Sotui 8 @. Manitostiri de independent Manifestari de dependent: ~ pozitie artostaticd, cap drept, spate drept — anchilozé ~ supinatie —tremuraturi = pronatie — sealioza — miscéri armonioase — contractura: — exerci fice active cramp — pozijie sezdnd, cu coapsele orizontale ‘scan coardonate —flexie ~ rotatie b. Anchiioza, contractura, crampa, atonie, atrofie Semul C 1 45 TF 10.F 2A 5A BA 3A BA 3 -Somnul ... aste 0 baie dupa a zilei munca istovitoara, Un balsam ai minfif nostre obosite.... Un autritor de cApetenie la ospatul viet (W. Shakespeare) 5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Definitie Este o necesitate a fiecarei fiinte umane de a dormi si a se odihni in bune conditii, timp suficient, astfel inc&t s4-i permita organismului s4 objina randamentul maxim. 1. Independenta in satisfacerea nevoii Fiinta umana consacra o parte important a vielii somnului si odihnei. ODIHNA este perioada fn care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului, fie in ficat, —acidut lactic, fie in rinichi, organ excreter. SOMNUL este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe. Somnul elibereaza individul de tensiuni psihologice si fizice si fi permite s& gaseasca energia necesara activitatii cotidiene. In timpul somnului, activitajile fiziclogice deseresc, are loc diminuarea metabolismului bazal, tonusului muscular, a respiratiei, pulsului, tensiunii arteriale. Sporeste secrefia hormonilor de crestere, mai ales la pubertate. Acestea sunt mai evidente in timpul somnului nocturn si mai reduse, in cel diurn. 160Se cunose doud tipuri de somn: somnul lent, clasic sau ortodox, si somnul paradoxal cu activitate rapida corticala. Somnul lent reprezinta o veritabilé perioada de odihnd pentru organism (numai parfial pentru creier), are un rol reparator, restaurator, fortifiant, cu functie in cresterea si reinnoirea fesuturilor corporale. ‘Somnul rapid, paradoxal, este important pentru refacerea oreierului (creste fluxul sanguin in creier). Visele se produc in somnul paradoxal. Cei treziji din somnul paradoxal isi amintesc precis continutul visului cu detalii. jn alte faze, isi amintesc greu sau delec. Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent, care, pe masura Inaintarii In noapte, isi pierde din calitatea de somn profund, si din perioada de somn rapid. Variatiile in producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ. Pentru a se mentine starea de independenta este necesara respectarea ritmului somn-veghe. Factorii care influenteazA satisfacerea nevoii de somn Biologici = Varsta Nevoia de odihna si somn variaza tn functie de varsta: —copilul, in timpul cresterii, are nevoie de mai multe ore de somn, care se diminueaza progresiv pana la varsta adulta, cand se stabilizeaza ~ la persoanele varstnice, nevoia orelor de somn ramane nemodificata, se modifica calitatea somnului (superficial, dificultati de adormire, frecventa trezirilor nocturne, facilitatea afipirilor diurne) — Necesitafi proprii organismului Existaé persoane care dorm mai pufin, pastrandu-si vioiciunea $i puterea de munca, in timp ce altele necesita un numar mare de ore de odihna si somn — Activitatea O activitatea fizicd adecvata predispune individul la un semn regenerator — Deprinderi legate de somn Somnul isi are reguiile sale, ritualul sdu, de care este necesar s& se find seama: culcarea la aceeasi ora, somnul necturn, confortul, unele deprinderi inainte sau la culcare cum sunt: lectura pldcuté, baie cald&, bauturé caidé sau rece; la copii, povestile sau jocul cu jucaria preferatd favorizeaza somnul. — Ritmul veghe-somn — Functia veghe-somn reprezinta un proces biologic a carei periodicitate este legata de altemanta zi-noapte; schimbarea 161acestei alternante poate explica perturbarile functiei veghe- somn aparute la speologi, cosmonauti, muncitori care lucreaza in ture. Aceasté perturbare veghe-somn atrage dupa sine perturbarea numeroaselar sisteme biologice. Somnul nocturn este mult mai odihnitor decat cel diurn. ~ Capacitatea do a te destinde Eliberarea de tensiunile nervoase, preocuparile zilnice, relaxarea fizic si psihicd favorizeazé instalarea somnului. daca nu se elibereaza de acestea, este posibil sA adoarm4 cu mare greutate, Psihologic — Anxietatea, teama, nelinistea: Starea de neliniste mai mult sau mai putin constienté, care Produce o puternica tensiune interioara, manifestata prin nesiguranta i tulburari neuro-vegetative, modifica calitatea si cantitatea semnului. Sociologie = Programul de aotivitate: Persoanele care au un program de munca, variabil au ritmul veghe-somn modificat; aceasta influenteazA satisfacerea nevoii de a dormi, a te odhni. Culcarea la ore fixe, somnul de noapte asigur’ odihna necesara onganismului. — Locul de ogihna: Confortul, numarul de persoane cu care ‘imparte camera, intimitatea si linistea locului de odihn& pot modifica repausul si somnul. (is Manifestari de independenta Somnul — Durata — In functie de varstaé: nou-n&scut: 16-20 ore 1 an: 14-16 ore 3 ani: 10-14 ore 5-11 ani: 9-13 ore adolescent: 12-14 ore adult: 7-9 ore persoane varstnice: 6-8 ore ~ Calitatea - Regenerator, calm, tara cosmaruri, tara intreruperi, adoarme cu Usurin{a si se trezeste odihnit; ja copil somnul focturn, continuu este instalat dupa luna a 3-a, iar la sfarsitul lunii a 10-a, organizarea este ca la adult. — vise agreabile, placute 162Perioade de — Pentru evitarea suprasolicitarii fizice si psihice, perioadele repaus de activitate trebuie intercalate cu perioade de repaus. — Durata acestor perioade, intervalul la care se succed, programarea judicioasé In raport cu activitatea depusa gi necesitatile organismului au un efect binefacator, recreativ asupra organismului. Exemplu: pauza dupa ora de curs Perioade de — Este necesara activitatea bine organizata si judicios relaxare gi timp alternata cu perioade de relaxare si timp liber, care 88 liber pormité refacerea forjei fizice si a capacitajii intelectuale. Exemplu: vacanta elevilor. Modalitati — Din mijloacele de destindere si odihna, de mare varietate folosite pentru si complexitate vor fi adesea cele mai adecvate fini si odihna si posibilitatii pacientului. Sunt evitate modalitajile care nu relaxare ofer& posibilitatea destinderii si nu contribuie la menfinerea SAnatatii = Cea mai eficient& odihnd este cea activa: dupa activitati fizice — activitati intelectuale; dupa activitaji intelectuale, activit&ti fizice usoare, placute. Interventiile asistentel pentru mentinerea nevoii de a dormi, a se odil Interventii — mentine conditiile necesare somnului, respectand dorintele si deprinderile persoanei — observa daca perioadele de relaxare, de odihna sunt fn raport cu necesitafile organismului gi munca depusa —1i explicd necesitatea mentinerii unei vieti ordonate, cu un program stabilit = il invaf tehnici de relaxare si modalit&ji care s4-i favorizeze ssomnul prin discutii, demonstratii, material documentar Il. Dependenta in satisfacerea nevoii Dac aceasté nevoie nu este satisfacut, apar urmatoarele probleme de dependenta: 1. Insomnie 2. Hipersomnie 3. Incomoditate — Disconfort 4, Oboseala 5. Dificultate sau incapacitate de a se odihni (vezi anexele 3 si 6)Surse de dificultate DE ORDIN Fizic — Afectiuni organice - cerebrale, endocrine, constrangeri fizice, dezechilibre, durerea, surmenajul Psihic ~ Afectarea gandirii, anxietate, frustrare, stres, situatie de eriza, pierdere, separare | Social si lipsa — Esecul functiei, lipsa cunostintelor, insuficienta cunoasterii | Cunoasterii de sine, anturaj inadecvat, temperatura, ambianja inadec- vat, cresterea stimulilor senzoriali in locuint4 si nu numai 1. Insomnie: dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind Manifestari Somn perturbat | | — Aumarill de ore de somn ‘Ore insuficiente de somn — durata total de 6 ore — Insomnii inifiale — pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pana dimineata — Insomnii terminale - dupa o adormire normal, se trezeste si nu mai poate adormi — Calitatea somnului Pacienjii nu sunt satisfacuti de somnul lor intrerupt, agitat, Superficial ~ Insomnii dormifionale — aparitia multiplelor perioade de veghe, care survin in timpul noptii, faramifand somnul nocturn; trezirile dureazd vreme indelungat&, sunt chinuitoare; aceste treziri pot fi dupa vise cu continut Neplacut sau cosmaruri — Insomnii predormisionale — stare de veghe prelu ngita pand la instaurarea somnului — Insomnii post-dormitionale — survin la varstnici si mai ales la cei care se culca la ore timpurii. 2ilei Afipiri in timpul | Pacientul afipeste pentru durate scurle de timp: in funcile de durata gi numérul lor, ele pot completa sau nu lipsa orelor de somn nocturn; unii pacienti dorm in timpul zilei si somnul de 164noapte este de scurta duraté, dar tolalizeaza numdrul necesar de ore de somn (falsa insomnie). Cosmaruri Vis penibil, dominant; pacientul se trezeste brusc din somn, nelinistit, agitat, adoarme din nou cu greutate. Somnambulism Tulburare paroxistica de somn; pacientul se da jos din pat si incepe s4 umble prin camera, strazi, lecuri periculoase; are privirea ratcité, migcari dezordonate, nu vorbeste, nu raspunde la intrebari; dupa un timp se intoarce, se culca, adoarme. Apatia Lipsa de interes fata de ambianja si propria persoana. Ramane in pat timp indelungat in cautarea somnului. Pavorul nocturn | Stare de spaima intensa , care apare in timpu! somnului, mai frecvent la copii; pacientul se trezeste brusc din somn, se fidic& in sezut, tipa, gesticuleaz4, are privirea ralacita, incearcd s& fuga; dupa cateva minute, aceasta stare dispare, pacientul adoarme. Neliniste Teama nejustificaté care apare pe fondul de instabilitate emofionala, tulburand odihna pacientului: tulburari de gAndire, manitestate prin aparitia in constiinja pacientului contrar voinjei, unor reprezentari, idei, sentimente pe care se straduieste sd le indeparteze. Contuzie Pacientul prezinta perceptii false (percepe un obiect sau un fenomen), fiind convins de realitatea lor; aceste stari il ‘impiedica sa se odihneasca. Iritabilitate Pacientul prezinté o stare de tensiune psihica continua, manifestata prin neliniste, framantare; adoarme greu, somn intrerupt, superficial. Sentiment de Pacientii nesatisfacuti uneori de repausul lor, sunt convingi depresie - ca nu au dormit toata noaptea. tristete Diminuarea Pacientul nu se poate concentra asupra unei activitafi, puterii de atentia este diminuata, are gesturi nesigure. concentrare | Obosesta Pacientul se simte obosit, mai obosit ca la culoare, facies sumbru, ochi incerc&nagi, vorbire tremurata, tremuratura -extremitatilor. 165- Interventiile asistentei — Pacient cu insomnie OBIECTIV | INTERVENTIILE ASISTENTEI, AUTONOME SI DELEGATE Pacientul sa ~ Invafa pacientul s& practice tehnici de relaxare, exercifi beneficieze de respiratorii... minute inainte de culcare somn ~ ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culeare, 0 corespunzator baie calda cantitativ si ~ invata pacientul care se trezeste devreme, s& se ridice din calitativ Pat cateva minute, sa citeasc4, s4 asculte muzica, apoi sa se culce din nou ~ identifica nivelul si cauza anxietatii la pacientii cu insomnie — observa si noteaza calitatea, orarul somnului, gradul de satisfacere a celorialte nevoi — intoemeste un program de odihna corespunzator organis- mului — administreaza tratamentul medicamentes — observa efectul acestuia asupra organismului 2. Hipersomnie - Ore excesive de somn. Prelungirea duratei si intensificarea profunzimii somnulu Manifestari de dependentd Somn modificat | — Numérul de ore de somn noaptes — Peste 10 ore, la adult, si 12 ore, la copil (se exclud conditiile particulare de oboseala dupA eforturi excesive, convalescenja sau insomnii, care necesita 0 recuperare de somn) — Calitatea somaului — Se diferentiaz4 de somnul normal prin protunzime, durata, bruschejea aparitiei. Durata, modul de instalare, evolujia depind de natura si localizarea afectiunii cauzale. Somnolenta — Afipiri; pacientul aude cuvintele rostite tare, poate (accese de somn | rdspunde cu oarecare brutalitate, laconic. Fara un stimul, diurn) adoarme. Poate dura zile, saptamari, poate fi urmata de inversari ale ritmului nictemeral. 166Letargia = Hipersomnie continua, mai profund’; poate fi trezit pentru scurta vreme prin excitatii violente, pastrand un grad de obnubilare $i torpoare intelectuala. Poate dura ore, zile, luni ani. Funetiile vitale sunt diminuate Narcolepsia — Necesitatea subité de somn, precedaté de pierderea tonusului muscular. Apare in perioade de inactivitate sau postprandial, dar pacienjii pet adormi si in plina activitate. Somnul este superficial, intretdiat de trezini, vise deza- greabile, reactii vegetative, transpiratii, buteuri. Comportament ~ Lent, greoi, pacientul raspunde cy greutate la intrebari_ verbal si nonverbal Oboseala — Stare de epuizare musculara $i nervoasa, pe care bainavul 0 acuza, Inactivitate - Starea permanent de somn, pe care o resimte pacientul, diminueaza posibilitatea efectuarii unor activitati fizice. - Interventiile asistentei - Pacient cu hipersomnie OBIECTIV INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME $I DELEGATE Pacientul sa Asistenta medical: beneficieze de — identifica, prin discutille cu pacientul sau familia, cauza un numar de ore | hipersomniei; de somn — identifica. cu pacientul metodele de diminuare a factorilor corespunzator | cauzatori varstei — creeaza un climat de incredere, incurajeaza si linisteste pacientul pentru a-si recApata echilibrul psihic — observa si noteaza toate schimbarile care survin in starea pacientului —administreaza tratamentul medicamentos Pacientul sa fie activ, cooperant ~ identificd care sunt activitatile agreate de pacient — elaboreaza impreuna cu pacientul un program de activitate, care s& corespunda starii pacientului si posibilititilor organismului — observa somnul, calitatea acestuia, raportul intre starea de veghe si somn 1673. Disconfort: senzatie de jena, de neplacere fizica si psihicd Manifestari de dependenta Iritabilitatea — Imposibilitatea pacientului de a se menfine calm si a se comporta linistit si adecvat situatiel Indispozitie, jena | - Stare de lips& de voie buna, de mahnire Stare de ~ Stare neplacuta de incomoditate disconfort Diaforeza Transpirajie abundenta care determina starea de disconfort Dureri musculare Pozitia incomoda determina contractari musculare prelun- gité, dureroase pentru pacient - Interventiile asistentei - Pacient cu disconfort confort fizic si psihie OBIECTIV >| INTERVENTILE ASISTENTEI, AUTONOME $I DELEGATE Pacientul sé — discut& cu pacientul pentru a identifica cauzele discon- beneficieze de fortului (teama etc) — favorizeaza odihna pacientului, prin suprimarea surselor care-i pot determina disconfortul si iritabilitatea — creeaza senzatie de bine pacientului, prin discutiile purtate — faciliteazA contactul cu alti Pacienfi, cu membrii familiei ~ aplicé tehnici de ingrijire curenta, necesare obfinerii starii de satisfactie ~ observa si noteaz& schimbarile 4. Oboseala: senzatie penibild, 4 de inactivitate, stare de epuizare nervoasa si musculard Manifestari de dependenta — Palida, exprima tristetea ~ Ineereanati, privirea Tncefosata| Pulsul | — Rar, lent, slab batut i Tensiunea —Tendinta de scadere a valorii normale arteriala Somnul — Somnolenfa diurnd | Aspectul — Palide, transpiratii reci tegumentelor Starea psihica — Plictiseala, apatie { Greutatea — Scdderea acesteia corpului Astenie — Scaderea fortei Pacient cu oboseala OBIECTIVE INTERVENTIILE ASISTENTE!, AUTONOME $I DELEGATE Pacientul sa fie | — identifica cauza oboselii ! ‘edihnit cu — ajuté pacientul s4-si planifice activitatile cotidiene ‘tonusul fizic si — observa daca perioadele de odihnd corespund nece-|~ ~""" psihic bun in sitatilor organismului - decurs de.......... | - stimuleaza increderea pacientului in fortele proprii si in cei zile care Tl ingrijese — invataé pacientul cum sa execute tehnici de relaxare — ajuta la aplicarea corectaé a acestora - observa si noteaza functiile vitale si vegetative, perioada somn-odihna, comportamentul pacientului | —administreazé medicatia indicata de medic - observa efectul acesteia TEST DE EVALUARE A CUNOSTINTELOR * inlocuiti termenul care lipseste: 4, Somnut este forma, prin absenta starii de i 2, Gielul de somn este constituit din perioade si perioade de som 3. Insomnia este. __ de a dormi sau, dormind, 4. Hipersomnia reprezintd ore_ de somin, prelungi si somanuiui. 169