Professional Documents
Culture Documents
Prima descriere a localității Vadul lui Vodă apare în anul 1432. Denumirea
Vadul lui Vodă ține de numele Domnitorului Ștefan cel Mare ,care s-a aflat la
tronul Țării patruzeci și șapte de ani și a biruit in patruzeci și șase războaie
,apărînd meleagul de turci,unguri și alți dușmani .Victorioasă a fost lupta cu
turcii din anul 1485 ,cînd Stefan a trecut rîul Nistru. Cu ocazia acestei biruințe
domnitorul a făcut o masa mare de sărbătoare și a pus temelia
localității,poruncind să poartă numele Vadul lui Vodă.
Numai în anul 1732 această denumire se amintește în documentele prin care
toată moșia trece în stăpînirea lui Nicolae-feciorul boierului Jaroșevici
În anul 1805 în localitate se construiește prima biserică din piatră ,unde
activau un călugăr ,trei dascăli și doi preoți.
Pe vremurile ,când stăpînul moșiei devine boierul Sicară soțul lui Natalia ,în
anul 1855 deschinde în Vadul lui Vodă un muzeu ,exponatele căruia
reprezentau cultura multor țări ca Egiptul ,Italia,Grecia,ș.a. În secția de geologie
erau exponate de resurse natural ,pietre cu amprentele animalelor și plantelor
dispărute .În secția de istorie se demostrau plase de piatră cu inscripții egiptene
și diferite vase antice. Muzeul a fost completat și reorganizat de boierul Ion
Suruceanu ,care mai tîrziu a transformat muzeul la Chișinău în muzeul Pont
Schifschi.
Conform recesămîntului din anul 1859 în Vadul lui Vodă erau 140
gospodării,166 bărbați și144 femei. Prin aceasta se vede că localitatea avea
multă populație ,pentru că în anul 1861 se înceapă să funcționeze școala
bisericească ,iar în anul următor pe rîu ,se construiește debarcaderul.Mai
tîrziu,în anul 1868 de pe acest debarcader se ăncepe naivigația regulată pe rîul
Nistru ,care devine sursa de legături cu toate localitățile amplasate pe malurile
rîului Nistru. Între anul 1940 în Vadul lui Vodă erau 87 de gospădării în care
locuiau 984 oameni.
Valorificarea recreațională a teritoriuluii din prejma or. Vadul lui Vodă s-a
început după anul 1945.
În anul 1968 satul Vadul lui Vodă a fost transformată în localitatea de tip
orășenesc ,și subordonat Comitetului Executiv Chișinău.
Valea pitorească a rîului Nistru ,pădurea -parc și plajele de pe malul lui a
contribuit la transformarea teretoriului dat înzona de odihnă a orașului Chișinău.
1
Pădurea -parcul Nistrean a fost înfințată în anul1960 în baza masivului silvic
existent.Suprafata pădurii-parcului este de 584 ha inclusive 212 ha în valea
Nistrului și 312 ha pe panta acestei vâlcele.
Pădurea -parc este de tip amestecat cu planificarea landșafto-peisagistică.În
aceastî pîdure cresc diferite specii de arborii salcia plângătoare ,plop alb,printer
acestea se întîlnesc și arbori seculari.
În scopul îmbogățirii asortimentului plantațilior verzi în pădure-parc s-au
introdus specii de arborii de mare valoare decorative așa ca pinul și bradul
obișnuit ,plin de Crâm ,platanul ,sorbul ,teiul cu frunza mășcată ,din arbori-
iasomie,liliacul,trandafiri,ș.a.
Astăzi Vadul lui Vodă a devenit un loc îndrăgit de odihnă ,nu numai pentru
locuitorii orașului ci și pentrumulți oaspeți ce vin din alte părți. Localitatea e un
adevărat sanatoriu pe Nistru.
3
Ancheta
Întrebări indirecte din Vadul lui Vodă,Costești, Miclești.
Regionalizme
Prisacari Valentina
4
(acăț-salcîm)
2) Cum numiți instrumenul pe care o folosiți la săpat grădina?
(acșeu- hîrleț)
3) Cum îi spuneți la persoana care se simte rău?. (bgirgos,beteag-bolnav)
4) Cumnumiți instrumental cu care se cântă cu ajutorul corzi si cu arcus?
(ceteră)
5)Cum spuneți la obiectul cu care închideți poarta? (zăvor-drug)
6) Cum spuneți la tatăl din ceruri? (Dumnezău- Dumnezeu)
7) După ce moare omul în ce-l puneți ca să-l îngropi?
(copârșeu-sicriu)
8) Cum ziciți căi este fratele bunicului tău? (tetei doi)
9) Cum spuneți șa podoabe care pune mireasa în cap?
5
(bertiță)
10) Dar la mîncarea tradițională cum ar fi mămăligă cu smîntînă?
( batmaș)
11) Puteți să-mi spuneți vă rog cum spuneți la persoana care vă coduce
satul natal? (birău-primar)
12) Cum ziceți la vasul făcut din pămînt din care mănînci
(blid-farfurie)
13) Cum ziceți că-ți este tatăl tatălui dumnita (tata mare-bunicul)
14) Dar la persoana care v-a născut cum spuneți? (mămucă- mama)
15) Cum spuneți la persoana care are burtă mare ? (burduhan)
6
Blajin Tateana
este o doamnă de
64 de ani, trăește în comuna Vadul lui Voda . A lucrat timp de 36 de ani
contabelă șef la călmuirea colhoz.
Este mama a patru fete: Sfetlana,Ioana,Valentina,Ina. După cum spune
doamna Valentina două fete sunt peste hotare ,iar altele doua lucrează în
țeară ca învățătoare la sșoalele primare și alta psiholog pentru familie.
Am întrebat-o la câteva întrebări directe legat de legume,și flori,arătînd
fotogrofie
1) (boroștean-liliac)
7
2) (broșcă-pălăria de la floarea
soarelui/, ruja-soarelui-floarea soarelui)
8
7) (petrijel -pătrujel)
8) Cum spuneți dumneavoastra la miel care e gata de tăiat? (cărlan)
9) Cum spuneti la pălărie care e făcută din paie? (clop)
10) Dar cum spuneți la persona care vă salveaza viata? (doftor-doctor)
11) La persoana care a băut mult cum spuneți? (drăjder- bețivan)
12) Dar unde se duc oameni se beie cum se numește? (făgădău-crîșmă)
13) Cum spuneți la obectul care vă ajută să mîncați? (furcuță-furculiță)
14) Dar la pasărea care o creșteți etru carne și ouă? (galițe-găină)
15) Cum la partea de jos a corpului ,cu care vă ajută sa mergeși? (chișor- picior)
16) (morcoji-morcovi)
17) Cum spuneți la insecta care face miere?( alghină-albină)
18) Cum se numește pasărea care rămîne la noi în țară iarna și e micuță? (vrabie-
vragii)
19) Cum speți la partea de sus a corpului? (bostanul capului-craniul)
20) Cum spuneți la partea de jos a urechei unde noi punem cercei? (Boaghea
urechei)
9
Bortă Ana
10
cașă ,înaite de a pune băncile în ler punem în banși cheag ( soluție care
face brînza tare )
Așa se face brînza de vacă.
(Bivol Ana)
Expresi frazeologice
1) A avea aripi ca ale lui Icar -inseamnă în mod metaforic ,a cădea foarte
de sus (a bate la cap )
2) A ți se umple sacul-a cunoaște mai multe lucruri
3) A bate fierul cît e cald- a ți se umple paharul
4) Vii parcă te ducii- această expresie se folosește atunci cănd o persoană
cu care trebuie să te vezi nu a mai venit.
5) Te uiți ca vițelul la poartă nouă- te uiți ca prostul
6) La Paștele Cailor- niciodată
7) De pe vremea lui Pazvante Chioru- din trecutul îndepărtat
8) Te grăbești ca mireasa în pat- face lucrul foarte repede
9) A ți înghițit îngălbenuș- se spune dimineața după ce te trezesti,înainte
de a te scula din pat
10) Te-nvîrți ca o curcă beată
11) Cînd a zbura porcul-cand subliniem faptul că anume ceva nu se va
realiza
12) Te -nvîrți ca musca fără cap- cînd ne ducem în toate direcțile
,încercînd să facem mai ulte lucruri
13) A se duce la halcă- a se duce la joacă
14) A face ofiștanie- a face curățenie
15) A găsi hămbeli capului-a da peste nevoie
16) A se face de stream- a se face de rău
17) A lua oala în cap- a lua mîna în cap
18) A vorbi ca pe vedomoști – ( despre omul care nu se gîndește la cele
vorbite)
19) A face visterie – a face ceva de rîs
20) Hlichnit de foame- foarte flămînd
21) A avea păhîele la ochi- a nu observa
22) A îmbla pe călburi- a umbla fără rost
11
Poezia obiceiuri calindaristice
Și la nevastă a plecat
- Măi bărbate , blestemate , grîul nostru nu-i nici verde nu-i nici copt
12
Colindă
Ferice maică ,ferice...
Ferice , maică ,ferice,dragă
De părinți (cutăreia fetei )
C-a născut-o și-a crescut-o
A crescut-o fată mare
Fată mare ,logodită
Dar pe dînsa cine-o cere?
Cel fecior tînăr de crai.
El în poartă mi-o așteaptă
Pe-un cal bun,porumbăcel
În mîna dreaptă cartia-și ține
În mîna stîngă busuiocul
Cînd citește ,mi-o mîhnește
Iar cînd scrie ,mi-o măngîe.
El cu dînsa zestrea -și cere:
Cele lăzi cu bunătăți,
Cele teancuri cu postavuri.
El cu dînsa tot mai cere
Cele turme de oi dalbe,
Ciobănașul și scutarul
El cu dînsa tot mai cere
Boișorii și plugari
Plata noastră ni se știe:Doi colaci și dooi pitaci
( Numele fetei) cia frumoasă
Ea să fie sănătoasă
13
Cu toți frați împreună
Și cu dalbele surori
Și cu noi colindători.
( Serafima Opria 65ani)
Colinde populare
Colindă de copil
Și sculați și slujile,
Măturați ogrăzile
Pe la miez de noapte,
Mititel și frumușel
Cu scutic de urșunic
Cu kikie de bumbac
Bătută cu diamant
Țarigrad în jumătate
14
Hăitură
Aha,aho,copi și frați
Am venit să vă urăm,
Cu noroc și ferecire
Cu ferestrele dublate,
Cu verandele delicate,
Hăi,Hăi!
Hăi,hăi!
15
Anul nou întîmpinăm Și de bine vă urăm,
Grîu,sămînță,carne,lapte,
Răsărită și tutun,
Mere,prune și prăsade,
Hăi,hăi!
Învățători și-nvățătoare,
Hăi,hăi!
Că avem de criticat,
16
Magazinul stă-ncuiat,
Președintele-I lipsit,
La ureche zurgălăi
Hăi,hăi!
Da avem și a cînta
De la selsovet în sus
Cu pelcele și flanele
Cu șaliși și horboțele,
Cu tablă și cu sinială,
17
Să le fie de rușine,
Și apoi să le urăm,
Ca în anul vitor,
Să lucreze pe ogor,
Și strigați, cu toți,măi1
Aho,aho!
Au fost odată doi pungași: unul a furat un porc, altul mai prost a furat o
pușca. Vorba acea , hai cu mine, sau te eu.
Cînd i-a luat la cercetari, lui prost ii era frica. Alui cu porcul, deloc.
-Măi, cînd mă judeca pe mine, tu sa te sui în pod și să asculți la mine; și
cum moi apăra eu, așa să spui și tu, ca scapi de pedeapsă.
Vini judecatorul și-l ia la întrebări pe acel cu porcu. Celătalt hoț se suie-n
pod și tragea cu urechea.
-Ia sa-mi spui hoțule, de ce ai furat porcul omului?
18
-Nu l-am furat, domnule judecator. Porcul aista l-am crescut eu cu mînile
mele de cand era purcel...
Păgubașul n-avea martori; a rămas hoțul cu porcul. N-au avut ce-i face.
Vine rîndul și alui cu pușca. El piști! Jos din pod. Îl cheamă judecatorul în fața
lui.
-De ce ai furat, pungașule, pușca ?
-N-am furat-o, să trăiți , domnule judecător. Eu pușca asta am crescut-o
de cînd era pistol !
(Vieri Ion 58 de
ani)
Proverbe și zicători:
Ghicitori :
1) Sus pădure,
Jos pădure;
Sub pădure două lacuri;
Intre lacuri o muchiulita;
Sub muchiulita un bordei;
In bordei sunt doua tarcuri.
(Capul)
20
2) Am o vacuta stearpa,
De la care mulg dulceata.
(albina)
(Bradul)
4)Rosu ca focu ,
Iute ca dracu
(ardeiul)
(Ariciul)
Cîntecul epic
21
Să păziţi acest pământ.
Tristă-i mănăstirea Putna,
Porţile deschise-aşteaptă,
Cu un dangăt plin de jale
Mii de clopote dau veste,
Ştefan Vodă al Moldovei,
Ştefan Vodă nu mai este!
S-arătăm prin fapta noastră
Tuturor necontenit
Că prin neamul său în lume
Ştefan Vodă n-a murit!
Focul viu
22
Stau cu jalea-n suflete
Şi varsă lacrimi amare
Că-s voinicii la prinsoare
Vin turcii
Cu măciuci
Bat în cap ,
După cap ,
Colinde populare
Colindă de copil
Și sculați și slujile,
Măturați ogrăzile
Pe la miez de noapte,
Mititel și frumușel
Cu scutic de urșunic
Cu kikie de bumbac
23
Bătută cu diamant
Țarigrad în jumătate
1) Mahala Popei- se numea așa ,fiincă în această mahală s-a așezat cu traiul
primul popă din sat , iar urmașii lui au trait și trăesc li azi tot aici
3) Piscul Maricăi – se numește așa pe acest pisc ,care e cel mai înalt ,se
așează cu traiul o văduvă frumoasă,fără copii ,pe care adeseori o vizitau
seara bărbați,o cheamă Marica.
6) Movila Furnicarul
7) Movila Deal la mori
8) Movila Durduc
24
Intrare În Satul Costești
25
Biserica satului
Lacul Botna
Sursele de inspirație
Sula Nicolae
Prisacari Valentina
Vieru ION
Balincă Vasile
Bivol Ana
26