ELABORAREA METODICĂ Nr 1

TEMA: Edentaţia parţială întinsă. Aspectele clinice ale cîmpului protetic. Indicaţii la
terapia cu proteze parţiale mobilizabile. Amprentarea. Realizarea modelului.
Locul lucrării: laborator
Scopul lucrării: de a însuşi noţiunea „edentaţie parţială întinsă”, etiologie, componentele
cîmpului protetic (suportul dento-parodontal şi mucoosos). Clasificarea Kennedy. Indicaţii
către terapia cu proteze parţiale mobilizabile. Varietăţi de proteze parţiale mobilizabile.
Etapele clinico-tehnice de confecţionare a protezelor parţiale mobilizabile acrilice.
Amprentarea. Lingurile amprentare. Materiale amprentare. Realizarea modelului. Tehnici de
realizare a modelului. Materiale utilizate.
Studenţilor se demonstrează: modele cu cîmpul protetic edentat parţial, determinarea
indicaţiilor către tratamentul cu proteze parţiale mobilizabile, alegerea lingurii amprentare,
amprentarea, realizarea modelului.
Lucrul practic al studenţilor la alegerea lingurilor amprentare, prepararea materialului
amprentar, obţin amprente de pe model fontom, realizează modelul din ghips medical.

PLANUL LUCRĂRII:
1. Discuţii la temă – 25 min
2. Demonstrarea modelelor cu cîmpul protetic edentat parţial, determinarea indicaţiilor către
tratamentul cu proteze parţiale mobilizabile, alegerea lingurilor amprentare, amprentarea,
realizarea modelului – 15 min
3. Lucrul practic al studenţilor: la alegerea lingurilor amprentare, prepararea materialului
amprentar, amprentarea cîmpului protetic edentat parţial pe model fontom şi realizarea
modelelor din ghips medical. – 90 min
4. Încheere. – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Definiţie „edentaţie parţială întinsă”. Etiologia.

2. Clasificarea edentaţiei parţiale după Kennedy.
3. Elementele cîmpului protetic edentat parţial. Caracteristica.
4. Indicaţii către terapia edentaţiei parţiale cu proteze parţiale mobilizabile.
5. Amprentele. Criterii de clasificare a amprentelor.
6. Lingurile amaprentare. Varietăţi. Etapele amprentării anatomice.
7. Materialele amprentare. Clasificări. Nominalizări.
8. Tehnica confecţionării modelului. Materiale.
9. Cerinţe către modelul realizat pentru confecţionarea protezelor parţiale mobilizabile
acrilice.

1. Definitie “ edentatie partiala intinsa”. Etiologia.

Edentatia partiala este o stare fiziopatologica a unei sau ambelor arcade dentare,
care se caracterizeaza prin absenta de la 1 pana la 13-15 dinti de pe arcada.
Tratamentul protetic al edentatiei partiale se efectuiaza prin intermediul
protezelor dentare fixe si mobilizabile.
Etiologia.Factorii care duc la aparitia edentatiei partiale ,conditional
pot fi repartizati in 2 grupe:
a)factori congenitali
b)factori postnatali

Edentatia partiala congenitala se caracterizeaza prin lipsa mugurilor

dentari sau al distructiei lor in stadiile incipiente de dezvoltare .Daca
lipsesc toti dintii avem o anodontie iar citiva dinti hipodontie.
Edentatia partiala provocata de factori postnatali ,care se mai numeste
edentatie secundara aparee ca urmare a fectiunilor odontale
,paradontale,a proceselor inflamatoare ,investigatiilor
chirurgicale,traumatismului.

Tabloul clinic.
Tabloul clinic in acest caz de edentatie partiala va fi individual si se
va gasi in dependenta de numarul dintilor lipsa,de localizare a bresei si
rolul dintililor pe care l-au indeplinit in arcada dentara ,starea
tesuturilor dure si a paradontului dintilor restanti.
2. Clasificarea edentatiei partiale dupa Kennedy.
Clasa I- edentatia bilaterala terminala cu subclase 1-4
Clasa II – edentatia unilaterala terminala; subcl 1-4
Clasa III – edentatia unilaterala intercalate; subcl 1-4
Clasa IV – edentatia intercalate frontala

3. Elementele campului protetic edentate partial. Caracteristca.

Elementele de structura ale puntilor dentare sint reprezentate de:
Elemente de agregare de care este solidarizat corpul de punte la
extremitati si care contribuie la fixarea de dintii-stilpi a intregii proteze
Corpul de punte care reprezinta un dinte sau un bloc de dinti artificiali si
inlocuieste dintii pierduti de pe arcada dentara
Elemente de agregare sint prezentate de microproteze prin care puntea se
fixeaza pe dintii-stilpi
Ca elemente de agregare ale puntilor dentare microprotezele sunt supuse
unor forte suplimentare .
Ca elemnete de agregare pot fi folosite toate varietatile coroanelor de
invelis,de substitutie ,incrustatiile ,inele ,diferite crosete.

Elementele cimpului protetic:

Dento-paradontal
Muco-osos
4. Indicatii catre terapia edentatiei partiale cu proteze partial
mobilizabile.
Terapia edentatiei partiale cu proteze partial mobilizabile e indicate atunci cand
lipsesc de la 1 dinte la 13-15 dinti pe o arcada sau lipsa dintilor pe hemiarcada
pentru a reda aspectul morfo-functional.
Simptomele edentatiei partiale se impart in exobucale si endobucale.
In dependenta de localizarea breselor in arcadele dentare si numarul dintilor
absenti.
De exemplu, la lipsa 1-2 molari sau 1-2 dinti zona frontala,simtomele exobucale
vor lipsi ,doarece in asa cazuri inaltimea treimii inferioare a fetei va fi micsorata
,iar tesuturile moi peribucale isi vor pastra pozitia obisnuita ,deoarece bresele
sunt mici.la lipsa dintilor frontali superiori,simptomul facial va fi exprimat prin
prabusirea buzei superioare.

5. Amprentele. Criterii de clasificare a amprentelor.

Amprentarea-transfera negativ dintii –stilpi preparati si restul elementelor
cimpului protetic din cavitatea bucala.
Tehnica amprentarii depinde de preferintele specialistului si de materialele
folosite.
Deosebim:
Amprente obtinute in doi timpi(duble)
Amprente in ocluzie obtinute de la maxila si mandibula concomitent
in ocluzie centrica.
Tehnica obtinerii amprentelor intru-un timp consta in introducerea de o
singura data a lingurii standard cu materialul amprentar in cavitatea
bucala.
Amprenta obtinuta cu un singur material amprentar reduce la alegerea
lingurii standard ,depunerea materialului amprentar ales in
ea,introducerea in cavitatea bucala si presarea pe arcada dentara .

In cazul amprentei obtinute cu doua materiale amprentare,dintii preparati

se acopera cu o pasta fluida din materialul destinat in acest scop si dupa
aceasta se introduce in cavitatea bucala lingura standard cu material
silicon viscos.
Amprentele obtinute in doi timpi sint cele la obtinerea carora diferite
materiale amprentare sint introduse in cavitatea bucala de doua ori.

Tehnica acestei amprentari include:

Pina la prepararea dintilor,de pe arcada dentara se capata amprenta cu
ajutorul unui material termoplastic sau elastic.Dupa prepararea dintilor pe
prima amprenta se aplica al doilea material amprentar si lingura este
reintrodusa in cavitatea bucala.
Dupa prepararea dintilor materialul amprentar pregatit si despus in
lingura este acoperit cu o fisie de tifon si se introduce in cavitatea
bucala.Dupa intarire amprenta se indeprteaza de pe arcada dentara si se
scoate tifonul.in locul lui se aplica al doilea material si lingura este
introdusa in cavitatea bucala
Dupa prepararea dintilor se obtine prima amprenta ,in timpul amprentarii
lingura este miscata inainte si inapoi si se indeparteaza de pe cimpul
protetic ,apoi se procedeaza ca si in cazurile precedente.
6. Linguri amprentare. Varietati. Etapele amprentarii anatomice.
Portamprentele reprezinta un suport rigid pe care se aplica materialul de
amprentare si cu ajutorul caruia se insera si se dezinsera amprenta de campul
protetic.
Sunt dispozitive care servesc ca suport pentru materialul amprentar:
Sunt totale si partiale
Sunt pentru maxila si mandibula
Dupa marime,dimensiune si forma
Sunt metalice si plastice
Sunt cu perfuratie si fara perfuratie
Sunt pentru edentatie totala si pentru cazurile cu prezenta dintilor

Mai deosebim 2 tipuri de linguri:

Lingura standard –pot fi cu elemente utentive pentru masele amprentale ca
lingura de perforati.
Lingura individuala –confectionata din material termo-plastice.

Nr 1-4 linguri pentru maturi

Linguri 5-8 –linguri pentru copii.
Etapele amprentarii anatomice:
alegerea materialului amprentar

alegerea lingurii amprentare

pregatirea materialului amprentar
aplicarea materialului pe lingura amprentara si in cavitatea bucala
formarea marginilor campului proetic prin proba functionala activa si
pasiva
priza materialului 2-3 min
scoaterea amprentei
prelucrarea amprentei si examinrea
in laborator obtinerea modelelor de lucru auxiliare ( de diagnostic)

7. Materiale amprentare. Clasificari. Nominalizari.

I. Rigide si semirigide ireversibile
Gips ( Ipsos de Paris, Snow White (Kerr))
polimeri acrilici si fotopolimerizabili ( Duracril special si Duraclor)
paste ZOE
II. Rigide reversibile (termoplastice)
compunduri Stents
gutaperca
cerurile
materiale bucoplastice
III. Elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar)
IV. Elastice ireversibile
hidrocoloizi ireversibili – alginate
 elastomeri de sinteza – polisulfuri, siliconi, polieteri

8. Tehnica confectionarii modelului. Materiale.

Etapele confectionarii modelului sunt:
- prepararea pastei din gips
- depunerea pastei de gips pe amprenta
- formarea soclului
Materiale:
Clasificare:
1.după natura chimică:
modele din materiale nemetalice:
gipsuri:
alabastru(tip II)
gipsuri dure(tip III)
extradure si sintetice(tip IV, V).
cementuri:
fosfat oxid de zinc(FOZ)
 silicofosfati.
materiale compozite:
materiale poliuretanice,
rasini epoxidice,
rasini epiminice cu umpluturi.
modele din materiale metalice:
 amalgame,
 aliaje usor fuzibile,
 aliaje obisnuite.
2.dupa tehnologia de realizare(dupa modul de depunere al modelului in
amprenta) :
 prin turnare in amprenta :
-gipsuri,
-materiale compozite,
-mase ceramice.
 prin indesare(stupuire)
-amalgame,
- cementuri.

9. Cerinte catre modelul realizat pentru confectionarea

protezelor partial mobilizabile acrilice.
soclul modelului 2-2,5 cm
baza modelului sa fie paralela cu campul protetic
modelul sa fie fara pori si surplusuri
nu trebuie sa fie traumat
dintii integri