Professional Documents
Culture Documents
2
VOLUMUL I
Redactarea I
3
CUPRINS
Pagina
I. GENERALITĂŢI ......................................................................................................... 3
I.1. Obiect şi domeniu de folosire ................................................................................... 3
I.2. Reglementari tehnice conexe ................................................................................... 5
4
NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCŢII Indicativ .................
ŞI ZONE URBANE Înlocuieşte P 122-89
PARTEA III – MĂSURI DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
ZGOMOTULUI LA CLĂDIRI DE LOCUIT, SOCIAL–
CULTURALE ŞI TEHNICO-ADMINISTRATIVE
(REVIZUIRE ŞI COMPLETARE P 122-1989
I. GENERALITĂŢI
I.1. Obiect si domeniu de folosire
- CLĂDIRI DE LOCUIT
• Locuinţe (individuale şi colective)
• Hoteluri
1
După lucrarea "Construcţii civile" – prof. univ. dr. ing. Dan Ghiocel şi colectiv.
5
• Clădiri pentru activităţi sanitare (spitale, policlinici, dispensare, cabinete medicale
individuale)
• Clădiri pentru activităţi culturale şi de divertisment (biblioteci, muzee, săli de
expoziţii, cluburi, discoteci, săli polivalente)
• Clădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite)
- CLĂDIRI ADMINISTRATIVE
• Clădiri pentru birouri (birouri cu activitate intelectuală, birouri de lucru cu publicul,
bănci, centre de calcul, tribunale, primării, prefecturi)
I.1.2. Pentru fiecare dintre tipurile de clădiri menţionate anterior, în lucrare se vor
aborda:
• modul de compartimentare a clădirilor;
• modul de distribuţie şi amplasare a spaţiilor (unităţilor funcţionale) în interior, în
funcţie de sursele de zgomot şi vibraţii interioare sau exterioare;
• limitele admisibile corespunzătoare diferitelor funcţiuni ale spaţiilor din aceste
clădiri;
• indicii de izolare acustică la zgomot aerian şi de impact pentru elementele ce
delimitează diferitele spaţii;
• soluţiile tehnice de principiu pentru asigurarea protecţiei la zgomot şi vibraţii, precum
şi a confortului acustic.
6
I.1.3. Prezentul normativ cuprinde condiţiile tehnice, criteriile şi nivelurile de
performanţă, precum şi soluţiile necesare pentru îndeplinirea cerinţei esenţiale privind protecţia
la zgomot, prevăzută în Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcţii (modificată prin Legea
nr. 123/2007).
Condiţiile tehnice considerate sunt:
a) Calitatea mediului acustic;
b) Izolarea acustică.
Criteriile de performanţă corespunzătoare condiţiilor tehnice de mai sus sunt :
în cazul "a)":
- nivel de zgomot echivalent interior;
- nivel de zgomot echivalent exterior clădirii;
- durată de reverberaţie.
în cazul "b)":
- indicele de izolare la zgomot aerian R'w;
- indicele de izolare la zgomot de impact L'nw.
I.2.2. Legi
- Legea nr.10/1995, privind calitatea în construcţii (modificată prin H.G. nr. 498/2001, Legea
nr.587/2002 şi prin Legea nr. 123/2007).
I.2.3. Normative
- “Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”:
Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în
anul 2002 şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în
Construcţii din cadrul MDRL, în faza de redactare finală) şi
7
Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la
clădiri* având indicativul C125-2005, publicat în M.Of.,PI, nr.460 bis/31.05.2005
şi B.C.nr.15/2005
*) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL.
- GP 001-96 Protecţia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuţie a zonelor urbane din punct de
vedere acustic
- P 121-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea măsurilor de protecţie acustică şi
antivibratilă la clădiri industriale
- P 123-89 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi execuţia sălilor de audiţie publică din punct
de vedere acustic.
- NP-002 - "Normativ pentru proiectarea de ansamblu a sălilor de audiţie publică în spiritul
conceptului de performanţă".
- C 300-94 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata executării lucrărilor de
construcţii şi instalaţii aferente acestora.
- Norma generală de protecţia muncii – 2002
- P118-99 Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea
focului.
I.2.4. Standarde
- STAS 1957/1-88 „Acustică. Acustică fizică. Terminologie”
- STAS 1957/3-88 „Acustică. Acustică în construcţii şi transporturi. Terminologie”
- STAS 10009-88 „Acustica în construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de
zgomot”
- STAS 6156-86 „Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi
social - culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustică”
- SR 6161-1:2008 „Acustica în construcţii. Partea 1: Măsurarea nivelului de zgomot în
construcţii civile. Metode de măsurare”
- STAS 6161/3-82 „Acustica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile
urbane. Metoda de determinare”
- STAS 9783/0-84 Acustica în construcţii. Parametri pentru proiectarea şi verificarea acustică a
sălilor de audiţie publică. Clasificarea şi limite admisibile.
- SR EN ISO 717-1 Acustica. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de
construcţii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian.
8
- SR EN ISO 717-2 Acustica. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de
construcţii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact.
- SR EN ISO 11654 Acustică. Absorbanţi acustici utilizaţi în clădiri. Evaluarea absorbţiei
acustice.
I.2.5. Publicaţii
Bläsi Walter – Fisica applicata all’edificio, Ed. Simone, Roma, 2006
Bratu Polidor – Acustica interioara pentru constructii si masini, Ed. Impuls, Bucuresti, 2004
Enescu N., Magheti I., Sarbu M. – Acustica tehnica, Ed. ICPE, Bucuresti, 1998
Hamayon Loïc – Reussir l’acoustique d’un bâtiment, Ed. Le Moniteur, Paris, 1996
Malet Thierry – Acoustique des salles, Publications Georges Ventillard, Paris, 2002
Meisser Mathias – L’acoustique du bâtiment par l’exemple – Ed. Le Moniteur, Paris, 1994
Mindu Gabriela – Sonoritatea spatiului arhitectural; echilibrul intre reflexie si absorbtie, Teza de
doctorat, UAUIM, Bucuresti, 2008
Pana Radu – Teorie, metoda si tehnologie in protectia acustica, Teza de doctorat, UAUIM,
Bucuresti, 2006
Pellerin Guillaume – Acoustique architecturale. Theories et practiques (version electronique
PDF), LAM, Paris, 2005
Stan A., Negrea Adina – Acustica mediului inconjurator, Ed. PRINTECH, 2002
Stan Mariana – Acustica pentru arhitecti, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007
Toni Michaela – L’isolamento acustico nell’edilizia, Ed. Stampa, Roma, 1995
*** Condiciones acousticas en los edificios, Ministerior de Fomento, Madrid, 2001
*** Recommandations techniques pour les ouvrages de protection contre le bruit, Ministere de
l’environment, Paris, 1978
I.2.6. E-books
Bruel & Kjaer – Measurements in Building Acoustics, 1988, www.bksv.com
Pellerin Guillaume – Acoustique architecturale.Theories et practiques(version electronique PDF)
Perrick T. – Engineering Acoustics, www.teicontrols.com/notes
9
II. CLĂDIRI DE LOCUIT
II.1. Locuinţe (individuale şi colective)
LIMITE ADMISIBILE
II.1.1. În cazul apartamentelor din locuinţele individuale sau colective, limita admisibilă
pentru nivelul de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unitatii functionale este
35 dB(A) (Cz 30).
II.1.2. In cazurile in care zgomotul de fond (in absenta surselor de zgomot exterioare)
este mai mic de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot
exterioare unitatii functionale, trebuie sa nu depaseasca cu mai mult de 5 unitati nivelul
zgomotului de fond.
PARAMETRI DE IZOLARE
II.1.3. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din locuinţele individuale
sau colective sunt prezentaţi în tabelele II.1. şi II.2.
Tabelul II.1.
Nivelul de zgomot
Elemente despărţitoare de construcţie între:
perturbator estimat Valorile minime
Nr. Unitatea ale indicelui
crt. funcţională / Nivel Lech R’w
Spaţiile alăturate
de zgomot permis dB(A) dB
dB (A)
1 încăpere de celelalte încăperi din apartament – 35 (rec.)
2 locuit dintr-un încăperi din apartamentele
80 51
apartament adiacente
3 [35 dB(A)] coridoare, holuri comune, casa
60 46
scării, spaţii similare
4 spălătorii, spaţii depozitare 75 56
5 staţii de hidrofor, centrale şi
puncte termice situate sub 85 61
apartament
6 baie celelalte încăperi din apartament – 35 (rec.)
7 [35 dB(A)] încăperi din apartamentele
80 51
adiacente
8 coridoare, holuri comune, casa
60 46
scării, spaţii similare
10
Tabelul II.2.
11
I.1.5. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.
II.2. Hoteluri
Pentru tipurile de structuri de primire, în afara celor două tipuri tratate în acest
normativ, această reglementare tehnică are caracter informativ.
12
4) Spaţii comerţ şi servicii, ce cuprind:
- magazine;
- spaţii pentru diferite utilităţi:
• agenţii de voiaj;
• păstrare obiecte;
• saloane de coafură-frizerie, cosmetică etc.
5) Spaţii cu alte funcţiuni, ce cuprind:
- saloane multifuncţionale pentru congrese, recepţii, banchete,
conferinţe, club etc.;
- spaţii pentru practicarea de activităţi sportive: piscină, saună, săli de
gimnastică, club etc.;
- anexe tehnice aferente construcţiei, cum sunt:
• centrală termică;
• centrala de ventilare-condiţionare;
• grup electrogen;
• spălătorii, călcătorii;
• depozite etc.
- garaje/parcaje auto şi spaţii auxiliare acestora etc.
LIMITE ADMISIBILE
13
II.2.2. În cazul hotelurilor, intervalul de timp ce se ia în considerare la calculul nivelului
de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul admisibil precizat în tabelul II.3.) se
determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Protecţia împotriva
zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare
acustică".
II.2.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii
concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce
funcţionează în interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul II.4.
Tabelul II.4.
Limita admisibilă a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcţională exprimată în :
crt.
dB(A) nr.de ordine a curbei Cz
1 Camere şi/sau apartamente* 35 30
Spaţii de alimentaţie publică, inclusiv
2 75 70
restaurante fără orchestră
3 Restaurante cu orchestră 90 85
4 Spaţii comerţ şi servicii 50 45
5 Saloane multifuncţionale 35 30
Spaţii pentru practicarea de activităţi
6 70 65
sportive
* In cazurile in care zgomotul de fond (în absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic de
30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii concomitente a surselor exterioare unităţii
funcţionale din hoteluri şi a agregatelor ce funcţionează în interiorul încăperilor, trebuie să nu depăşească
cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.
II.2.4. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaţii
tehnice aferente hotelurilor sunt cele din tabelul II.5.
14
Tabelul II.5.
Limita admisibilă a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcţională exprimată în:
crt.
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule 70 65
cu putere ≤ 600 KVA
2 Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA 105 100
3 Puncte termice cu mai puţin de 5 pompe în 90 85
funcţiune
(Pelm ≤ 20 KW,
n=1000 ... 1500 rot/min,
H ≤ 20 m col. H2O,
Q ≤ 350 m/h)
4 Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în 90 85
funcţiune
(Pelm ≤ 20 KW,
n = 3000 rot/min,
H ≤ 70 m col. H2O,
Q ≤ 50 m/h)
5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de 90 85
5 ventilatoare
(Q ≤10000 m3/h,
pst ≤ 100 mm col. H2O)
PARAMETRI DE IZOLARE
II.2.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din hoteluri sunt
prezentaţi în tabelele II.6. şi II.7.
15
Tabelul II.6.
Elemente despărţitoare de Valorile
Nivel de zgomot
construcţii între : minime ale
Nr. perturbator estimat
Unitatea funcţională / indicelui
Crt. Lech
Nivel de zgomot permis Spaţiile alăturate R’w
dB(A)
dB (A) dB
1 încăperi adiacente 75 51
coridoare, holuri comune,
2 casa scării şi alte spaţii 75 51
similare
uscătorii, spălătorii, spaţii
3 Camere de cazare de depozitare, centrale de spaţii interm.
[35 dB(A)] instalaţii
4 garaje, spaţii comerciale spaţii interm.
restaurante şi altele
5 spaţii interm.
similare
săli de întruniri,
6 spaţii interm.
conferinţe, cinematografe
*) În cazul clădirilor amplasate pe magistrale, indicele de izolare aerian, necesar, se determină în urma
măsurării valorii reale a nivelului de zgomot corespunzător străzii.
Tabelul II.7.
Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile maxime ale
Nr.
Spaţiile alăturate aşezate deasupra indicelui L’n
crt. Unitatea funcţională
unităţii funcţionale dB
1 încăperi adiacente suprapuse 59
coridoare,holuri comune, casa scării
2 55
şi alte spaţii similare
uscătorii, spălătorii, spaţii de
3 nu se admit
camere de cazare depozitare, centrale de instalaţii
4 garaje, spaţii comerciale nu se admit
5 restaurante şi altele similare nu se admit
săli de întruniri, conferinţe,
6 nu se admit
cinematografe
16
AMPLASAREA HOTELURILOR ŞI A UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE DE CAZARE
ÎN INTERIORUL ACESTORA
Hotelurile se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de zgomot exterior
(la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 50 dB(A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare
de izolare fonică.
NOTĂ: Când nu este posibilă orientarea camerelor sensibile către partea “calmă”, prevederea unor
sisteme de climatizare, care să elimine necesitatea deschiderii ferestrelor.
17
planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât să se realizeze
ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.
II.2.7 Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1 (pereţi) şi A.2 (planşee) din ANEXA la prezentul
normativ.
18
III. CLĂDIRI SOCIAL – CULTURALE
III.1. Clădiri pentru învăţământ şi educaţie (şcoli, grădiniţe de copii, creşe, cămine de
copii, instituţii de învăţământ superior)
LIMITE ADMISIBILE
* In cazurile în care zgomotul de fond (in absenta surselor de zgomot exterioare) este mai mic
de 30 dB(A), nivelul de zgomot echivalent interior datorat tuturor surselor de zgomot exterioare unitatii
functionale, trebuie să nu depăşească cu mai mult de 5 unitati nivelul zgomotului de fond.
19
III.1.2. În cazul clădirilor pentru învăţământ şi educaţie, intervalul de timp ce se ia în
considerare la calculul nivelului de zgomot echivalent interior (care se compară cu nivelul
admisibil precizat în tabelul III.1.) se determină conform prevederilor STAS 6156-86 "Acustica
în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite
admisibile şi parametri de izolare acustică".
III.1.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii
concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi educaţie
şi a agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul III.2.
Tabelul III.2.
Limita admisibilă a zgomotului interior,
Nr.
Unitatea funcţională exprimată în:
crt.
dB(A) nr.de ordine al curbei Cz
1 Ateliere de producţie 85 80
2 Staţie hidrofor 90 85
3 Centrală termică 90 85
4 Post transformare 60 55
5 Ateliere 85 80
6 Sală de sport 85 80
7 Bazin de înot 85 80
8 Bucătărie 70 65
9 Spălătorie 70 65
PARAMETRI DE IZOLARE
III.1.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru
învăţământ şi educaţie sunt prezentaţi în tabelele III.3. şi III.4.
20
Tabelul III.3.
21
Tabelul III.4.
Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile maxime ale
Nr.
Spaţiile alăturate aşezate deasupra indicelui L’n,w
crt. Unitatea funcţională
unităţii funcţionale dB
1 săli de clasă, cancelarii săli de clasă 65
2 săli de festivităţi 58
3 săli de sport 50
4 săli de muzică săli de muzică 58
5 săli de sport 50
6 biblioteci săli de clasă 58
7 săli de muzică 58
8 săli de sport 50
9 dormitoare dormitoare 65
10 săli de grupă 58
11 săli de sport 50
12 săli de grupă săli de grupă 58
DURATE REVERBERAŢIE
Durata de reverberaţie specifică unităţilor funcţionale din clădirile pentru învăţământ şi
educaţie variază în funcţie de volumul încăperii şi de tipul acesteia.
Valorile admisibile ale duratei de reverberaţie se limitează superior conform tabelului III.5.
Tabelul III.5.
Nr. Crt. Unitatea funcţională Durată reverberaţie (sec.)
1 Amfiteatre, săli de conferinţe (cu V ≤ 3000 mc) 1,1 ... 1,3
2 Săli de clasă, săli de seminarii 0,9
3 Săli de studiu, biblioteci 0,8
4 Sală educaţie fizică şi sport 1,4
5 Bazin de înot 1,2
6 Sală de grupă pentru dormit 0,6
7 Sală de grupă pentru jocuri 0,6
8 Izolator 0,6
9 Camere de locuit (în Case de copii) 0,5
10 Sală de mese 1,0
22
În cazul sălilor de educaţie fizică şi sport, al bazinelor de înot, al sălilor de clasă şi al
sălilor de mese se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante.
Amplasarea sălilor de sport în şcoli trebuie făcută, de câte ori este posibil, astfel încât în
spaţiile adiacente orizontale, precum şi în cele de deasupra sau de dedesubt să nu fie dispuse săli
de clasă.
23
Când acest lucru nu se poate realiza, între sălile de clasă, cancelarii, bibliotecă şi sălile
de sport trebuie adoptate elemente despărţitoare care să aibă R'w= 61 dB, împreună cu măsuri de
reducere a transmiterii zgomotului structural.
III.1.7. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1 (pereţi) şi A.2 (planşee) din ANEXA la prezentul
normativ.
LIMITE ADMISIBILE
24
Tabelul III.6.
III.2.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele spaţii
tehnice aferente clădirilor pentru activităţi sanitare sunt cele din tabelul III.7.
25
Tabelul III.7.
26
PARAMETRI DE IZOLARE
III.2.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru
învăţământ şi educaţie sunt prezentaţi în tabelele III.8. şi III.9.
Tabelul III.8.
Elemente despărţitoare de Valorile
Nivel de zgomot
construcţii între: minime ale
Nr. perturbator estimat
Unitatea funcţională / indicelui
Crt. Lech
Nivel de zgomot permis Spaţiile alăturate R’w
dB(A)
dB (A) dB
0 1 2 3 4
1 Saloane cu 1-2 paturi Saloane adiacente 72 56
[30 dB(A)] Coridoare, birouri de
2 75 59
administraţie
3 Alte spaţii nu se admit
4 Saloane cu peste 3 paturi Saloane adiacente 72 51
5 şi saloane de terapie Cabinete de consultaţii 72 51
6 intensivă Cabinete de stomatologie 77 56
[35 dB(A)] Săli de operaţie şi anexe
7 - 56
ale acestora
Coridoare, birouri de
8 75 56
administraţie
Amfiteatre, săli de
9 75 56
conferinţe
10 Alte spaţii nu se admit
12 Săli de operaţie şi Saloane adiacente 72 46
13 anexe ale acestora Cabinete de consultaţii 72 46
14 [35 dB(A)] Cabinete de stomatologie 77 51
Coridoare, birouri de
15 75 51
administraţie
Amfiteatre, săli de
16 75 51
conferinţe
17 Alte spaţii nu se admit
27
0 1 2 3 4
18 Cabinete de consultaţie Saloane adiacente 72 46
19 [35 dB(A)] Cabinete de stomatologie 77 51
Coridoare, birouri de
20 75 51
administraţie
21 Amfiteatre, săli de confer. 75 51
22 Alte spaţii nu se admit
Tabelul III.9.
Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile maxime ale
Nr.
Spaţiile alăturate aşezate deasupra indicelui L’n,w
crt. Unitatea funcţională
unităţii funcţionale dB
1 Saloane cu 1-2 paturi Saloane adiacente 60
2 Coridoare, birouri de administraţie 53
3 Alte spaţii nu se admit
4 Saloane cu peste 3 paturi şi Saloane adiacente 60
5 saloane de terapie intensivă Cabinete de consultaţii 57
6 Cabinete de stomatologie 57
7 Săli de operaţie şi anexe ale acestora 57
8 Coridoare, birouri de administraţie 53
9 Amfiteatre, săli de conferinţe 53
10 Alte spaţii nu se admit
12 Săli de operaţie şi Saloane adiacente 60
13 anexe ale acestora Cabinete de consultaţii 57
14 Cabinete de stomatologie 57
15 Coridoare, birouri de administraţie 53
16 Amfiteatre, săli de conferinţe 53
17 Alte spaţii nu se admit
18 Cabinete de consultaţie Saloane adiacente 60
19 Cabinete de stomatologie 57
20 Coridoare, birouri de administraţie 53
21 Amfiteatre, săli de conferinţe 53
22 Alte spaţii nu se admit
28
AMPLASAREA CLĂDIRILOR PENTRU ACTIVITĂŢI SANITARE ŞI A
UNITĂŢILOR FUNCŢIONALE ÎN INTERIORUL ACESTORA
III.2.5. Amplasarea unei clădiri pentru activităţi sanitare trebuie făcută astfel încât
nivelul de zgomot echivalent la limita incintei clădirii să nu depăşească 50 dB(A). În interiorul
incintei în care se află clădirea pentru activităţi sanitare se recomandă crearea unor spaţii verzi,
zone de odihnă etc., în care nivelul de zgomot să fie de asemenea mai mic sau cel mult egal cu
50 dB(A).
III.2.9. Saloanele de terapie intensivă trebuie organizate astfel încât zgomotul produs la
funcţionarea aparatelor necesare unui bolnav să nu-i deranjeze pe ceilalţi pacienţi; de exemplu,
se recomandă utilizarea unor paravane mobile opace, realizate din materiale fonoabsorbante, cu
o suprafaţă uşor de spălat şi sterilizat, amplasate între paturi.
29
personalului medical, semnalele optice vor fi însoţite de un semnal sonor cu circuit unic şi
intensitate sonoră reglabilă în funcţie de necesităţile de izolare fonică.
III.2.11. În vederea realizării unei solicitări cât mai eficiente şi mai rapide a personalului
medical, în afara instalaţiilor de telefonie interioară se recomandă instalarea unei reţele de
interfon între camerele personalului medical de serviciu din fiecare secţie, camerele de gardă şi
birourile de conducere administrativă.
III.2.12. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sanitare,
împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente
de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută,
încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.
III.2.13. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" - indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.
30
III.2.16. Obiectele sanitare montate în saloanele de bolnavi, cabinetele de consultaţii şi
anexele sălilor de operaţii trebuie să fie prevăzute cu armături sanitare având nivelul de zgomot
specific L ≤ 35 dB(A).
III.2.18. Măsurile pentru izolarea fonică a centralelor tehnice din spitale se vor lua cu
respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II –
Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" -
indicativ C125, după cum urmează:
- pentru centralele de ventilare şi condiţionare a aerului, conform cap.4.1. "Instalaţii de
ventilare şi condiţionare a aerului (VCA);
- pentru instalaţiile sanitare, conform cap.4.2 "Instalaţii sanitare";
- pentru posturile de transformatoare electrice de reţea, conform cap.4.4 "Instalaţii
electrice";
- pentru ascensoare, conform cap.4.5. "Echipamente înglobate".
LIMITE ADMISIBILE
31
Tabelul III.10.
III.3.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii
concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale şi
de divertisment şi a agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele
din tabelul III.11.
32
Tabelul III.11.
PARAMETRI DE IZOLARE
III.3.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru
activităţi culturale şi de divertisment sunt prezentaţi în tabelele III.12. şi III.13.
33
Tabelul III.12.
Elemente despărţitoare de construcţii între: Valorile
Nivel de zgomot
minime ale
Nr. Unitatea funcţională / perturbator estimat
indicelui
Crt. Nivel de zgomot permis Spaţiile alăturate Lech
R’w
dB (A) dB(A)
dB
0 1 2 3 4
1 săli de lectură similare 40 41
[35 dB(A)] încăperi pentru eliberarea
2 cărţilor, sala cataloagelor, 65 51
expoziţii
3 sală de conferinţe 80 56
4 birouri 55 46
5 foyere 65 51
6 depozite 70 56
7 cabinete individuale de similare 30 41
8 lucru săli de lectură 40 46
[30 dB(A)] încăperi pentru eliberarea
9 cărţilor, sala cataloagelor, 65 56
expoziţii
10 sală de conferinţe 80 spaţii interm.
11 birouri 55 51
12 foyere 65 56
13 depozite 70 spaţii interm.
14 încăperi pt. eliberarea similare 65 46
15 cărţilor, sala săli de lectură 40 41
16 cataloagelor, expoziţii sală de conferinţe 80 51
17 [45 dB(A)] birouri 55 41
18 foyere 65 46
19 depozite 70 51
20 sala de birouri 55 51
21 conferinţe foyere 65 56
22 [30 dB(A)] depozite 70 spaţii interm.
34
0 1 2 3 4
23 sală de spectacole similare 90 spaţii interm.
24 [30 dB(A)] sală de gimnastică 85 spaţii interm.
25 sală de repetiţii 90 spaţii interm.
26 sală de şah 45 46
27 birouri 55 51
28 foyere, holuri 65 56
29 depozite, ateliere 70 spaţii interm.
30 sală de gimnastică sală de spectacole 90 56
31 [45 dB(A)] sală de repetiţii 90 56
32 sală de şah 45 41
33 birouri 55 41
34 foyere, holuri 65 46
35 depozite, ateliere 70 51
36 sală de repetiţii sală de spectacole 90 spaţii interm.
37 [30 dB(A)] sală de gimnastică 85 spaţii interm.
38 sală de şah 45 46
39 birouri 55 51
40 foyere, holuri 65 56
41 depozite, ateliere 70 spaţii interm.
42 sală de şah sală de spectacole 90 spaţii interm.
43 [30 dB(A)] sală de repetiţii 90 spaţii interm.
44 sală de gimnastică 85 spaţii interm.
45 birouri 55 51
46 foyere, holuri 65 56
47 depozite, ateliere 70 spaţii interm.
48 birouri sală de spectacole 90 56
49 [45 dB(A)] sală de repetiţii 90 56
50 sală de gimnastică 85 51
51 sală de şah 45 41
52 foyere, holuri 65 46
53 depozite, ateliere 70 51
35
0 1 2 3 4
discotecă bar, restaurant (fără
54 75 51
[55 dB(A)] orchestră)
55 restaurant (cu orchestră) 90 56
56 birouri 55 41
57 foyere 65 41
Tabelul III.13.
36
0 1 2 3
15 încăperi pentru eliberarea similare 60
16 cărţilor, sala cataloagelor, săli de lectură comune 60
17 expoziţii sala de conferinţe 53
18 birouri 60
19 foyere 60
20 depozite 60
21 sala de conferinţe birouri 53
22 depozite nu se admit
23 sală de spectacole sală de gimnastică, sală de repetiţii nu se admit
24 birouri 53
25 depozite, ateliere nu se admit
26 sală de gimnastică sală de spectacole, sală de repetiţii nu se admit
27 sală de şah 60
28 birouri 60
29 foyere, holuri 60
30 depozite, ateliere 60
31 sală de repetiţii sală de spectacole,sală de gimnastică nu se admit
32 sală de şah 57
33 birouri 53
34 foyere, holuri 53
35 depozite, ateliere nu se admit
36 sală de şah sală de spectacole,sală de gimnastică nu se admit
37 sală de repetiţii nu se admit
38 birouri 57
39 foyere, holuri 53
40 depozite, ateliere nu se admit
41 birouri sală de spectacole 57
42 sală de gimnastică 53
43 sală de repetiţii 53
44 sală de şah 53
45 foyere, holuri 60
37
0 1 2 3
46 discotecă sală jocuri 60
47 bar, restaurant (fără orchestră) 57
48 restaurant (cu orchestră) 53
DURATE REVERBERAŢIE
În cazul tuturor sălilor de mai sus, pentru realizarea duratei de reverberaţie din tabelul
III.14., se recomandă aplicarea de tratamente fonoabsorbante.
III.3.5. Clădirile pentru activităţi culturale şi de divertisment se vor amplasa astfel încât
valoarea maximă a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie
de 60 dB(A).
38
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare
de izolare fonică a clădirii de birouri.
III.3.8. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi culturale
şi de divertisment, împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se
asigură cu elemente de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este
astfel concepută, încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.
III.3.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
39
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.
III.3.13. Depozitele şi încăperile pentru eliberarea cărţilor vor fi dotate cu utilaje (de ex.
benzi transportoare, lifturi "mont-charge" etc.) caracterizate prin niveluri de zgomot (înregistrate
la 1 m de sursă) ≤ 70 dB(A).
40
- forma sălii;
- dimensionarea elementelor delimitatoare şi alegerea parametrilor tehnici ai instalaţiilor
aferente sălii, în scopul asigurării protecţiei împotriva zgomotului perturbator;
- distribuţia tratamentelor fonoabsorbante.
41
III.4. Clădiri pentru activităţi sportive (complexe sportive, bazine de înot acoperite)
LIMITE ADMISIBILE
*) Unităţile funcţionale respective pot fi cu/sau fără tribune pentru spectatori şi sunt destinate atât
concursurilor cât şi antrenamentelor.
III.4.3. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior datorat acţiunii
concomitente a surselor exterioare unităţii funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive şi a
agregatelor (sau activităţilor specifice) din interiorul încăperilor, sunt cele din tabelul III.16.
42
Tabelul III.16.
PARAMETRI DE IZOLARE
III.4.4. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru
activităţi sportive sunt prezentaţi în tabelele III.17. şi III.18.
43
Tabelul III.17.
Elemente despărţitoare de construcţii între: Nivel de zgomot Valorile
Nr. Unitatea funcţională / perturbator estimat minime ale
Crt. Nivel de zgomot Spaţiile alăturate Lech indicelui
permis, dB(A) dB(A) R’w, dB
0 1 2 3 4
1 Birouri de adminis- Similare 75 46
traţie Cabinete pentru consultaţii
2 75 46
[45 dB(A)] medicale
Sală de gimnastică sau sport
3 (fără tribune pentru 85 56
spectatori)
Sală de gimnastică sau sport
4 (cu tribune pentru cu 95 spaţii interm.
spectatori)
Bazin de înot şi sărituri
5 87 61
(antrenament)
Bazin de înot şi sărituri
6 95 spaţii interm.
(manifestări cu public)
Sală de tragere aferentă
7 105 ... 125 spaţii interm.
poligoanelor de tir
Cabinete pentru Sală de gimnastică sau sport
8 consultaţii medicale (fără tribune pentru 85 spaţii interm.
[35 dB(A)] spectatori)
Sală de gimnastică sau sport
9 (cu tribune pentru cu 95 spaţii interm.
spectatori)
Bazin de înot şi sărituri
10 87 spaţii interm.
(antrenament)
Bazin de înot şi sărituri
11 95 spaţii interm.
(manifestări cu public)
Sală de tragere aferentă
12 105 ... 125 spaţii interm.
poligoanelor de tir
44
0 1 2 3 4
Sală de gimnastică Sală de gimnastică sau sport
13 sau sport (fără tribune pentru 85 56
[50 dB(A)] spectatori)
Sală de gimnastică sau sport
14 (cu tribune pentru cu 95 61
spectatori)
Bazin de înot şi sărituri
15 87 56
(antrenament)
Bazin de înot şi sărituri
16 95 61
(manifestări cu public)
Sală de tragere aferentă
17 105 ... 125 spaţii interm.
poligoanelor de tir
Bazinele de înot şi Sală de gimnastică sau sport
18 sărituri (fără tribune pentru 85 56
[50 dB(A)] spectatori)
Sală de gimnastică sau sport
19 (cu tribune pentru cu 95 61
spectatori)
Bazin de înot şi sărituri
20 87 56
(antrenament)
Bazin de înot şi sărituri
21 95 61
(manifestări cu public)
Sală de tragere aferentă
22 105 ... 125 spaţii interm.
poligoanelor de tir
45
Tabelul III.18.
Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile maxime ale
Nr.
Spaţiile alăturate aşezate deasupra indicelui L’n,w
crt. Unitatea funcţională
unităţii funcţionale dB
Birouri de administraţie Cabinete pentru consultaţii
1 60
medicale
2 Sală de gimnastică sau sport nu se admit
3 Bazinele de înot şi sărituri nu se admit
4 Cabinete pentru consultaţii Birouri de administraţie 57
5 medicale Sală de gimnastică sau sport nu se admit
6 Bazinele de înot şi sărituri nu se admit
7 Sală de gimnastică sau Birouri de administraţie 65
sport Cabinete pentru consultaţii
8 65
medicale
9 Bazinele de înot şi sărituri nu se admit
10 Bazinele de înot şi sărituri Birouri de administraţie 65
Cabinete pentru consultaţii
11 65
medicale
12 Sală de gimnastică sau sport nu se admit
DURATE REVERBERAŢIE
46
În cazul sălilor de gimnastică sau sport şi al bazinelor de înot se recomandă aplicarea de
tratamente fonoabsorbante.
III.4.7. Izolarea acustică a unităţilor funcţionale din clădirile pentru activităţi sportive,
împotriva zgomotului aerian şi de impact provenit din spaţiile adiacente se asigură cu elemente
de construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută,
încât să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.
III.4.8. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.
47
IV. CLĂDIRI ADMINISTRATIVE
LIMITE ADMISIBILE
IV.1.1. În cazul clădirilor pentru birouri, limitele admisibile pentru nivelul de zgomot
echivalent interior, provenit din exteriorul unităţilor functionale, sunt cele din tabelul IV.1.
Tabelul IV.1.
48
Tabelul IV.2.
Limita admisibilă a zgomotului interior,
Nr. crt. Unitatea funcţională exprimată în:
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
1 Birouri cu concentrare mare a atenţiei 45 40
Birouri cu activitate normală,
2 50 45
administraţie
3 Birouri de lucru cu publicul 55 50
4 Săli de conferinţe/şedinţe 45 40
IV.1.4. Limitele admisibile pentru nivelul de zgomot echivalent interior din unele
spaţii tehnice aferente clădirilor de birouri sunt cele din tabelul IV.3.
Tabelul IV.3.
Limita admisibilă a zgomotului
Nr.
Unitatea funcţională interior, exprimată în:
crt.
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
0 1 2 3
1 Posturi de transformare dotate cu 1...3 celule 70 63
cu putere ≤ 600 KVA
2 Grup electrogen cu putere ≤ 125 KVA 105 100
3 Puncte termice cu mai puţin de 5 pompe în 90 85
funcţiune
(Pelm ≤ 20 KW,
n=1000 ... 1500 rot/min,
H ≤ 20 m col. H2O,
Q ≤ 350 m/h)
4 Staţii de hidrofor cu mai puţin de 5 pompe în 90 85
funcţiune
(Pelm ≤ 20 KW,
n = 3000 rot/min,
H ≤ 70 m col. H2O,
Q ≤ 50 m/h)
49
0 1 2 3
5 Centrale de ventilaţie cu mai puţin de 90 85
5 ventilatoare
(Q ≤10000 m3/h,
pst ≤ 100 mm col. H2O)
PARAMETRI DE IZOLARE
IV.1.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din birouri sunt
prezentaţi în tabelele IV.4. şi IV.5.
Tabelul IV.4.
Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nivelul de zgo- Valorile
Unitatea
Nr. mot perturbator minime ale
funcţională / Nivel
crt. Spaţiile alăturate estimat indicelui
de zgomot permis
Lech , dB(A) R’w , dB
dB (A)
1 Birouri cu încăperi similare 65 46
2 concentrare mare birouri cu activitate normală 70 46
3 a atenţiei birouri de lucru cu publicul 75 51
4 [35 dB(A)] coridoare, casa scării, holuri comune şi
65 41
altele similare
5 săli de conferinţe/şedinţe 80 56
7 Birouri cu încăperi similare 70 41
8 activitate normală birouri cu concentrare mare a atenţiei 65 46
9 [40 dB(A)] birouri de lucru cu publicul 75 46
10 coridoare, casa scării, holuri comune şi
65 41
altele similare
11 săli de conferinţe/şedinţe 80 51
13 Birouri de lucru cu încăperi similare 75 46
14 publicul birouri cu concentrare mare a atenţiei 65 51
15 [45 dB(A)] birouri cu activitate normală 70 46
50
Elemente despărţitoare de construcţie între:
Nivelul de zgo- Valorile
Unitatea
Nr. mot perturbator minime ale
funcţională / Nivel
crt. Spaţiile alăturate estimat indicelui
de zgomot permis
Lech , dB(A) R’w , dB
dB (A)
16 coridoare, casa scării, holuri comune şi
65 41
altele similare
17 săli de conferinţe/şedinţe 80 51
19 Săli de încăperi similare 80 56
20 conferinţe/şedinţe birouri cu concentrare mare a atenţiei 65 56
21 [35 dB(A)] birouri cu activitate normală 70 51
22 birouri de lucru cu publicul 75 51
23 coridoare, casa scării, holuri comune şi
65 41
altele similare
Tabelul IV.4.
Elemente despărţitoare de construcţie între: Valorile
Nr. maxime ale
Spaţiile alăturate aşezate deasupra unităţii
crt. Unitatea funcţională indicelui
funcţionale
L’n , dB
0 1 2 3
1 birouri cu concentrare încăperi similare 62
2 mare a atenţiei birouri cu activitate normală 60
3 birouri de lucru cu publicul 58
coridoare, casa scării, holuri comune şi
4 60
altele similare
5 săli de conferinţe/şedinţe 58
6 birouri cu activitate încăperi similare 62
7 normală birouri cu concentrare mare a atenţiei 65
8 birouri de lucru cu publicul 60
coridoare, casa scării, holuri comune şi
9 62
altele similare
10 săli de conferinţe/şedinţe 60
51
0 1 2 3
11 birouri de lucru cu încăperi similare 62
12 publicul birouri cu concentrare mare a atenţiei 68
13 birouri cu activitate normală 65
coridoare, casa scării, holuri comune şi
14 65
altele similare
15 săli de conferinţe/şedinţe 62
16 săli de conferinţe/şedinţe încăperi similare 58
17 birouri cu concentrare mare a atenţiei 62
18 birouri cu activitate normală 60
19 birouri de lucru cu publicul 58
coridoare, casa scării, holuri comune şi
20 nu se admit
altele similare
IV.1.6. Clădirile de birouri se vor amplasa astfel încât valoarea maximă a nivelului de
zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 65 dB(A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare
de izolare fonică a clădirii de birouri.
52
construcţie (pereţi, planşee, elemente de închidere) a căror alcătuire este astfel concepută, încât
să se realizeze ansamblul cerinţelor de calitate din Legea nr.10/1995.
IV.1.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.
IV.1.10. Clădirile de birouri trebuie organizate astfel încât centralele termice să se afle,
pe cât posibil, grupate în exteriorul clădirii, cât mai departe de sălile de conferinţe/şedinţe.
În cazul când sunt amplasate în clădire, centralele tehnice trebuie situate şi izolate în
mod corespunzător, urmând ca spaţiul de la parter să fie destinat holurilor, centralelor telefonice,
sălilor de aşteptare etc.
53
V. CLĂDIRI COMERCIALE ŞI DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ
LIMITE ADMISIBILE
V.1.1. În cazul clădirilor pentru activităţi comerciale, limitele admisibile pentru nivelul
de zgomot echivalent interior, provenit din exteriorul unităţilor functionale, sunt cele din
tabelul V.1.
Tabelul V.1.
54
0 1 2 3
5 Spaţii de producţie (laboratoare panificaţie, labora-
toare de tehnică dentară, spălătorii-curăţătorii chimi-
ce, PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV etc) şi spaţii 50 45
de primire/desfacere din unităţile de prestări servicii
* Această clasificare atrage atenţia asupra situaţiei speciale pe care o reprezintă dotarea cu
agregate frigorifice. În acest caz se vor adopta unele măsuri suplimentare de protecţie la zgomot faţă de
spaţiile fără agregate, precum şi măsurile speciale prevăzute la paragrafele V.1.10 ... V.1.13.
Tabelul V.2.
Limita admisibilă a zgomotului
Nr.
Unitatea funcţională interior, exprimată în:
crt.
dB(A) nr. de ordine al curbei Cz
0 1 2 3
1 Spaţii pentru primirea/distribuirea mărfurilor şi
depozitarea temporară a ambalajelor din unităţile de
desfacere cu amănuntul 75* 70*
2 Spaţii pentru desfăşurarea procesului tehnologic din
unităţile de alimentaţie publică 80 75
3 Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 70 65
4 Spaţii pentru consumaţie (restaurante, cantine, fast-
food, braserii, baruri, cofetării, patiserii etc) 75 70
5 Centrale tehnice fără compresoare (spaţii frigorifice,
centrale ventilare) 85 80
6 Centrale tehnice cu compresoare 87 82
55
0 1 2 3
7 Restaurante cu muzică, discoteci, săli de jocuri 90 85
8 Spaţii tehnologice ale unităţilor de spălătorii/curăţătorii
chimice: - fără compresoare 80 75
87 82
- cu compresoare
9 Ateliere: - ce produc zgomot de impact (cizmării,
reparaţii mobilă) 87 82
- ce nu produc zgomot de impact (croitorii,
reparaţii TV) 75 70
10 Spaţii pentru ascensor: - camera troliului 87 82
* Valoarea instantanee a nivelului de zgomot în perioadele de primire/distribuire şi manipulare a mărfurilor
sau ambalajelor.
PARAMETRI DE IZOLARE
V.1.5. Parametrii de izolare acustică între unităţile funcţionale din clădirile pentru
activităţi comerciale sunt prezentaţi în tabelele V.3. şi V.4.
Tabelul V.3.
Elemente despărţitoare de Valorile
Nivel de zgomot
construcţii între: minime ale
Nr. perturbator estimat
Unitatea funcţională / indicelui
Crt. Lech
Nivel de zgomot permis Spaţiile alăturate R’w
dB(A)
dB (A) dB
0 1 2 3 4
1 Unităţi de desfacere cu Similare 70 41
amănuntul Spaţii de vânzare şi anexe ale
2 Spaţii pentru activitate de 70 41
acestora
evidenţă operativă şi anexe Spaţii pentru consumaţie
sociale (restaurante, cantine, fast-
3 [45 dB(A)] 75 46
food, braserii, baruri, cofe-
tării, patiserii etc)
Spaţii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri
4 de avocaţi sau notariate, se-
75 46
dii firme etc)
Spaţii de producţie
(laboratoare panificaţie, labo-
ratoare de tehnică dentară,
spălătorii-curăţătorii chimice,
5 87 56
PTT, croitorii, cizmării,
reparaţii TV etc) şi spaţii de
primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
56
0 1 2 3 4
6 Spaţii de vânzare şi anexe Similare 70 41
ale acestora Spaţii pentru consumaţie
[65 dB(A)] (restaurante, cantine, fast-
7 75 41
food, braserii, baruri, cofe-
tării, patiserii etc)
Spaţii de lucru cu publicul
(cabinete medicale, birouri
8 75 41
de avocaţi sau notariate, se-
dii firme etc)
Spaţii de producţie
(laboratoare panificaţie, labo-
ratoare de tehnică dentară,
spălătorii-curăţătorii chimice,
9 PTT, croitorii, cizmării,
87 51
reparaţii TV etc) şi spaţii de
primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
10 Unităţi de alimentaţie Similare 75 41
publică Spaţii de lucru cu publicul
Spaţii pentru consumaţie (cabinete medicale, birouri
11 (restaurante, cantine, fast- 75 41
de avocaţi sau notariate, se-
food, braserii, baruri, dii firme etc)
cofetării, patiserii etc) Spaţii de producţie
[50 dB(A)] (laboratoare panificaţie, labo-
ratoare de tehnică dentară,
spălătorii-curăţătorii chimice,
12 87 46
PTT, croitorii, cizmării,
reparaţii TV etc) şi spaţii de
primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
13 Unităţi de prestări servicii Similare 75 41
Spaţii de lucru cu publicul Spaţii de producţie
(cabinete medicale, birouri (laboratoare panificaţie, labo-
de avocaţi sau notariate, se- ratoare de tehnică dentară,
dii firme etc) spălătorii-curăţătorii chimice,
14 [50 dB(A)] PTT, croitorii, cizmării,
87 46
reparaţii TV etc) şi spaţii de
primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
Spaţii de producţie
(laboratoare panificaţie, la-
boratoare de tehnică denta-
ră, spălătorii-curăţătorii
chimice, PTT, croitorii,
15 Similare 87 46
cizmării, reparaţii TV etc)
şi spaţii de primire/
desfacere din unităţile de
prestări servicii
[50 dB(A)]
57
Tabelul V.4.
58
0 1 2 3
16 Unităţi de prestări servicii Similare 58
Spaţii de lucru cu publicul
17 (cabinete medicale, birouri Spaţii pentru activitate de evidenţă 60
de avocaţi sau notariate, se- operativă şi anexe sociale
18 dii firme etc) Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 55
Spaţii pentru consumaţie (restaurante,
19 cantine, fast-food, braserii, baruri, 53
cofetării, patiserii etc)
Spaţii de producţie (laboratoare
panificaţie, laboratoare de tehnică
20 dentară, spălătorii-curăţătorii chimice, nu se admit
PTT, croitorii, cizmării, reparaţii TV
etc) şi spaţii de primire/ desfacere din
unităţile de prestări servicii
21 Spaţii de producţie Similare nu se admit
(laboratoare panificaţie, la-
22 boratoare de tehnică denta- Spaţii pentru activitate de evidenţă 65
ră, spălătorii-curăţătorii operativă şi anexe sociale
23 chimice, PTT, croitorii, Spaţii de vânzare şi anexe ale acestora 62
cizmării, reparaţii TV etc) şi Spaţii pentru consumaţie (restaurante,
24 spaţii de primire/ desfacere cantine, fast-food, braserii, baruri, 58
din unităţile de prestări cofetării, patiserii etc)
servicii
Spaţii de lucru cu publicul (cabinete
25 medicale, birouri de avocaţi sau 62
notariate, sedii firme etc)
V.1.6. Clădirile pentru activităţi comerciale se vor amplasa astfel încât valoarea maximă
a nivelului de zgomot perturbator exterior (la 2.00 m de faţada clădirii) să fie de 65 dB (A).
NOTĂ: În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei condiţii, se vor lua măsuri corespunzătoare
de izolare fonică a clădirii pentru activităţi comerciale.
59
REALIZAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢII
V.1.9. Pentru asigurarea indicilor de izolare la zgomot aerian R'w şi de impact L'nw,
adoptarea soluţiilor de pereţi, planşee şi pardoseli se face fie pe bază de calcul (conform
prevederilor “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea şi
execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125) fie
prin alegerea soluţiilor cuprinse în tabelele A.1. (pereţi) şi A.2. (planşee) din ANEXA la
prezentul normativ.
60
- amplasarea staţiilor de pompare şi a posturilor de transformare electrică conform
prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi zone urbane. Partea II – Proiectarea
şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri" – indicativ C125.
b) la circulaţia mărfurilor
- adoptarea unor soluţii corespunzătoare de descărcare a mărfurilor (prin realizarea
unor fluxuri speciale de transport cu rampe de coborâre acoperite parţial sau total, în zona de
staţionare a maşinilor şi adoptarea unor sisteme de transport interior, cu zgomot redus
(interzicerea transportului de produse şi ambalaje prin tragere pe pardoseală; folosirea de
cărucioare având roţile acoperite cu bandaje de cauciuc);
- realizarea unor pardoseli cu strat amortizor din cauciuc sau membrană izolatoare la
zgomot de impact, deasupra căruia se execută şapa din beton armat cu plasă ∅ 5/20 cm (fig.1);
- dispunerea pe căile de transport a unor pardoseli din covor PVC sau din cauciuc
striat (fig.1).
Fig. 1
61
V.1.12. Măsurile pentru izolarea fonică şi antivibratilă a centralelor tehnice din clădirile
de birouri se vor lua cu respectarea prevederilor din “Normativ privind acustica în construcţii şi
zone urbane. Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor
acustice la clădiri" – indicativ C125.
62
ANEXA – STRUCTURI PROPUSE PENTRU REALIZAREA UNOR ELEMENTE
DE CONSTRUCŢII CORESPUNZĂTOARE LIMITELOR ADMISIBILE PREVĂZUTE
ÎN PREZENTA PARTE A NORMATIVULUI.
Tabelul A.1.
Nr. crt. Element R'w
0 1 2
1 a) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1/4 cărămidă 41
b) Structură sandwich:
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm şi
densitate minimă de 50 kg/mc;
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
2 a) Placă din beton armat cu grosimea ≥ 7 cm 46
b) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1/2 cărămidă
c) Zid de blocuri b.c.a. cu grosimea ≥ 20 cm
d) Structură sandwich:
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*;
- spaţiu de aer minim 1 cm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*;
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.
3 a) Placă din beton armat cu grosimea ≥ 15 cm 51
b) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1 cărămidă
c) Structuri sandwich
c1 - fâşie b.c.a. 35 - 7,5 cm
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 7 cm
63
Continuare Tabel A.1.
0 1 2
- spaţiu de aer minim 6 cm
- fâşie din b.c.a. - 7,5 cm
c2 - fâşie din b.c.a. - 12,5 cm
- spaţiu de aer minim 10 cm
- fâşie din b.c.a. - 12,5 cm
c3 - fâşie din b.c.a. - 10 cm
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 4 cm
- spaţiu de aer minim 1 cm
- fâşie din b.c.a. - 10 cm
d) Structură sandwich:
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm şi
densitate minimă de 50 kg/mc;
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
4 a) Zid de cărămidă cu grosimea ≥ 1 1/2 cărămidă 56
b) Structură sandwich:
- beton armat - 14 cm
- spaţiu de aer minim 6 cm
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 4 cm
- cărămidă 1/4 cu tencuială de 2 cm
c) Structură sandwich:
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*;
- spaţiu de aer minim 1 cm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm*;
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.
64
Continuare Tabel A.1.
0 1 2
5 a) Structură sandwich: 59
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm,
montată în interiorul unui profil de 75 mm;
- spaţiu de aer minim 1 cm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 5 cm,
montată în interiorul unui profil de 75 mm;
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
6 a) Structură sandwich: 61
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*;
- spaţiu de aer minim 1 cm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*;
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.
7 a) Structură sandwich: 65
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*;
- placă gips-carton cu grosimea 12,5 mm;
- placă vată minerală sau de sticlă cu grosimea 10 cm*;
- 2 plăci gips-carton cu grosimea 12,5 mm.
* Plăcile de vată se vor monta pe profile metalice independente.
65
A.2. Exemple de elemente despărţitoare (planşee) ce îndeplinesc condiţia de izolare la
zgomot de impact impusă în prezentul normativ
În tabelele de mai jos se prezintă valorile Ln,eq,o,w pentru diferite grosimi de planşee
brute, respectiv valorile ∆ Ln,w pentru diferite tipuri de îmbrăcăminţi de pardoseală.
Tabel A.2.1.
Ln,eq,o,w
Nr. crt. Structura planşeului
(dB)
1 Placă - 10 cm grosime 80
2 Placă - 11 cm grosime 79
3 Placă - 12 cm grosime 78
4 Placă - 14 cm grosime 77
5 Placă - 16 cm grosime 76
Tabel A.2.2.
∆ Ln,w
Nr. crt. Tipul îmbrăcăminţii de pardoseală
(dB)
0 1 2
1 Covor cauciuc cu grosime 3...4 mm 5
2 Covor PVC fără suport textil, cu grosimi de 1,5...2 mm 7
3 Covor PVC cu suport textil, cu grosimi de 2...5 mm 9 ... 11
Covor PVC cu suport fonoizolator, cu grosime de min.
4 16
2,5 mm
Covor din fibre poliamidice depuse electrostatic, cu suport
5 18
fonoizolator din PVC expandat
6 Mochetă 20 ... 24
Parchet tradiţional pe grinzişoare de lemn lipite pe dala de
7 11
beton
66
0 1 2
Parchet pe grinzişoare de lemn şi strat elastic de 2,5 cm
8 21
grosime
Pardoseli din parchet sau covor PVC fără suport textil lipit
9 pe dala flotantă din beton pe strat elastic din vată minerală 23
de 10 mm grosime
10 Idem pe strat elastic de 20 mm grosime 28
Idem pe strat elastic din polistiren ecruisat minimum
11 22
30 mm grosime
Idem pe membrană fonoizolatoare la zgomot de impact
12 20 ... 27
0,6 ... 1 cm grosime
67
COLECTIV ELABORARE :
2
VOLUMUL II
Redactarea I – a
3
Cuprins – Partea IV
I. Generalităţi
I.1. Obiect si domeniu de folosire
I.1.1. Cerinţe privind conformitatea cu Directivele Europene
I.1.2. Măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban
a) 1. Măsuri de ordin urbanistic
a) 2. Măsuri de ordin arhitectural
a) 3. Măsuri de ordin administrativ
b) 1. Măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului
b) 2. Măsuri active de combatere a zgomotului
b) 3. Măsuri pasive de combatere a zgomotului
I.1.3. Analiza şi identificarea surselor de zgomot şi vibraţii urbane
- natura, localizarea şi caracteristicile surselor de zgomot urban pe bază de evaluări
- natura, localizarea şi caracteristicile surselor urbane de vibraţii pe bază de evaluări
I.2. Reglementari tehnice conexe
III. Materiale şi echipamente de protecţie în zone urbane (pentru bariere acustice, pentru
faţadele clădirilor, pentru căi de rulare pe şine, pentru trafic aerian)
Anexe :
Anexa 1: Lista parametrilor şi nivelurilor de performanţă corespunzătoare cerinţei
“Protecţia împotriva zgomotului” în ansamblurile urbane
Anexa 2: Exemplificare a realizării calcului nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic
Anexa 3: Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului şi
vibraţiilor provenite de la circulaţia garniturilor de metrou
Anexa 4 (informativă): Cerinte esentiale pentru sanatate si securitate referitoare la proiectarea
şi construirea maşinilor şi componentelor de securitate.
Glosar de termeni
Bibliografie
4
Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane. Indicativ : ……
Partea IV - Măsuri de protecţie împotriva zgomotului la zone
Inlocuieste: GP 001/1996
urbane (Revizuire GP 001/1996)
I. Generalităţi
5
I.1.1. Cerinţe privind conformitatea cu Directivele Europene
7
O serie de prevederi specifice din H.G.321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul
zgomotului ambiant, referitoare la determinarea nivelului acustic mediu în interval lung de timp
şi a nivelului de evaluare mediu în interval lung de timp în vederea elaborării hărţilor acustice
pentru principalele oraşe ale ţării, sunt:
- Hotărârea stabileşte cadru general pentru dezvoltarea măsurilor de reducere a zgomotului
emis de sursele principale de zgomot, în special de vehiculele rutiere, feroviare şi de
infrastructura acestora, de aeronave, de echipamentele industriale, echipamentele destinate
utilizării în exteriorul clădirilor şi maşinile industriale mobile.
- Prevederile hotărârii se aplică zgomotului ambiant la care este expusă populaţia, în
special în:
a) zonele construite;
b) parcurile, grădinile publice sau alte zone liniştite dintr-o aglomerare;
c) zonele liniştite din spaţii deschise;
d) apropierea unităţilor de învăţământ, a spitalelor şi a altor clădiri şi zone sensibile la
zgomot.
- În hotărâre sunt prezentate o serie de detalii privind autorităţile care se vor ocupa de
elaborarea hărţilor de zgomot şi competenţele şi obligaţiile acestora.
- Indicatorii de zgomot utilizaţi la nivel naţional în vederea realizării şi revizuirii cartării
strategice de zgomot, sunt L(zsn) şi L(noapte).
- Valorile indicatorilor L(zsn) şi L(noapte) se determină prin intermediul metodelor de
evaluare, măsurări în punctul de evaluare şi/sau calcule, prezentate în hotărâre.
- În general, mărimile folosite la întocmirea hărţilor de zgomot, sunt determinate din
măsurări şi/sau calcule. Rezultatul trebuie să fie nivelul de presiune acustică reprezentativ pentru
o amplasare specifică.
În ecuaţia rezolvării problemelor de zgomot, populaţia reprezintă un factor important, fiind
informată periodic asupra nivelelor de zgomot dintr-o zonă, şi consultată în acţiunile de
rezolvare.
Pentru autorităţile locale, hărţile de zgomot sunt desemnate ca să reprezinte elemente de
referinţă din punct de vedere acustic, în elaborarea planurilor de urbanism, pentru amplasarea
într-o zonă urbană a clădirilor din domeniul educaţional sau al sănătăţii, planificarea traficului,
etc.
8
I.1.2. Măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban
Clasificări ale tipurilor de măsuri de protecţie:
a) după tipologia de adoptare a acestora:
a) 1. - măsuri de ordin urbanistic
a) 2. - măsuri de ordin arhitectural
a) 3. - măsuri de ordin administrativ
b) după tipologia aplicabilităţii acestora:
b) 1. - măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului
b) 2. - măsuri active de combatere a zgomotului
b) 3. - măsuri pasive de combatere a zgomotului
a) 1. Măsuri de ordin urbanistic:
a.1.1. — Adoptarea unei configuraţii stradale corespunzătoare avându-se în vedere:
• tipologia zonelor funcţionale din localităţile străbătute de artere de circulaţie;
• pofilele transversale şi longitudinale ale străzilor;
• structura i îmbrăcămintea de uzură a arterei rutiere;
• soluţionarea nodurilor de circulaţie (limitarea numărului de străzi care converg într-o
intersecţie, sistematizarea intersecţiilor, respectarea unor distanţe între intersecţii etc.);
• componenta traficului rutier;
• regimul de înălţime al fronturilor de clădiri delimitatoare ale arterelor de circulaţie;
• dispunerea clădirilor la distanţe convenabile faţă de sursele de zgomot şi/sau vibraţii;
• stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul
feroviar, aerian, naval, subteran.
a.1.2. — Amplasarea la distanţe corespunzătoare din punct de vedere acustic, a dotărilor
funcţionale ce trebuie protejate (parcuri, zone balneare, etc.) faţă de surse potenţiale de zgomot
şi/sau vibraţii.
a.1.3. — Crearea de ecrane naturale sau artificiale între sursa şi zonele receptoare.
a.1.4. — Adoptarea unor forme planimetrice şi volumetrice care să conducă la reducerea
efectelor zgomotului în interiorul clădirilor.
a) 2. Măsuri de ordin arhitectural aplicate la:
— adoptarea unor rezolvări funcţionale ale partiurilor clădirilor, care să creeze zone
tampon faţă de sursa, de zgomot; şi/sau vibraţii;
— dimensionarea corespunzătoare a elementelor delimitatoare ale clădirilor (pereţi,
faţade, acoperişuri, ferestre, uşi exterioare).
9
a) 3. Măsuri de ordin administrativ de combatere a zgomotului şi/sau vibraţiilor, ce
reprezintă în principal acţiuni cu caracter normativ, de exemplu:
a . 3 . l . – stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot şi/sau
vibraţii din ansamblurile urbane prin: impunerea tipurilor de vehicule, restricţionarea
orelor de trafic sau orelor de funcţionare a unor unităţi ce constituie surse potenţiale de
zgomot;
— stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul
feroviar, aerian, naval, subteran.
a . 3 .2. — efectuarea de măsurători pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot şi/sau
vibraţii. faţă de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub
îndrumarea organelor de administraţie locale: prefecturi, primării şi organe de poliţie.
a . 3 .3. — modificarea sau restricţionarea traficului pe arterele de circulaţie urbane pentru
respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism.
b) 1. Măsuri administrativ-legislative de combatere a zgomotului ce reprezintă în
principal acţiuni cu caracter administrativ-legislativ, adoptate de instituţiile abilitate
conform legii, de exemplu:
b . l .1. — stabilirea unor niveluri maxime admisibile pentru diferitele surse de zgomot şi/sau
vibraţii din ansamblurile urbane prin: impunerea unor tipuri de vehicule în trafic,
restricţionarea orelor de trafic sau a orelor de funcţionare a unor unităţi ce constituie surse
potenţiale de zgomot şi/sau vibraţii, etc.;
b.1.2. — stabilirea reglementată a unor distanţe minime de protecţie din punct de vedere
acustic faţă de traficul feroviar, aerian, naval, subteran.
b.1.3. — efectuarea de măsurări pentru controlul nivelurilor admisibile de zgomot şi/sau
vibraţii. faţă de limitele impuse prin regulamentul de urbanism ce se vor adopta sub
îndrumarea organelor de administraţie locale: prefecturi, primării şi organe de poliţie.
b.1.4. — modificarea sau restricţionarea traficului pe arterele de circulaţie urbane pentru
respectarea limitelor impuse prin regulamentele de urbanism, de exemplu: a) uniformizarea
fluxului de trafic rutier (unda verde a semafoarelor) şi reducerea la minim a zgomotului produs
de vehicule; b) programarea traficului aerian, etc.
b) 2. Măsuri active de combatere a zgomotului ce reprezintă măsuri adoptate direct la sursele
de zgomot şi/sau vibraţii, aplicarea eficientă a măsurilor active de combatere a zgomotului
provenit de la diferite surse de poluare fonică urbană, presupunând cunoaşterea temeinică a
tipului de sursă şi tratarea fiecăreia în parte. Este de menţionat faptul că problema poluării
acustice trebuie avută în vedere în primul rând în faza de proiectare:
- a mijloacelor de transport ce reprezintă sursele de zgomot mobile provenite din trafic;
- a dotărilor funcţionale urbane ce includ surse de zgomot fixe (aflate în incinte);
10
- a ansamblurilor construite.
b.2.1. Măsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul rutier:
Zgomotul străzii este rezultatul compunerii zgomotelor provocate de diferitele tipuri de vehicule
ce o străbat: autoturisme, autobuze, troleibuze, tramvaie, motociclete, autocamioane etc.
Controlul zgomotului străzii se realizează prin cunoaşterea şi controlul fiecăreia dintre sursele ce
îl compun. Combaterea zgomotului produs de autovehicule se realizează prin aplicarea de măsuri
de protecţie pentru toate sursele specifice ale unui tip de vehicul.
b.2.2. Măsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (pe şine)
Soluţiile de combatere a zgomotului provenit din traficul feroviar (vehicule circulând pe şine:
tramvaie, metrouri, trenuri) se referă atât la vehiculul propriu zis cât şi la calea de rulare.
b.2.3. Mãsuri active de combatere a zgomotului provenit din traficul aerian
Din punct de vedere al protecţiei ansamblurilor construite interesează, în principal, zgomotul
specific decolărilor şi aterizărilor, zgomotul generat în timpul funcţionării avioanelor pe sol şi
zgomotul produs de acestea la diferite altitudini relativ mici (la care avioanele survolează zone
populate). Măsurile de combatere constau în principal în realizarea unor motoare bine echilibrate
dinamic şi prevederea de atenuatoare speciale de zgomot la aspiraţie şi eşapare, ce pot asigura o
atenuare până la 40 dB(A).
b.2.4. Mãsuri active de combatere a zgomotului provenit din surse amplasate în incinte
Dotările funcţionale urbane, de exemplu: industrii, pieţe, parcaje, şcoli, grădini-restaurant,
stadioane etc., pot fi generatoare de surse de zgomot de diferite naturi:- mecanice; -
electromagnetice; - hidraulice; - aerodinamice etc.
b) 3. Măsuri pasive de combatere a zgomotului ce reprezintă principii de sistematizare şi
optimizare a zonelor urbane, respectiv acţiuni de ordin constructiv sau urbanistic adoptate din
faza de proiectare a zonelor urbane, cu scopul de a reduce nivelul de intensitate al zgomotului, pe
calea de propagare de la sursă la receptor, astfel încât nivelul de zgomot la receptor să se
încadreze în limitele admisibile recomandate de legislaţia şi reglementările în vigoare, (cf.
capitol II.1.2.), de exemplu:
b . 3 . l — stabilirea unor trame stradale corect conformate din punct de vedere al protecţiei
acustice;
b . 3 . 2. — stabilirea unor distanţe de protecţie din punct de vedere acustic faţă de traficul
feroviar, aerian, naval, subteran.
b . 3 .3. — conformarea interioară din punct de vedere a protecţiei acustice a partiurilor
clădirilor;
b . 3 .4. — conformarea urbanistică din punct de vedere a protecţiei acustice a zonelor
funcţionale specifice componente ale oraşelor, respectiv a poziţionării acestora faţă de zonele
ce cuprind clădiri de locuinţe; etc.
11
b . 3 .5. — amplasarea corespunzătoare a dotărilor urbane cu implicaţii deosebite în stabilirea
regimului acustic din diferitele zone funcţionale urbane: dotări specifice traficului (parcajele,
gările feroviare, aeroporturile, şi dotări funcţionale specifice ansamblurilor urbane (pieţe
comerciale; - instituţii de învăţământ (şcoli, grădiniţe); - grădini-restaurant; - terenuri sportive şi
stadioane):
b . 3 .6. — proiectarea corespunzătoare din punct de vedere acustic a faţadelor clădirilor:
b . 3 .7. — influenta tramei stradale în combaterea zgomotului provenit din traficul rutier:
b . 3 .7. — influenta zonelor plantate ca ecrane de protecţie naturale şi a factorilor naturali de
relief în combaterea zgomotului urban.
Cunoaşterea cauzelor care dau naştere zgomotului urban, precum şi a parametrilor de care
depind caracteristicile zgomotului generat, prezintă o mare importanţă în rezolvarea problemelor
de reducere a nivelului zgomotului emis de o sursă.
Zgomotul urban este în principal un zgomot cu o variaţie aleatoare în timp, provenit din
nenumărate surse de zgomot fixe şi alte surse de zgomot mobile.
În contextul acestui normativ sursele urbane principale de zgomot şi/sau vibraţii terane
din marile zone urbane se pot clasifica în două tipuri, anume:
a. - surse mobile provenind din:
- traficul rutier, feroviar, aerian, subteran, naval;
b. - surse fixe, situate în incinte care delimitează diverse tipuri de activităţi:
— dotările funcţionale urbane: şcoli, grădiniţe, parcaje, stadioane, restaurante în aer
liber, cinematografe în aer liber/pieţe agroindustriale etc.;
— unităţile industriale.
Fiecare sursă de zgomot prezintă caracteristici specifice referitoare, în principal, la nivelul
maxim/minim de zgomot produs, spectrul de frecvenţe etc.
Căile de propagare a zgomotului pot fi prin:
— aer;
— apă;
— sol.
Zona receptoare este constituită din spaţiile interioare sau exterioare utilizate pentru
diverse activităţi.
Aceste tipuri de surse de poluare fonică sunt considerate identic atât la nivel naţional cât si
la nivel internaţional.
12
În acest sens, controlarea surselor de zgomot, atât cele fixe cât şi cele mobile (din trafic)
presupune cunoaşterea caracteristicilor surselor, in cazul surselor din traficul rutier si feroviar - a
componentei traficului, iar adoptarea metodelor de reducere a nivelului de intensitate a acestor
surse, presupune iniţial cunoaşterea zonelor urbane expuse la zgomot provenit din acest tip de
surse.
13
I.2. Reglementari tehnice conexe
14
II. Elemente de proiectare a măsurilor de protecţie împotriva zgomotului urban
II.1. Date de intrare
Proiectarea din punct de vedere acustic a ansamblurilor urbane presupune adoptarea unui
complex de măsuri de protecţie împotriva zgomotului urban, în vederea realizării climatului
acustic admisibil.
Planurile urbanistice generale, zonale şi cele de detaliu se vor proiecta, astfel încât să
fie respectate condiţiile admisibile, prezentate în ANEXA 1 a ghidului, respectiv în STAS 10009-88
şi STAS 6156-86, precum şi relaţia:
LA10 ≤ 70 dB(A)
în care:
LA10 — reprezintă nivelul de zgomot depăşit într-un punct “A” situat la 2,00 m distanţă
faţă de frontul de clădire şi la o înălţime de 1,50 m, într-o perioada ce reprezintă 10% din
intervalul de timp considerat (determinat în conformitate cu prevederile legislaţiei în
vigoare).
Prezentul normativ va fi utilizat de proiectantul de construcţii în stabilirea soluţiei
de arhitectura funcţie de caracteristicile ansamblului din punct de vedere acustic .
Pentru proiectarea de zone urbane noi adoptarea soluţiei optime din punct de vedere
acustic se va face în mod obligatoriu pe baza prevederilor prezentului normativ.
Pentru reorganizarea de zone urbanistice existente prevederile prezentului normativ se
vor aplica în funcţie de posibilităţi.
În cazurile analizate, determinarea nivelului de zgomot pentru diferite situaţii se va
face conform prevederilor capitolului II.1.2.2 din prezentul normativ şi a exemplului de
calcul prezentat în ANEXA 2 din normativ.
Sursele majore de poluare fonică dintr-o zona urbana, ce se consideră pentru
determinarea nivelului de zgomot, se caracterizează după tipul de localizare în spaţiul
urban, astfel:
a) surse de zgomot mobile (traficul) — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul
normativ;
b) surse de zgomot fixe, amplasate în incinte:
b.l. — surse punctiforme — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul normativ;
b.2. — surse repartizate pe suprafeţe mari — detaliate la capit. II.1.2.2 din prezentul
normativ.
17
II.1.2. Optimizarea datelor şi parametrilor acustici pe baza corelării multicriteriale şi a
factorilor de influenţă. Elemente de calcul a nivelului de zgomot urban.
Tabelul 1
Regim de înălţime a clădirilor Lăţimea minimă (metri) necesară
(Parter + nr. de etaje) între fronturile de clădiri
partea stângă partea dreaptă a*) b*)
P P 50 30
P+4 P 70 40
P+4 P+4 85 50
P + (8sau9) P+4 120**) 80**)
> P + (8sau9) ‹ P + (8sau9) *) 100**)
P + (8sau9) - ***) 65 45
18
a*) — fără restricţii în legătura cu traficul
b * ) — fără trafic greu (camioane, tractoare, cu maximum 2 trasee de transport în comun de tip
tramvaie sau autobuze articulate.
*) — nu se recomandă
**) Observaţie: În cazul în care artera de circulaţie este amplasată în partea centrală a profilului,
iar pe distanţa “d” (d ≥ 25 m), dintre artera de circulaţie şi fronturile de clădiri, sunt prevăzute
spaţii verzi cu cel puţin 3 rânduri de arbori cu coroane întrepătrunse, lăţimile minime necesare
între fronturile de clădiri pot fi reduse cu cca. 25%
***) Distanţa se consideră de la frontul de clădiri existent până la 10.00 m dincolo de bordura
trotuarului aflat în partea opusă frontului de clădiri.
19
— utilizarea de vehicule silenţioase (având nivelul de zgomot sub 80 dB(A)).
20
- natura marginilor barierelor-ecranelor pentru fenomenul de difracţie a sunetului (margini
rigide sau moi),
- forma barierelor-ecranelor (plană sau oarecare),
- distanţa de poziţionare a barierelor-ecranelor faţă de sursă şi receptor; etc.
Într-un punct aflat în zona de umbră acustică, reducerea nivelului de zgomot, "∆L", se
poate calcula aproximativ cu relaţia:
∆L = 10 lg (20N + 3) (dB)
în care:
2σ
N= , unde: λ = lungimea de undă a sunetului; σ = (a + b) - c,
λ
conform fig. 10.
Fig. 10.
Reducerea zgomotului din trafic , L10,
în cazul unui ecran acustic foarte lung
Reducerea nivelului de zgomot datorită ecranării prin barieră se calculează pentru diferite
componente ale spectrului (de obicei în intervalul 100 ... 5000 Hz), putând avea valori globale de
10 ... 20 dB(A).
Densitatea superficială a ecranului se va alege de cel puţin 10 kg/m2, astfel încât structura
să realizeze o izolare de cel puţin 30 dB, reducerea de zgomot prin "umbra acustică" depinzând
21
de înălţimea şi lungimea barierei. Ecranele vor avea de asemenea structuri cu parametrii fizico-
mecanici şi acustici cât mai stabili în decursul întregii lor exploatări.
De asemenea se va folosi cât mai judicios topografia terenului urban. în Fig. 1 se
reprezintă comparativ două situaţii de aşezare a arterei de circulaţie rutieră în funcţie de
natura terenului în zona urbană.
Fig. 1 – Aşezarea arterei de circulaţie rutieră în cele două situaţii posibile: a) rambleu;
b) debleu, în funcţie de natura terenului în zona respectivă
22
Amplasarea corespunzătoare a dotărilor funcţionale urbane
a) dispunerea, ori de câte ori este posibil, a unui spaţiu tampon între dotarea
funcţională şi zonele care urmează a fi protejate;
b) alegerea unui teren cât mai accidentat natural în cadrul acestui tampon;
Măsurile de protecţie acustică prevăzute la capit. II.1.1. se vor corela între ele astfel
încât, în interiorul zonei receptoare să se poată îndeplini condiţia:
Lint.ef (f) ≤ Lint.adm (f) ( dB)
în care:
în care:
23
frecvenţă de 1/1 (1/3) octavă, în domeniul 100—3150 Hz, sau global în dB
(A)).
Lext.adm(f) — nivelul de zgomot echivalent exterior admisibil conform STAS 10009-88,
(respectiv parametrul 1 din AXEXA 1).
b) în cazul traficului:
S
Lint .ef . ( f ) = Lext ( f ) − R( f ) + 10 lg (dB)
A( f )
în care:
Lezt.(f) — reprezintă nivelul de zgomot echivalent exterior provenit de la sursa fixă
sau din trafic, înregistrat la limita clădirii în dreptul unităţii funcţionale protejate, (dB).
Observaţie:
Lext ( f) poate să fie şi un nivel particular, corespunzător unei anumite acţiuni „i" ;
24
Fig. 2
Calculul nivelului de zgomot exterior ,,Lext.(f)", într-o primă variantă a planului unui
oraş nou sau a unei zone urbane noi, se face cu relaţia orientativă prezentata in continuare,
care ia în considerare numai sursele de zgomot mobile (traficul rutier):
Lext (f) = 34 + 10lg(n1+1+20n2) + k = Lext1(f) + k
în care:
n1 — numărul de vehicule uşoare care trec pe artera de circulaţie, într-o perioadă de
timp de 1 oră;
n 2 — numărul de vehicule grele care trec pe artera de circulaţie în aceeaşi perioadă;
k — coeficient de corecţie ales conform tabelului 2.
25
Tabelul 2
Nr. de fronturi de clădiri
Regim de Distanţe între
k ce mărginesc artera de
înălţime fronturile de clădiri
circulaţie
— 3…-5 1 P…P+8
0 2 < P+4*) > 50
1…3 2 < P+4*) ≤ 50
2…5 2 ≥ P+4*) > 50
5…8 2 ≥ P+4* ≤ 50
Prin vehicule uşoare se înţeleg acele mijloace de transport al căror nivel de zgomot
caracteristic, determinat conform STAS 6296/15-82, este mai mic de 80 dB(A), conf. tabel 4.
În cazul mijloacelor de trafic prezentate în tabelul 3 se consideră vehiculele uşoare :
—pe străzile asfaltate; tramvaie silenţioase, microbuze autoturisme şi autobuze silenţioase;
—pe străzi pavate; tramvaie silenţioase, autoturisme şi autobuze silenţioase.
Restul mijloacelor de trafic sunt vehicule grele.
Valorile pentru n1, n2 se pot determina ţinând seama de numărul de vehicule de un anumit
tip „ni ” pe oră, „ni/h”, prezentate în tabelul 3. Pentru calculul prevăzut conform formulei
orientative se vor adopta valorile maxime de intensitate orară de trafic, funcţie de destinaţia
clădirilor, de activităţile desfăşurate, de gradul de ocupare al acestora pe parcursul zilei.
Pentru situaţiile în care nivelul obţinut este > 70 dB(A) calculul se va efectua
conform prevederilor paragrafelor următoare din acest capitol, care permit aprecierea mai
exactă a influenţei diferiţilor parametri geometrici şi acustici ai arterei la stabilirea valorii
rezultate.
1 n
A
L
26
LiA
se calculează diferenţiat în funcţie de natura surselor de zgomot din trafic şi/sau din
interiorul incintelor.
Calculul duratei de timp "ti" corespunzătoare acţiunii "I" se face, în cazul traficului, cu
relaţia:
t I = n I ⋅ τI (s)
în care:
nI - numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip "I" care circulă în perioada
caracteristică "T", pentru care se stabileşte nivelul de zgomot echivalent;
τI - timpul în care vehiculul străbate o distanţă L = 20 m (sec.), cf. tabel 4 (col 6).
Numărul mijloacelor de trafic de un anumit tip "nI" care circulă în perioada caracteristică
"T", „ni/h”, se determină prin măsurări sau se stabileşte prin calcule statistice, conform tabelului 3.
Tabelul 3
0 1 2 3 4 5
6-8 15 - 17 30 30 30 30
Linie
22 - 24 20 20 20 20
tramvai
8 - 15 17 - 22 10 10 10 10
6-8 15 - 17 400 200 20 -
Autocamioane 22 - 24 50*) 50 20 -
8 - 15 17 - 22 200 200 30 -
6-8 15 - 17 50 50 - -
Linie
22 - 24 30 30 - -
autobuze
8 - 15 17 - 22 10 10 - -
6-8 15 - 17 50 50 50 50
Linie
22 - 24 30 30 30 30
troleibuze
8 - 15 17 - 22 10 10 10 10
6-8 15 - 17 100 100 50 30
Microbuze 22 - 24 50 50 50 50
8 - 15 17 - 22 100 100 50 30
27
cont. Tabelul 3
0 1 2 3 4 5
6-8 15 - 17 75 75 20 20
Motociclete 22 - 24 25 25 20 20
8 - 15 17 - 22 50 50 20 20
6-8 15 - 17 25 25 - -
Tractoare 22 - 24 10 10 - -
8 - 15 17 - 22 25 25 - -
*) Pe arterele de ieşire din oraş, poate ajunge la 200 veh./h.
k'
(1 − α1)(1 − α 2 ) D 5
A 1
LI = LI + 10 lg
1
+
1 1 − α1 + csc zv d0
k'
k
k' k k k'
d ' 10 D − d ' 10 D 10 D
d 10 c c d '−d 10 5
− (1 − α1)(1 − α 2 ) csc zv
d s zv d 0 0
d 0 0 d 0
d d
0
(dB)
28
1 − α1 1
L I = L I + 10 lg
A 1 1 1
+ ⋅ ⋅
k c c
(dB)
k k'
s zv
d 10 d ' − d 10 d ' 10
d 0 d d 0
0
în care:
L1i
— nivelul de zgomot caracteristic unei surse de zgomot „i" ce trece prin dreptul
punctului de măsurare, determinat la 1,00 m de limita sursei (dB); (conform calcule şi
tabel 4).
d, d', D — au semnificaţiile din figura 3;
d0 — 1 m;
cs — coeficient care ţine seama de particularităţile suprafeţei terenului (cf. tab. 5);
czv — coeficient care ţine seama de existenţa şi particularităţile zonei verzi (cf. tab. 6);
k — coeficient de directivitate al sursei, considerată pe direcţia normală pe frontul de
clădiri; în relaţie se foloseşte: k = 10;
k' — coeficient de directivitate al undelor reflectate între fronturile de clădiri;
α1 — coeficientul de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe partea arterei
de circulaţie pe care se află punctul de măsurare;
α2 — coeficientul de absorbţie acustică al faţadelor clădirilor dispuse pe partea arterei
de circulaţie, opusă punctului de măsurare.
Observaţie :
La calculul nivelului de zgomot echivalent exterior „Lext ” se vor avea în vedere următoarele:
— sursa ,,i" se consideră punctiformă şi amplasată pe axul fluxului de circulaţie, pe normala la
suprafaţa convenţională a frontului de clădiri ce trece prin punctul „A", în care se determină
nivelul L i A ;
— în cazul în care se folosesc datele din tabelul 3, numărul de mijloace de transport
caracteristice unei anumite artere fie circulaţie, se distribuie în mod egal pe toate benzile de circulaţie;
corespunzătoare unui sens de circulaţie;
— numărul minim de puncte în care se face calculul pentru o porţiune rectilinie a unei artere de
circulaţie se obţine împărţind artera în segmente cu lungimea de 20 rn.
Pentru fiecare segment se determină cel puţin nivelul de zgomot exterior clădirilor şi nivelul de
zgomot la bordura trotuarului ce mărgineşte artera de trafic:
29
Fig. 3
A – punct de măsurare (situat în mod curent la 2,00 m de frontul de clădire şi la 1,50 m faţă de sol)
d – distanţa de la limita sursei la punctul de măsurare (m)
d' – distanţa de la limita sursei la frontul de clădire lângă care se efectuează măsurarea (m)
D – distanţa între fronturile de clădire (m)
E1 – sursă de zgomot
30
Tabelul 4
(km/h)
crt.
(s)
0 1 2 3 4 41 5 6
3,6
1 Trenuri*) 20 - 70 - n = nr. de
vag.)
Microbuze de exem-
4 60 2,25 75● 80 • 1,2
plu tip TV
Autobuze simple şi
6 40 3,10 80 85 1,8
troleibuze
*) Se au în vedere numai trenurile care circulă paralel cu străzile şi la distanţe sub 25 m faţă de punctul de
determinare a nivelului de zgomot LiA
• ) Se consideră a fi vehicule uşoare; restul se consideră a fi vehicule grele.
A
— în cazul calculului cu valori globale, în dB(A), la aplicarea relaţiilor de calcul ai L i , pentru coeficienţii de
absorbţie acustică α1 şi α2 se adoptă valorile de la frecvenţa de 500 Hz.
31
Clasele de zgomot în care se încadrează mijloacele de trafic curente ce se deplasează pe
arterele de circulaţie din localităţile urbane sunt prezentate în tabelul 4 (col. 4, 41 şi 5).
Valorile coeficientului „cs", în funcţie de natura îmbrăcăminţii rutiere sau suprafeţei
terenului, sunt prezentate în tabelul 5.
Tabelul 5
Natura suprafeţei Piatră cubică Asfalt Pământ Gazon Nisip
cs 0,85 0,90 1,0 1,10 1,20
Valorile coeficientului „czv" în funcţie de tipul de zonă verde, sunt prezentate în tabelul 6.
Se considera numai situaţia, cel mai frecvent întâlnită în zonele urbane, în care zonele verzi cu
arbori sunt situate numai între bordura străzii şi fronturile de clădiri (nu şi cazul zonelor verzi
existente în spaţii prevăzute pe mijlocul arterei de circulaţie).
Tabelul 6
Arbori pe „n” rânduri cu
Arbori pe „n” rânduri
coroane întrepătrunse, cu Zonă fără
cu coroane,
Tipul de zonă verde “n“ arboret şi arbuşti arbori
neîntrepătrunse
plantaţi între tulpini [n = 0]
[n = 1...3]
[n = 1 ...3]
SA
în care:
32
φ — coeficient care ţine seama de modul de alcătuire a faţadelor;
Aria din frontul de clădire „SA", aferentă punctului de măsurare „A”, se consideră de
forma dreptunghiulară, dimensiunile ei caracteristice L ş i H fiind:
L = 20 m
H=2h
în care ,,h" este înălţimea caracteristică a mijlocului de transport „i" conform tabelului
4 (col. 3).
În fig. 4 este reprezentată grafic spaţial aria (SA) din frontul de cl ă diri, aferent ă
punctului de m ă surare „A".
Dreptunghiul de arie „S " se consideră amplasat pe un aliniament ce se determin ă în
func ţ ie de aspectul real al frontului de clădiri, după cum urmează:
a) Pe reprezentarea în plan a arterei de circulaţ ie (figura 5 ş i figura 5') se duce prin
punctul A o paralel ă la axul acesteia, pe care se delimiteaz ă un segment de dreapt ă MN
având lungimea L = 20 m (punctul A fiind amplasat la mijlocul segmentului). Apoi se duc
perpendiculare pe axul arterei, prin punctele M ş i N, marcându-se astfel zona ce se ia în
consideraţie. Se traseaz ă un sistem de axe rectangulare având ca origine punctul M ş i
direcţia x de-a lungul segmentului MN.
b) Fiecare din tronsoanele reale de fronturi ale cl ădirilor existente în această zonă se
înlocuiesc cu segmente de dreaptă echivalente, paralele cu MN, având lungimea egală cu
proiecţia tronsoanelor pe segmentul MN ş i fiind amplasate fa ţă de MN la o distan ţă „y"
ce se determin ă cu rela ţ ia:
33
Fig. 4
34
ELEMENTE GEOMETRICE PENTRU DETERMINAREA
POZIŢIEI ALINIAMENTULUI FINAL AL ARIEI SA
Fig. 5
Fig. 5'
35
1
∫ f ( x)dx
y= 0
(m)
1
în care:
∑(y l )
i =1
i i
yF = n
∑l
i =1
i
în care:
36
Tabelul 7
k' = 3 în cazul fronturilor de clădiri cu cel mult 5 etaje pe o parte a arterei şi 4—8
etaje pe cealaltă parte;
k' = 0 în cazul fronturilor de clădiri cu cel puţin 8 etaje.
37
A
DISTRIBUŢIA NIVELULUI DE ZGOMOT Li
PE VERTICALA FRONTULUI DE CLĂDIRI
h2 + d 2
Li,hA = LiA – 20 lg
d
d – distanţa între sursă şi punctul de măsurare (m)
LiA,h = LiA
( H − h )2 + d 2
L A
i ,h = L − 20 lg
A
i
d
Fig. 6
38
In cazul prezenţei, de-a lungul arterei de circulaţie a unor ecrane paralele cu axul
acesteia, caracterizate printr-un indice de izolare la zgomot aerian R w >30 dB, nivelul de
zgomot „L f" în spatele ecranului se calculează cu relaţia:
2σ
unde N = conform fig. 7.
λ
σ 2σ
σ = (E1V + VA) - E1A = (a + b) – c N= =
λ λ
2
E1 – sursa de zgomot
A – punctul de măsurare
λ – lungimea de undă a sunetului
Pentru calculul nivelului global, în dB(A), se ia valoarea lui λ corespunzătoare frecvenţei
f = 500 Hz, (λ = 0,68 m).
Fig. 7
39
Calculul duratei de timp „ti" corespunzătoare acţiunii „i" se face, în cazul
traficului, cu relaţia:
t i = n i . τi (s)
în care
În cazul surselor de zgomot situate în incinta care delimitează unităţi industriale, pieţe,
spaţii comerciale, şcoli sau alte dotări funcţionale din cadrul ansamblurilor urbane, se dis-
ting două situaţii caracteristice:
A) cazul când sursele pot fi considerate, practic punctiforme (utilaje şi agregate,
evacuări de gaze, sisteme de alarmă, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc);
B) cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafeţe mari (de ex. aglomerări de
oameni).
A) În cazul surselor punctiforme, nivelul de zgomot „L i A", într-un punct „A” situat în
câmp acustic depărtat faţă de sursă, se calculează cu relaţia:
L i A =L WR - l0 lg S - ∆L h (dB)
în care:
L wR — reprezintă nivelul de putere acustică a sursei, în (dB);
S — suprafaţa sectorului din sfera de rază „r" şi unghi solid „a” în care are loc
răspândurea zgomotului şi pe care este situat punctul „A", în (m2);
40
∆L h — scăderea de nivel datorită obstacolelor aflate pe calea de propagare a
zgomotului de la sursă la punctul „A", în (dB).
A.1) În cazul surselor care acţionează în aer liber, în relaţia de mai sus mărimea LwR
reprezintă chiar nivelul de putere al sursei propriu-zise (LwR).
A.2) În situaţia în care sursele punctiforme de la a) sunt introduse în carcase
sau cabine izolante, nivelul de putere radiat se determină cu relaţia:
L WR = L W1 - R (dB)
în care:
în care:
A.3) Pentru cazul surselor de tip „jet de gaze”, nivelul de putere corespunzător
„LWS” trebuie considerat cel determinat dincolo de ultimul atenuator aplicat acestora.
B.b) Parcaje
B.c) Şcoli
B.g) Aeroporturi
41
B.a) Pieţe comerciale
42
Fig. 8
43
Tabelul 8
Activitate curentă
(in principal
Deschisă zgomot produs de 68 ... 74 68 ... 76 68 ... 72
aglomerarea
de oameni)
Activitate curentă
(în principal
Parţial acoperită zgomot produs de 71 ... 77 71 ... 78 71 ... 75
aglomerare de
oameni)
Activitate curentă
(în principal
Acoperită*) zgomot produs de 73 ... 79 73 ... 79 65 ... 70
aglomerarea de
oameni)
*) Sporul de nivel de zgomot reflectă numai aportul suprafeţelor de acoperire.
**) în funcţie de activităţile specifice acesior tipuri de pieţe, — de ex.: transportare mărfuri cu cărucioare,
descărcare lăzi şi transportarea acestora prin târâre, manipulare navete cu sticle, etc. — nivelul de zgomot
caracteristic poate avea valori mai mari cu 10... 15 dB decât cel corespunzător activităţilor curente, prezentat
în tabel.
B.b) Parcaje
B.b . l . Parcajele pentru vehicule se diferenţiază în funcţie de tipul vehiculului în:
— parcaje pentru autoturisme;
— parcaje pentru trafic greu (camioane, tractoare); şi mijloace de transport în
comun.
B.b.2. Parcajele pentru autoturisme se realizează într-una din următoarele variante:
— parcaje deschise (neacoperite);
— parcaje parţial acoperite;
— parcaje închise (total acoperite) subterane sau supraterane aflate în clădiri
special construite.
In funcţie de numărul de autoturisme ce pot parca concomitent într-un loc destinat în
acest sens, parcajele deschise şi cele parţial acoperite se clasifică, la rândul lor în:
— parcaje mici (pentru cel mult 30 autoturisme);
— parcaje mari (pentru mai mult ele 30 autoturisme).
44
B.b.3. Nivelurile de zgomot caracteristice perioadelor de activitate de vârf*) în
parcaje, sunt reprezentate în tabelul 9.
Tabelul 9
• mic 80
• mare 85
*) Se consideră că în decurs ele o oră i n t r ă , sau ies din parcaj, mai mult de 50% din numărul
maxim posibil de autoturisme.
B.b.4. În cazul parcajelor deschise şi a celor parţial acoperite amplasate lângă instituţii
sau unităţi productive — în zone unde nu sunt prevăzute sau executate locuinţe — nivelul de
zgomot echivalent, produs în perioadele de timp caracteristice (definite conform STAS 6156-
86), se alege egal cu nivelul de zgomot caracteristic prezentat în tabelul 9.
În cazul parcajelor amplasate în zone rezidenţiale, nivelul de zgomot echivalent
(corespunzător perioadelor de timp caracteristice diurne) prezentat în tabelul 9 este
micşorat cu 5 dB(A).
B.b.5. Scăderea nivelului de zgomot echivalent (faţă de valorile prevăzute la pct.
b.4) în funcţie de distanţă, se determină, în mod aproximativ, cu ajutorul fig. 8 în care ,,d"
reprezintă distanţa de la conturul parcajului la punctul de măsurare.
B.b.6. În cazul realizării unor ansambluri de locuinţe noi ce includ parcaje mici
(deschise şi/sau parţial acoperite) pentru autoturisme, se recomandă ca locuinţele să fie
amplasate considerându-se măsuri de protecţie acustică cum sunt:
— prevederea de zone verzi (alcătuite din arbori pe mai multe rânduri, cu coroane
întrepătrunse) între parcaje şi fronturile de clădiri delimitatoare;
— proiectarea clădirilor astfel încât partiurile să prezinte încăperile pentru odihnă
amplasate în partea opusă parcajelor;
— izolarea specială, din punct de vedere acustic, a faţadelor îndreptate spre zona
parcajelor.
Se recomandă evitarea amplasării parcajelor mari (parcaje deschise şi/sau parţial
acoperite) pentru autoturisme în apropierea zonelor rezidenţiale.
B.b.7. Parcajele destinate traficului greu (camioane, tractoare) şi mijloacelor de
transport în comun, se caracterizează prin niveluri de zgomot mai mari sau egale cu
90 dB(A), corespunzătoare perioadelor de timp în care se desfăşoară activitate de vârf.
Se interzice realizarea unor asemenea parcaje, în varianta deschisă sau parţial
acoperită, în zonele rezidenţiale.
45
În cazul executării acestui tip de parcaje în varianta închisă (garaje, depouri), se
recomandă ca accesul în interiorul parcajului să fie amplasat pe o latură a construcţiei
situată în vecinătatea unei zone în care nu sunt amplasate clădiri de locuit.
Obs. Nivelurile de zgomot precizate mai sus pot fi considerate caracteristice şi pentru grădiniţe şi spaţii
de joacă.
1
Valori rezultate din măsurători echivalente în şcoli de 8, 16, 24 clase, precum şi în unele licee având 44 clase din
municipiul Bucureşti; aceste valori nu indică o lege fermă de variaţie a nivelului de zgomot în funcţie de capacitatea şcolii.
46
în diferitele încăperi ale clădirii, este necesară şi verificarea nivelului de zgomot L10, pentru
orele de trafic intens.
B.c.6. în scopul protejării concomitente a vecinătăţilor instituţiilor de învăţământ de
poluarea sonoră provenită din incintele şcolare, cât şi a instituţiilor de învăţământ de
poluarea sonoră provenită din mediul urban, se recomandă adoptarea unui complex de
măsuri prezentate în mod principal în fig. 9.
Observaţii la fig. 9:
—Amplasarea şcolii faţă de artera principală de circulaţie se va face astfel incât sălile
de cursuri să fie protejate de zgomotul de trafic prin spaţii de gardă, zone verzi (de tip b) şi
coridoare tampon.
—Partiul şcolii şi planul de ansamblu se vor realiza astfel încât coridoarele să fie
amplasate spre terenul sportiv şi spaţiile din curte, destinate activităţii elevilor în recreaţii.
—Terenul sportiv va fi încadrat de o zonă verde (de tip a.1) zonă ce are rol de ecran
acustic şi de suprafaţă fonoabsorbantă (suprafaţă ce împiedică amplificarea zgomotului
provenit de pe terenul sportiv prin diminuarea reflexiilor acustice de la pereţii şcolii): se
recomandă o astfel de amplasare a terenului sportiv pentru a se împiedica recepţionarea
zgomotului (produs în timpul desfăşurării activităţilor sportive) în sălile de cursuri.
— Fronturile de clădiri de locuinţe se vor amplasa în vecinătatea laturilor - incintei
şcolare, adiacente spaţiilor ocupate de sălile de cursuri.
47
a, a1 – zonă verde, cu lăţime minimă de 2 – 3 m, formată din arbori pe 1, 2 rânduri, cu coroane
întrepătrunse;
b – zonă verde, cu lăţime minimă de 6 – 8 m, formată din arbori pe două sau mai multe rânduri,
cu coroane întrepătrunse şi arboret şi arbuşti plantaţi între tulpini;
c – spaţiu destinat activităţii elevilor în recreaţie;
d – teren sportiv;
e – coridorul şcolii;
f – spaţiu ocupat de sălile de cursuri;
g – latură (opacă) a construcţiei (neprevăzută cu ferestre sau deschideri de alt tip);
–|–|– – locuri de intrare/ieşire în/din şcoală (intrarea principală în şcoală nu se prevede spre artera
principală de circulaţie).
Fig. 9
48
B.d) Grădini — restaurant
Tabelul 10
Nivel de
Nr. crt
Tipul de activitate zgomot Observaţii
caracteristic
49
Fig. 10
50
Orchestrele vor fi amplasate în spaţii special protejate, avându-se în vedere atât limitarea
nivelului de zgomot în incinta hotelului, cât şi împiedicarea răspândirii zgomotului la
eventualele locuinţe amplasate zonă; în acest sens, între grădina-restaurant şi clădirile locuite,
trebuie prevăzute spaţii de gardă corespunzătoare, precum şi ecrane naturale sau artificiale.
- Realizarea de grădini-restaurant în unităţi specializate, în exclusivitate, în alimentaţie
publică, adoptându-se obligatoriu soluţii de protecţie, împotriva răspândirii zgomotului spre
eventualele fronturi de clădiri locuibile aflate în zonele învecinate. Aceste soluţii constau în
principiu în prevederea unor spaţii de gardă corespunzătoare, precum şi ecrane naturale sau
artificiale.
Tenis 65... 68
Volei 68... 70
Handbal 70...72
Fotbal, rugby 75
Atletism, box Se înscrie de obicei in zgomotul de fond
Fig. 11
52
B.g) Aeroporturi
B.g.3. Se recomandă:
— evitarea trecerii culoarelor de zbor pe deasupra localităţilor ;
— prevederea de distanţe corespunzătoare între aeroporturi şi zonele
urbane;
— plantarea de zone verzi (arbori, arbuşti) pe parcursul distanţelor între
zonele urbane şi aeroporturi, cu condiţia asigurării, siguranţei traficului de zbor;
— amplasarea zonelor rezidenţiale de locuit dincolo de limitele izobarelor
de zgomot din hărţile acustice, indicate prin nivelul de zgomot de 55 dB, respectiv
60 dB(A);
— adoptarea de măsuri administrativ-legislative de protecţie împotriva
poluării fonice provenită din traficul aerian, metode detaliate la capit. I.1.2.b)1.
din prezentul normativ.
53
III. Materiale şi echipamente de protecţie în zone urbane (pentru bariere acustice, pentru
faţadele clădirilor, pentru căi de rulare pe şine, pentru trafic aerian)
Materialele uzuale folosite pentru realizarea fatadelor plane ale cladirilor au valori
ale coeficienţilor de absorbţie „αi" la frecventa de 500 Hz, - folositi pentru calculul nivelului
de zgomot, Lext(f) intr-un punct A aflat pe o artera de trafic, corespunzători ariilor diferite
„S i” care compun aria din frontul de clădiri „SA” aferentă punctului de măsurare „A",
(conf. capit. II.1.2.2.), - conform celor prezentate în tabelul 12.
54
Tabelul 12
In cazul spatiilor neconstruite si a spatiilor verzi aflate intre sursa de zgomot si receptor,
valorile coeficienţilor de absorbţie „αi" la frecventa de 500 Hz, sunt prezentati in tabelul 13.
Tabelul 13
55
Înălţimea barierelor se recomandă a fi limitată la maxim 8 metri, din motive structurale şi
estetice (Fig. 12).
În fig. 13 ... 16 sunt prezentate câteva exemple de bariere-ecrane acustice realizate din
diferite materiale.
56
Fig. 13: Ecrane acustice din elemente cu suprafeţe disipatoare
57
Fig. 15: Barieră acustică din lemn
- vedere şi sectiuni sistem constructiv - detaliu -
58
Fig. 14: Barieră acustică din elemente de beton
- vedere şi secţiuni -
Se menţionează că cele mai eficiente bariere (ecrane) acustice care se pot folosi sunt
clădirile dispuse, sub formă de ansambluri frontale, de-a lungul magistralelor rutiere. Valoarea
reducerii nivelului de zgomot asigurată de ecranele-clădiri poate să atingă 25 ... 30 dB(A).
Ca bariere-ecrane se vor utiliza clădiri cu destinaţii diferite (dar nu locuinţe), proiectate şi izolate
corespunzător din punct de vedere acustic.
In cazul cailor de rulare pe sine, in Anexa 3 sunt prezentate exemplificativ cateva tipuri de
sisteme de sine folosite la realizarea galeriilor de metrou.
59
IV. Evaluări experimentale operaţionale (instrumental-informatice) pentru stabilirea
nivelurilor de expunere la zgomot :
- evaluarea nivelului de zgomot;
- evaluarea nivelului de vibraţii;
- compoziţii spectrale specifice.
a. Metode de determinare
Metodele de determinare, în ambele cazuri, sunt sintetizate în standardul românesc STAS
6161/3 "Acustica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. Metodă
de determinare", corespondent cu normele ISO şi EN în vigoare, cu SR ISO 1996-1:1995
«Acustică. Caracterizarea şi măsurarea zgomotului din mediul înconjurător. Partea 1 : Mărimi şi
procedee de bază.» şi HG 321/2005 privind zgomotul ambiant, pentru perioade stabilite, de zi,
seară şi noapte.
• Nivelul de zgomot echivalent global, Lech (care se obţine prin măsurare, global, în dB(A),
sau pe componente în anumite benzi de frecvenţă, în dB), foloseşte în funcţie de scopul
măsurării, la determinarea:
- nivelului de zgomot exterior clădirilor;
- nivelului de zgomot la bordura trotuarului;
- nivelului de zgomot în pasaje rutiere subterane;
- nivelului de zgomot la limita incintei;
- nivelului de zgomot în interiorul incintei.
• În cazul zgomotelor provenite din trafic, în anumite situaţii specifice, prezintă importanţă
analiza valorilor cu semnificaţie statistică, cum sunt L10 (nivel de zgomot de vârf, care este
depăşit în numai 10% din perioada de timp considerată), L50 (nivel de zgomot mediu) şi L90
(nivel de zgomot de fond). Pe baza acestor valori se poate determina indicele de zgomot de
trafic, TNI, care exprimă mai pregnant gradul de disconfort provocat de un zgomot aleator în
funcţie de distribuţia statistică a nivelurilor de zgomot în perioade caracteristice:
TNI = 4 (L10 - L90 ) + L90 - 30 (dB)
• Pentru caracterizarea nivelului de zgomot aerian emis de un vehicul ce se deplasează pe
partea carosabilă sau pe căile cu şine poziţionate pe străzi, se determină:
- nivelul de zgomot corespunzător regimului curent de circulaţie (LC);
60
- nivelul de zgomot corespunzător accelerării (LA);
- nivelul de zgomot corespunzător frânării (LF);
- nivelul de zgomot corespunzător plecării din staţie (LPS);
- nivelul de zgomot corespunzător sosirii în staţie (LSS);
- nivelul de zgomot produs în regim staţionar (LS);
- nivelul de zgomot corespunzător evacuării gazelor (LEG);
- nivelul de zgomot corespunzător semnalizării acustice (LCX).
• Pentru caracterizarea nivelului de zgomot emis de o sursă fixă aflată într-o incintă, se
determină:
- nivelul de zgomot la limita incintei;
- nivelul de zgomot în interiorul incintei.
b. Aparatura de măsurare
Pentru determinarea prin măsurări in situ a mărimilor acustice, de ex.: Lech, L10, L(zsn),
L(zi), L(seară), L(noapte), L(seară), etc. tehnica de măsurare utilizată, de exemplu aparatura,
numărul de poziţii ale microfoanelor, numărul şi durata intervalelor de timp de măsurare, depind
de natura surselor sonore şi a receptorilor precum şi de semnificaţia rezultatelor pentru utilizarea
terenului din zona urbană analizata.
Sistemul de aparate de măsurare folosit este conceput pentru determinarea nivelului de
presiune ponderată A, continuu, echivalent, în mod direct sau indirect, şi în concordanţă directă
cu nivelul de presiune acustică ponderată A, continuu, echivalent.
Principalele module care intervin în asamblarea unui montaj pentru determinarea nivelului
de zgomot echivalent în mediul urban, sunt:
1. microfoane de mare sensibilitate, adaptate la diferitele condiţii de mediu şi caracteristici
geometrice ale zonelor investigate.
2. analizoare de frecventă portabile (tipuri 2143, 7637 şi 2144) bazate pe filtre numerice
pentru măsurări acustice şi de vibraţii, pe teren în timp real şi în laboratoare. Aceste analizoare
oferă operatorului posibilitatea utilizării lor, în diverse moduri, după cum urmează:
∗ Analize de 1/1, 1/3, 1/12 şi 1/24 octavă;
∗ Operaţii în timp real 1/3 octavă, până la 2,4 kHz (canal simplu) şi 11,2 kHz (bicanal);
∗ Domeniu dinamic variabil, în funcţie de necesitate (de la 10 dB la 80 dB);
∗ Rata înregistrării până la 1000 spectre/secundă (canal simplu) şi 500 spectre/secundă
(bicanal);
∗ Capacitate de înmagazinare echivalentă la 512 sau 538 spectre de 1/3 octavă;
∗ Viteză excepţională a prelucrării.
3. sisteme de înregistrare:
3.1. - analizoare statistice ale mărimilor specifice acusticii construc-ţiilor, ce lucrează
cuplate cu calculatoare bazate pe microprocesoare, portabile, uşor manevrabile "in situ".
3.2. - înregistratoare ale nivelului de intensitate sonoră, (tipul 4437), ce efectuează
măsurări simultane ale intensităţii sonore, vitezei particulelor, efectuează analize ponderate A şi
liniare, prezintă prin afişaj electronic puterea sonoră a valorilor înmagazinate etc.
64
- să permită înregistrarea digitală astfel încât datele să poată fi prelucrate după înregistrare
cu pachetul de programe ce face obiectul aplicaţiei;
- să aibă o rată de eşantionare dublă faţă de frecvenţa maximă de interes 100 Hz, adică
minim 200 Hz;
- să permită eventual înregistrarea continuă pentru mai multe canale pentru a asigura o
monitorizare de durată;
- să furnizeze datele de ieşire într-un format transparent.
Măsurările se vor face de către specialişti, cu aparatură tehnică specială caracteristică.
Interpretarea rezultatelor se face cu programe specializate, pentru obţinerea de
valori ale acceleraţiilor, vitezelor si deplasărilor terenului/construcţiei.
In mediul urban protecţia construcţiilor împotriva vibraţiilor transmise teran, se va realiza
prin masuri specific de eliminare, diminuare a surselor vibratorii, cu încadrarea acestora in
limitele prevăzute de norme, sau în condiţii speciale (în care sursele nu pot fi
eliminate/controlate, pentru construcţii de patrimoniu sau istorice), prin prevederea de soluţii cu
amortizori elastici.
Pentru a putea controla propagarea vibraţiilor de la sursă către clădiri, se recomandă
alegerea de soluţii constructive cu atenuare mare a vibraţiilor.
În cazul unor sisteme rutiere mărginite de clădiri importante ce trebuie protejate
împotriva vibraţiilor provenite din trafic, se vor adopta măsuri speciale, de la caz la caz,.
Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot urbane sunt prezentate exemplificativ în
continuare:
Zgomotul provenit din traficul rutier se obţine prin analiza spectrelor de zgomot,
prezentate exemplificativ în fig.17. pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând
pe pneuri şi în fig.18 pentru diferite tipuri de mijloace de transport rutier circulând pe şine.
65
Fig.17
Spectrele medii ale zgomotului
pentru vehicule rutiere pe pneuri
66
Fig.18
Spectrele medii ale zgomotului
pentru vehicule pe şine
Spectre de zgomot ale unor surse de zgomot provenite din traficul rutier pe Autostrada A2,
la ieşirea din Bucureşti, sunt prezentate exemplificativ în continuare, in fig. 19, 20, 21:
67
Fig. 19
68
Fig. 20
69
Fig. 21
70
O altă importantă sursă de zgomot, caracteristică marilor aglomerări urbane, o reprezintă
traficul aerian.
La aeronave, funcţionarea motorului şi a sistemelor anexe (elice, eşapament etc.) reprezintă
sursa specifică de poluare fonică. Intensitatea şi componenţa spectrală a zgomotului diferă în
funcţie de tipul motorului, respectiv tipul aeronavei.
În general, avioanele produc zgomote cu componente predominante de frecvenţe joase (în
domeniul 80 ... 200 Hz), la care se adaugă un număr însemnat de armonice superioare (ce pot
avea frecvenţe de ordinul kHz-ilor), cu amplitudine ce scade pe măsura creşterii frecvenţei.
În cazul surselor de zgomot situate în incinte care delimitează unităţi industriale, pieţe,
spaţii comerciale, şcoli sau alte dotări funcţionale din cadrul ansamblurilor urbane, se disting
două situaţii caracteristice:
- cazul când sursele pot fi considerate, practic, punctiforme (utilaje şi agregate, evacuări de
gaze, sisteme de alarmă, difuzoare în cazul cinematografelor în aer liber etc.);
- cazul în care sursele sunt repartizate pe suprafeţe mari (de exemplu: aglomerări de
oameni).
Nivelul de zgomot al acestor surse se determină şi controlează astfel încât în punctele
aflate la limita incintelor, să se poată respecta nivelurile limită admisibile prevăzute în normele
legale în vigoare.
Caracteristicile specifice spectrale si de zgomot ale surselor de zgomot situate în incinte
urbane sunt prezentate în capit. II:1.2.2. din prezentul normativ.
Spectre de vibraţii ale unor surse de vibraţii urbane sunt prezentate exemplificativ în
continuare, pentru un caz de amplasament:
Masurarile de vibartii au fost realizate în Bucureşti, pe deschidrea Podului Grand situata
intre Calea Grivitei si zona de trafic CFR. Punctele de masura au fost alese astfel: (1) la nivelul
terenului la cota inferioara a celor 2 pile ale podului corespunzatoare deschiderii ; (2) la cota
superioara a celor 2 pile ale podului corespunzatoare deschiderii la baza grinzilor tablierului;
(3) la jumatatea deschiderii a doua grinzi ale tablierului.
Direcţia de masurare a vibratiilor pentru care au fost amplasati traductorii uniaxiali a fost
directia vericala.
Pentru amplasamentele alese au fost efectuate pentru sistemul de inregistrare de scurta
durata esantioane de inregistrare pentru urmatoarele tipuri de trafic:
- trafic auto ;
- trafic de tramvaie ;
- trafic de teren ;
- trafic suprapus de tren si tramvai;
71
Din toate inregistrarile obtinute au fost selectate cateva inregistrari pentru prelucrarea cu
pachetul de programme de separare a surselor. Caracteristicile inregistrarilor sunt :
Surse de trafic
Inregistrarea 1 tramvai
Inregistrarea 2 tramvai
Inregistrarea 3 tramvai
Inregistrarea 4 tren
Inregistrarea 5 tren+tramvai
Inregistrarea 6 tren
Inregistrarea 7 metrou (probabil)
Inregistrarea 8 trafic auto
Inregistrarea 9 trafic auto
Exemplificativ se prezintă cateva rezultate şi prelucrari experimentale în spectrele din fig. 22:
Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MO
8 canale, directie verticala
Acceleratii (cm/s2)
Acceleration
5
cm/s/s
C1 (peak: 1.2 )
0
-5
5
cm/s/s
C2 (peak: 2.2 )
0
-5
5
cm/s/s
C3 (peak: 0.6 )
0
-5
5
cm/s/s
C4 (peak: 2.9 )
0
-5
5
cm/s/s
C5 (peak: 0.6 )
0
-5
5
cm/s/s
C6 (peak: 0.4 )
0
-5
5
cm/s/s
C7 (peak: 0.4 )
0
-5
5
cm/s/s
C8 (peak:- 0.3 )
0
-5
5 10 15 20
Timp (sec)
Viteze (cm/s)
Velocity
0.05
C1 (peak:- 0.02 )
cm/s
0
-0.05
0.05
C2 (peak: 0.03 )
cm/s
0
-0.05
0.05
C3 (peak:- 0.01 )
cm/s
0
-0.05
0.05
C4 (peak: 0.05 )
cm/s
0
-0.05
0.05
C5 (peak:- 0.01 )
cm/s
0
-0.05
0.05
C6 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.05
0.05
C7 (peak: 0.01 )
cm/s
0
-0.05
0.05
C8 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.05
5 10 15 20
Timp (sec)
Deplasari (cm)
72
Displacement
0.001
C1 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.001
0.001
C2 (peak: 0.001 )
cm
0
-0.001
0.001
C3 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.001
0.001
C4 (peak:- 0.001 )
cm
0
-0.001
0.001
C5 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.001
0.001
C6 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.001
0.001
C7 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.001
0.001
C8 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.001
5 10 15 20
Timp (sec)
Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MCM, semnale datorate metroului, nefiltrate
8 canale, directie verticala
Acceleratii (cm/s2)
Acceleration
0.6
cm/s/s
C1 (peak: 0.0 )
0
-0.6
0.6
cm/s/s
C2 (peak: 0.0 )
0
-0.6
0.6
cm/s/s
C3 (peak:- 0.1 )
0
-0.6
0.6
cm/s/s
C4 (peak: 0.1 )
0
-0.6
0.6
cm/s/s
C5 (peak:- 0.5 )
0
-0.6
0.6
cm/s/s
C6 (peak: 0.2 )
0
-0.6
0.6
cm/s/s
C7 (peak: 0.1 )
0
-0.6
0.6
cm/s/s
C8 (peak:- 0.1 )
0
-0.6
10 20 30
Timp (sec)
Viteze (cm/s)
Velocity
0.02
C1 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.02
0.02
C2 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.02
0.02
C3 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.02
0.02
C4 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.02
0.02
C5 (peak:- 0.01 )
cm/s
0
-0.02
0.02
C6 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.02
0.02
C7 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.02
0.02
C8 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.02
10 20 30
Timp (sec)
Deplasari (cm)
73
Displacement
0.0005
C1 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0005
0.0005
C2 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0005
0.0005
C3 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0005
0.0005
C4 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0005
0.0005
C5 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0005
0.0005
C6 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0005
0.0005
C7 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0005
0.0005
C8 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0005
10 20 30
Timp (sec)
Prelucrari experiment 5, semnal brut, fisier MCMF, semnale datorate metroului, filtrate peste 60Hz
8 canale, directie verticala
Acceleratii (cm/s2)
Acceleration
0.3
cm/s/s
C1 (peak: 0.0 )
0
-0.3
0.3
cm/s/s
C2 (peak: 0.0 )
0
-0.3
0.3
cm/s/s
C3 (peak: 0.0 )
0
-0.3
0.3
cm/s/s
C4 (peak: 0.0 )
0
-0.3
0.3
cm/s/s
C5 (peak:- 0.3 )
0
-0.3
0.3
cm/s/s
C6 (peak: 0.1 )
0
-0.3
0.3
cm/s/s
C7 (peak: 0.1 )
0
-0.3
0.3
cm/s/s
C8 (peak: 0.0 )
0
-0.3
5 10 15 20
Timp (sec)
Viteze (cm/s)
Velocity
0.002
C1 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.002
0.002
C2 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.002
0.002
C3 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.002
0.002
C4 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.002
0.002
C5 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.002
0.002
C6 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.002
0.002
C7 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.002
0.002
C8 (peak: 0.00 )
cm/s
0
-0.002
5 10 15 20
Timp (sec)
Deplasari (cm)
74
Displacement
0.0001
C1 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0001
0.0001
C2 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0001
0.0001
C3 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0001
0.0001
C4 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0001
0.0001
C5 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0001
0.0001
C6 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0001
0.0001
C7 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0001
0.0001
C8 (peak: 0.000 )
cm
0
-0.0001
5 10 15 20
Timp (sec)
Fig. 22
76
3. certificat de conformitate (eliberat de un organism de certificare notificat de Comisia
Europeană) sau declaraţie de conformitate elaborată de producător pe baza rapoartelor de
încercare pentru ITT (eliberate de un organism de certificare cu funcţia de laborator de
încercare notificat de Comisia Europeană) pentru cazurile în care:
a) produsele sunt conforme cu standardele romane si/sau cu standardele nationale ale
statelor membre ale Uniunii Europene care adopta standarde europene armonizate din
domeniul produselor pentru constructii, ale caror indicative de referinta au fost publicate
in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C;
b) produsele sunt conforme cu un agrement tehnic european, eliberat în oricare stat
membru al Uniunii Europene; sau
c) produsele sunt conforme, in masura in care nu exista specificatii tehnice armonizate,
cu specificatii tehnice recunoscute.
77
A. Sistem 1+ : Certificarea conformităţii produsului de către un organism de certificare notificat,
pe bază de:
1) Sarcinile producătorului
a) controlul producţiei în fabrică;
b) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit;
2) Sarcinile organismelor notificate
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) inspecţia iniţială a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică;
c) supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică;
d) încercări prin sondaj pe eşantioane prelevate de la locul producţiei, de pe piaţă sau de pe
şantiere.
C. Sistem 2+: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător, pe bază
de:
1) Sarcinile producătorului
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) controlul producţiei în fabrică;
c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după un plan de încercări prestabilit;
2) Sarcinile organismelor notificate
a) certificarea controlului producţiei în fabrică, pe baza:
- inspecţiei iniţiale a locului producţiei şi a controlului producţiei în fabrică;
- supravegherea continuă, evaluarea şi acceptarea controlului producţiei în fabrică.
D. Sistem 2: Declaraţia de conformitate a produsului (de primul tip) dată de producător, pe bază
de:
1) Sarcinile producătorului
a) încercări iniţiale de tip ale produsului;
b) controlul producţiei în fabrică;c) încercări pe eşantioane prelevate de la locul producţiei după
un plan de încercări prestabilit;
78
2) Sarcinile organismelor notificate
a) certificarea controlului producţiei în fabrică, pe baza:
- inspecţiei iniţiale a locului de producţie şi a controlului producţiei în fabrică.
79
2. componenta de securitate - componenta care, cu condiţia sa nu fie un echipament
interschimbabil, este introdusă pe piaţă de producator sau de reprezentantul sau autorizat, pentru
a îndeplini o funcţie de securitate atunci când este utilizată si a cărei defectare sau funcţionare
necorespunzatoare periclitează securitatea sau sănatatea persoanelor expuse.
3.2. in cazul fabricatiei in serie, dispozitiile interne care vor fi implementate pentru a se asigura
mentinerea conformitatii masinilor cu prevederile prezentei hotarari.
Producatorul trebuie sa efectueze cercetarile sau incercarile necesare asupra componentelor,
accesoriilor ori asupra intregii masini, pentru a determina daca aceasta, prin proiectare si
constructie, poate fi asamblata si pusa in functiune in conditii de securitate.
81
a) numele si adresa producatorului sau ale reprezentantului sau autorizat si locul de fabricatie a
masinii;
b) un dosar tehnic care contine cel putin:
-planul de ansamblu al masinii, precum si planurile circuitelor de comanda;
-planurile detaliate si complete, insotite eventual de note de calcul, rezultate ale incercarilor
etc., care sa permita verificarea conformitatii masinii cu cerintele esentiale de sanatate si
securitate;
-descrierea solutiilor adoptate pentru a preveni pericolele prezentate de masina, precum si o
lista a standardelor utilizate;
-un exemplar al instructiunilor masinii;
-in cazul fabricatiei in serie, dispozitiile interne pe care le aplica pentru mentinerea
conformitatii masinilor cu prevederile prezentei hotarari.
Cererea este insotita de o masina reprezentativa din productia planificata sau, daca este cazul,
de o precizare a locului unde masina poate fi examinata.
Documentatia mentionata mai sus nu va cuprinde planuri detaliate si nici un fel de alte
informatii specifice in ceea ce priveste subansamblurile utilizate pentru producerea masinii decat
daca cunoasterea lor este esentiala pentru verificarea conformitatii cu cerintele esentiale de
securitate.
3. Organismul notificat va efectua examinarea EC de tip in modul urmator:
(1) efectueaza examinarea dosarului tehnic, pentru a-i evalua corectitudinea si masina
prezentata sau pusa la dispozitie;
(2) in timpul examinarii masinii, organismul trebuie:
a) sa se asigure ca aceasta a fost fabricata conform dosarului tehnic si ca poate fi folosita in
securitate, in conditiile de utilizare prevazute;
b) sa verifice daca standardele, in cazul in care au fost utilizate, au fost aplicate corect;
c) sa efectueze examinari si incercari corespunzatoare, pentru a verifica daca masina respecta
cerintele esentiale de sanatate si securitate aplicabile.
4. Daca exemplarul tipului de masina corespunde reglementarilor aplicabile, organismul emite
un certificat de examinare EC de tip care va fi inaintat solicitantului. Acest certificat cuprinde
concluziile examinarii EC de tip, indica toate conditiile in care poate fi eliberat si este insotit de
descrierile si desenele necesare pentru identificarea modelului agreat.
Comisia Europeana, statele membre ale Uniunii Europene si alte organisme notificate pot sa
obtina o copie a certificatului de examinare EC de tip si, pe baza unei cereri motivate, o copie a
dosarului tehnic si a rapoartelor asupra examinarilor si incercarilor efectuate.
5. Producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa informeze organismul notificat cu
privire la orice modificari, chiar minore, pe care le-a efectuat sau intentioneaza sa le efectueze la
82
tipul de masina prezentat. Organismul notificat examineaza aceste modificari si informeaza
producatorul sau reprezentantul sau autorizat stabilit intr-un stat membru al Uniunii Europene
daca certificatul de examinare EC de tip ramane valabil.
6. Organismul notificat care refuza sa emita un certificat de examinare EC de tip informeaza in
acest sens celelalte organisme notificate. Organismul care retrage certificatul de examinare EC
de tip informeaza statul membru al Uniunii Europene care l-a notificat. In cazul in care
notificarea a fost realizata de catre statul roman, acesta, prin autoritatea competenta, informeaza
celelalte state membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana, expunand motivul acestei
decizii.
7. Dosarele si corespondenta referitoare la procedurile de examinare EC de tip trebuie redactate
intr-o limba oficiala a unui stat membru al Uniunii Europene in care este stabilit organismul
notificat sau intr-o limba acceptata de acesta.
83
Tipul de măsurări acustice minimale ale parametrilor de izolare la zgomot şi vibraţii, în
vederea comparării acestora cu valorile recomandate in legislaţia în vigoare, sunt în principal
cele privind:
- verificarea îndeplinirii izolării la zgomot aerian între interiorul si exteriorul unei
clădiri;
- verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare la
faţada clădirilor;
- verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare la
limita incintelor (industriale sau de alt tip);
- verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare în
interiorul diverselor zone şi dotări urbane;
- verificarea respectării nivelului de zgomot recomandat de legislaţia în vigoare în
cazul arterelor de trafic din zone urbane.
Pentru lucrări de recepţie la clădiri care fac parte din categoria condiţii speciale de izolare
fonică, este recomandabil ca şi pe parcursul etapelor de recepţie intermediare din comisia de
recepţie să facă parte specialişti acusticieni de la laboratoare autorizate, sau specialişti atestaţi
MDRL pentru exigenţa „Protecţia împotriva zgomotului”.
84
Anexe Partea IV:
ANEXA 1
ANSAMBLUL URBAN:
Parametrul 1: Nivelul de zgomot exterior pe străzi (măsurat la bordura "trotuarului ce
mărgineşte artera de trafic, la o înălţime de 1,5 m) se stabileşte diferenţiat, in funcţie de
categoria tehnică a străzilor (respectiv de intensitatea traficului).
Valorile sunt cf. tabelului A. 1.1.
Tabelul A.1.1.
*) Nivelul de zgomot echivalent (diferenţiat pentru perioadele de zi şi noapte), conform SR 6161-1:2008 şi SR 6161-
1:2008/C91:2009
.
**) Evaluarea prin curbe de zgomot Cz se foloseşte numai în cazul unor zgomote cu pronunţat caracter
staţionar.
85
Parametrul 3: Nivelul de zgomot în diferite zone ale pasajelor rutiere subterane.
Valorile sunt conform tabelului A.1.2.
Tabelul A. 1. 2.
Nivel
Valoarea
de zgomot
Nr. curbei de L10
Zone de pasaj echivalent
crt. zgomot Cz în dB(A)
Lech
în dB(A)
în dB(A)
Părţi carosabile
• la pasaje cu lungimea L ≤ 200m :
1 - - 80
- pe străzi de categorie tehnică III
- - 90
- pe străzi de categorie tehnică II şi I
2 Pasaje pietonale 65 60 -
3 Staţii de metrou 65 60 -
5 Incintă industrială 65 60
8 Zone feroviare** 70 65
9 Aeroporturi *** 90 85
*) În aceste cazuri timpul care se ia în consideraţie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel
real corespunzător duratei de serviciu. In cazul zgomotelor provenite din alte surse decât cele din trafic,
se limitează nivelul de zgomot exterior clădirilor de locuit şi social-culturale la 50 dB(A) respectiv Cz
45.
**) Limita zonei feroviare este considerată la o distanţă de 25 m de axa liniei ferate, cea mai apropiată de
punctul de măsurare.
***) Limita aeroporturilor se stabileşte cf. STAS 10183/3-75.
86
Parametrul 5: Nivelul de zgomot echivalent, măsurat în interiorul diverselor zone şi
dotări funcţionale din mediul urban. Valorile sunt conformf tabelului A. 1.4.
Tabelul A. 1.4.
1 Parcuri 60 55
Zone de recreere şi
odihnă zone de
2 tratament balneo- 45 40
climatic, zone
spitaliceşti
Spaţii de joacă pentru
3 85 80
copii
4 Pieţe comerciale 70 65
5 Parcaje auto 90 85
0-100m 30 mm/s ;
100-1500 20 mm/s
>1500m 15mm /s.
87
Tabelul A. 1.6.
Valoarea admisibilă
zgomotului interior
cf. STAS 6156-86 Valoarea admisibil indicelui de izolare
Nr. Tipul Unitatea exprimată în : aerian ,.Ia" (dB) funcţie de categoria
crt. declădire funcţională tehnică a străzilor care sunt amplasate
nr. de ordine clădirile*)
al dB (A)
curbei Cz
0 1 2 3 4 5 6 7 8
— săli de restau-
rant şi alte uni-
tăţi de alimentaţie 45 50 min. 25 20 20 20
publică
— saloane (rezerve)
1 — 2 locuri 25 30 min. 40 35 30 25
— saloane peste 3 30 35 min. 35 30 25 20
locuri
— saloane de te-
rapie intensivă 30 35 min. 35 30 25 20
— săli de ope-raţie
şi anexe ale aces- 30 35 min. 35 30 25 20
Spitale tora
3 policlinici — cabinete de
consultaţii 30 35 min. 35 30 25 20
— cabinete de 25 30 min. 40 35 30 20
audiologie
— birouri de ad-
ministraţie 40 45 min. 25 20 20 20
— amfiteatru,
săli de conferinţe 35 40 min. 30 25 20 20
— cancelarii 35 40 min. 30 25 20 20
— birouri de
administraţie 40 45 min. 25 20 20 20
— cabinete pentru
consultaţii 30 35 min. 35 30 25 20
medicale
— laboratoare 35 40 min. 30 25 20 20
— dormitoare 30 35 min. 35 30 25 20
5 — săli de clasă 35 40 min. 30 25 20 20
— birouri de
Grădiniţe administraţie 40 45 min. 25 20 20 10
de copii, — cabinete
creşe pentru consultaţii 30 35 min. 35 30 25 20
medicale
— săli de mese 45 50 min. 20 20 20 20
88
continuare Tabelul A. 1.6.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
— birouri de ac-
tivitate intelectuală 35 40 min. 30 25 20 20
— birouri de
lucru cu publicul 40 45 min. 25 20 20 20
Observaţii:
*) Tipul de stradă este definit cf. STAS 10141-90 Stradă de categorie tehnică:
I — magistrală
II — de legătură
III — de colectare
IV — de deservire locală
**) În cazul clădirilor amplasate pe străzi de categoria tehnică I, indicele de izolare la zgomot aerian
admisibil se determină în urma precizării valorii reale a nivelului de zgomot echivalent
corespunzător străzii, (prin măsurări conform SR 6161 sau prin calcul conform capit. capit. II.1.2.2 din
prezentul normativ)
89
ANEXA 2
Calculul nivelului de zgomot echivalent provenit din trafic pe o artera de circulaţie de clasa
tehnică 1, mărginită de două fronturi de clădiri.
Artera de circulaţie are caracteristicile geometrice conform fig. 1.1., 1.2. şi tabelul 1.1.
Tabelul 1.1.
_______________________
Fig. 1.1., Fig. 1.2., Fig 1.3
_____________________
Aria din frontul de clădiri ,,S " aferentă punctului de măsurare „A" este conform Fig 1.3 şi tabelul 1.2.
Tabelul 1.2
Nr.
Mijloc de transport S A (m 2 )
crt.
1 Tramvaie 20 × 7,00 = 140
2 Autocamioane 20 × 5,60 = 112
3 Autobuze 20 × 6,20 = 124
4 Microbuze 20 × 4,50 = 90
5 Autoturisme 20 × 3,00 = 60
6 Motociclete 20 × 1,60 = 32
7 Tractoare 20 × 5,50 = 110
90
Fig. 1.1.
91
Fig. 1.2.
Fig. 1.3.
92
Etapele de lucru
1. Calculul ariilor diferite, din punct de vedere acustic „S " în cazul diverselor mijloace de
transport, conform tabelului 1.3.
Tabelul 1.3
Nr. Mijloc de Elemente constructive care A RI A „ S i " (m2 )
crt. transport intră in componenţa ariei totale partea stângă partea dreaptă
0 1 2 3 4
1 tramvaie geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00= 64,00
parapet beton 20×1,00 = 20,00 16×1,00 = 16,00
geam dublu (60% din
suprafaţa faţadei) 0,6×20×1,20 = 14,40 0,6×16×1,20 = 11,52
suprafaţa plană din b.a.
tencuită şi finisată cu terasit
(40% din suprafaţa faţadei) 0,4×20×1,20 = 9,60 0,4×16×1,20 = 7,68
parapet beton 20×0,8 = 16,00 16×0,8 = 12,80
2 Autocamioane Geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00
Parapet beton 20×1,00 = 20,00 16×1,00 = 16,00
Geam dublu (60% din
suprafaţa faţadei) 0,6×20×0,60 = 7,20 0,6×16×0,60 = 5,76
Suprafaţa plană din b.a.
tencuită şi finisată cu terasit
(40% din suprafaţa faţadei). 0,4×20×0,60 = 4,80 0,4×16×0,60 = 3,84
3 Autobuze Geam simplu Parapet beton 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00
Geam dublu (60% din 20×1,00 = 20,00 16×1,00 = 16,00
suprafaţa faţadei)
Suprafaţa plană din b.a. 0,6×20×1,20 = 14,40 0,6×16×1,20 = 11,52
tencuită şi finisată cu terasit
(40% din suprafaţa faţadei) 0,4×20×1,20 = 9,60 0,4×16×1,20 = 7,68
4 Microbuze Geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00
Parapet beton 20×0,50 = 10,00 16×0,50 = 8,00
5 Autoturisme Geam simplu 20×3,00 = 60,00 16×3,00 = 48,00
6 Motociclete Geam simplu 20×1,60 = 32,00 16×1,60 = 25,60
7 Tractoare Geam simplu 20×4,00 = 80,00 16×4,00 = 64,00
Parapet beton 20×1,00 = 20,00 16 ×1,00 = 16,00
Geam dublu (60% din 0,6×20×0,50=6,00 0,60×16×0,50=4,80
suprafaţa faţadei)
Suprafaţa plană din b.a. 0,4×20×0,50=4,00 0,4×16×0,50= 3,20
tencuită şi finisată cu terasit
(40% din suprafaţa faţadei)
c) φ coeficientul care ţine seama de modul de alcătuire a faţadelor φ = 1,1 (conform capit. II.1.2.2.)
d) k = 10; k ’ = 0 (conform capit. II.1.2.2.)
e) calculul coeficienţilor medii de absorbţie acustică ai faţadelor, α1 si α2 conform capit. II.1.2.2.
Tabelul 1.4
Nr. Mijloc de Suprafaţa Aria Arii “Si”
Coef. de abs.
“αi” coresp.
crt transport caracteristică totală (m2) α1 α2
elem. de
constr.
aferentă ariei “SA” “SA” Stânga Dreapta
stânga dreapta
(m2)
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Geam simplu 80,00 64,00 0,04
Parapet beton 20,00 16,00 0,03
Geam dublu 14,40 11,52 0,15
1 Tramvaie 0,0528 0,2623
Suprafaţa b.a. 140 9,60 7,68 0,03
Parapet beton 16,00 12,80 0,03
Zonă neconstruită - 28,00 1,00
Geam simplu 80,0 64,0 0,04
Parapet beton 20,0 16,00 0,03
2 Autocamioane Geam dublu 112 7,20 5,76 0,15 0,0493 0,2594
Suprafaţa b.a. 4,80 3,84 0,03
Zonă neconstruită - 22,40 1,00
Geam simplu 80,0 64,00 0,04
Parapet beton 20,0 16,00 0,03
3 Autobuze Geam dublu 124 14,40 11,52 0,15 0,0554 0,2643
Suprafaţa b.a. 9,60 7,68 0,03
Zonă neconstruită - 24,80 1,00
Geam simplu 80,0 64,0 0,04
4 Microbuze Parapet beton 90 10,0 8,00 0,03 0,0427 0,2542
Zonă neconstruită - 18,00 1,00
Geam simplu 60,0 48,00 0,04 0,0440
5 Autoturisme 60 0,2552
Zonă neconstruită - 12,00 1,00
Geam simplu 32,00 25,60 0,04 0,0440
6 Motociclete 32 0,2552
Zonă neconstruită - 6,40 1,00
Geam simplu 80,00 64,00 0,04
Parapet beton 20,00 16,00 0,03
7 Tractoare Geam dublu 110 6,00 4,80 0,15 0,0482 0,2585
Suprafaţa b.a. 4,00 3,20 0,03
Zonă neconstruită - 22,00 1,00
3. Definirea traficului
Numărul mijloacelor de trafic pe o perioadă de o oră „ ni / h ” şi timpul în care vehiculul străbate distanţa de 20
m, „τi”, sunt prezentate în tabelul 1.5.
Tabelul 1.5
Nr. Mijloc de transport Număr de vehicule „ ni / h ” în punctele de măsurare:
crt. S1 S2 S3 T1 T2 S4 S5 S6 τi
1 Tramvai ( 1 linie) - - - 5 5 - - - 2
2 Autocamioane 34 34 33 - - 33 33 33 1,2
3 Autobuze ( 1 linie) 5 5 1,8
4 Microbuze 16 16 17 - - 17 17 17 1,2
5 Autoturisme 116 116 117 117 117 117 1,2
6 Motociclete 9 9 8 - - 8 8 8 1,8
7 Tractoare 4 4 4 - - 4 4 5 3,6
94
4. Stabilirea nivelului de zgomot specific „L i A ” pentru diferite tipuri de vehicule ce trec pe artera de
circulaţie şi a nivelului de zgomot echivalent conform tabelului 1.6. in care L i A şi L ext (f) sunt calculate
conform capit. II.1.2.2.
Tabelul 1.6
Nr. crt.
0 1 2 3 4
1 Tramvai silenţios T1 74,39 10
(2 linii) T2 74,45 10
Tramvai obişnuit T3 84,40 10
(2 linii) T4 84,45 10
2 Autocamioane S1 85,62 40,8
S2 84,93 40,8
S3 84,59 39,6
S4 84,77 39.6
S5 85,22 39.6
S6 85,92 39.6
3 Autobuze S1 75,45 9
(4 linii) S6 75,78 9
4 Microbuze S1 70,80 19,2
S2 70,11 19,2
S3 69,76 20,4
S4 69,93 20,4
S5 70,37 20,4
S6 71,06 20.4
Lext(f) = 76 dB(A)
95
Observaţie: Calculat cu relaţia simplificată orientativă din capit. II.1.2.2. nivelul de zgomot
echivalent are valoarea Lext(f) = 74 dB(A), diferenţa provine din considerarea mai exactă în cazul calculului cu
relaţia extisă exactă a nivelurilor de zgomot caracteristice diverselor surse L i A , precum şi reflexiilor dintre
fronturile de clădiri.
ANEXA 3
A.3.1. Prezenta anexă se referă la aspectele cele mai generale legate de proiectarea traseelor şi
staţiilor de metrou, astfel încât circulaţia garniturilor de tren să nu afecteze:
a) siguranţa şi confortul acustic al locuitorilor din imobilele riverane traseelor considerate;
b) siguranţa şi confortul pasagerilor.
A.3.2. Proiectarea se va face astfel încât in timpul funcţionării metroului, să fie respectate:
—limitele admisibile de exploatare normală, din punct de vedere acustic, a clădirilor supuse la
acţiunea vibraţiilor şi zgomotelor produse de circulaţia metroului (cf. pct. A.3.5.);
—condiţiile de durabilitate ale structurii galeriilor şi liniilor de metrou (cf. pct. A.3.5.).
Elemente de proiectare
A.3.3. Circulaţia garniturilor de tren în cazul metroului de adâncime, are loc prin galerii
(simple sau suprapuse) şi tuneluri, căile de rulare fiind realizate în diferite tipuri de sisteme, conform
reglementărilor tehnice în vigoare ale domeniului transporturi, exemplificativ se prezintă următoarele
două sisteme uzuale clasice:
a) şine tip „49" montate pe traverse de lemn sau blocheţi din beton;
b) şine tip „60", montate pe traverse de lemn sau blocheţi din beton.
În fig. A.3.1. este reprezentat un detaliu din profilul transversal al galeriei de metrou, pentru
cazul şinelor amplasate pe traverse de lemn înglobate în balast.
Analog, în fig. A.3.2., este reprezentat cazul şinelor amplasate pe blocheţi de beton.
96
Fig. A.3.1.
Fig. A.3.2.
97
Elemente de calcul
—grosime radier;
—grosime placă intermediară, în cazul galeriilor suprapuse;
cu tipul de şină ales şi amplasarea galeriei faţă de clădirile riverane traseului, existente, sau posibil
existente; cf. fig. A.3.3.
Fig. A.3.3.
98
În tabelul A.3.1. se prezintă niveluri de zgomot produse de trecerea unei garnituri de metrou, în
clădiri amplasate la diferite distanţe faţă de pereţii unei galerii duble, executată cum se arată in fig.
A.3.3.
Tabelul A.3.1.
Niveluri de zgomot produse de trecerea unei rame de metrou
Tipul de Mod de L (dB(A)) …pentru distanţa de … m
şină amplasare 5 6 7 8 9 10 12 14 16 18 20
49/blocheţi Direct pe sol 35,8 34,2 33 31,8 30,8 29,8
Pe planşeu 90 m 45,8 44,2 43 41,8 40,8 39,8 38,2 36,8 35,8 34,8 33,8
Pe lanşeu 80 cm 47,6 46 44,8 43,6 42,6 41,6 40 38,6 37,6 36,6 35,6
Pe planşeu 70 m 50,3 48,7 47,5 46,3 45,3 44,3 42,7 41,3 40,3 39,3 38,3
Pe planşeu 60 cm 52,8 51,2 50 48,8 47,8 46,8 45,2 43,8 42,8 43,8 40,8
49/lemn Direct pe sol 30,8 29,2 28 26,8 25,8 24,8
balast Pe planşeu 90 m 40.8 39,2 38 36,8 35,8 34,8 33,2 31,8 30,8 29,8 28,8
Pe lanşeu 80 cm 42,6 41 39,8 38,6 37,6 30,6 35 33,6 32,6 31,6 30,6
Pe planşeu 70 m 45,3 43,7 42,5 41,3 40,3 39,3 37,7 36,3 35,3 34,3 33,3
Pe planşeu 60 cm 50,3 46,2 45 43,8 42,8 41,8 40,2 38,8 37,8 36,8 35,8
60/blocheţi Direct pe sol 39,3 37,7 36,5 35,3 34,3 33,3
Pe planşeu 90 m 49,3 47,7 46,5 45,3 44,3 43,3 41,7 40,3 39,3 38,3 37,3
Pe lanşeu 80 cm 51,5 49,5 48,5 47,1 46,1 45,1 43,5 42,2 41,1 40,1 39,1
Pe planşeu 70 m 53,8 52,2 51 49,8 48,8 47,8 46,2 44,8 43,8 42,8 41,8
Pe planşeu 60 cm 56,3 54,7 53,5 52,3 51,3 50,3 48,7 47,3 46,3 45,3 44,3
60/lemn Direct pe sol 34,3 32,7 31,5 30,3 29,3 28,3
balast Pe planşeu 90 m 44,3 42,7 41,5 40,3 39,3 38,3 36,7 35,3 34,3 33,3 32,3
Pe lanşeu 80 cm 46,1 44,5 43,3 42,1 41,1 40,1 38,5 37,1 36,1 35,1 34,1
Pe planşeu 70 m 48,8 47,2 46 44,8 43,8 42,8 41,2 39,8 38,8 37,8 36,8
Pe planşeu 60 cm 51,3 49,7 48,5 47,3 46,3 45,3 43,7 42,3 41,3 40,3 39,3
A.3.4.1. În cazul unor galerii simple al căror radier păstrează grosimea celui al galeriei
inferioare din figura A.3.3. fiind dispus, însă, la cote superioare celor din figură (mai aproape de
suprafaţa terenului), în clădirile adiacente traseului se înregistrează o creştere a nivelului de zgomot
(la trecerea unei garnituri de tren), „∆Lh”, (faţă de valorile din tabelul A.3.1.) ce se determină în
mod aproximativ cu relaţia:
l
∆Lh = 20 lg (A.3.1.)
l1
100
pe radierul de sub calea de rulare, vibraţiile înregistrate lângă elementul vertical ce mărgineşte
radierul să nu depăşească valorile din tabelul A.3.2.
Tabelul A.3.2.
ANEXA 4
(informativă)
101
-să elimine sau să reduca riscurile cât mai mult posibil (proiectare si construire de maşini cu
securitatea intrinsecă);
-să adopte măsurile de protecţie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate;
-să informeze utilizatorii despre riscurile remanente datorate eficacitaţii incomplete a măsurilor de
protecţie adoptate, să indice dacă este necesară o pregătire specială şi să specifice, dacă este necesar,
folosirea unui echipament individual de protecţie.
c) La proiectarea si construirea maşinilor şi la elaborarea instrucţiunilor producătorul trebuie să ia
în considerare nu numai utilizarea normală a maşinilor, ci şi utilizări care pot fi aşteptate în mod
previzibil. Maşina trebuie proiectată astfel încât să se evite utilizarea sa anormala, dacă o astfel de
utilizare poate genera un risc. În alte cazuri, instrucţiunile trebuie să atraga atenţia utilizatorului
asupra modalităţilor constatate din experienţa că pot aparea, în care maşina nu trebuie utilizată.
d) În condiţiile prevăzute pentru utilizare, disconfortul, oboseala şi stresul psihic ale operatorului
trebuie reduse la minimum posibil, ţinându-se seama de principiile ergonomice.
e) La proiectarea şi construirea maşinilor producătorul trebuie să ţina seama de constrângerile la
care este supus operatorul, ca rezultat al utilizării necesare sau previzibile a echipamentului
individual de protecţie (cum ar fi: încaltaminte, manuşi etc.).
f) Maşina trebuie livrata cu toate echipamentele şi accesoriile esenţiale şi speciale care să permita
reglarea, întreţinerea şi utilizarea ei fără riscuri.
1.3.Iluminat
Producătorul trebuie sa furnizeze un iluminat complet, adecvat pentru operaţiile la care
absenţa acestuia poate cauza un risc, chiar în cazul existenţei iluminatului ambiant de intensitate
normală.
Producatorul trebuie să se asigure că nu exista zone de umbră care pot cauza disconfort, că nu
exista străluciri orbitoare iritante şi că nu exista efecte stroboscopice periculoase datorate
iluminatului pe care l-a prevăzut.
Părţile interne care necesită inspectare frecventă, zonele de reglare şi mentenanţa trebuie
prevăzute cu un iluminat adecvat.
102
1.4. Proiectarea maşinii pentru uşurarea manipulării
Maşina sau fiecare parte componenta a acesteia trebuie:
-să poată fi manipulata în condiţii de securitate;
-să fie ambalată sau să fie proiectată astfel încât să poată fi depozitată în condiţii de securitate, fără
provoca daune (de exemplu: stabilitate adecvata, suporturi speciale etc.).
2. Comenzi
2.1. Securitatea şi fiabilitatea sistemelor de comandă
Sistemele de comandă trebuie proiectate şi construite astfel încât să fie sigure şi fiabile, într-un
mod care să prevină apariţia unei situaţii periculoase.
In special, ele trebuie proiectate şi construite astfel încât:
-să reziste solicitărilor din timpul utilizării normale şi celor ale factorilor externi;
-erorile de logică să nu conducă la situaţii periculoase.
2.2.Organe de comanda
Organele de comandă trebuie să fie:
-vizibile si identificabile cu usurinţă şi, atunci când este necesar, marcate corespunzător;
-dispuse în aşa fel incât să permită funcţionarea lor in securitate, fără ezitare sau pierdere de timp şi
fără echivoc;
-proiectate astfel încât deplasarea organului de comandă să fie în concordanţă cu efectul său;
-amplasate în afara zonelor periculoase, cu excepţia unor anumite organe de comandă acolo unde
este necesar, cum ar fi: oprirea de urgenţă, modulul pentru instruirea roboţilor;
-dispuse astfel încât acţionarea lor să nu provoace riscuri suplimentare;
-proiectate sau protejate astfel încat efectul dorit, dacă implică un risc, să nu fie posibil fără o
acţionare intenţionată;
-construite astfel încât să reziste solicitarilor previzibile. O atenţie specială trebuie acordată
dispozitivelor pentru oprirea de urgenţă care sunt susceptibile de a fi supuse unor solicitări
considerabile.
2.3. Pornire
Maşinile trebuie să poată fi pornite numai prin acţionarea voluntară a organului de comandă
prevazut în acest scop.
Aceeaşi cerinţa se aplică:
-atunci când se reporneşte masină după o oprire datorată oricarei cauze;
-atunci când are loc o modificare semnificativă în condiţiile de funcţionare.
103
2.4. Dispozitiv de oprire
Oprire normala
Fiecare maşina trebuie prevăzută cu un organ de comandă care sa permită oprirea completă a
maşinii în condiţii de securitate.
Oprire de urgenta
Fiecare maşină trebuie prevazută cu unul sau mai multe dispozitive pentru oprirea de urgenţă,
care sa permită evitarea situaţiilor periculoase iminente sau care sunt în curs de producere.
104
2.8. Software
Software-ul interactiv dintre operator si sistemul de comanda sau de control al masinii trebuie sa
fie usor de utilizat.
3.1. Stabilitate
Masina, componentele si echipamentele sale trebuie proiectate si construite astfel incat, in
conditiile prevazute de functionare (cu luarea in considerare a conditiilor climatice, atunci cand este
necesar), sa prezinte stabilitate suficienta, pentru a permite utilizarea sa fara risc de rasturnare, de
cadere sau de deplasare neasteptata.
Daca prin forma masinii sau prin modalitatea de instalare prevazuta nu se asigura stabilitate
suficienta, trebuie incorporate mijloace adecvate de ancorare care trebuie indicate in instructiuni.
105
3.6. Riscuri asociate variatiei vitezei de rotatie a sculelor
Daca masina este prevazuta sa functioneze in conditii de utilizare diferite (de exemplu, viteze
diferite sau surse de alimentare cu energie diferite), ea trebuie proiectata si construita astfel incat
selectarea si reglarea acestor conditii sa poata fi efectuata printr-o modalitate fiabila si in conditii de
securitate.
106
Atunci cand este posibil, protectorii nu trebuie sa ramana in pozitie in absenta elementelor lor de
fixare.
4.2.2. Protectori mobili
A. Protectorii mobili de tipul A trebuie:
-pe cat posibil, sa ramana fixati de masina atunci cand se afla deschisi;
-sa fie asociati cu un dispozitiv de interblocare, astfel incat sa se previna pornirea partilor mobile
atat timp cat ele pot fi atinse si sa declanseze o comanda de oprire atunci cand nu se afla in pozitia
inchisa.
B. Protectorii mobili de tip B trebuie proiectati si incorporati in sistemul de comanda astfel incat:
-partile mobile sa nu poata porni atat timp cat pot fi atinse de operator;
-persoana expusa sa nu poata atinge partile mobile o data ce acestea au pornit;
-sa poata fi reglati numai printr-o actiune intentionata, cum ar fi utilizarea unei scule, chei etc.;
-absenta sau defectarea uneia dintre componentele lor sa impiedice pornirea ori sa provoace oprirea
partilor mobile;
-protectia impotriva oricarui risc de ejectare sa fie asigurata printr-un obstacol adecvat.
5.6. Incendiu
Masinile trebuie proiectate si construite pentru a se evita toate riscurile de incendii sau de
supraincalzire produse de insesi masinile sau de gazele, lichidele, pulberile, vaporii ori de alte
substante produse sau utilizate de masini.
108
5.7. Explozie
Masinile trebuie proiectate si construite pentru a se evita orice risc de explozie produs de insesi
masinile sau de gazele, lichidele, pulberile, vaporii ori de alte substante produse sau utilizate de
masini.
In acest scop producatorul trebuie sa ia masuri pentru:
-evitarea unei concentratii periculoase a produselor;
-prevenirea aprinderii amestecului potential exploziv;
-reducerea la minimum a efectelor oricarei explozii care se poate produce, astfel incat sa nu
afecteze mediul inconjurator.
Aceleasi masuri trebuie luate daca producatorul prevede utilizarea masinii intr-o atmosfera
potential exploziva.
Echipamentul electric care face parte din masini trebuie sa se conformeze, in ceea ce priveste riscul
de explozie, prevederilor specifice in vigoare.
5.8. Zgomot
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat riscurile rezultate din emisiile de zgomot aerian
sa fie reduse la cel mai scazut nivel, tinandu-se seama de progresul tehnic si de disponibilitatea
mijloacelor de reducere a zgomotului, in special, la sursa.
5.9. Vibratii
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat riscurile rezultate din vibratiile produse de
masina sa fie reduse la cel mai scazut nivel, tinandu-se seama de progresul.
5.10. Radiatii
Masinile trebuie proiectate si construite astfel incat orice emisie de radiatie generata de masina sa
fie limitata la cantitatea necesara pentru functionarea sa, iar efectele acesteia asupra persoanelor
expuse sa fie nule sau sa fie reduse la valori nepericuloase.
6. Mentenanta
6.1. Mentenanta masinii
Locurile de reglare, ungere si mentenanta trebuie amplasate in afara zonelor periculoase.
Operatiile de reglare, mentenanta, reparare, curatare si intretinere trebuie sa poata fi efectuate in
timp ce masina este oprita.
Daca una sau mai multe dintre conditiile precedente nu pot fi indeplinite din cauza unor motive
tehnice, operatiile trebuie sa poata fi efectuate fara risc.
110
6.3. Separare de sursele de energie
Toate masinile trebuie prevazute cu mijloace pentru separarea acestora de toate sursele de energie.
Aceste mijloace trebuie sa fie identificabile cu usurinta. Ele trebuie sa poata fi blocate, daca
reconectarea poate periclita persoanele expuse. In cazul masinilor alimentate cu energie electrica
printr-o fisa conectata la o priza, separarea prin scoaterea fisei este suficienta.
Mijlocul de separare trebuie sa fie, de asemenea, blocabil, daca operatorul nu are posibilitatea sa
verifice permanenta separarii de sursele de energie de la oricare dintre locurile la care are acces.
Dupa separarea de sursele de energie trebuie sa fie posibila disiparea normala a oricarei energii
remanente sau inmagazinate in circuitele masinii, fara risc pentru persoanele expuse.
Prin exceptare de la cerintele de mai sus, anumite circuite pot ramane conectate la sursele lor de
energie, in scopul, de exemplu, de mentinere a prinderii pieselor, de protejare a informatiei, de
iluminare a partilor interioare etc. In aceste cazuri trebuie luate masuri speciale pentru a asigura
securitatea operatorului.
7. Mijloace de informare
7.1. Dispozitive de informare
Informatiile necesare pentru a comanda masinile trebuie sa fie lipsite de ambiguitate si usor de
inteles.
Ele nu trebuie sa fie in cantitate excesiva, pentru a nu suprasolicita operatorul.
111
Daca sanatatea sau securitatea persoanelor expuse poate fi periclitata de o defectare in functionarea
unei masini nesupravegheate, aceasta trebuie echipata pentru a emite un semnal de avertizare acustic
sau luminos adecvat.
7.4. Marcare
Toate masinile trebuie marcate vizibil si durabil, cel putin, cu informatiile urmatoare:
-numele si adresa producatorului;
-marcajul;
-indicarea seriei sau a tipului;
-numarul seriei, daca exista;
-anul de fabricatie.
In plus, daca masina este construita de producator pentru a fi utilizata intr-o atmosfera potential
exploziva, aceasta informatie trebuie indicata pe masina.
Pe masina trebuie sa figureze, de asemenea, informatii complete referitoare la tipul acesteia si
esentiale pentru utilizarea ei in conditii de securitate (de exemplu, viteza maxima a anumitor parti
care se rotesc, diametrul maxim al sculelor care pot fi montate, masa etc.).
Daca o parte a masinii trebuie manipulata in timpul utilizarii cu o instalatie de ridicat, masa ei
trebuie indicata vizibil, durabil si fara ambiguitate.
Echipamentul interschimbabil la care se refera art. 2 alin. (1) din hotarare trebuie sa cuprinda
aceeasi informatie.
112
7.5. Instructiuni
a) Toate masinile trebuie insotite de instructiuni care sa includa, cel putin, urmatoarele:
-o repetare a informatiilor marcate pe masina, cu exceptia numarului seriei (a se vedea pct. 1.7.4),
impreuna cu orice informatie suplimentara necesara pentru a facilita mentenanta (de exemplu,
adresele importatorului, unitatile care asigura service-ul etc.);
-conditiile prevazute pentru utilizare, in sensul pct. 1.1.2c);
-postul/posturile de lucru susceptibil/susceptibile de a fi ocupat/ocupate de operatori;
-instructiuni pentru efectuarea in conditii de securitate a:
▪ punerii in functiune;
▪ functionarii;
▪ manipularii, indicandu-se masa masinii si a diferitelor parti, care, de regula, trebuie transportate
separat;
▪ instalarii;
▪ montarii, demontarii;
▪ reglarii;
▪ mentenantei (service si reparatii);
-instructiuni de invatare, daca sunt necesare;
-caracteristicile esentiale ale sculelor care pot fi montate pe masina, daca este necesar.
Daca este necesar, instructiunile trebuie sa avertizeze asupra modurilor in care masina nu trebuie
utilizata.
b) Instructiunile trebuie elaborate in limba romana sau in limba unui stat membru al Uniunii
Europene de catre producator sau de reprezentantul sau autorizat. La punerea in functiune, fiecare
masina trebuie insotita de o traducere a instructiunilor in limba sau limbile tarii/tarilor in care masina
va fi utilizata si de instructiunile in limba originala. Aceasta traducere trebuie efectuata de catre
producator sau reprezentantul sau autorizat sau de persoana care introduce masina in zona lingvistica
respectiva. Prin derogare de la aceasta cerinta, instructiunile de mentenanta, pentru uzul personalului
specializat angajat al producatorului sau al reprezentantului sau autorizat, pot fi elaborate numai in
una dintre limbile Comunitatii, cunoscute de acel personal.
c) Instructiunile trebuie sa contina desenele si schitele necesare punerii in functiune, mentenantei,
inspectiilor, verificarii functionarii corecte si, atunci cand este necesar, repararii masinii, precum si
toate instructiunile utile, in special cele referitoare la securitate.
d) Nici o documentatie in care se descrie masina nu trebuie sa fie in contradictie cu instructiunile
care se refera la aspectele de securitate. Documentatia tehnica in care se descrie masina trebuie sa
prezinte informatii referitoare la emisiile de zgomot aerian mentionate la lit. f) si, in cazul masinilor
113
tinute in mana si/sau dirijate cu mana, informatii referitoare la vibratii, asa cum se mentioneaza la
pct. 2.2.
e) Daca este necesar, instructiunile trebuie sa prezinte cerintele referitoare la instalarea si montarea
in vederea reducerii zgomotului si vibratiilor (de exemplu, utilizarea amortizoarelor, tipul si masa
fundatiei etc.).
f) Instructiunile trebuie sa prezinte urmatoarele informatii referitoare la zgomotul aerian emis de
masina, fie valoarea reala, fie valoarea stabilita pe baza masurarilor efectuate pe o masina identica:
-nivelul de presiune acustica continuu echivalent ponderat A, la posturile de lucru, daca aceasta
depaseste 70 dB (A); daca acest nivel nu depaseste 70 dB (A), acest fapt trebuie specificat;
-valoarea maxima a presiunii acustice instantanee ponderata C, la posturile de lucru, daca aceasta
depaseste 63 Pa (130 dB prin raportare la 20 µPa);
-nivelul de putere acustica emis de masina, daca nivelul de presiune acustica continuu echivalent
ponderat A, la posturile de lucru, depaseste 85 dB (A).
In cazul masinilor de dimensiuni foarte mari, in locul nivelului de putere acustica poate fi
specificat nivelul de presiune acustica continuu echivalent in pozitii precizate din jurul masinii.
Atunci cand nu sunt aplicabile standarde armonizate, nivelurile acustice trebuie masurate
utilizandu-se cea mai adecvata metoda de masurare pentru masina.
Producatorul trebuie sa indice conditiile de functionare a masinii in timpul masurarilor si metodele
care au fost folosite pentru masurare.
Daca postul/posturile de lucru nu a/au fost definit/definite sau nu poate/pot fi definit/definite,
nivelurile de presiune acustica trebuie masurate la o distanta de 1 m de suprafata masinii si la o
inaltime de 1,60 m fata de sol sau de platforma de acces. Trebuie indicate pozitia si valoarea maxima
a presiunii acustice.
g) Daca producatorul prevede utilizarea masinii intr-o atmosfera potential exploziva, instructiunile
trebuie sa prezinte toate informatiile necesare.
h) In cazul masinilor care au fost prevazute a fi utilizate si de operatori neprofesionisti, formularea
si tehnoredactarea instructiunilor de utilizare trebuie facute cu luarea in considerare, in afara de
respectarea celorlalte cerinte de securitate mentionate mai sus, a nivelului general de pregatire si
perspicacitate care poate fi regasit, de regula, la astfel de operatori.
114
Glosar de termeni - Partea IV
Termenii de bază utilizaţi în prezentul normativ de proiectare sunt conform:
- STAS 1957/1-88 ,,Acustica. Acustica fizică. Terminologie"
- STAS 1957/1-87 ,,Acustica. Acustica psihofiziologică. Terminologie".
- STAS 1957/3-88 ,,Acustica. Acustica în construcţii şi transporturi. Terminologie”
116
Bibliografie - Partea IV
- Directiva Europeană nr. 2002/49/CE din 25 iunie 2002 privind evaluarea şi managementul
zgomotului ambiental”, transpusă prin H.G. 321/14.04.2005 privind evaluarea şi managementul
zgomotului ambiental, reactualizată şi modificată prin H.G. 674 din 28/06/2007 publicată în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 19/07/2007 şi republicată în M.O. nr.19/10.01.2008
- Directiva Europeana 89/106/CEE „Produse pentru construcţii”, transpusă în legislaţia românească
prin HG 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru
construcţii, modificată şi completată prin H.G. 796/14.07.2005 şi H.G.1708 /21.12.2005
- Documentele interpretative ale Directivei Europene pentru Produse de Construcţie 89/106/CEE;
- “Recueil CEE de dispositions modèles de règlement de la construction”;
- “Ghidul performanţelor în construcţii” (Belgia 1990).
- “Normativ privind Acustica în construcţii şi zone urbane”:
Partea I – Prevederi generale privind protecţia la zgomot* (a fost elaborată de UAUIM în anul 2002
şi poate fi pusă la dispoziţie de către Direcţia Generală Tehnică în Construcţii din cadrul MDRL, în
faza de redactare finală) şi
Partea II – Proiectarea şi execuţia măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice la clădiri*
având indicativul C 125-2005, publicat în M.Of., PI, nr.460 bis/31.05.2005 şi B.C.nr.15/2005
*) Partea I şi Partea II se vor notifica la Comisia Europeană prin grija MDRL.
118