1.

Manifestari ale inflamatiei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor

marginale

1.Modificari de CULOARE , ASPECT , CONSISTENTA (CAC) ale gingiei

si modificari VOLUMETRICE prin RESORBTIE VERTICALA a osului alveolar

2.de VOLUM ale gingiei sau TUMEFACTII GINGIVALE definesc dpdv clinic
modificari histopatologie prin HP +HT

2.Manifestari ale degenerescentei in diagnosticul gingivitelor si parodontitelor

marginale
Degenerescenta: in prezenta semnelor manifeste de inflamatie se produc
fenomene degenerative caracterizate de REDUCERI DE VOLUM ale structurilor
dento-parodontale :
 RETRACTIA GINGIVALA
 ATROFIA OSOASA ORIZONTALA
sunt rezultatul fenomenelor inflamatorii dar si de involutie precoce sau
fiziologica de varsta, ale parodontiului marginal

3.Elemente principale de diagnostic in gingivite: MANIFESTARI CLINICE

1.SANGERAREA produsa cu usurinta in numeroase circumstante:
 periaj
 masticatie
 sucțiune voluntara sau spontana
2.MODIFICARI DE CULOARE , ASPECT= pierderea texturii de gravura punctata
3.MODIFICAREA CONSISTENTEI
4.MODIFICARI DE VOLUM
5.Unii pacienti acuza
 senzatii de prurit
 usturime gingivala sau chiar
 usoare dureri, mai frecvent la periaj, uneori in cursul masticatiei si foarte
rar dureri aparute in mod spontan
4. Elemente principale de diagnostic in gingivite: MANIFESTARI RADIOLOGICE
In mod normal starea de gingivita nu se intalneste cu modificari
radiologice, astfel incat creasta marginala a osului alveolar se situeaza la o
diostanta considerate normala de 2-3mm de jonctiunea smalt-cement,
In practica clinica s-a constatat la gingivitele hiperplazice in special la cele care
au o evolutie indelungata, de luni de zile, apar fenomene de demineralizare a
limbusurilor alveolare si a crestei marginale a osului alveolar, fenomen rezultat
dintr-o hiperemie activa prelungita in corionul gingival.

5. Elemente principale de diagnostic in gingivite: ASPECTE MICROBIOLOGICE

Toate bacteriile patogene sau nepatogene, care sunt prezente in placa
bacteriana supra- sau subgingivala pot produce, in circumstante favorabile,
manifestari clinice de gingivita.
Cele mai frecvente invocate sunt:
-Actinomyces AFEC
-Fusobacterium
-Eikenella corrodens
-Capnocytophaga gingivalis
Prezenta unor specii ca Aggregatibacter actinomycetemcomitans,
Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Tannerella forsithensia,
Micromonas micros, Campylobacter rectus in placa bacteriana a unui subiect
sanatos poate constitui in conditii favorabile de risc parodontal flora patogena
pentru debutul unei parodontite.

6. Elemente principale de diagnostic in gingivite: ASPECTE HISTOPATOLOGICE

In gingivite jonctiunea gingiva-dentara este in esenta integra si asigura o
buna fixare a gingiei de dinte la un nivel corespunzator varstei, gradului de
eruptive, starii constitutionale si celorlalte circumstante descries la moroflogia
gingivala.
Se pot oberva insa:
1. eroziuni si microulceratii ale epiteliului sulcular care sunt
corespunzatoare la acest nivel de sangerarile care se produc cu usurinta in
situatiile clinice semnalate mai sus.
2.in corion se constata un bogat infiltrate limfocitar T, macrophage, PMN
neutrofile si uneori plasmocite.
3.Fibrele de collagen dispuse perivascular sunt in nr redus,
4. fibroblastele prezinta alterari structural.
7. Elemente principale de diagnostic in gingivite: ASPECTE IMUNOLOGICE
Desi nu s-au descries defecte functionale importante ale celulelor
imunitare, in gingivitele cronice simple s-a constatat
-o crestere a titrului de anticorpi serici si din lichidul santului gingival fata de o
serie de bacterii ale placii dentare.
- Se remarca de asemenea cresterea volumului lichidului santului gingival care
are astfel un continut crescut de factori imunitar de aparare:
 anticorpi
 leucocite
 proteine serice
 complement
 lizozim
-o crestere a prostaglandinelor PGE2 si leucotrienelor LTB4

8.Citerii principale de diagnostic in parodontita agresiva

a) parodontita agresiva localizata sau generalizata este mai rara in
comparative cu parodontita cronica
b) parodontita agresiva apare mai frecvent la persoanele tinere de obicei
pana la 30-40 de ani si care prezinta o buna stare generala de sanatate
c) disjunctia gingivo-dentara si distructia osoasa se realizeaza rapid

9.Criterii secundare de diagnostic in parodontita agresiva

a) cantitatea de placa bacteriana este redusa in raport cu gradul avansat
de distructie a tesutului parodontal
b) speciile microbiene cel mai frecvent intalnite si implicate in etiologia
bolii sunt Aggregatibacter actinomycetemcomitans si Porphyromonas
gingivalis
c) titrul de anticorpi este semnificativ crescut in parodontitele agresive
localizate si mai redus in forma generalizata
d)In cursul bolii se remarca anomalii de structura si comportament al
fagocitelor, cresterea prostaglandinei E2( PGE2) si a inteleukinei 1beta
10.Reactia de polimerizare in lant PCR

Aceasta reactie considerata instrumental pt democratizarea biologiei

moleculare ofera posibilitatea ca dintr-un amestec de AND dintr-un produs
biologic, sa fie decelata chiar si o singura molecula de AND prin
multiplicarea(clonarea) acesteia si in afara celulei vii.
Metoda se realizeaza actualmente cu aparate automate si se foloseste in
diferite domenii: arheologie, medicina judiciara(se poate evidentia identitatea
prin analiza unui singur fir de par sau a unei cantitati infime de sange, sperma) si
in diagnosticul bolilor infectioase.
Metoda PCR poate idenifica germeni(ADN bacterian) In unele boli umane
suspectate a fi provocate de bacterii necultivabileȘ boala CROHN, boala
WHIPPLE sau in cazul leziunilor oasoase osteoliticeȘ aceasta este o boala rara
care apare la copii sub forma unor focare multiple de osteomielita cronica si
recurenta, posibil si la nivelul oaselor maxilare.
Studiile care au folosit metoda PCR pentru identificarea patogenilor
parodontali in produse patologice din santul gingival sau pungile parodontale au
folosit o tehnica in 3 etape:
-captura imunomagnetica a fiecarei specii microbiene distruse prezente intr-
un produs pathologic
-multiplicarea moleculelor de AND
-evidentierea prin hibridizare cu sonda de AND a cate unei specii microbiene
patogene parodontaleȘ Tannerella forsithensia, Prevotella intermedia,
Prevotella nigrescens si Prevotella gingivalis
Pin aceasta metoda a fost posibila detectarea simultana a mai multor
specii bacteriene prezente intr-un produs biologic: Aggregatibacter
actinomycetemcomitans, Fuspbacterium nucleatums, Porphyromonas gingivalis,
Treponema denticola.
Calitatile acestei metode o recomanda a fi utilizata pentru decelarea unor
prezumtive specii microbiene in situatii in care nu au putut fi evidentiati
patogeni parodontali, ca in involutiile gingivo-parodontale.
11. Metode moderne de diagnostic microbiologic in clinica gingivitelor si
parodontitelor marginale

-metoda culturilor-permite izolarea speciilor bacteriene patogene, studierea

caracterelor specifice si testarea sensibilitatii la AB
metodele moderne prin tehnici ale biologiei moleculare necesita fragmente
specifice de ADN capabile sa recunoasca secvente specifice complementare de
ADN bacterian ale microorg de identificat

-metoda hibridizarii ADN- se poate decela ADN bacterian chiar si de la specii

care nu mai sunt viabile
-sondele AND contin un lant ADN dintr-un microorg specific, sintetizat
artificial, capabil sa hibridizeze secventa sa complementara de acid nucleic din
culturi sau produs patologic
-exista sonde ce detecteaza specii ca Aggregatibacter
Actinomycentemcomitans, Prevotella intermedia; Porphyromonas gingivalis,
Treponema denticola

-reactia polimerazei in lant-PCR=dintr-un amestec de ADN,dintr-un produs

bilogic se deceleaza si o singura molecula de ADN prin multiplicarea(clonarea)
acesteia si in afara celulei vii
-poate identifica germeni in unele boli umane suspectate a fi provocate de
bacterii necultivabile(boala Crohn, boala Whipple sau leziuni osoase osteolitice)
-3 etape
1.captura imunomagentica a fiecarei specii microbiene distruse, prezente intr-
un produs biologic
2.multiplicarea moleculelor ADN
3.evidentierea prin hibridizare cu sonda ADN a cate unei specii microbiene
patogene parodontale
-metoda e recomandata pt a fi utilizata pt decelarea unor prezumptive
specii microbiene in situatiile in care nu au putut fi evidentiati agentii patogeni
parodontali ca in involutiile gingivo-parodontale
 12.Teste moderne folosind biomarkeri pentru diagnosticul gingivitelor si
parodontitelor

1.testul Periogard evidentiaza aspartam-aminotransferaza din lichidul santului

gingival
2.testul Periocheck evidentiaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival
3.testul Prognostik evidentiaza elastaza din lichidul santului gingival

4.testul Bana se bazeaza pe depistarea enzimei care hidrolizeaza

N- benzoil-DL-arginin-naftilamida si evidentiaza prezenta a 3 microbi
 Porphyromonas gingivalis
 Treponema denticola
 Tannerella forithensia

5.testul Topas pune in evidenta metabolitii toxici din focarul inflamator

 pyridinolina din peptide carboxiterminale ale colagenului de tip I
marcheaza distructia de colagen
 interferonul 
 -glucuronidaza
 condroitin-4-sulfat marcheaza distructia osoasa

13.Criterii folosite de Catedra de parodontologie, Bucuresti in clasificarea

gingivitelor si parodontitelor marginale

a.Mecanismul de producere al bolii parodontale

-factorul etiologic in imbolnavirile parodontiului marginal e placa
bacteriana ce determina inflamatia
-formele aparent neinflamatorii, parodontita juvenila, parodontitele de
senescenta au la baza o agresiune microbiana, cu manifestari clinice reduse, dar
cu manifestari oculte uneori
-trauma ocluzala sau lipsa de contact dentar ocluzal, parodontiul marginal
prezinta semne de suferinta dar fara caracter distructiv, in absenta actiunii
microbiene agresive
-alteori leziunile gingivale apar ca un epifenomen in afectiunile virale,
fungice, traumatice sau in cadrul unor afectiuni sistemice
b.Gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal
-gingivite si parodontite
-in gingivite e afectat numai parodontiul marginal de invelis: epiteliu;
corion gingival; sistem ligamentar supraalveolare
-parodontitele afecteaza si componentele parodontiului de sustinere
-frecvent, dupa excizia prin gingivectomie a unor hiperplazii
gingivale=>tesut de granulatie bine reprezentat si sangerand ce trebuie
chiuretat cu atentie
- de multe ori imbolnavirile diagnosticate drept gingivite hiperplazice, de
sarcina, prin carenta de vitamina c, medicamentoasa, se insotesc de pungi
adevarate, exudat inflamator purulent si chiar avulsia dd
-Rx in gingivite hiperplazice cu o evolutie mai lunga de 2-3 luni indica
aproape intotdeauna o demineralizare a septurilor alveolare
=>gingiviteparodontite marginale cronice cu manifestari hiperplazice

c.Gradul de manifestare al inflamatiei

-formele de imbolnavire:inflamatie manifesta; uneori cu caracter florid; cu
evolutie rapid distructiva.
-in alte cazuri, inflamatia are o intensitate redusa si evolutie lenta marcata
de pusee inflamatorii subacute; pe un fond distrofic degenerativ; parodontite
distrofice sau parodontopatii marginale cu caracter mixt: inflamatie si distrofie
-la copii, forma echivalenta cu manifestari inflamatorii reduse, dar nu
identica dpdv cazual si al evolutiei: la copii parodontita juvenila si la varstnici
parodontita de senescenta

d.Circumstantele specifice si situatia care implica o atitudine particulara de

diagnostic si tratament
-SIDA; tumorile gingivale; trauma ocluzala; lipsa de solicitare a
parodontiului marginal prin absenta contactelor ocluzale
 14.Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica
1.Gingivita cronica(simpla, necomplicata): prin inflamatie de cauza
microbiana(prin placa bacteriana)
2.Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana(prin placa bacteriana)

15.Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si aparute in

cursul unor stari fiziologice
1.Gingivita de pubertate
2.Gingivita din cursul ciclului menstrual
3.Gingivita de sarcina
4.Gingivita de menopauza

16.Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica, frecvent

hiperplazice din cursul unor boli sistemice
1.Gingivita din diabet
2.Gingivita din carenta de vitamina C
3.Gingivite din boli hematologice
 leucemii acute si cronice
 anemii
 trombocitopenii
4.Gingivite din boli imunodeficitare
 agranulocitoza
 granulomatoza Wegener
 sarcoidoza

17.Clasificarea gingivitelor induse de placa bacteriana specifica si ca efect

secundar a unor medicamente
1.Gingivita hiperplazica prin hidantoina
2.Gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu
3.Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
4.Gingivita hiperplazica prin ciclosporine
 18.Clasificarea gingivitelor neinduse de placa bacteriana specifica
1.Gingivita hiperplazica(fibromatoasa) ereditara
2.Gingivita alergica
3.Gingivite descuamative

4.Gingivita si gingivitostomatita herpetica

5. Gingivita si gingivitostomatita aftoasa recidivanta
6. Gingivita si gingivitostomatita micotica

7.Leziuni gingivale asociate cu unele specii de strepococi

8.Leziuni gingivale asociate cu NEISSERIA GONORHEA , TREPONEMA PALLIDUM
SI MYCOBACTERIUM TUBERCULOSIS
9.Leziuni gingivale in histoplasmoza
10.Leziuni gingivale in varicela -zoster
11.Leziuni gingivale traumatice (termice , fizice , chimice )

19.Clasificarea parodontitelor agresive

1.Parodontita prepuberala
-asociata cu boli generale:leucemia, neutropenia
-asociata cu boli si tulburari genetice
 sdr. Pappilon-Lefreve
 sdr.Cediak-Higashi
 sdr. Down
 sdr.Cohen
 sdr.Ehlers-DAnlos
 sdr.Marfan
 sdr.Cross-McKusick-Breen
 sdr. deficientei de adeziune leucocitara
 coala Crohn
 boala celulelor Langerhans(sdr. de histocitoza)
 agranulocitoza infantila ciclica
 neutropenia familiala ciclica
 hipofosfatazia
2.Parodontita juvenila
-localizata
-generalizata
3.Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva
20.Clasificarea parodontitelor marginale cronice

1.Parodontita marginala cronica superficiala

-cu fenomene hiperplazice
-pe fond de involutie precoce

2.Parodontita marginala cronica profunda lent-progresica , localizata, extinsa,

generalizata

3.Parodontita marginala profunda ulcero-necrotica

4.Parodontita distrofica: parodontopatia marginala cronica mixta (Parodontita

marginala rebela/refractara la tratament poate fi diagnosticata in forme diferite
de parodontita marginala)