Chirurgie

Index » Chirurgie » Chirurgie

» Complicatiile postoperatorii imediate

Complicatiile postoperatorii imediate

1 Complicatiile aparatului respirator

Complicatiile aparatului respirator sunt:

1. Laringotraheita, este determinata de intubatia traheala. Clinic se manifesta prin senzatii de usturime si
durere la nivelul laringelui, voce ragusita, tuse uscata.

2. Edemul glotei. Simptomatologie dramatica: cianoza, tahipnee, cornaj.

3. Atelectezia pulmonara este cea mai intalnita complicatie postoperatorie pulmonara. Se produce prin
turtirea alveolelor dintr-un plaman (masivA), lob (lobarA) sau segment (segmentarA). Zona astfel
afectata este nefunctionala. Factorii favorizanti: dureri si imobilizare reflexa a bazei toracelui si
diafragmului, pneumoperitoneul, imposibilitatea tusei. Simptomatologie: junghi toracic sau jena in inspir,
febra, dispnee, cianoza, matitate, lipsa murmurului vezicular, raluri crepitante. Examenul radiologic
evidentiaza o umbra de intindere variabila, deplasarea mediastinului, ridicarea si imobilitatea
diafragmului.

Tratamentul profilactic se instituie preoperator (aspiratia secretiilor bronsice, suprimarea

bronhospasmului, interzicerea fumatului, aerosoli, gimnastica respiratoriE), intraoperator si
postoperator. Tratamentul curativ consta in: bronhoaspiratie, antibioterapie, agenti mucolitici, uneori
traheostomie.

4. Complicatii infectioase pulmonare (pneumonia, bronhopneumonia, abcesuL) Mijlocul de prevenire il

constituie intubatia, cu conditia sterilizarii corecte a materialului de intubatie.

5. Sindromul Mendelsohn (bronho-alveolita de aspiratiE), este un accident foarte grav aparut in urma
inhalarii continutului gastric. Simptomatologie: dispnee, cianoza, tahicardie. Tratamentul profilactic
(golirea preoperatorie a stomaculuI) si curativ (intubatie orotraheala, aspiratie traheobronsica,
corticoterapie, antibioterapiE).

6. Embolia pulmonara.
2. Complicatiile aparatului cardio-vascular

1- Edemul pulmonar acut (EPA) este o manifestare dramatica a unui dezechilibru circulator brusc, urmat
de o inundare a alveolelor pulmonare, a arborelui bronsic si a interstitiului pulmonar cu plasma
necoagulata. Clinic, bolnavul este anxios, cu dispnee marcata, tahipnee, expectoratie caracteristica
(spumoasa, alba sau rozA), cianoza, tuse. Tratamentul urgent consta din: schimbarea pozitiei bolnavului
(fotoliU), oxigenoterapie, flebotomie, asigurarea libertatii cailor aeriene, administrarea de tonicardiace,
diuretice, bronhodilatatoare, ventilatie mecanica.

2- Boala tromboembolica este o complicatie severa postoperatorie. Afectiunea are doua aspecte:
procesul de tromboza si potentialul ei emboligen. Tromboza este mai frecventa dupa operatiile care
necesita imobilizare. Simptomatologia este variata: accelerarea progresiva a pulsului, febra in jur de
380C, senzatia de tensiune sau crampe dureroase la nivelul moletului, edem, bolnav agitat. Tratamentul
profilactic consta dintr-o buna pregatire preoperatorie si o mobilizare activa postoperator. Tratamentul
curativ consta din medicatie anticoagulanta (Heparina si TrombostoP).

3- Embolia pulmonara este cea mai grava complicatie a trombozelor. Ea consta din migrarea unui
embolus in sistemul arterei pulmonare. Factorii favorizanti sunt: miscarea dupa imobilizarea prelungita,
efortul de tuse, efortul de defecatie. Din punct de vedere clinic poate fi de mai multe forme: forma letala
(moarte subitA), embolia pulmonara masiva (bolnavul este rece, umed, palid sau cianotic, dispneic, puls
filiforM), infarctul pulmonar redus, forma frusta. Profilaxia consta in tratamentul corect al trombozelor,
profilaxia emboliei pulmonare. Tratamentul curativ este medical: vasopresoare in perfuzie, tonicardiace
i.v., oxigenoterapie, anticoagulantE) si chirurgical (embolectomiE).

4- Infarctul miocardic acut postoperator prezinta risc crescut la coronarieni, la pacienti peste 50 ani, la
diabetici. Simptomatologia: hipotensiunea, durerea dispnee, cianoza, slabiciune cu transpiratie, colaps,
aritmie. ECG pune diagnosticul. Prognosticul este sumbru. Tratamentul: oxigenoterapie, mentinerea TA,
heparinoterapie, tratamentul tulburarilor de ritm etc.

3. Complicatiile aparatului renal

1- Retentia acuta de urina este o complicatie relativ frecventa. Se intalneste mai ales dupa rahianestezie,
dupa operatii anorectale, perianale s.a. Bolnavul acuza dureri in hipocondru, este agitat, are senzatii de
mictiune, face efort sa urineze dar se scurg cateva picaturi. La palpare se constata o tumora hipogastrica
ovoidala, regulata, neteda, renitenta, foarte dureroasa, mata la percutie. Tratamentul consta in
cateterism (sondaJ) uretro-vezical.In situatii extreme, cand nu se poate face sondajul, se practica punctia
vezicii urinare cu un trocar, la 1cm deasupra simfizei pubiene.
2- Insuficienta renala acuta postoperatorie (IRA p.o.) este o complicatie mai rar intalnita, ea reprezentand
esecul rinichiului de a se adapta la agresiunea chirurgicala. Din punct de vedere clinic, oligo-anuria este
semnul major, ureea urinara scade, creste ureea sangvina si creatinina.

IRA p.o. poate fi: functionala, asociata altei complicatii si adevarata.

A) IRA p.o. functionala poate sa apara dupa orice operatie necomplicata sau cu o complicatie minora si
se caracterizeaza prin azotemie crescuta si oligurie. Ea este o urmare a dezechilibrului hidroelectrolitic.
Prognosticul este bun cand diagnosticul este precoce si tratamentul corect. Tratamentul consta in
corectarea dezechilibrului hidro-electrolitic, eventual si administrare de manitol.

B) IRA p.o. asociata altei complicatii este determinata de stari de soc, ocluzie intestinala, peritonita,
infarct mezenteric, pancreatita acuta, stari septicemice sau altor sindroame acute abdominale.
Prognosticul depinde de afectiunea cauzata.

C) IRA p.o. adevarata reprezinta principala complicatie p.o. Tratamentul consta an: hemodializa, masuri
de restrictie hidrica, control al balantei hidroelectrolitice, diminuarea catabolismului proteic, terapie
antiinfectioasa.

3- Insuficienta urinara se datoreaza germenilor patogeni cantonati in aparatul urinar: colibacilul, proteus,
pioceanic. Pacientul prezinta polakiurie, disurie, frison. Se efectuiaza urocultura cu antibiograma.
Tratamentul consta in combaterea infectiei.

4. Complicatiile abdominale postoperatorii

1- Ocluzia postoperatorie precoce. Postoperator se cunosc trei forme de intrerupere a tranzitului

intestinal: ileusul comun, ocluzia dinamica si ocluzia mecanica.

A) Ileusul postoperator comun afecteaza extremitatile tubului digestiv (stomac, coloN). Abdomenul este
usor meteorizat, dar suplu, nedureros si se percep zgomote hidroaerice. Se remite spontan sau la
tratament banal.

B) Ocluzia dinamica are drept cauze prezenta de sange sau bila in cavitatea peritoneala, peritonita,
hematomul sau celulita retroperitoneala. Pacientul prezinta distensie abdominala, varsaturi,
intreruperea tranzitului, absenta zgomotelor intestinale. Radiografia simpla evidentiaza imagini
hidroaerice. Se impune interventia chirurgicala.

C) Ocluzia mecanica este cauzata de aderente nerezolvate, tumori neidentificate, obstacole cauzate de
interventie. Tratamentul consta in indepartarea obstacolului si reechilibrarea hidroelectrolitica.
2- Peritonita postoperatorie precoce este cauzata de dezunirea unor anastomoze digestive, deraparea
unor ligaruri, hematoame suprainfectate. Tabloul clinic are semnele peritonitei. Tratamentul este
complex: reinterventia chirurgicala, toaleta si drenajul cavitatii peritoneale, reechilibrarea
hidroelectrolitica.

3- Fistule postoperatorii, sunt consecinta unor dezuniri partiale ale anastomo-zelor digestive. Cauze:
bolnavi anemici, hipoproteici, neoplazici, defecte de tehnica etc. Aceasta impune masuri speciale de
tratament general si local sau chiar reinterventia chirurgicala.

4-.Hemoragii postoperatorii, care pot fi : intraperitoneale sau digestive.

A) Hemoragiile intraperitoneale se produc ca urmare a deraparii unor ligaturi vasculare, leziuni vasculare
sau a unor viscere parenchimatoase. Bolnavul are semnele unei anemii acute. Se impune reinterventia
chirurgicala pentru hemostaza si reechilibrarea hematologica.

B) Hemoragiile digestive se produc prin ulcere de stres, sangerari din transele de sectiune digestiva etc.

5- Pancreatitele acute pot aparea dupa interventii pe stomac, splina etc.

6- Alte complicatii: supuratii ale plagilor operatorii, evisceratia, escara de decubit.

COMPLICATII POSTOPERATORII - CHIRURGIE

Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri

Definitie: eveniment nedorit si negativ in evolutia bolnavului operat, responsabil de o morbiditate

aparte, uneori imprevizibila si dificil de controlat.

Consecinte: r7b21bj

- influentare negativa a vindecarii bolnavului;

- risc de mortalitate;

- implicatii sociale, profesionale, economice, juridice.

Tin de:

- actul operator propriu-zis ? fistule anastomotice, etc. ;

- actul anestezic ? pneumonie de aspiratie, etc.;

- dezechilibre generale prilejuite de operatie sau de anestezie ? boala tromboemboli¬ca, etc.;

- leziuni si alterari functionale numeroase ? in traumatisme.

Responsabilitate: atribuita psihologic chirurgului.

Probleme ridicate:

- evitare a producerii complicatiilor postoperatorii;

- recunoastere la timp ? anticipare a riscului, surprindere promta;

- gasire a mijloacelor celor mai eficace de a salva viata bolnavului (inclusiv transfer).

CLASIFICARE

a) Dupa factorul temporal:

- complicatii imediate;

- complicatii precoce;

- complicatii tardive.

b) Dupa localizare si mod de manifestare:

- complicatii locale;

- complicatii generale.

c) Dupa gravitate:

- complicatii minore;

- complicatii majore;

- complicatii letale.
d) Clasificare fiziopatologica:

- complicatii mecanice;

- complicatii functionale;

- complicatii septice.

e) Clasificare etiopatogenica:

- complicatii dependente de actul operator;

- complicatii dependente de actul anestezic;

- complicatii dependente de boala de baza (chirurgie oncologica, etc.);

- complicatii dependente de boli coexistente (boli cardiovasculare, diabet, etc.);

- complicatii dependente de calitatea materialelor folosite in operatie;

- complicatii dependente de tratamentul si ingrijirea fizica de dupa interventie.

? COMPLEXITATE CLINICA !

COMPLICATII POSTOPERATORII IMEDIATE

1. Hemoragie postoperatorie:

- cauze: defecte de hemostaza, hemostaza dificila (disectie in tesuturi tumorale sau necrotice, in conditii
de septicitate, icter prelungit, ciroza hepatica, hematoame retroperitoneale), incidente sau greseli de
tehnica (derapare de ligatura, etc.), hipo¬tensiune sau soc intraoperator, tratament anticoagulant
exagerat;

- tablou clinic: anemie acuta, soc hipovolemic, hipoxie, hipoproteinemie, hipotermie, tulburari de
coagulare, deficite imunologice, suferinte tisulare (miocardice, renale, cerebra¬le); drenaj sanghinolent
abundent;

- consecinte: fistule anastomotice, suferinte ale mucoaselor (mai ales digestiva), re¬zistenta scazuta la
infectie (complicatii septice), dezechilibre dramatice de hemos¬taza (accentuate si prin transfuziile
necesare uneori in cantitate mare);
- atitudine terapeutica (sub monitorizare atenta in sectia de terapie intensiva): conser¬va¬toare
(hemoragie difuza), reinterventie de urgenta (san¬gerare activa)

2. Hemoragie din plaga operatorie:

- cauze: hemostaza insuficienta, sangerari din punctele de sutura, incidente in trans¬portul bolnavilor,
trezire agitata din anestezie (hipermotilitate, tuse, greturi);

- consecinte: anemie, hipotensiune, constituire a hematomului plagii; suprainfectare; evisceratie;

compromitere a plastiei peretelui abdominal;

- atitudine terapeutica: hemostaza, drenaj aspirativ, antibioticoterapie.

3. Evisceratie postoperatorie (abdominala, toracica) precoce:

- cauze: hemoragii, hematoame locale, anemie, hipoproteinemie, incidente in trans¬portul bolnavului la

salon; obezitate, meteorism abdominal, folosire de materiale de sutura inadecvate, perete abdominal
compromis prin focare septice vechi sau reinterventii, trezire agitata din anestezie;

- atitudine terapeutica: reinterventie in conditii de asepsie, anestezie, iluminare, do¬tare cu materiale

necesare; deschidere completa a plagii, toaleta corecta cu indepar¬tare a vechilor fire de sutura,
reinchidere cu fire „totale” eventual sprijinite pe bourdon-uri (tuburi de cauciuc paralele cu incizia
operatorie), antibioticoterapie.

4. Durere postoperatorie:

- maxima in primele 24 ore (suferinta fizica);

- cauze: plaga chirurgicala parietala, drenuri, catetere, pat inadecvat, sonda urinara rau tolerata;

- consecinte: tahicardie, crestere a TA, exacerbare a rigiditatii musculare (influentare a inchiderii

planurilor musculoaponevrotice) cu varsaturi (risc de aspiratie), limitare a miscarilor res¬pi¬ratorii (cu
hipoxie, cianoza, epuizare psihica); accentuare prin greturi, sughit;

- atitudine terapeutica: analgezice, tranchilizante, asigurare a unei respiratii usoare si eficiente, oxigenare
suplimentara, anestezie peridurala;

- atentie la: dureri precordiale, junghi toracic, dureri musculare gambiere.

5. Soc postoperator (hipovolemic, cardiogen - IMA, toxicoseptic, anafilactic).

6. Hipotermie postoperatorie:

- cauze: ambient rece (sub 21°C), durata mare a interventiei, pierderi mari de sange si lichide, perfuzii
sau transfuzii prea reci, spalari intraperitoneale cu lichide insu¬fi¬cient incalzite;

- tablou clinic: paloare, tegumente reci, uscate, stare confuzionala la trezire, frisonare (contractii
musculare dureroase), facies caracteristic (buze cianotice, contractate);

- consecinte: tahicardie, polipnee, durere postoperatorie accentuata, urmate de febra ridicata, artralgii,
lombalgii intense; risc de pneumonie postoperatorie.

- atitudine: cearceafuri, paturi, perne electrice, perfuzii incalzite.

7. Trezire si detubare dificila:

- cauze: spasme laringiene, apnee prelungita, obstructie respiratorie cu secretii abun¬den¬te;

- manifestare: agitatie, panica, confuzie, smulgere de drenuri;

- conduita: aspirare atenta a cailor respiratorii inainte de detubare, oxigenare corecta, analgezie buna,
supraveghere blanda a trezirii.

8. Aspiratie de continut gastric in caile respiratorii:

- consecinte: inflamatie chimica a cailor respiratorii (bronhospasm, edem pulmonar), pneumonie septica
de aspiratie (sindrom Mendelson);

- tablou clinic (dramatic): hTA, confuzie, cianoza, dispnee, tahicardie, febra;

- tratament (in salon de reanimare): intubare, monitorizare functii vitale, oxigenotera¬pie,

bronhodilatatoare, HHC, antibioticoterapie, aspiratie si toaleta bronsica.

COMPLICATII POSTOPERATORII GENERALE PRECOCE SI TARDIVE

1. Hemoragie postoperatorie prin tulburari generale ale hemostazei.

2. Boala tromboembolica postoperatorie.

3. Complicatii pulmonare postoperatorii:

- bronhopneumonie (obisnuit apare in ziua 3-5 postoperatorie);

- pneumotorax postoperator.

4. Complicatii neurologice postoperatorii:

- delir si stari de confuzie; cauze: varsta inaintata, durerea, deshidratarea, dependenta de alcool, unele
droguri (antialgice, tranchilizante, barbiturice); atitudine: corectare a dezechilibrelor, sedare (Diazepam,
Clorpromazin), Droperidol (la etilici);

- coma hipoglicemica;

- encefalopatie portala, cauze: dupa shunt-uri porto-sistemice tronculare, dar posibil si la cirotici
neoperati (in caz de hemoragii digestive); atitudine: clisme evacuatorii, administrare de lactuloza si
neomicina, dieta saraca in proteine animale si bogata in glucide calorice, hepatotrope.

5. Complicatii septice ale plagilor chirurgicale (supuratii ale plagii):

- clasificare a plagilor: curate, contaminate, infectate;

- conditii favorizante: hemostaza incorecta, hematom al plagii, vascularizatie precara a tesuturilor,

prezenta materialelor de sutura, drenaj incorect, durata mare a inter¬ventiei, factori generali (anemie,
hipoproteinemie, diabet, neoplasm, iradiere, etc.);

- atitudine terapeutica curativa (in compartiment de septici): deschidere a plagii, cu lavaj antiseptic si
pansament schimbat de cate ori este nevoie; durata a vindecari = 2-3 saptamani.

COMPLICATII PARTICULARE IN CHIRURGICA GATULUI

1. Hemoragie postoperatorie si hematom compresiv.

2. Obstructie traheala cu secretii si mucozitati (dupa manevre manuale si instru¬men¬ta¬le care au

interesat traheea).

3. Traheomalacie (trahee moale, colaps traheal): in gusi mari, compresive.

4. Leziuni ale nervilor recurenti.

5. Criza tireotoxica: este maxima la 48-72 ore dupa tiroidectomia partiala pentru afec¬tiuni
hiper¬tiroidizante; cantitati mari de tiroxina si catecolamine in circulatie; trata¬ment: combatere a
hiperpirexiei, combatere a tahicardiei si protejare miocardica (Pro¬pranolol, tonicardiace,
oxigenoterapie), combatere a hipertiroxinemiei (solutii iodate orale - Lugol - sau perfuzabile,
antitiroidiene de sinteza, sedare totala cu hipnotice, tranchilizante si neuroleptice).

6. Hipoparatiroidism postoperator: hipocalcemie; manifest la 24-48 ore; manifestat prin parestezii, pana
la tetanie.

7. Fistule cervicale postoperatorii dupa chirurgia esofagului: apar la 5-7 zile dupa plastia de esofag cu
anastomoza cervicala (esogastrica, esocolica, faringogastrica, fa¬ringocolica, etc.).

COMPLICATII PARTICULARE IN CHIRURGIA TORACELUI

1. Hemoragie si hemotorace postoperator.

2. Fistule postoperatorii intratoracice dupa chirurgie esogastrica: sunt complicatii gra¬ve, ce apar precoce
(in primele 3-5 zile postoperator) sau tardiv (dupa ziua 10).

COMPLICATII PARTICULARE IN CHIRURGIA ABDOMENULUI

1. Hemoperitoneu postoperator.

2. Coleperitoneu postoperator.

3. Fistule digestive postoperatorii (dezuniri anastomotice partiale sau totale): produse prin defecte de
cicatrizare a suturilor digestive; produse de vicii de tehnica sau factori favorizanti locali si generali;
conduita: de la abstentie in conditii de reechilibrare intensiva pana la reinterventie

4. Ileus postoperator:

- favorizat de vagotomiile tronculare, iritatiile peritoneale (hemo¬peritoneu, coleperi¬toneu, peritonita,

timpi septici prelungiti, ascita infectata, corpi straini intraperi¬to¬neali), focare iritative (fistule, abcese,
pancreatita acuta, colecistita acuta postopera¬torie, inflamatii anexiale), hematoame retroperitoneale,
evisceratii blocate, accidente vasculare postoperatorii (infarct mezenteric, IMA, accident vas¬cular
cerebral), dez¬echilibre biologice (hipopotasemie, hipoglicemie, uremie), droguri (atropina);

- atitudine: inlaturare a focarului intraperitoneal, combatere a starii hipersimpatico¬to¬nice

postoperatorii (in primele 24-48 ore ? administrare de amestec litic a-ß-blocant: 1 fiola propranolol + 1
fiola plegomazin + sef fiziologic ad 20 ml ? 3 ml la 4 ore interval; stimulare mecanica prin clisma, ulei de
parafina, supozitoare cu glicerol; montare de tub de gaze, mobilizare precoce, etc.).

5. Dilatatie gastrica acuta.

6. Icter postoperator (functional, mecanic).