$0108 we9} inupog “ininjsewioo 18 ehuouooe InASluIyY agog eyBoey, ‘ymynussuny 18 omionasuca ‘sojsmpodsuex, rsysisyy 1B}8 ep s2)01009, “exgog 403914 ined “voreuow) (6 roffonautupe inasiupy -o ¥ guug epenue! Z) “nseunong ONVEOIWyL-NoSadOd NITYO NULBINIA-WILS, 28 yds ep oxeU jew awiireuy ep wjB21 no ‘eyeferanynus “ynD0) ep UIpEPO (| ‘Wfeojunuose)a, nued ajejoeds ionqsuoo |S wIpelo (1 ‘unyodsuen najusd syeoeds wiongsuco 18 yIpEIO (Y Eze steuNsep ‘eonsuN, RIAIOE nawed wpe! (B ‘etlonposd ap 1S ejewisnpul HeiAIoe noued \IpgIO 4 ‘pjeos pluejsise ‘ep |S wleigups ® ei90100 sp deyAIDe naUed UIpEIO (e sgue |S Bunyno "plums ‘uewieieau naued upg (p ‘"pewoo 8 uedeye nujued uppeo (0 fezeoueq-eoueUy HeUAIOE nujuad WDB (q senensiuipe tiewawse 18 unowg naued UIpEIO (e "plUIsOIO} ep 1oBayeo ajareorgt ip ‘losans no einzgreid uns 18 2 Qg} ep arew ! ‘jos e| ‘gunasuoo pieyeidns 0 ne Bejsece Zoep 'yBe) WAL ‘euoje6}Go e188 BIND eioaioid ep Jojnysodepe eesezin ‘7e0 | IWlony}su00 ep aljucBeIeo EqoIde eg ~ *| Uy" ssuUdne. jrsoreU Bene EA 18 BOYIPOW as ‘soOZ Alun) LZ UIP gz “JU {| BEL SaURWOY |B [BION IMIONUOW UL PrEOIIGnd “epueW ap ejound gzeeleuewe 9s e120 e 10)60 B IS WIND" “El atioeo1d ep sojunisodepe eereziizes euojebiq” 3:30 81 2] wonysuco ap JojobeIe0 eexeqoide naued sozio9g IpInsRang RANBIROHUIP | Imjoomy ~ ‘oxUN JooRy “ereigioy eyuezeid zidope jelugwoY mussAND “weqygndes ‘relupwoy elimasuog UP go “Ye Imiower ul BPUPWIOD ap B1DUNd EzeefeUOWE as e180 B} 10j90 8 16 wNdOId “BlIA19 efj99}0,d ap Jojunjsodepe eerezijees aLi07e! 10 83S@ e1Bo e} \NjonjSU09 ap Jo|IWoBeyeo eereqoude nqued ¢90z/09¢ “4U IniNWEANA eOIRIBIOH UID 1 “Lie BareoUIoUs PUIAUG SuyuYyLOH I3INYWOU TNNYZAND: NosepeiA eyB6i0a45 Jopoa, uenseqes "eojjand .ojefueuy insu, onseAteyD UE ‘soqunyodxa 1 joNUOQ ep efeuOIfeN JeiUeBy sjaJUIpeseig JES 9p sz18)098 ‘nosainaiN Uo ‘SWOIXS JOEOBIE ASU “d TEZEBUUISSETUUZS, ‘96 IN goog euENUE g) ‘ysounoNg ANVSOIYLNOssdod NYS ARLISINIEVI _ wh mo}es ‘g “JU guo|og “ng BG/ UU ‘| BaLEg ‘ngeunong jnidjoqunw uy jipes exe eifueBy (2): ssuudno imuoygwun Bene BA |S BoyIpoW es ‘so0z IsnBNe-~B). UID ‘ereousyn syupoyipow no Puraud gooz/zee uu 20607 uIp (g) ‘exeziian. Bian no yGojouys) |S esnpold ep sojunuodxe je joquod ep 4: “UI @ "He (PI "BreouGndes “eweWoy wAMMNBVe UID gO] "YO IMIOWO, Ul YelURWON |e (BION insoyuOWY UBD o|unYodx3 |e jo 8p afeuoleN laueBy Pezeuosour (S BereziveBio pujaud sogz/oze “WU inmuseAny wexeIEIO} UIP | Injnjoomie ie (2) ineauny — ‘oun joony. “BIBIEIOY RUSSIA dope je]UgWY InuIeAND, $8 Jojyinpodxg Je joxu09 ep efeuoHfen jolfueBy eereuoHfouny 18 berez|UeG10 pulalid ¢00z/0Z6 ‘JU INjnWeANH eereseIOH UIP | “Ue Ie (2) ‘ul}e eoreoy!pow nqUed 3YYUYLOH ISINYINOY NNHSAND IZaINYWOY ININNYSAND 31Vv l@vyaeyLlou SOR VEY UN WAIVE ‘IRINYWOY TW TWIOIdO TNHOUNOW 9 100) SINWNId L900 ara X¥A 90:TT 900d ZortzMINISTERUL DE INTERNE COMANDAMENTUL PROTECTIEI CIVILE NORME TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTAREA ADAPOSTURILOR DE PROTECTIE CIVILA IN SUBSOLUL CONSTRUCTHLOR NOI BUCURESTI - 2001Coordonator: Col. Petre Trandafir Colectiv de elaborare: Col, Dr. Ing. Constantin Gilmeanu Tehnoredactare: Ing. Mariana Vasi Lt, Col. Ing. loan Sonea iu Desenator: Cristina Irimia COMANDAMENTUL PROTECTIEI CIVILE Toate drepturile sunt rezervate edi FAST PRINT SRL. TIPARUL EXECUTAT LA TIPOGRAFIA. FAST PRINT SRL Str. T. Arghezi or. 21. sect Bucuresti Tel. 211.3414 Fax 2100719 GUVERNUL ROMANIEI PRIMUL MINISTRU DECIZIE pentru aprobarca “ Normelor tehnice privind proicctarea si exceut adiposturilor de prote cadrul construcfiilor noi a temein! provederior at. sale art 34 din Legea protectit eivite sr 106/196 PRIMUL MINISTRU AL GUVERNULUI cmite urmitoarea DECIZIE: PRI va Mai, 22 asebrie 8CUPRINS CAPITOLUL I - Dispozitii generale CAPITOLUL Il - Proiectarea adiposturilor de protectie civilé CAPITOLUL LI - Instalat DIVERSE Planga nr. 1 Planga nr. 2 Planga nr. 3 Planga nr. 4 Pag. 1 Pag. 7 Pag. 21 Pag, 39 CAPITOLUL I DISPOZITIT GENERALE 1. Prezentele norme se aplic’ Ja proiectarea si executarea adaposturilor de prote li prevazute a se realiza pe teritoriul national 2. Realizarea, in timp de pace, de ad&posturi de protectie civil se avizeazi de Comandamentul Protecti art. 33 din Legea nr. 106/1996. utele de proiectare, de proiectare- pe teritoriul munici de protectie ci Comandamentului Protec} ~ documents lor ce se executd pe teritoriul judetelor, se transmit fa Inspectoratele de protectic. - civilt judetene sau la Comandamentul Protectii se transmit Inspectoratul municipiului » Bucuresti sau 3. Adiposturile de protectie civila se exeouta in: = subsolurile constructiilor anexelor acestora,- subsolurile constructiilor social-culturale, adminis- trative, scoli de toate gradele, spitale gi alte asemenea, ~ subsolurile cladir ~ spa independente, Se admite, in cazuri deos: sau chiar a parterului unor constructi bere, parcuri si gradini etc. ca adiposturi ;, folosirea demisolurilor 4. Criteriile ce determina obligativitatea proiecta realizarii- adaposturilor de protectie civila in cadrul noilor inves tii sunt definite in“ Instructiunile tehnice privind avizarea investitiilor in constructii pe linie de protectie civila” 5. Proiectele pentru adaposturil> de protectic civil de mare capacitate, ca: garaje, pasaje, unele depozite, tuneluri si alte asemenea, se intocmese pe baza temelor de proiectare elaborate cu acordul Comandamentului Protectiei Civile si a prezentelor norme tehnice Amenajarea spati ‘metroului se proiecteazd destinate acestui scop. r de adapostire din cadrul executa potrivit normelor tehnice 6. Amenajarea spajiilor de adpostire in subsolul minier se exccuta potrivit normelor telinice specifice elaborate de organele tehnice din subordinea Ministerului Industriel 7. Gradul de protec civilé se asigura in mod difer al adaposturilor de protectie at si se stabileste in functie de importanta localitajilor si unitajilor economice conform prevederilor Legii Protectiei Civile si a prezentelor norme. 8. Capacitatea de adapostire in cadrul constructiilor noi se stabileste astfel a) la unitatile economice, pentru constructiile noi si in cazul extinderii celor existente, in functie de specificul acestora si le de amenajare, pind la asigurarea adipo: personalului stabilit pentru schimbul maxim in timp de rzboi, b) fa constructiile cu destinatie de locuinfa, cate 1 mp. suprafafa utilé pentru fiecare persoana dar nu mai pujin de 9 mop. suprafata tot ©) la constructiile spitalicesti, cfte 2,00 m.p. suprafari utilé, Capacitatea adapostului se determina ludnd in calcul 2/3 din numarul de paturi, 4) la constructile social - culturale, administrative, scoli de toate gradele, céte 1 m.p. suprafati utilé pentru ficcare persoani adapostita. Numérul de persoane se determina considerdnd 2/3 din personalul administrativ si elevi; 9. Capacitatea de adpostire la adaposturile publice se stabileste in functie de numarul de persoane rezultat din studiul de amplasare, alocéndu-se 1,00 m.p. suprafafé utila pentru fiecare persoana, Adaposturile din cadrul construs r cu destinatie de_ Jocuinta sunt considerate adaposturi fam 10. Capacitatea adaposturilor de protectie civila ce se amenajeaz in subsolul clidirilor se determina in functie de‘ind seama de necesarul de adapostit, suprafate disponibila si volumul necesar unei persoane, fn subsolul unei cladiri se pot amenaja mai multe adaposturi separate, desplrtite printr-un perete comun de aceeasi grosime si rezistenti ca si peretii de protectie exteriori Capacitatea acestor adaposturi si nu depaseascd 150 de persoane, Fiecare dintre aceste adaposturi trebuie s& asigure condifiile tehnice si constructive prevazute de instructiuni 11. Adaposturile independente de protectie civila se amplaseazi in imediata apropiere a locurilor de munca sau locuinjelor, In distanfe care, de regulé, si nu depaigeasca 300 m 12, La amplasarea adaposturilor de protectic civilé in cadrul subsolurilor se va fine seama de urmitoarele cerinte: ~ perefii exteriori ai adapostului s& fie ct mai mult posibil in contact direct cu pamantul; ~ adipostul si fie situat sub partea cea mai masiva a clidirii sau cea mai rezistenti, care asiguri un grad de protectie sport si la lovitura directa a bombelor explozive de avion, ~ si se asigure realizarea iesirii de salvare in afara zonei de dirdmaturi, reprezentind 1/3 din inaltimea constructiei, in cazuri exceptionale sau pentru adaposturile familiale alate la subsolul constructiilor cu destinatie de locuinté, iesirea de salvare poate fi asigurata de un al doilea acces care si fie dispus diametral opus accesului in adapost. ~ nu se admit spafii goale sub adapost. 13. Pentru asigurarea unui grad sporit de protectie, adaposturile de protectie civili trebuie si fie, de regula, complet ingropate in pamént, cu nivelul inferior al planseului la nivelul terenului in cazul nivelului ridicat al apelor subterane sau pentru adaposturile familiale se admite ca nivelul inferior al plangeului sa depaseasc& nivelul terenului cu maxim 1 m, in situafia in care peretii acestor demisoluri sunt previzuti cu ferestre, acestea vor fi protejate cu obloane metalice care se vor inchide din exterior spre interior, iar in situatii de necesitate se vor optura cu un strat de pimant taluzat sau cu un rand de saci umpluti cu nisip sau pamant 14. Dimensionarea elementelor constructive de Iinchidera(obturare) a golurilor din peretii exteriori se va realiza dup’ aceleasi principii de calcul ca si ale usilor si obloanelor metalice etange ( art. 30 gi art. 32 ). 15. Se interzice amplasarea adaposturilor de protectie civili sub scctiile de fabricatie cu pericol deosebit de incen explozii sau vibrajii de la maginile unelte, in apropierea depozitelor si a rezervoarelor cu materiale explozive, toxice, inflamabile sau combustibile, precum si a conductelor de transport ale acestora, care in caz de avariere sau incendiere ar putea periclita viata celor adapostit 16. Prin subsolurile amenajate ca adiposturi de Protectic civila, de regula, nu se admite trecerea conductelor gi canalelor pentru instalatii. in cazuri bine justificate tehnic, se admite trecerea conductelor de ap& si ale instalatiei de inoaizire 5din ofel cu un diametru maxim de 70 mm, cu condi cu diametrul mai mare d fie previzute in interiorul adapostului, la intrarea yi iegirea din acesta, robinete de inchidere. Trecerea conductclor de canalizare prin interiorul spatillor de adapostire zis. 17. Avand in vedere cA scopul pri subsolurilor ce se amengjeazi ca adiposturi de prot este cel determinat de necesitiji economico - social proiecta gi executa comparti si nu impiedice fu 18. Proprietarii sau subsolurilor amenajate ca ad&posturi de prot obligatia de a le mentine in permanenta stare de exploatare Reparatiile curente gi capitale la subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie civila se planificd si se executi odatt cu efectuarea acestora la clidirea din a cArei structura face parte CAPITOLUL IL PROIECTAREA ADAPOSTURILOR DE PROTECTIE CIVILA 19. La proicctarea amenajarii subsolurilor ca adaposturi de pi civild se tine seama de alocarea unci 20. Subsolurile amenajate ca adaposturi publice de protect ci arc au suprafata de adipostire mai mare de 100 mp. se prevd cu: ~ sas; ~ inciperi de adapostit; - grup sanitar, = iegire de salvare yerea_de_ princi incdperilor lor amenajate ca adaposturi de protectie civili este indicati compartimentarea impusi de n sas direct in grupurile je amenajate ca adiposturi familiale sau cele micd de 100 mp. se pot executa fara sas si grup sanitar, iegirea de salvare fiind considerata al doilea acces21, Se recomanda ca la constn este amenajat ca adip fundarea pe radier general for subsol si se adopte 22. Subsolurile amenajate ca adaposturi de protectie re protejatd printr-o inciipere tampon de 2.00 - 2,50 mp. avind goluri 0 x 0,80 m sau 1,40 x 2.10 m cu praguri de sas, cu 0 suprafatd n de trecere de 1S cm. uti scopurile dorite de sau administrator, altul decat vet pentru care a fost proivetar gi executat, se poate adopta solutia tehiniea prezentara i ura | fig.1 Compartimentarca de principiu a unui adapost de protectie civil peri de adapostit; 3 - grup sanitar; 4 - iesire de salvare. Le sas. 2 -i cu targa. Perefii sasurilor vor de armare ca ca acceasi grosime gi coeficient contur ai adipostah amenajate ca adapostuti de protectie pot avea mai multe intriri, care, fiecare in parte, va respecia prevederile articolului 22, De regula, se va prevede cite o intrare pentru 150 persoane adapostite.24, Subsolurile care se amenajeazA ca adiposturi de se previd cu iegire de salvare. imite ca, in cazul clidirilor cu parter sau parter gi un etaj s& nu se prevada iesire de salvare, dar obligatoriu un al doilea acces. La subsolurile amenajate ca adiposturi de protectie civil care nu se previd cu iesire de salvare, planseul intre ultima treapti a sc&rii si intrarea in subsol va fi asttel dimensionat incat sa reziste la aceleasi sarcini ca si cel al adipostului (fg.3), fig.3 Protectia plangeului subsolului la un adipost fr’ iesire de salvare 25. legirea de salvare (fig.5) se executd din beton armat sub forma de tunel cu sectiunea de minimum 1,00 x 1,00 sau circular cu 6 1,00 m (fig.4) care comunica cu exteriorul in afara zonel de dérémituri, printr-un put vertical previzut cu seri de pisica in interior si capac carosabil in partea superioara Sectiuni iesire de salvare veoerc A” AL PRIEA DE AER fig. Prizi de aer din iesirea de salvareRadierul iesiri de salvare se prevede cu o panti de scurgere legirea de salvare comunicd cu subsolul printr-un gol de 0,70 x 0,70 m prevazut cu oblon de protectie etang, cu deschiderea spre exterior. Intre tunel rost de tasare. Rostul de tasare va fi tratat astfel ca si nu permita infiltrarea apelor indiferent de sursa acestora. ¢ salvare se foloseste si ca prizi de acr pentru de salvare si ad&post se prevede un Acestea, se amplaseazA, de regula, opuse una fata de si vor avea dimensiuni in plan ale golului 100 x 100 em cand adincimea este mai mick sau cgalé cu 4,50 m si 100 x 130 cm cand adancimea este mai mare de 4,50 m. Tesirea de salvare de acest tip se execut’ din beton armat iar grosimea minima a perefilor va fi de 20 cm. Unghiul format de dreapta care uneste partea superioara a golului de acces din subsol si muchia superioari a peretelui iesiri (fig.6) cu orizontala va fi de 30 grade. in cazul cdnd aceast& conditie nu se poate respecta se vor lua masuri suplimentare de protectic contra radiatilor prin umplerea golului de acces din peretele subsolului cu saci umpluti cu nisip sau pamént (Gig.6a.). Capacul iesirit de salvare va fi de tip etans si prevazzut cu priza de aer. SECTIUNEA: A-A Prisd oer One Lapee etons Tesire de salvare tip “ siritura de lup” 12 f RL e30" 8 z aA Lekon pork ; SHrot chenant £20 | Zn2d fig.6aIesirile de salvare “siritura de lup’” vor fi prevézute cu scari de pisicd metalice cu trepte la 30 cm iar in cazul cand adincimea depiseste 4,50 m, se va prevede si o platforma intermediara la jumatatea inaljimii, 27. Zona de darémituri cuprinde suprafata din jurul cladirii pana la o distanti de H/3 la clidirile cu structura de beton armat sau diafragma de beton armat si H/2 la cladirile cu alte structuri de rezistenfa, H find inalfimea cladirii masura de la nivelul terenului la atic (sau comnisa), 28. Se recomanda ca incaperile de adapostit si fic dimensionate la o capacitate de pind la 50 persoane fiecare, finind seama de compartimentarea impusi de structura de rezistenta de acces in aceste inciperi vor avea ne de 0,80 x 1,80 si vor fi previzute cu usi icdperilor, masurata de la cota superioard a pardoselii pana le intradosul plangeului va fi de minimum 2,20 m Se recomanda ca indltimea incdperilor de adapostit in subsolurile unititilor spitalicesti sA aib& indlkimea minim de 2,50 m 29. Grupul sanitar se compune din cabine si inedperca tampon Suprafata cabinei_ se determina, constructiv, pe criteriul minimei functionalitati Golurile de acces in incaperea tampon se inchid eu iar cele de la eabine cu tampliic de Numirul de cabine se stabileste functie de capacitatea adapostului, considerndu-se cate 0 cabin pentru cea, 50 persoane. subsolurile amenajate ca adaposturi de esirile de salvare se prevad cu témplarie metalicd de protectic, ctansé si care asigura un grad de protectic corespunzitor celui care a stat la baza calculului structurii de revistent’ a subsolului amenajat Tipurile si caracteristicle usilor si obloanelor metalice e sunt cele prevazute in tabelul nr.1, (vezi pag, 16) Usile gi obloanecle de protectic etange sunt calculate si reziste la o sarcina direct de 1,5 P gi la 0 sarcina inversa ce acjioneaza asupra lor de 1,5 P. (P este sarcina de calcul a planseulu protectic ci deton armat. 32. Detalii de executie pentru Protectic sunt cuprinse in documentatiile elaborate de Comandamentul Protectiei Civile dinTabelul nr. acansow Uy ease J suoeRe ar Dimensiu- | Dimensiu- Nr | Indicativ | TIPUL | ni nile foii de os. ert golului | us sau (m) oblon L 2 a 1 [UMEo [Us 2 | UME1 | metatica 900 x 1900) 3 | uMe2 | de protecfic + [UE | 896 x 1896 + S| OMBo 070% | 800x800 [16 | Entre iegix 6 | OME 0,70 10 |rea de 7 | omE2 8 | salvare si subs 33, Subsol civila trebuie sa fie etanse. amenajate ca adiposturi de protectic Aceasta se realizeazi prin etansarea_usilor sia tocurilor acestora, precum ¢i prin astuparea tanga si rezistenta la presiunea de calc si a golurilor condi exteriori ai subsolurilor (fig, 7). lor goluri in perefii exteriori ‘lor si cablurilor prin planseul si peretii ze. | (eee © lf ineee fig.7 Ermetizarea trecerii conductelor gi cablurilor Jzolatiile hidrofuge ale subsolurilor amenajate ca adaposturi de protectie civila se executa conform normelor si standardelor in vigoare. 34. Incaps adaposturi de protectie subsolurilor ce se amenajeazi ca se prevd cu pardoseli simple cu suprafati. rugoasi (nesclivisita), Peretii si plangeele nu se finiseazi, cu exceptia celor la care se impun anumite finisaje pentru nevoile funcjionale din timp de pace. Date de calcul 35. La proiectarea | structurii de reais solurilor ce se amenajeazi ca adaposturi de protectie civil se iau in considerare urmitoarele actiuni: a) actiuni permanente: - greutatea proprie a elementelor de constructii; - impingerea pimantului 7Tabelul 2 DENUMIREA SI TIPUL ] Achonea en | ELEMENTELORDE | suprapresiune | OBSERVATIL CONSTRUCT (daNiem*) ALE ADAPOSTULUL 7 T 2 a 1] Phangeal P 2 | Percfii exteriori complet ropa in pan wae 3 | Pereli exteriori — dinspre cperile vecine P 4 | Pereji exterior supraterani | Pe 5 exteriori dinspre casa | 1,5 DAP | Pentru caleulut 6 | Radiora covoiere P Pentru calcilul ta forturi principale Plangcul, perc, radierul| Accleagi Tn plus. lao iesirii “de salvare 51 | aciuni ca sila intrioara aria metalic tip UME = 1/3. care mu noare P se stabileste prin tema de proiectare, in funclie de gradul de protectie prevazut in instructiunile Comandamentului Protectiei Civile ( *) ») incdrcarea provenita din suprapresiunea (P), ce se stabileste conform indicatilor din tabelul nt. 2, se considera ca 18 carcare staticd uniform distribuita ce actioneaz& simultan pe intreaga suprafa(a a plangeului, radierului si peretilor exterior ©) inc&rc&ri provenite din exploatarea nivelul superior al adépostului, cu exceptia incdrcii oameni 36. Calculul pentru dimensionarea elementelor de rezistenta ale subsolului ce se amenajeazi ca adipost de protectie civili se va face in conformitate cu preseripti ice in vigoat 37, Plangeut subsolurilor amenajate ca adaposturi Constructille noi se executa din beton armat monolit, de regula, sub forma de dal Grosimea plicii plangeului rezulté din calcul, ins& nu va fi mai mica de 20 om. 38. Perefii de protectic si rezistenti alerenti subsol ce se amenajeaza ca adapost de protectie civil, vor fi executati din beton armat. Grosimea perefilor exteriori se det ins nu va fi mai mic de 40 em. 39. Fundatiile construetici al cirei subsol se amenajeazit ca adapost de protectic civilé pot fi de tipul tilpilor Continui din beton armat, fundatii izalate la stilpi sau radier general, in funetie de solujia tehnico-cconomica potrivita respectivei constructi Se recomandi adoptarea solutiei fundirii pe radier general~ pentru invest agentii economici => P = 0,5 daN/em’, ~ pentru inve constructille ce se realizeazi de agentii economici din industria de apfirare => P = 1,0 daNfem?, CAPITOLUL IIL INSTALATII A. INSTALATH DE VENTILARE, 40, Instalafiile de ventilare au drept scop asigurarea lor de microclimat gi functioneazi conform schemei din fig.8, in dou’ regimuri > regim de ventilare mecanicd normala in care aerul trebuie si se menfina in adapost o suprapresiune 10- 15 mm cotoana HO erioara de 42, Debitul de aer necesar pentru 0 persoand adipostité se consider’ de 5-7 moh in regim de ventilare ‘mecanic& normala si de 2 mesh in regim de filtroventilare. 2mT | ty fl figs Schema instalatiei de ventilare a unui adapost de protectie civil | - priza de aer, 2 - vand antisuflu; 3 -filtru retinator de praf'in carcasa cu clapeta: 4 ventilator electromanual tip VS-00; 5 - debi 6 filtru retinator de substante toxice, radioactive de agenti patogeni; 7 - canale pentru distribuirea aerul incdperi 8 - micromanometru; 9 - supape de suprapresiune tip $-00. 45. Aspiratia aerului din exterior se face prin cate o priza pentru fiecare ventilator, care se ia, de regula, din tunelul ‘esis de salvare (fig.5). Viteza de trecere a aerului prin 2 maximum 12mvsec, * ee aint a ae S*e2evin conducta de aspiratie pina la ventilator, se consider’ de { Conducta care leagi priza de aer cu filtrul refinator de praf se va executa din feava o 150mm. 44. La adaposturile ce nu se previid cu iegire de salvare sau aceasta este "saritura de lup”, priza de aer se scoate in afara zonei de d&rimituri, la o distant de H/2 sau HIS de cladire, in co prevederilor art. 27 din prezentele norme. Conducta prizei de aer se monteaz’ ingropata in pamént, la 0 adincime mai mare decat limita de inghet si se protejeazi impotriva coroziunii, iar la capatul exterior se prevede o pip’ intoarsa (fig.9). Leonovers pred wer be Ace dtiee fig.9 Prizd de aer din afara zonei daramaturilor45. Atunci cind priza de aer nu poate fi amplasati in afara zonei de dirdmituri se admite luarea acesteia din casa scarii sau din subsolul cladirii (fiz 10), cu conditia ca portiunea de plangeu din zona prizei de aer si reziste la sarcina de calcul a plangeului adapos WF} = eo an wvasde LN | — — fig 10 Priza de aer casa scirii sau subsolul cladirii 46. Prizele de aer se previd cu maximum 2 coturi, iar Pentru protectia impotriva pitrunderii corpurilor straine [a capatul exterior se monteazi o plasd de sérmé 47. Pe traseul prizelor de aer, in interiorul adapostului, se monteaz3, in pozitie orizontalé, cite o van antisuflu (fig.11), HESIRE AER tT ——B540_ O2La pee, mii fee. Tv CHEE rege AER ad fig. Vana antisuflu . | - corp superior; 2 - bolt ghidaj; 3 - are; 4 - supapa 5 - corp inferior; 6 ~ calotd. Debitul de aer si pierderea de sarcind ale acesteia sunt indicate in diagrama din fig. 12. 25faestee gy LT Pierderea de sarcina la vana antisuflu 26 48, Purificarea de praf sau alte impuritifi ale acrului aspirat din exterior se face printr-un filtru refinator de praf in Jevies AER fig. 13 tru re{indtor de prafin carcasa cu clapeta Lec: A; 2 - celula filtranta, 3 - capac metalic; 4 - clema pentru strangere, 5 - clapetii pentru inchidere Debitul de aer filtrat prin filtrul retindtor de praf este de cca, 1000 me/h, iar pierderea de sarcina de cca. 10 mm coloand 0. 49, Refinerea substantelor toxice, radioactive de lupt si a agentilor patogeni existenti in componenta aerului aspirat i]din exterior pe perioada functionarii instalay filtroventilare, se face cu ajutorul unor celul Aerul contaminat intra in celula printr-un orifi- ci @ 100 mm dispus ta partea superioara si iese purificat prin orificiul © 100 mm dispus pe partea lateral a acesteia (fig. 14) fig. 14 Filtra refindtor de substanfe toxico, radioactive de lupté si de agent patogeni | - celulé filtru; 2 - orificiu superior; 3 - orifi 4 - orificiu inferior. Debitul de aer fltrat al unei celule filtrante este de 75 mesh, cu o pierdere de sarcind variind intre 50-70 mm coloana HO. Pentru asigurarea purificdrii intregului volum de aer necesar ventilarii adépostului, celule filtrante se cupleaza intre cle fai a depasi 4 celule (300 me/h) pentru un ventilator (planga 1), 28 50. Acrul necesar persoanelor adapostite se asigurd cu ventilatoare centrifugale, actionate clectric si manual (fig. 15) ‘Vs-00 mm H ,0; n= 2850 H=1 rot-/min.); 2 - multiplicator, 3 = electromotor (N = 0,6 kW; n = 2850 rot /min.; 220/380 V); 4 ~ ‘manivela pentru actionarea manual; 5 - suport metalic 1 = ventilator (Q = 750 mf 29Numérul ventilatoarelor se determina in functie de debitul de aer necesar, realizandu-se funetionarea independent Pentru fiecare, precum si ventilarea itregului adapost in cazul avarierii unuia dintre acestea in diagrama din fi unui ventilator centrifugal electromotor, att la a manual, Drewe? cs PEN ueimnaranae LRT eect bresesteancet | | q cot Lh. ewaly fig.16 Caracteristicile ventilatorului centrifuga /$-00 Ventilatoarele se monteaza, de reguld, langit iesirea de salvare pe console metalice sau pe postamente cu amo cu tampon din cauciuc (fig.17) si racorduri elastice la ‘imbinarea cu conductele prizelor de aer si canalele pentru distribuirea aerului in ad&post, pentru atenuarea zgomotului, La amplasarea ventilatoarelor se va avea in vedere ci actionarea manual este posibili numai pentru o singura pozitie de montare a manivelei (plangele 1, 2 gi 3) Amortizor cu tampon de cauciuc |- amortizor cauciue; 2 - dise amortizor, 3 - surub fir capac; 4- sail haxagonala Axul pentru actionarea manuali a ventilatorului se va gisi la o distangé de 1,00 - 1,05 m fata de ‘minim 0,90 m fati de peretele cel mai apropiat pardoseali si al incdperii (plangele 2, 3) 51. Masurarea debitului de aer introdus in adapost se face ce debitmetre montate la gura de refulare a ventilatoarelor (fg.18),fig. 18 Debitmetru cu disc 1 - corp; 2 - reazem de sus; 3 - reazem de jos; 4 - disc: 5 = fercastra cu scard 52. Distributia aerului tn incdperile de adap. realizeazi pe drumul cel mai scurt prin canale de see Constanta executate din tabli galvanizata, pozate pe per prevzute cu guri de refulare orizontal debitului de aer. si le gi organe de reglare a Viteza de trecere a aerului prin canalele de distributie se considera de 10 nus, iar la gurile de refulare, de 1,5 mis in grupurile sanitare nu se prevad guri de refulare. Acestea se ventileaz prin evacuarea aerului viciat din interior cu ajutorul supapelor de suprapresiune. 53. Suprapresiunea ce se creazi in interiorul adipostului pe perioada functionacii instalatiei de ventilare se misoari cu un micromanometru diferential (fig.19) care se amplaseazi langi unul din ventilatoare, la 1,70 m de pardoseala fig. 19 Micromanometna diferential 1 - stut de legatura cu exteriorul; 2 - tub de 3 - nivel cu bul; 4 - gurub de fixare a capacul 54, Evacuarea aerul interiorul adipostul se face in subsolul clidirii, casa sctirii sau exterior cu supape de suprapresiune tip S-00 (fig.20 si 21). 33- dispozitiv de blocare cu cama; 4 - contragreutate, 5 = ti Detalii de montare supapa de suprapresiune tip S-00 1 - supapa suprapresiune @ 100 mm; 2 - garnituri etansare; 3 - flangi metalica; 4 5 - cornier SOXSOXS; 6 -plasi de protectie cu ochiuri de Smm, asigure 0 circulatie optima a aerului si o ventilare ct mai uniforma a tuturor spatilor de adapostire Pentru reglarea modului de lucru al supapelor de suprapresiume se aseazi in pozitia doriti contragreutatea ig. 19 reperul 4), Grupurile sanitare si sasurile vor fi prevazute toriu cu supape de suprapresiune. Supapele de suprapresiune amplasate in peretii exteriori supraterani ai adiposturilor se previd cu stuturi cu ‘oars scoase la exterior la indltimea de 1,00 m ling Detaliu de montare supapa dé suprapresiune tip $-00, in pereti exteriori supraterani ai adaposturilor Supapele de suprapresiune au diametrul de 100 mm si evacueazi circa 300 m’/h aer viciat, cu o pierdere de sarcina de 10 - 15 mm coloana HO.Numérul supapelor de suprapresiune se determing in functie de presiunea realizaté de instalatia de filtroventilatie si de debitul de acr care trebuie evacuat adiposturilor de protectie civila cu alte tipuri de utilaje decdt cele mentionate, acestea trebuie s& corespunda cerinjelor prezentelor norme, solicitandu-se gi avizul organului de protectie civila teritorial B. INSTALATH ELECTRICE, 36. Instalatiile electrice au drept scop asigurarea iluminatului adiposturilor si a energici electrice necesare pentru electromotoarele ventilatoarelor. Alimentarea cu energie electrica se face de la reteaua exterioara sau tabloul general de distributie al oladi respective, Racordarea instalafilor electrice ale adipost se va face inaintea intrerupatorului general pentru a nu se intrerupe alimentarea ou curent prin deconectarea acestuia, in situatia folosirii in scopuri economice sau locative a spatiilor ce sunt destinate si ca adSposturi de protectie civilé in Circuitul de alimentare se va introduce un aparat de misurare a cantitatii de energie clectric& consumat& in alte scopuri decat pentru protectia civila Montarea contorului se executa in conformitate cu le tehnice in vigoare. Ir preseri 57. Alimentarea cu energie electrici a instalatiilor clectrice interioare se proiecteaza si se executa in conformitate 36 cu SR-CEl 364-3, categoria AD2 de mediu. Tabloul electric se amplaseazi lang ventilatoare si alimenteazi numai circuitele de iluminat si forts destinate spatiului protejat destinat si ca adapost de protectie civila. $8, Valoarea iluminarilor la _nivelul Incéperilor adépostului se ia conform tabelului nt. 3 pardoselii TABELUL NR. 3 Nr. DENUMIREA INCAPERIT Muminare Ix crt 1. | Incdperi de adapostit 2 | Grup sanitar 3 | Coridoare 4 |SAS 59. La grupul sanitar se prevede un singur corp de iluminat in incdperea tampon. Perefii despartitori ai cabinelor si inc&perii tampon vor avea inaltimea de 1,90-2,00 m. 60. Pentru a evita circulajia aerului prin tuburile clectrice, capetele acestora din doze se etangeazi cu bitum la trecerea prin peretii exteriori 61. Instalatia electric din interiorul inciperilor de ad&postit se protejeazi impotriva tensiunilor de atingere, conform normelor in vigoare. Electromotoarele ventilatoarelor se previd cu intrerupatoare trifazice automate corespunzétoare puterii motoarelor. 3762. Adaposturile de proteotie civila publice se prevad la ordin cu un telefon si difuzoare racordate la statia de radioticare. in acest scop, in peretii exteriori ai adfpostului se lasi doua stujuri © 1/2" care si permita inteoducerea circuitelor respective si care in timp de pace se ctangeaza C. INSTALATH SANITARE 63. Alimentarea cu apa a adaposturilor se realizearA jarea la conducta exterioara de apa sau la conductele interioare existente ale cladirii, Conducta de alimentare cu apa se prevede cu un robinet de inchidere, imediat dupa intrarea acesteia in interiorul ad’postul in tamponul grupului sanitar se prevd 1-2 chiuvete cand acesta este racordat la canalizarea exterioard sau un robinet dublu serviciu de 1/2" pentru alimentarea cu ap, cand se folosesc closcte uscate. 4. Adaposturile se prevad, de regula, cu “WC-uri cu in cazul cénd canalizarea interioard nu se poate racorda la canalizarea exterioara, se previd closete uscate. Pe conducta de canalizare se prevede o van cu sertar si pies de curijire, in amonte de van’, montate intr-un cimin amplasat in interiorul spatiilor de adapostire, lipit de cuzinetul peretelui pe unde aceasta conducta iese din ad&post. Pe coloana de ventilare a canalizarii WC-urilor se va prevedea un robinet sau vand de inchidere pentru asigurarca etangérii adapostului Portiunea de conduct’ de la organele de inchidere inclusiv trecerea prin elementul de rezistent& se va executa din condueti din font de presiune 65, Trecerea conductelor prin interiorul adaposturilor, precum instalatii destinate altor scopuri, se admite numai in conditiile prevazute de art. 16 din prezentele norme. inaltimea minima admis& pentru conductele ce tree prin adapost este de 1,90 m de la pardoseala pan’ la izolatic. Aceeasi inaljime se asigura si conductelor exterioare, in dreptu scarilor sau pe coridoarele ce duc spre adapost. In fala intrar in adapost, conductele se pozeaza la o distan(a care si permita deschiderca usilor metalice etange. DIVERSE ia pentru executarca adaposturilor d protecfie civila in cadrul construetiilor noi va face parte normative pentru investiti in vigoare Planurile adaposturilor de protectic eivila se pistreaza de catre inspectoratele de protectie civila judetene. ul de principiu al unui adapost de protectie amplasat in subsolul unei constructii este prezentat in plans or. 4, 39esses Se astais ae | Soar be sbhrasrine > he oho * Nedhbbe ebatomenal fa Poe sonra oe aahoosrine page Sih ven enhesPig p90 —Prange ond seeziones a9 forea earatrore este enh token lenge varmosican Leen cheek peat