi, judetul IASI
Biroul Regional SAPARD Constanta - Regiunea 2 Sud-Est (pentru judetele
Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea)
Str. Revolutiei din 22 dec, nr. 17, Constanta, judetul CONSTANTA
Biroul Regional SAPARD Targoviste - Regiunea 3 Sud (pentru judetele Arges,
Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman)
Bdul. Mircea cel Batran, nr. 12, Targoviste, judetul DAMBOVITA
Biroul Regional SAPARD Craiova - Regiunea 4 Sud-Vest (pentru judetele
Gorj, Dolj, Mehedinti, Olt, Valcea)
Str. Unirii, nr. 19, Craiova, judetul DOLJ
Biroul Regional SAPARD Timisoara - Regiunea 5 Vest (pentru judetele Arad,
Caras-Severin, Hunedoara, Timis)
P-ta Libertatii nr. 1, Timisoara, judetul TIMIS
Biroul Regional SAPARD Satu Mare - Regiunea 6 Nord-Vest (pentru judetele
Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Salaj, Satu-Mare)
Str. 1 Decembrie 1918, nr. 13, Satu-Mare, judetul SATU MARE
Biroul Regional SAPARD Alba Iulia - Regiunea 7 Centru (pentru judetele
Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu)
Str. Iuliu Maniu nr. 13, Alba-Iulia, judetul ALBA
Biroul Regional SAPARD Bucuresti - Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov (pentru
Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov)
Piata Rosetti, nr. 4 sect. 1, Bucuresti.
TERMEN LIMITA
Cererile de finantare se depun in sesiuni lunare, intre prima si ultima zi
lucratoare a lunii, pana la ora 16.00.
In fiecare zi de vineri cererile de finantare se vor primi pana la ora 12.00.
Daca ultima zi de depunere este zi de vineri cererile de finantare se vor
depune pana la ora 16.00.
INFORMATII SUPLIMENTARE
Pentru alte informatii referitoare la programul SAPARD, solicitantii se pot
adresa atat la sediul central cat si la sediile Birourilor Regionale de
Implementare a Programului SAPARD.
Agentia SAPARD - sediul central
Str. Stirbei Voda, nr. 43, sector 1, Bucuresti;
Tel/fax: +40-21-311.09.99; e-mail: promovare@sapard.ro
Persoane de contact: Gabriela Tesileanu, Catalina Musat
Biroul Regional SAPARD Iasi - Regiunea 1 Nord-Est
Tel: 0232 262 697, Fax: 0232 262 696
sapard_ne@yahoo.com
Persoane de contact: Teodor Robu, Ion Galca
Biroul Regional SAPARD Constanta - Regiunea 2 Sud-Est
Tel: 0241 617 122, 0241 617 066, Fax: 0242 617 122
sapard2@email.ro sapard2@yahoo.com
Persoane de contact: Gheorghita Corbu, Teodora Ninof
Biroul Regional SAPARD Targoviste - Regiunea 3 Sud
Tel/Fax: 0245 62 02 41
sapard3tgv@softex.ro
Persoane de contact: Dorina Comsa, Marilena Nedelcu
Biroul Regional SAPARD Craiova - Regiunea 4 Sud-Vest
Tel: 0251 406 402, Fax: 0251 406 401
sapardcraiova@yahoo.com
Persoane de contact: Daniel Popescu, Florea Ionica
Biroul Regional SAPARD Timisoara - Regiunea 5 Vest
Tel: 0256 432 223, Fax: 0256 432 265
salagean@mail.dnttm.ro
Persoane de contact: Daniela Flavia Salagean, Sonia Adelina Dig
Biroul Regional SAPARD Satu Mare - Regiunea 6 Nord-Vest
Tel: 0261 768 707, Fax: 0261 806 023
brips6nv@k.ro
Persoane de contact: Ioan Marchis, Dumitru Timerman
Biroul Regional SAPARD Alba Iulia - Regiunea 7 Centru
Tel: 0258 810 433, Fax: 0258 810 335
sapard7@cristalsoft.ro
Persoane de contact: Ana Goia Mocan, Stanca Mocan
Biroul Regional SAPARD Bucuresti - Regiunea 8 Bucuresti-Ilfov
Tel/Fax: 021 311 06 13/16/65
brips8@k.ro
Persoane de contact: Cornel Vasiliu, Olguta Magdalena Miloiu
DOCUMENTELE NECESARE:
Ghidul solicitantului si cererea de finantare se pot obtine gratuit la sediile
Birourilor Regionale ale Agentiei SAPARD, Directiilor Agricultura si Dezvoltare
Regionala, Agentiei Nationale de Consultanta Agricola, Oficiilor Judetene
pentru Consultanta Agricola si Agentiilor de Dezvoltare Regionala precum si
pe pagina web a Agentiei SAPARD : www.sapard.ro
Pentru fermele de melci vor fi necesare:
1. Memoriu justificativ si devizul general al proiectului elaborat in conformitate
cu Hotararea Guvernului 1179/2002 cu modificarile si completarile ulterioare,
exprimat în Lei si echivalent în Euro la cursul de schimb al Bãncii Centrale
Europene din data întocmirii Memoriului justificativ, cerut pentru proiecte care
nu prevad lucrari de constructii si/sau modernizari de constructii; si, daca este
cazul Raportul de evaluare a minim trei oferte conforme pentru atribuirea
realizãrii Memoriului justificativ (daca valoarea memoriului justificativ este mai
mare de 10 000 Euro si solicitantul a inclus cheltuielile privind realizarea
memoriului justificativ in bugetul proiectului);
sau Studiu de fezabilitate intocmit conform Ordinului comun nr.
1013/873/2001 al Ministrului Finantelor Publice si Ministrului Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei cuprinzand devizul general elaborat in
conformitate cu Hotararea Guvernului 1179/2002 cu modificarile si
completarile ulterioare, exprimat în Lei si echivalent în Euro la cursul de
schimb al Bancii Centrale Europene din data întocmirii Studiului de
fezabilitate, cerut pentru proiecte care prevad lucrari de constructii si/sau
modernizari de constructii; si daca e cazul, Raportul de evaluare a minim trei
oferte conforme pentru atribuirea realizarii studiului de fezabilitate (daca
valoarea studiului de fezabilitate este mai mare de 10 000 Euro si solicitantul
a inclus cheltuielile privind realizarea studiului de fezabilitate în bugetul
proiectului )
2. Planul de afaceri ( planul de afaceri este necesar in cazul proiectelor cu
valoare totala eligibila mai mare de 50.000 EURO), si, daca este cazul,
Raportul de evaluare a minim trei oferte conforme pentru atribuirea realizarii
planului de afaceri (daca valoarea planului de afaceri este mai mare de 10
000 Euro si solicitantul a inclus cheltuielile privind realizarea planului de
afaceri în bugetul proiectului)
3. Copie dupa actul de proprietate al terenului, contract de arendare (inclusiv
Tabel centralizator in original emis de Consiliul local continand sumarul
contractelor cu suprafetele luate in arenda pe categorii de folosinta si
perioada de arendare), contractul de concesiune sau orice alt document care
sa certifice dreptul de folosinta al terenului pe o perioada de minim 10 ani de
la data depunerii cererii de finantare (pentru investitii care prevad lucrari de
constructii), sau de minim 5 ani de la data ultimei plati efectuata de Agentia
SAPARD catre beneficiar, (pentru investitii care nu prevad lucrari de
constructii); si dupa caz, actul de proprietate pentru celelalte bunuri imobiliare
conform legislatiei in vigoare
4. Certificatul de urbanism, pentru proiectele care prevad constructii si/sau
modernizari de constructii
5. 1. Pentru proiectele care necesita certificat de urbanism:
a) Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiþiile de
protecþia mediului necesare pentru obþinerea acordului unic pe care s-a
aplicat stampila tip A (Se supune CAU. Nu face obiectul procedurii de mediu),
pentru activitati cu impact nesemnificativ asupra mediului si clasarea cererii
de notificare; sau:
b) Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind condiþiile de
protecþia mediului necesare pentru obþinerea acordului unic pe care s-a
aplicat stampila tip B(Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu fara
acord de mediu) avizata de autoritaþile competente pentru protecþia mediului
, pentru activitatile cu impact redus asupra mediului. Face obiectul unei
proceduri simplificate; sau,
c) Fisa tehnica (anexa la certificatul de urbanism) privind conditiile de
protectia mediului necesare pentru obtinerea acordului unic pe care s-a
aplicat stampila tip B (Se supune CAU. Face obiectul procedurii de mediu cu
acord de mediu), avizata de catre autoritatile competente pentru protectia
mediului, care contine in anexa acordul de mediu emis de autoritatile
competente pentru protectia mediului, pentru activitatile cu impact semnificativ
asupra mediului, astfel definite in HG nr.918/2002 cu completarile ulterioare,
privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si
pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei
proceduri. Face obiectul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.
5.2. Pentru proiectele care nu necesita certificat de urbanism, Inspectoratele
de Protectia Mediului vor analiza fiecare propunere in parte si vor decide
asupra tipului actului de reglementare care urmeaza a se emite
6. Avizul sanitar-veterinar pentru solicitantul care depoziteaza, transporta si
valorifica produse de origine animala, eliberat de institutiile abilitate care sa
ateste ca investitia este in concordanta cu standardele nationale (pentru
investitiile care nu cuprind procesare) sau Avizul sanitar-veterinar pentru
solicitantul care prelucreaza, depoziteaza, transporta si valorifica produse de
origine animala, eliberat de institutiile abilitate care sa ateste ca investitia este
in concordanta cu standardele UE (pentru investitiile referitoarea la
procesare)
7. Aviz de specialitate eliberat de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si
Turismului pentru modernizare sau constructie, dupa caz
8. Certificatul de inregistrare (inclusiv anexele) eliberat de Oficiul Registrului
Comertului, conform OUG nr. 76/2001 republicata, cu completarile si
modificarile ulterioare
9. Ultimul bilant precedent anului depunerii proiectului insotit de contul de
profit si pierdere avizate de administratia financiara; sau Document justificativ
care sa ateste ca solicitantul nu a desfasurat nici o activitate anterioara
depunerii proiectului, avizat de administratia financiara cu cel mult o luna
inaintea depunerii proiectului; sau Situatia privind capacitatea financiara
certificata de catre Directia Generala a Finantelor Publice pentru persoanele
fizice autorizate sau asociatiile familiale.
10. Pentru persoane juridice: Certificate care sa ateste lipsa datoriilor fiscale
si sociale si Cazierul fiscal eliberat de Directiile generale ale finantelor publice
(O.G. nr. 75/30 august 2001), cu modificarile si completarile ulterioare si
Declaratie pe propria raspundere prin care se confirma ca nu are obligatii
catre banci sau Documente care sa certifice ca graficul de rambursare al
împrumutului în derulare este respectat
Pentru persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale:
Certificate care sa ateste lipsa datoriilor fiscale si sociale si Cazierul fiscal
eliberat de Directia Generala a Finantelor Publice, eliberat in conformitate cu
OG nr. 75/2001 cu modificarile si completarile ulterioare, aprobata prin Legea
nr. 410/2002 si Declaratia pe propria raspundere prin care se confirma ca
solicitantul nu are obligatii catre banci sau Documente care sa certifice ca
graficul de rambursare al imprumutului in derulare este respectat.
11. Documente de la solicitant care sa dovedeasca capacitatea si sursele de
cofinantare ale proiectului (unul sau mai multe dintre ele emise de banca
si/sau alte institutii financiare autorizate) :
a) Extras de cont bancar vizat si datat de banca cu cel mult cinci zile
lucratoare înainte de data depunerii cererii de finantare, în cazul cofinanþarii
prin surse proprii (autofinanþare) sau prin certificate de depozit nominative si
dematerializate, cu o scadenþa mai mica sau egala cu trei luni faþa de data
depunerii cererii de finantare;
b) Extras de cont bancar vizat si datat de bancã cu cel mult cinci zile
lucrãtoare înainte de data depunerii cererii de finantare în cazul existentei
unor surse de cofinanþare de tipul: granturi, sponsorizari, donatii, însotit de un
document care sã ateste sursa respectiva, emis de organizatia care a
acordat-o;
c) Extras de cont bancar si Formularul de achizitie titluri de stat, emise si
vizate de banca, în cazul cofinantarii prin titluri de stat cu o scadenta mai mica
sau egala de trei luni fata de data depunerii cererii de finantare;
d) Extrasul liniei de credit datat cu cel mult cinci zile lucratoare fata de data
depunerii cererii de finantare si Contractul de credit vizat de banca, în cazul
cofinantarii prin linie de credit cu o valabilitate de un an fata de data lansarii
licitatiei de proiecte, deschis la o banca;
e) Scrisoare de confort (certificat de confirmare de fonduri) cu o valabilitate de
120 zile
12. Cazier judiciar onest al responsabilului /responsabililor de proiect
13. Actele de identitate pentru persoanele responsabile de proiect
14. CV-urile persoanelor responsabile de proiect
15. Copie dupa diploma de studii care sa dovedeasca pregatirea profesionala
in domeniul proiectului a solicitantului (persoana fizica si /sau responsabil
tehnic al proiectului) sau Copie dupã certificatul de formare care sa
dovedeasca pregatirea profesionala in domeniul proiectului a solicitantului
(persoana fizica si /sau responsabil tehnic al proiectului) sau Declaratie pe
propria raspundere a solicitantului (persoana fizica si/sau responsabil tehnic
al proiectului) de a urma un curs de pregatire profesionala in cadrul
Programului SAPARD, inainte de primirea ultimei plati a ajutorului
16. Documente justificative (precontracte, etc) pentru desfacerea a 30% din
volumul productiei obtinute in cadrul proiectului, pentru proiecte cuprinzand
investitii referitoare la Melci si broaste
17. Pre/Contract de achizitie material biologic pentru prima populare
18. Statutul de functionare ( pentru Asociatiile fara scop patrimonial)
19. Certificat de producator pentru producatorii agricoli individuali, eliberat
conform H.G. 661/2001, inclusiv Autorizatia in baza Legii 507/2002
20. Copie dupa Cererea privind inscrierea in Registrul Exploatatiilor Agricole,
conform Ord. 567/2003 al MAPAM si MAI
21. Autorizatie eliberata conform Legii nr.507/2002
22. Incheierea de inscriere eliberata de judecatorie - pentru societatile
agricole infiintate conform Legii 36/1991
23. Certificat de inscriere in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor
24. Actul constitutiv ( durata de functionare a asociatiei trebuie sa fie pe
termen nedeterminat sau pe minim 8 ani de la data depunerii cererii de
finantare) pentru Asociatiile fara scop patrimonial
25. Certificat eliberat de Oficiul Registrului Comertului care sa specifice ca
solicitantul are capital social 100% privat si ca nu este in proces de lichidare,
fuziune, dizolvare, divizare, conform Legii nr.31/1990 republicata, cu
completarile si modificarile ulterioare, reorganizare judiciara sau faliment
conform Legii nr.64/1995 republicate, cu completarile si modificarile ulterioare,
pentru solicitant persoana juridica
26. Certificat eliberat de Oficiul Registrului Comertului care sa specifice ca
solicitantul are capital social 100% privat si ca nu este in proces de lichidare,
fuziune, dizolvare, divizare, conform Legii nr.31/1990 republicata, cu
completarile si modificarile ulterioare, reorganizare judiciara sau faliment
conform Legii nr.64/1995 republicate, cu completarile si modificarile ulterioare,
pentru solicitant persoana juridica
27. Declaraþie pe propria rãspundere care sã menþioneze cã solicitantul nu
beneficiazã si nu va beneficia de finanþari nerambursabile din alte programe
pentru proiectul care face obiectul asistentei financiare SAPARD, si Declaratie
pe propria raspundere referitoare la clauza de origine Europeana
28. Declaratie pe propria raspundere ca solicitantul va achizitiona material
biologic certificat
29. Acorduri si autorizatii specifice necesare implementarii proiectului (altele
decat cele furnizate in Studiul de fezabilitate sau cerute si atasate separat
daca este cazul).Specificati care
30. Raport asupra participarii la programe de finantare nerambursabila
(rezumat) inclusiv un document eliberat de gestionarul fondurilor de care
beneficiaza solicitantul din care sa rezulte titlul poiectului finantat, descrierea
lui, devizul si stadiul de realizare, inclusiv pentru cele finantate prin Programul
SAPARD
Pentru mai multe informatii puteti consulta Ghidul solicitantului sau Fisa
masurii 3.4 oferit gratuit de Agentia SAPARD
Cererea de finantare (sectiunea generala) oferita de Agentia SAPARD
Cererea de finantare (sectiunea economica) oferita de Agentia SAPARD

Ferma de Melci Pentru Incepatori PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Ferma de Melci Pentru Incepatori PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Ferma de Melci pentru Incepatori

Ferma de Melci pentru Incepatori

Din 2006, se da liber la importuri de melci si pui de balta in UE.

Gurmanzii din intreaga Europa se vor putea delecta cu noi sortimente

Noile reguli comunitare privind igiena si siguranta alimentatiei publice

Cererea foarte mare in Europa pentru astfel de produse alimentare

"In linii mari, va fi mult mai usor la vama" a declarat un oficial al

Importurile de melci in UE sub incidenta noii legislatii vor demara din 1

Melcul comestibil are lungimea de la 1 mm pana la 312 mm, asa cum

Helix aspersa-Muller este deasemenea cunoscut sub numele de "petit

Iberus alonensis - melcul spaniol "Cabretes" sau "xona-fina" masoara

Cepae nemoralis - Helix nemoralis - melcul de padure masoara 25

Cepae hortensis sau Helix hortensis - melcul de gradina masoara 20

Otala punctata numit si "vaqueta" in unele parti ale Spaniei, masoara

Otala vermiculata sau Eubania masoara 25 mm. Se gaseste in tarile

Helix uncomm numit "escargot turc" masora 45mm, fiind intalnit in

Helix adanensis vine din Turcia.

Helix aperta masoara 25 mm, carnea sa gasindu-se la un pret foarte

Theba pisana sau "cargol avellanene" masora 20 mm si traieste in

Sphincterochila candidisima masoara 20 mm.

Principalele Varietati de Melci

· Caracteristica : este si un melc de

2.Helix Lucorum sau Melcul Turcesc

· Caracteristica In Franta este Melc de

· Marime: 70 mm pt cei mai tineri

3. Imperecherea si depunerea de oua

Desi au atat organe de reproducere masculine cat si feminine, trebuie

Melcii au nevoie de cel putin 5 cm adancime pentru a-si depune ouale.

care contine 20-40 % materie organica. Temperatura trebuie mentinuta la 18-

Ouale melcului Helix pomatia masoara 3 mm in diametru si au o

Puii vor aparea la 3-4 saptamani dupa depunerea oualor.

Acest interval difera in functie de temperatura si umiditate. Pasarile, insectele,

Helix Aspersa are ouale albe, sferice si cu un diametru de 3mm. Acest

Activitatea de reproducere a melcilor Helix Aspersa incepe in al doilea

In aceeasi colonie de melci si in aceleasi conditii, unii melci vor creste

Rata cresterii variaza considerabil la fiecare populatie in parte.

5. Cresterea melcilor in ferme

O crestere productiva de melci necesita un echipament adecvat cum ar

Fermele de melci pot fi in aer liber afara, in cladiri cu climat

Un climat bland (15-23 °C) cu umiditate ridicata (75-95 %) este potrivit

devin prea uscate, de asemenea melcii hiberneaza. Vantul este foarte

Melcii au nevoie de umezeala multa dar nu de locuri ude. Solul pe care

Se foloseste un sol de o calitate medie care sa nu fie nici prea nisipos

regulata fara a distruge structura faramitata a solului care ajuta la depunerea

O amestecatura de turba, argila, balegar, CaCO3 cu pH 7, face solul

6. Cresterea melcilor in tarcuri si imprejmuiri

Imprejmuirile pentru melci se prefera a fi lungi, spatioase, in loc sa fie

Un sistem de stropitori va asigura umezeala atunci cand e nevoie.

6.1. Prevenirea iesirii melcilor din tarc

Intr-un tarc neacoperit indoiti capetele gardului inauntru sub forma de

O alta tehnica pentru a proteja melcii este sa indoiti gardul spre

O alta alternativa la indemana imprejmuirilor din pereti solizi este

Avand in vedere ca melcii nu vor traversa o legatura de cupru, o alta

7. Alte metode de crestere a melcilor

7.1. Tarcuri cu gradini

O metoda alternativa este sa construiti un tarc cu o suprafata de 10 m2

7.2. Tuneluri din plastic

Sunt ieftine si sunt imprejmuiri foarte usor de construit, insa e dificil sa

7.3. Tarcuri imprejmuite (inchise)

Cu melci crescuti in tarcuri inchise, in conditii supravegheate,

melcilor, chiar daca cresterea se face impreuna. Pentru Helix aspersa,

Trebuie folosita o lumina fosforescenta pentru a da o lumina artificiala.

Unele specii de melci asociaza numarul mare al orelor de lumina cu