Blog Hamangiu

Editura Hamangiu – Partenerul tau de drept

Unele probleme de procedură civilă în

materia acțiunii în revendicare

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 BY EDITURA HAMANGIU / ON 4 DECEMBRIE 2013 / IN EDITORIALE

Prof. univ. dr. Gabriel BOROI

Rectorul Universităţii „Nicolae Titulescu” din
Bucureşti,
Formator la Institutul Naţional al
Magistraturii

Articol apărut în lucrarea In Honorem

Corneliu Bîrsan, Editura Hamangiu, Noiembrie 2013.

§1. Corelația dintre acțiunea în revendicare și acțiunea în evacuare

Având în vedere că prin acţiunea în revendicare reclamantul solicită nu numai

obligarea pârâtului să îi recunoască dreptul de proprietate, ci şi obligarea
pârâtului să îi predea bunul, rezultă că, în materie imobiliară, revendicarea
implică şi evacuarea.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 În consecință, dacă se admite acţiunea în revendicare, nu mai este necesar să
se formuleze şi o acţiune în evacuare. De altfel, ar trebui respinsă ca lipsită de
interes o acțiune în evacuare exercitată după ce a fost admisă acțiunea în
revendicare, deoarece reclamantul nu ar obține niciun folos practic.

În afară de evacuare, ca o componentă a acţiunii în revendicare imobiliară,

există şi o acţiune în evacuare de sine stătătoare. Corespunzător reglementării
procesual-civile anterioare, au existat soluţii în practica judiciară, de cele mai
multe ori implicite, potrivit cărora calificarea acţiunii s-ar face în raport de
atitudinea pârâtului în proces, mai exact, după cum acesta prezintă sau nu titlu
[1]
de proprietate . Ne-am exprimat dezacordul față de asemenea soluții, care
extindeau nejustificat sfera de aplicare a acțiunii în evacuare, în detrimentul
acțiunii în revendicare, care ar mai fi prezentat interes doar pentru situaţia în
care ambele părţi ar invoca un mod de dobândire a proprietăţii. De altfel, opinia
pe care nu am îmbrățișat-o venea în contradicție cu posibilitatea exercitării
acţiunii în revendicare împotriva detentorului, care, prin ipoteză, nu pretinde că
ar fi proprietar al bunului revendicat.

Tocmai de aceea, am arătat că acţiunea în evacuare este admisibilă doar în cazul

în care între reclamant şi pârât a existat un raport juridic prin care s-a transmis
folosinţa imobilului, care a încetat, precum şi atunci când, ca urmare a
toleranţei îndelungate, s-a creat aparenţa existenţei unui asemenea raport

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 juridic, însă, în lipsa transmiterii voluntare a folosinţei către pârât sau a
[2]
toleranţei, proprietarul are la îndemână numai calea acţiunii în revendicare .

După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, vom mai adăuga un
caz de admisibilitate a acțiunii în evacuare. Astfel, art. 1033-1048 NCPC
reglementează procedura evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără
drept, care se aplică în litigiile privind evacuarea din imobilele folosite sau,
după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane.

Prin urmare, pe calea acestei proceduri speciale, s-ar putea dispune evacuarea
atât a celui care deține imobilul pe temeiul unui raport juridic prin care s-a
transmis folosința acestuia, care însă a încetat (cazul fostului locatar, chiriaș,
arendaș, sublocatar, cesionar al locatarului), cât și a oricărei persoane care
ocupă imobilul fără a avea vreun titlu, indiferent dacă a existat sau nu
permisiunea ori îngăduința proprietarului (toleratul și cel care ocupă abuziv un
imobil).

Subliniem că, în toate cazurile în care ar fi admisibilă acțiunea în evacuare,

proprietarul nu este obligat să recurgă la aceasta, ci poate alege calea, mai
costisitoare și care implică dovedirea dreptului de proprietate, a acțiunii în
revendicare.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 În ipoteza în care a fost declanșată o acțiune întemeiată pe art. 1033 și
urm. NCPC, iar, prin întâmpinare, pârâtul se apără prevalându-se de un mod de
dobândire a proprietății asupra imobilului în litigiu, evacuarea nu mai poate fi
dispusă, însă, în baza art. 204 alin. (1) NCPC, la primul termen de judecată la
care este legal citat, reclamantul este îndreptățit să își modifice cererea de
chemare în judecată, transformând acțiunea în evacuare în acțiune în
revendicare, desigur, cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la taxele de
timbru.

În măsura în care s-ar admite că pârâtul din acțiunea în evacuare ar putea

formula apărarea privind invocarea unui mod de dobândire a proprietății nu
numai prin întâmpinare, ci și în cursul judecății, ar trebui să se accepte că
reclamantul este îndreptățit să solicite, pe temeiul art. 186 NCPC, repunerea în
termenul de modificare a cererii de chemare în judecată, deoarece, în caz
contrar, o atitudine abuzivă a pârâtului l-ar împiedica pe reclamant să își
transforme acțiunea în evacuare în acțiune în revendicare; altfel spus, abuzul de
drept privind formularea unei apărări de fond de către pârât constituie un
motiv temeinic justificat pentru depășirea de către reclamant a termenului
prevăzut de art. 204 alin. (1) NCPC.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 §2. Calitatea procesuală în acțiunea în revendicare

În acţiunea în revendicare, calitatea procesuală activă aparţine

[3]
proprietarului . Desigur că, în baza art. 1560 NCC, acţiunea în revendicare a
unui bun proprietate privată poate fi exercitată şi de creditorii proprietarului,
pe calea acţiunii oblice.

Cât priveşte acţiunea în revendicare a unui bun proprietate publică, calitatea

procesuală activă aparţine statului sau, după caz, unităţii administrativ-
teritoriale, având în vedere că, potrivit art. 865 alin. (1) NCC, „obligaţia
apărării în justiţie a proprietăţii publice revine titularului”.

Dacă, la data intentării acţiunii, reclamantul nu mai este proprietar al bunului

pe care îl revendică, întrucât dreptul de proprietate asupra acelui bun a fost
transmis (dobândit de) către o altă persoană prin oricare dintre modurile de
transmitere (dobândire) a proprietăţii prevăzute de lege, atunci acţiunea în
revendicare se va respinge ca fiind introdusă de o persoană fără calitate
[4]
procesuală activă . În alte cuvinte, admiterea acţiunii în revendicare
presupune, printre altele, că dreptul de proprietate asupra bunului revendicat
nu a ieşit din patrimoniul reclamantului, prin niciunul dintre modurile de
transmitere (dobândire) a proprietăţii, deci că reclamantul a pierdut numai
stăpânirea materială a bunului respectiv.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 Însă, în funcţie de împrejurările concrete ale speţei, se va putea invoca, inclusiv
pe cale incidentală în cadrul acţiunii în revendicare, nevalabilitatea dobândirii
dreptului de proprietate de către terţa persoană (prin raportare la dispoziţiile
legale în vigoare la momentul la care a avut loc dobândirea). Această afirmaţie
priveşte nu numai acţiunea în revendicare a unui bun proprietate privată, ci şi
acţiunea în revendicare întemeiată pe dreptul de proprietate publică, în sensul
că pârâtul are posibilitatea să dovedească faptul că bunul nu a fost dobândit de
stat sau de unitatea administrativ-teritorială prin unul dintre modurile
prevăzute de lege, astfel încât, potrivit tezei finale a art. 858 NCC, nu poate fi
considerat bun proprietate publică.

Se pune problema delimitării cazurilor în care acțiunea în revendicare se va

respinge ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă de
cazurile în care acțiunea în revendicare se va respinge ca nefondată
(neîntemeiată).

În ceea ce ne privește, considerăm că, în situația în care reclamantul nu invocă

(mai exact, nu dovedește) un mod de dobândire a dreptului de proprietate cu
privire la bunul în litigiu, atunci se va putea ridica și admite excepția lipsei
calității procesuale active. Dacă însă reclamantul face dovada unui mod de
dobândire a dreptului de proprietate, atunci acțiunea în revendicare se va
soluționa pe fond, iar în ipoteza în care și pârâtul se prevalează de un mod de

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 dobândire a dreptului de proprietate, se va trece la compararea modurilor de
dobândire a proprietății invocate de părți, iar dacă modul de dobândire de care
se prevalează pârâtul este preferabil modului de dobândire invocat de
[5]
reclamant, acțiunea în revendicare se va respinge ca nefondată .

Întrucât soluționarea excepției lipsei calității procesuale active într-o acțiune în

revendicare presupune, practic, dovedirea unui mod de dobândire a
proprietății, o asemenea excepție va putea fi unită, potrivit art. 248 alin. (4)
NCPC, cu administrarea probelor sau, după caz, cu fondul cauzei.

Din art. 563 alin. (1) NCC rezultă că, în acțiunea în revendicare, calitatea
procesuală pasivă revine posesorului sau oricărei persoane care deține bunul
fără drept, deci și detentorului ori chiar toleratului. În practică, de cele mai
multe ori, acțiunea în revendicare se introduce împotriva persoanei care
stăpânește bunul, având în vedere că, de regulă, reclamantul nu cunoaște cu ce
titlu este exercitată această stăpânire.

Dacă pârâtul deține bunul revendicat în temeiul unui raport juridic intervenit
între el și un terț, deținând deci bunul pentru altul sau exercitând în numele
altuia un drept asupra bunului respectiv, atunci el are posibilitatea de a formula
o cerere de arătare a titularului dreptului, în condițiile art. 75-77 NCPC.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 Însă, în cazul în care terțul pentru care pârâtul din acțiunea în revendicare
[6]
deține bunul nu este introdus în proces , hotărârea prin care se admite
acțiunea în revendicare nu poate fi executată silit decât față de pârât, nefiindu-i
opozabilă terțului.

Pentru ipoteza revendicării unui bun proprietate comună pe cote-părţi,

legiuitorul oferă pentru prima dată o soluţie expresă. Astfel, art. 643 alin. (1)
NCC prevede că „fiecare coproprietar poate sta singur în justiţie, indiferent de
calitatea procesuală, în orice acţiune privitoare la coproprietate, inclusiv în
cazul acţiunii în revendicare”, deci acţiunea în revendicarea bunului
proprietate comună deţinut de o terţă persoană poate fi introdusă (şi) de către
un singur coproprietar, după cum terţul poate introduce acţiunea în
revendicare şi doar împotriva unuia dintre coproprietari.

Aşadar, în procesele cu terţe persoane având ca obiect bunul aflat în

coproprietate, calitatea procesuală activă sau, după caz, pasivă poate să revină
oricăruia dintre coproprietari, nefiind obligatoriu ca în proces să figureze toţi
coproprietarii.

Se poate spune că oricare dintre coproprietari îi reprezintă pe ceilalţi

coproprietari în procesul desfăşurat în contradictoriu cu o terţă persoană.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 Există totuşi o particularitate semnificativă, în sensul că hotărârea care se va
pronunţa nu va produce în toate situaţiile efecte şi faţă de coproprietarii care nu
au fost parte în proces, ci trebuie deosebit după cum hotărârea este sau nu în
favoarea coproprietarilor. Astfel, potrivit art. 643 alin. (2) NCC, hotărârile
judecătoreşti pronunţate în folosul coproprietăţii profită tuturor
coproprietarilor, în schimb, hotărârile judecătoreşti potrivnice coproprietarului
care a fost parte în proces nu sunt opozabile celorlalţi coproprietari. Întrucât
textul de lege nu distinge, înseamnă că el se aplică atât în cazul în care
coproprietarul ce a fost parte în proces a avut calitatea procesuală de reclamant,
cât și în cazul în care coproprietarul ce a fost parte în proces a avut calitatea
procesuală de pârât.

Soluţia adoptată de legiuitor în privinţa efectelor hotărârii potrivnice

coproprietarului care a fost parte în proces nu este la adăpost de orice critică
pentru situaţia în care coproprietarul a avut calitatea procesuală de
reclamant. Spre exemplu, să presupunem că există trei coproprietari şi că
fiecare dintre ei exercită, succesiv, aceeaşi acţiune împotriva terţului, existând
aceeaşi situaţie de fapt, iar terţul formulând aceleaşi apărări în toate cele trei
procese; chiar dacă terţul a câştigat în primele două procese, este suficient ca el
să piardă în cel de-al treilea, iar hotărârea care se va pronunţa va fi preferată
hotărârilor anterioare şi va profita şi coproprietarilor care au pierdut atunci
când au fost reclamanţi.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 Tocmai de aceea, legiuitorul a încercat să înlăture asemenea inconveniente,
stabilind, în art. 643 alin. (3) NCC, pentru ipoteza în care acţiunea în justiţie nu
este introdusă de toţi coproprietarii (deci coproprietarul care este parte în
proces are calitatea de reclamant, iar terţul este pârât), că pârâtul poate cere
instanţei de judecată introducerea în cauză a celorlalţi coproprietari în calitate
de reclamanţi, în termenul şi în condiţiile prevăzute de Codul de procedură
civilă pentru chemarea în judecată a altor persoane, adică de art. 68 și
urm. NCPC. Având în vedere că în materia acțiunii în revendicare nu există vreo
dispoziție legală referitoare la caracterul facultativ al întâmpinării, urmează a se
aplica dreptul comun, adică art. 208 alin. (1) NCPC, deci întâmpinarea este
obligatorie, ceea ce înseamnă că, potrivit art. 68 alin. (3) teza I NCPC, cererea
de chemare în judecată a altor persoane se depune de către pârât în termenul
prevăzut pentru depunerea întâmpinării, adică în termen de 25 de zile de la
data la care i-a fost comunicată pârâtului cererea de chemare în judecată.

Însă coproprietarul care introduce acţiunea nu are obligaţia să îi indice şi pe

ceilalţi coproprietari, fiind suficient să menţioneze că acţionează în calitate de
coproprietar. Aceasta, deoarece dispoziţiile din Codul de procedură civilă care
reglementează conţinutul cererii de chemare în judecată stabilesc, între altele,
obligaţia pentru reclamant de a menţiona, sub sancţiunea anulării cererii,
anumite elemente de identificare a părţilor din proces (adică a reclamantului şi
a pârâtului, iar nu şi a altor persoane în privinţa cărora ar exista interesul să

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 participe la judecată), iar 643 alin. (1) NCC recunoaşte calitatea de parte (şi)
doar unuia dintre coproprietari. Prin urmare, ar fi posibil ca pârâtul să nu fie în
măsură să afle elementele necesare introducerii celorlalţi coproprietari în
proces în termenul scurt în care poate fi formulată o asemenea cerere.

Pentru ipoteza în care terţul are calitatea de reclamant şi află din întâmpinarea
pârâtului că acesta pretinde că este coproprietar al bunului în litigiu, mijlocul
procesual de introducere în proces, în calitate de pârâţi, a celorlalţi
coproprietari, în măsura în care reclamantul cunoaşte datele de identificare a
acestora, îl constituie modificarea sau completarea cererii de chemare în
judecată, în condiţiile stabilite de art. 204 alin. (1) și (3) NCPC.

S-a decis că în raporturile dintre coproprietari nu poate fi folosită acţiunea în

revendicare, titularii având drepturi simultane şi concurente asupra bunului
proprietate comună, niciunul neavând vreun drept exclusiv până la efectuarea
[7]
partajului , soluție care urmează a fi menținută și în reglementarea actuală.

§3. Efectele admiterii acţiunii în revendicare

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 Efectele substanțiale ale admiterii acţiunii în revendicare vizează următoarele
aspecte: restituirea lucrului; restituirea productelor şi a fructelor produse de
lucrul revendicat în intervalul de timp în care proprietarul a fost lipsit de
stăpânirea acestuia; suportarea cheltuielilor făcute de către posesorul
neproprietar cu privire la bunul revendicat.

Potrivit art. 566 alin. (1) NCC, în cazul în care restituirea lucrului în natură nu
mai este posibilă datorită pieirii lucrului din vina pârâtului ori lucrul a fost
înstrăinat de către acesta (şi, pe temeiul unor dispoziţii legale speciale, terţul
dobânditor nu mai poate fi evins de către proprietarul originar), obligaţia de
restituire va fi înlocuită cu o obligaţie de dezdăunare, deci instanţa îl va obliga
pe pârât la plata unei sume de bani cu titlu de despăgubire, evaluată în raport
cu momentul restituirii lucrului.

Sub aspect procesual, neexistând vreo dispoziție derogatorie de la dreptul

comun, adică de la principiul disponibilității [art. 9 alin. (2) și art. 22 alin. (6)
NCPC], apreciem că obligarea pârâtului la despăgubiri se va face cu respectarea
dispoziţiilor procesuale în materie, ceea ce presupune fie că reclamantul a
formulat o acţiune prin care a solicitat condamnarea alternativă (în principal,
restituirea lucrului în natură, iar, în subsidiar, obligarea la plata contravalorii
lucrului), fie modificarea obiectului cererii de chemare în judecată [art. 204
alin. (1) și (3) NCPC sau, după caz, art. 204 alin. (2) pct. 3 NCPC],

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 transformându-se astfel acţiunea în revendicare intentată de reclamant într-o
acţiune în despăgubiri, fie introducerea unei cereri de revizuire a hotărârii prin
care a fost admisă acţiunea în revendicare [art. 509 alin. (1) pct. 2 NCPC], fie
sesizarea instanţei de executare cu o cerere prin care se solicită stabilirea
echivalentului valoric al lucrului a cărui predare nu mai este posibilă (art. 891
NCPC).

Principiul disponibilității își găsește aplicare și în privința restituirii

productelor şi a fructelor produse de lucrul revendicat ori, după caz, obligării la
plata echivalentului valoric al acestora [deci, obligarea pârâtului la restituirea în
natură a productelor și a fructelor sau la plata contravalorii acestora, în
condițiile ce rezultă din art. 566 alin. (1) și (2) și din art. 948 NCC, va fi dispusă
de către instanţă numai dacă proprietarul solicită în mod expres aceasta, nu
însă şi din oficiu], precum și a obligării reclamantului la plata către pârât a
cheltuielilor pe care acesta le-a făcut cu privire la bunul revendicat [art. 566
alin. (3) și (4) NCC, care prevăd expres că acestea se restituie la cerere], a
cheltuielilor necesare făcute cu producerea și culegerea productelor și fructelor
pe care trebuie să le restituie [art. 566 alin. (5) NCC, care, de asemenea,
stipulează expres că acestea se restituie la cerere], deci aceste cheltuieli vor fi
acordate în cadrul acțiunii în revendicare numai dacă sunt solicitate pe calea
unei cereri reconvenționale.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 Mai menţionăm că, potrivit art. 563 alin. (4) NCC, „hotărârea judecătorească
prin care s-a admis acţiunea în revendicare este opozabilă şi poate fi
executată şi împotriva terţului dobânditor, în condiţiile Codului de procedură
civilă”.

Deşi acest text de lege nu distinge, considerăm că el se aplică numai în cazul în

care terţul a dobândit bunul ulterior introducerii acţiunii în revendicare. De
altfel, după intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă din 2010, o
asemenea soluţie ar rezulta din coroborarea art. 563 alin. (4) NCC cu art. 39
NCPC, care, astfel cum rezultă din alin. (1), se referă la transmiterea dreptului
litigios „în cursul procesului”.

De asemenea, apreciem că art. 563 alin. (4) NCC este aplicabil numai dacă
acţiunea în revendicare a fost notată în cartea funciară anterior dobândirii sau
dacă, deşi nu a fost notată, terţul a cunoscut sau trebuia să cunoască faptul că
există un proces în curs având ca obiect revendicarea bunului pe care îl
dobândeşte.

Mai multe detalii pe această temă regăsiţi în ediţia a 2-a a lucrării Curs de
drept civil. Drepturile reale principale, autori: Gabriel Boroi, Carla
Alexandra Anghelescu, Bogdan Nazat.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 [1]
Acţiunea în revendicare este cel mai specific mijloc juridic de apărare a
dreptului de proprietate, pentru că prin această acţiune proprietarul poate să
obţină restituirea bunului proprietatea sa de la cel care îl deţine fără
drept. Pentru înlăturarea unor atingeri aduse dreptului său şi asigurarea
exercitării lui în condiţii normale, proprietarul poate formula şi alte acţiuni
care, deşi nu se întemeiază direct pe dreptul de proprietate, ci pe un raport
juridic obligaţional (contract, delict, îmbogăţire fără justă cauză, anularea
actelor juridice), în mod indirect apără şi dreptul de proprietate, dacă raportul
juridic obligaţional este legat de dreptul real. În speţă, reclamantul a formulat
acţiune în evacuare, invocând dreptul său de proprietate asupra imobilului, iar
pârâtul i-a negat dreptul, susţinând că imobilul aparţine domeniului public al
municipiului C. Soluţia de respingere a acţiunii de evacuare este legală,
deoarece, atunci când ambele părţi invocă un drept de proprietate asupra
aceluiaşi bun, trebuie să se procedeze la compararea titlurilor ce se opun,
comparare care nu este posibilă în acţiunea în evacuare – I.C.C.J., s. civ. şi de
propr. int., dec. nr. 2574 din 31 martie 2005, în J.S.P. 2005, pp. 21-22.

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 [2]
G. Boroi, C.A. Anghelescu, B. Nazat, Curs de drept civil. Drepturile reale
principale, Ed. Hamangiu, București, 2013, pp. 100-101.
[3]
Legatarul cu titlu particular este succesor în drepturile autorului său numai
în limitele legatului transmis. Prin urmare, legatarul unei sume de bani nu are
calitate procesuală activă într-o acţiune în revendicare care are ca obiect un bun
imobil din patrimoniul autorului său, întrucât vocaţia sa succesorală priveşte
strict suma de bani – C.A. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 923/1995, în
C.P.J.C. 1993-1998, p. 87.
[4]
Spre exemplu, în cazul unui imobil expropriat, fostul proprietar nu mai este
îndreptăţit să exercite acţiunea în revendicarea imobilului respectiv – C.S.J.,
s. civ., dec. nr. 1276/1995, în B.J. 1995, p. 42.
[5]
Pentru situația când reclamantul face dovada că este proprietar, dar nu a
încetat raportul juridic prin care reclamantul a transmis pârâtului folosința
bunului, apreciem că acțiunea în revendicare ar trebui respinsă ca prematură,
iar nu ca nefondată.
[6]
Dacă pârâtul menționează în întâmpinare că deține bunul revendicat
pentru un terț, dar nu depune și o cerere de arătare a titularului dreptului,
reclamantul poate, până la primul termen de judecată la care este legal citat, să
își modifice cererea de chemare în judecată, în sensul formulării acesteia în
contradictoriu și cu terțul respectiv. Pentru ipoteza în care pârâtul menționează
că terțul este proprietarul bunului în litigiu (nu însă titularul altui drept real

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 asupra acestuia), reclamantul are și posibilitatea să formuleze o cerere de
chemare în judecată a altei persoane în măsură a pretinde aceleași drepturi ca
și reclamantul (art. 68-71 NCPC), care prezintă avantajul că poate fi depusă
până la terminarea cercetării procesului înaintea primei instanțe.
[7]
Trib. Suprem, s. civ., dec. nr. 1335/1978, în C.D. 1978, p. 32.
Please follow and like us: Like

PREVIOUS NEXT

Invitatie: Corneliu Birsan – 70 de ani Lansarea lucrarii In Honorem

Corneliu Birsan – inregistrarea
evenimentului

3 Comments ADD COMMENT →

Zainea Dumitra

Felicitari pentru activitatea dv de prestigiu. Am calitatea de

pârât intr-o proces de revendicare imobiliara. Reclamantul BA
a cumpărat în 1994 (act transcris in RTI) de la AE cu clauza de

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 întreținere până la moarte, după 2 luni a semnat o declarație
că renunță la întreținere fara pretenții bănești. Pe penal s-a
constatat că știa că a reziliat contractul și că era nestiutoare de
carte și a fost scoasă de sub urmărire penală ( există rezoluție
parchet). În 2003 AE considerând că a rezoluții ar actul cu BA
din 1994 ,de intabulează, vinde a doua oară lui GML, acesta lui
SP, acesta lui LV, acesta lui GMLN și acesta mie pârâtei ZD. În
CF nu a fost notat nimic, am cumpărat prin ag. imobiliara,
Notariat,cu extras de CF, toți având posesia de pe a doua CF.
BA care a cumpărat în 1994 nu a avut niciodată posesia. În
actul meu ZD de v/c s-a stipulat că și construcțiile fac parte din
pret ,că l-am preluat cu gard. . . etc. Reclamantul s-a intabulat
în 2004, după a doua vânzare, a folosit un artificiu de inducere
in eroare a celor de la CF prin alipirea a 10 loturi învecinate cu
al meu, la fel și la SPIT, s-a declarat tot în 2004(după 10ani)tot
cu lotul de 8000mp(alipire), ceea ce acum nu este permis. De
peste 10 ani mă judec, am depus și actele penale, de 2 ori i-a
respins reclamantului BA acțiunea dar acum in apel , când
rămăsese în pronunțare, instanță s-a sesizat din oficiu pt noi
probatorii și anume: noi expertize de evaluare, ceea ce mă duce
cu gândul că vor să meargă pe evictiune. Eu am chemat
vanzatorul pt evictiune, reclamantul nu. Instanta de fond a
constatat că actul din 1994 este lovit de vicii prin nerespectarea
clauzei de întreținere, fapt constatat și pe penal. BA în recurs

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 arata că eu am cumpărat de la neproprietar, că AE când a
vândut a doua oară nu mai era proprietar. Eu nu am calitatea
s-o aduc în instanță pe AE care a vândut de doua ori , iar
reclamantul nu are interesul , de teme sa afle instanta
că a înșelat pe AE. Am vârstă dv și de peste 10 ani mă judec și
acum, că niciodată, dosarul a luat o direcție greșită !?În dosar
mai existau expertize la teren dar la construcții expertul a scris
0 lei. Asta mă duce cu gândul că merg spre evictiune și este
tragic. Va rog frumos sa mă ajutați cu o îndrumare buna.
Mulțumesc anticipat. Zainea Dumitra.

 23 SEPTEMBRIE 2017  REPLY

Zainea Dumitra

Am omis sa precizez ca eu, paratul am CF din 2003 deschisa cu

titlul de proprietate din1993, transcrus in 1993 dar am
cumparat in 2006 un bun gata intabulat in CF din 2003. ;
reclamantul are CF din 2004 , deschisa cu act de v/c din 1994 ,
transcrus in 1994. Cine are opozabilitate in aceasta speta ? Rog
sa aveti in vedere ordinul MJ 2371/1997 art 70 abrogat dar
preluat in ordinul 633/2006 art 48, primul ordin in vigoare
cand eu paratul am cumparat.

 4 FEBRUARIE 2018 REPLY

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
  4 FEBRUARIE 2018  REPLY


Editura Hamangiu

Bună ziua,

Vă mulțumim pentru comentariul dumneavoastră! Din

păcate, nu vă putem îndruma din punct de vedere juridic.
Textul de mai sus este un extras din carte.

 13 FEBRUARIE 2018  REPLY

Lasă un răspuns
NAME * WE EMAIL *
BSIT
E

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 COMMENT *

SCRIE COMENTARIU

ANUNȚĂ-MĂ PRIN E-MAIL DESPRE COMENTARIILE FĂCUTE.

ANUNȚĂ-MĂ PRIN E-MAIL DESPRE ARTICOLE NOI.

ABONEAZA-TE PENTRU A FI LA CURENT SOCIAL MEDIA CAUTA IN BLOG

CU ULTIMELE NOUTATI

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD
 Search form 
Abonare

POWERED BY WORDPRESS & THEME BY ANDERS NORÉN

Create PDF in your applications with the Pdfcrowd HTML to PDF API PDFCROWD