Prof. univ. dr. Prof. univ. dr.

DT]MITRU LUPULEASA CORNELIA FICA

$ef lucr[ri dr. SIPOS EMESE

TEHNOLOGIE
EARMACEUTICA
Manual pentru studen{i gi asisten(i de farmacie

La elaborarea acestei lucrdri au mai colaborat:

Prof. dr. IULIANA POPOVICI
DT. ADRIANA CIURBA
DT. CATATruA NICULESCU

Coordonator coleclie:
Dr. MIOARA MII{GU
Director general,
$coala Sanitard Postliceale ,,CAROL DAVILA'

Editura CAROL DAVILA

Bucuregti, 2005
 Mucilagiile sunt preparate farmaceutice lichide, vdscoase. In scop ISTORIC
terapeutic pot fi folosite: Aerosolii sunt
- ca preparate antidiareice, prin acoperirea mucoasei intestinale ap["), descrise in a
scad iritabilitatea 1or, diminud peristaltismul; (dispersie ,,lichid ir
- pentru uz extern, datorit6 acfiunii lor emoliente; forml de inhala{ii.
- pentru corectarea gustului arzdtor al unor solufii medicamentoasc Bazele fundam
(de exemplu solulia de CaClr); gi Dautrebande in
- pentru a reduce acfiunea iritantd a unor medicamente (soluliile antibioticelor gi sul
de cloralhidrat); cAgtigi in importan
- ca agenli de vdscozitate la prepararea emulsiilor, suspensiilor, penicilina cu bune rr
colirelor vdscoase; de tratament se exti
- ca excipienfi aglutinanli la prepararea comprimatelor, piluleloq Aceastd form5
- ca baze de unguente, geluri, in concentralii mari. (americand, francezi
Prin inc5lzire, mucilagiile pierd din vAscozitate. Sunt'foarte ugor
AVANTAJE
invadate de microorganisme, deci trebuiesc conseryate in sticle de capa-
citate micd, bine inchise, la loc rdcoros. Se pot adluga diferili conservanli, - asigurd acliur
este egalS cu cea ot
ca: nipagin 0,1o , nipagin O,077o + nipasol 0,037o, fenosept 1:50.000,
acid sorbic 0,17o, acid benzoic O,L%o. - se pot admir
(adrenalina);

2. Aerosoli
- substanfele a
- in boli pulmt
concentrafie mare;
2.1. Generalititi
- prin asiguran
se pogte dirija puncl
DEFINITIE
DEZAVANTAJ
Aerosolii medicamentogi sunt preparate farmaceutice sub formd de
pic[turi sau particule fine, dispersate in aer cu ajutorul unor dispozitive - dozajul - in I
speciale.'Sunt intrebuinfate in primul r6nd in diferite afec{iuuni ale c[ilor cazul solu{iilor parer
respiratorii, in tratamentul complica{iilor pulmonare pre- gi postoperatorii, - pentru admin
astm, in traheite, laringite, bronqite, pneurhonii. Substanfele active admi- - in urma admir
nistrate sub aceastd formd sunt din cele mai diferite clase farmaco-
in cazul antibioticel
ap5rut micoze greu
dinamice ca simpatomimetice, parasimpatolitice, anestezice locale, antitu-
aerosolii cu penicilin
berculoase, antibiotice, antihistaminice, hormoni, vitamine etc.
in prezent o importan![ crescindd o prezintd aerosolii aplicafi pe CLASIFICARI
mucoase qi pe piele (,,Spray"-uri), inclusiv sub formd de spume, emulsii o Dupd modul t
unguente, filme sau pelicule protectorate confindnd substanle cu acliune
antisepticd, emoliente, sicative, antimicotice.
- de uz intern: t

Din punct de vedere fizic, potrivit clasificlrii sistemelor eterogene"

- de uz extern:
vaginald, rectald) gi a
aerosolii sunt sisteme in care mediul de dispersie este un gaz (aerul) iar . Dupd diametn
faza dispersd un lichid. M[rimea picdturilor dispersate vaiazd de la - qerosoli cu dia,
0,1*1 prm pAn[ la cAteva zeci de micrometri. (aerosoli adevdrali) d

306
 L0t
loruuorulndsuerl rrrelsruftupe 1ieurlsep (1!oq'a.apo ryosotao) ,q
,toua{m nDS rurl g ap ropruJu,tDd p ntpaut
ruqaulztp n) lpsoaD _ €l ep gzeuel elusredsr
:urqesoop fippctttud Tn4auorp pdnq c rur (1n-ree) ze? un elso e
'e1erd od liucrlde rlosorou rS (p1e1cer .pluur8en
'eue8orele Joleuelsrs trr
'Erelncune 'glezeu) osuocnru ed riecrlde rlosoJee :utalxa zn ap _
luieyequr :utalut zn ap - euntice nc aiuelsqns pug'
:urqasoep atocl1do ap flporu pdnq o
'uslnure oeulnds ep Putrd
trUYJIdISY'I3 ed riecrlde IIIosoJe€ g1r
reJ oueoJ pzueiurnqe4uJ es purpclusd nc rrlosoree
'cle aurtu€lp'Iu
Arloru lsoc€ w([ 'EI€3nq eol€]r^?c uJ elrqecepurrr nerS ezosfiu 1n-lgdu -nlque'e1eco1 eczelseu"
ne rs (scqolursilues rs elurnluu eleuqrcrued ec Jolec4olgltue -o3€rru€J esulc elIJeJIp
lnzec u!
sslu reu) ecrSrolu lliceor le^Jesqo n?-s JCI rrJpJJsrurups urrlrn uI -rupe e^rlc€ oleiuelsgns
:p1e1ceds ernlerede eJec os eJeJlsrurupe ru1uod _
- 'ruoleredolsod rS -erd er
ieyu:oluered roprinlos lnze) rolrpc o1e runmiceJe ql
uJ uc sroeJd urind retu olso - JolrJnzuc eeleluofeu ug _ lntuzop _ en4rzodstp roun 1ruo1nf
ep PUJoJ qns ecllnocBlm
gfYJNYAYZf,O
'rnlnlueu€crpou le xele ep
lnlcund et.4p eltod es
'esrodsrp rczeJ le ersrodsrp ep per8 rlumue rnun €eJuJn8rse qrd -
lereur arieluecuoc
ug rS 1eco1 ?r1srumrpe eleod as Inluetu€crpetu ereuourlnd
IIoq ul-
lezulseErp JolrJnons nunlice esndns luns nu onrlcu eleiuulsqns
-
i(eurleuerpe)
g1u;o alec ed elrguqJosqueu oluetuecrpatu rS erlsrurtupe
1od es _
!(ulereluerud eluc ed plnu{qo €eo nc gye8e else '000'0S: I tdesouel' o5
rlosoJes ap pruroJ qns ariqrosq€ ep ezayt) pprder aunrice prn8rse _ 'riuerrresuoc lipe;p uEn
-educ op alclls ul ole^re
gfYINYAY
roSn egeo; luns 'elelru
'Eleutcgo elso nu .U.C uJ .rup ,(.c1o gqac ,gzacuur; ,puucrreuru) 'ueu tde
reedocet,J;u3i eleun ulpwz\eurcgo else pcrlneseuueJ elseecv
ErrrJoJ irolalnpd'roleleuuduo
'p8te1 prucs ed epurlxe os
luorueluJl ap
polu lsece s;ec gdnp 'r1osoree op pruJoJ qns elellnzoJ eunq nc eurlcrued
.giuugodrur u1 'rolusuedsns loluqnwl
pzeeiurnqertul uosule:qlg *61 Inue ur
IaJlsV !'arlSgc
ereJlsrurups 0p elec Elsuac€ 'rl0soree op pruJoJ qns rs Joloc4orqrluB
eprinlos) atuerueclpeur
e pcrlnederel u_I eeracnportur pdnq -0261 Inue uJ epueqa;lne6l rS
JauqneH ep esnd luns erieluqur ep relderel ole alelueruepunJ alezeg
os€oluetuuclpelu $qos
ielueqou
qns 'snuelec op pr,o euud rulued glecrlde (.,zelrr'ff,[It1'i,'-Iffii
Eseoluoruucrpau eiuac nc rS letcodlg op olelrqcrlue uI asrJcsep ,(,,gde
u; pr10s" ilsredsrp) eluursrpeu elrJruunJ nc rirpn-ru1 luns rrlosoJev eleu4salul leseocruu
)ruorsr docs u1'esuocsgrr'aprq
 - aerosoli cu diametrul particulelor mai mare decdt 5 ttm G
Pentru scopuri e
(pseudoaerosoly' folosi{i in tratamente dermice sau pe mucoase. este de 2-10 pm (acfn
o In funclie de preparare pot fr;
- aerosoli de dispersie, ob{inu{i prin dispersarea solufiilor medica- 2.2. Formularea
mentoase cu ajutorul aerului sau al unui gaz comprimat;
- aerosoli de condensare, oblinuli prin vapoflzarea substanlelor Aerosolii farmacr
medicmentoase volatile (uleiuri eterice).
vehiculizant (propulso
Absorbfia medicamentelor administrate sub formi de aerosoli Substanfele actir
Aerosolii se introduc in organism cu aerul inspirat qi se absorb la solvent apa, serul fizio
nivelul pldmdnilor, pdtrunzdnd in circulalia sanguinS. Reprezintd o formd de dextran etc. Se pe
farmaceuticd relativ nou[, valoroas5, care inlocuiegte cu succes alte forme, lipofili ca miristatul dr
deoarece calea pulmonard permite inldturarea barierelor intermediare gi sub formd de emulsi
dintre organism gi medicament gi face posibild p[trunderea acestuia in pulverizare find a suh
circuitul sanguin intr-un timp extrem de scurt.
in absorblia aerosolilor cea mai importantd funclie o indpelinesc 2.3. Prepa.u.""'
alveolele pulmonare. intr-un organism sdndtos exist[ in jur de
400 milioane alveole, ceea ce corespunde la o suprafate de 100 m2. Pe Aerosolii se obtir
lingd aceastd suprafald mare, membrana alveolelor este foarte sublire bolnav sau personalui
(0,007 mm) gi foarte bogat vascularizatd. Capilarele reprezintd o suprafafl Prepararea aeroso
de 30-40 ori mai mare decdt suprafala'corporald, ceea ce asigurl o
capacitate de adsorblie foarte mare. Din punct de vedere al absorbliei
- metoda de con<
este de mare importan[d qi viteza de sedimentare a particulelor, care este
- metoda de disp
Metoda de condr
proporlionald cu mdrimea particulelor. Unele substanfe volatil
Acliunea aerosolilor depinde deci qi de cantitatea in care se va antrenate cu vapori de
precipita in pl6mdni, fapt determinat de mdrimea particulelor. inhaleazd. Cea mai sim
suprafafa apei fierbinf r
TABELUL 8 sau a unor solufii alcor
Nivelele unde se depun particulele aerosolilor in funcfie de mirimea acestora A doua metodd de
ajutorul unor mijloace
Dimensiunile particulelor Nivelele unde se depun
detenta unui gaz, care
>30pm se re{in de trahee orificiu capilar. in acer
30pm-20pm in bronhii denumirea de pulveriza
20pm-l0pm in bronhiole Dispozitivele pot
l0pm-5pm in canalele alveolare
l. Dispozitive gea
stonlele de aerosolizat
5pm-lpm in alveole 2. Dispozitive gen
<l ptm se elimini prin expira{ie pentru conditionareo, p
sub presiune).
1. Principiul de fri
Precum se observ6, numai particulele avind mdrimea de 1-5 pm schilat in fig. 52.
ajung in alveole. Particulele mai .fine decAt I pm sunt expirate Un curent de aer
neabsorbite. ingusteazd Ia extremitd
308
608
€rinlos uJ snpo4ul qnl rnun eereprqcsep erds e]utrrtueJlxo e1 pzuelsn8ug
Jt
os eJec qnl un-Jluud 1efrlp else zuB lle nes Jee ep luoJnc un atreldxa luns urrl I
'Zg '?rJ uI leirgos
urrl 9-I ep €elulrErrr p
alse d;1 lnurlrd ap llllzodslp rnun 1e e;euolicunJ ep lnrdrcurr4 '1
(aumsatd qns
auo otnlf) 7o stadsrp ap a firctt piuo\s q ns nan,4spd,oatn uolilpuoc n4ua d erierrdxo ulrd E
drup $o1acv u, )sattas atn) tlosontt ap afioru"taual amnzodslq '7
latotldo ap arulout ,Dzllosooo ap apjuo4s
-qns enpo.tru! as ato) u! tlosono ap atuotDtaua? adqaodslq '1
:undrl,pnop ap g 1od ele,ulrzodsrq
'
$aleoleztlnqeu" n€s oleolezrJetlnd ep eoJrrunuep
gyeod etel etrlrzodsrp gzeaiutnqa4ur es docs lsoce u1 'repduc nrcgrJo
un nes pzrrp o Eteqprls ps pp1qcll ezel g?qqo eJec 'ze? rnun €luelep
nes 'zefl lle nes Jee ep lueJno un nc 'ecrueoeur eceolfrru roun yruolnlu
nc oprr{orl rezeJ BaJusradsgp uI Elsuoc ererederd ep ppoletu enop V arolsaf,E BeIuIJEru aP e$
8'INTIISVI .
'acrJele rJnreln ep ecrlooclu r{n1os Joun € nes
'e14eyon rJnreln puguriuoc a1e1e8ea. asnpord roun e {ulqrag lsde eiuyerdns
el eeJeJpso:d ug plsuoc suos lsoce uI Epoloru pldurrs ruru ee3 'gzealequt :olelncrged
es eJBc rlosoJee gzeuuuo! eJ€suepuoc e1 rS gde ep uoderr nc eleueJlu€ eA es aJec uI eolelprn
U lod 'ocuele elrJnreln nyduexe ap luns runc olrlelo,r eiuelsqns eleun
1uezatd ur ptrnzecs ruu piuegodrur o eJe eJusuapuoJ ap upolal l else eJec tolelncrged
'eresredsrp ep epoletu
- loriqrosqe Iu erePe^ e
laresuepuoo ep upoloru - o prn8rse ec eeac 'P1
:opoleru enop uud gzeezrlear es Jolrlosorae ee-lereder4 pie;erdns o pluzarder
'l€crpatu lnluuosrsd nes A?uloq
eliqns eueoJ elsa JoIl
oJlpc ep rrJpzrlrln InJueuou ur ..oJodruel xo" uliqo es rrlosoJev ad'zu 00I ep gleYldl
'tZ ep rnl uJ Elslxe so
ro[losoJau uarurzdor d cseurledpur o ericutg'
'euole8rlqo piur"rec o olse elrlce raiuelsqns e pug o;ezuanlnd uI erntrsece eoJepurulEx
ppqeleerd o lep 'usuedsns rS ISoloJ 1od eg 'Vln erslnure ep EuroJr qns rS aJ€rpeuuelul JoleJerrel
glercnlerd g eleod Elrlcu eiuelsqns rel 'pdordoz ep Iqelsrrrru eo Ilgodll osur.ro; erye secons nc €
riue,,rlos nes oJlneu elele8en rJnreln rS uzlyrln 1od eg 'clo uertxep op EurJoJ o plurzerdaa'9u
erinlos 'ln1ocr18uolldord '1n1ooc1e 'euuecryE 'crSolorzg 1rues .ede luellos BI qJosqe as tS lertdsu
uc pug^e '1$n1os ep purJoJ qns elezrlrln tuns elrlcu eleiuelsqng HosoraE ep EturoJ qt
'(yruoslndord) tuezrlnrrqel
lnrperu rS prr4ce eiuulsqns urp {lnlrlsuoc luns rcqneceuuuJ rrlosoJev
roleiuelsqns eerezuod
J0IIIOSOJaE BaJBInTUJO
ileurudu
[.' Z' Z
-ecrpetu rolt{n1os ean
'(gieyerdns ep eunrice) urd 'eseocruu ed nc
0g-0I rS (pluurleued aunrice) url 0I-Z op olse
eles;edsrp JolalncrilBd e pulldo Betuupru eruolxe rrndocs ru]uod w rt g tWaP atDw
 :*r:- de dispersat. La extremitatea tubului ermetictu ajutor
3=aS-* :c. prin care trece curentul de aer, datoritl cu o tubulard de
7r'
=-$$;f--€ ingust[rii diametrului tubului, se cre-
eazd o depresiune, care provoacd aspi-
pdnd la fundul n
Cind prin ir
rarea lichidului qi dispersarea lui in aer este pusd in legd
sub forma unui jet. sub acliunea ex€
Fig. 52. - Principiul de funclionare Multe dispozitive generatoare de comprimat, se rid
al unui pulverizator aerosoli acfioneazd, prin presarea aerului valvei prin interm
cu ajutorul unei pare de cauciuc, sau este acfionatd pril
prin comprimarea perefilor flaconului, cflnd acesta este din material plastic Recipientele
sau elastic. Aceste dispozitive realizeazl, un grad de dispersie redus, toare gi de conr
picdturile sunt neuniforme, sunt destinate mai ales unei acfiuni la nivelul confecfionate din
mucoasei nazale, bucofaringiene. sau sticl5 proteja
Pentru un grad de dispersie avansat, trebuie si se utilizeze un agent Ca agenfi dt
de propulsare mai energic, de exemplu aer comprimat. diferite hidrocart
Schema unui generator de aerosoli, care funcfioneazd" cu aer fluoroclorurate cu
comprimat, este redatd in fig. 53: poartd diferite &
Acest generator de aerosoli este Frigeni, Arctoni.
constituit din pulverizatorul gi dispo- monofluor-triclor-
zitivul de captare. Pulverizatorul este diclor-metan), F2j
format dintr-un tub scurt care ser- metan), F22 (C.
veqte la conducerea aerului compri- metan), Fl 14 (F.
mat. Acest tub are un mic orificiu in mai iml
partea inferioarS, prin care este antre- ^Intr-oCei
concentraf;
nati solulia medicamentoasS, care secundare.
apoi este proiectatd pe suprafala unei Freonii cu so
bile de sticl5 (,,obstacol" de disper- Cu sisteme bifazir
sie), care disperseazd picdturile de Fig. 53. - Aparat de aerosolizare active se dizolvi d
lichid in particule mai mici. Popper-Davidsohn. lichefiat.
Dispozitivul de captare format in cazul sistr
din gicane, se afl6 in partea superioard gi are ca scop refinerea picdturilor se gdsegte dizolv
voluminoase gi asigurarea omogenitd{ii aerosolului. lichefiat cu soluli
2. Dispozitivele generatoare de aerosoli gi de conditionare a miscibil cu gazul l
fluidelor de disper.sare (numite gi flacoane sub presiune) permit obfine- este constituitl dir
rea aerosolilor in momentul -aplicdrii concomitent cu pdstrarea dispersie foarte f
riredicam'entului de aerosolizat. in aceste dispozitive agentul propulsor particule foarte m
este un gdz comprimat sau un gaz lichefiat. in cazul solul
In cazul dispozitivelor avdnd ca agent propulsor un gaz comprimat cu apd - vorbim
(azot, bioxid de carbon, protoxid de azotpentru aerosoli externi) iolulia totdeauna stratul s
de aerosolizat introdusr in recipient este surmontatd de o pdturr de gaz lichid depinzdnd r
comprimat adus la o presiune superioard presiunii atmosferice, care se In cazul solu
exercitd la suprafafa fazei lichide. orificiul recipientului este obdus lari), care se ame
310
IIE
:nldruexe ep) uoo{ nc rS lgo pde nc }gle ourq Ecelserue es erec '(ue1 snpqo else^rnlnluer(
-ode tiue,rlos) riuellosoc rS IsoloJ lod os eseode royrrinlos Inzec uI es eJec 'ocrJeJsou4e
rol €olulrsuop ep pugzurdap pqcll zeB ep prqpd a ap
mlnuoer; e rS eseoluew€crpetu rerinlos eritzod louadns 1n}eJ}s Bunuap}o} erinlos (ru:o1xe qos
gzeeuJJoJ RSeozeJ eze! eJec uJ eorzeJrJl eruelsrs ep rurqJol - gdu nc lururrduroc ze? un t
pcelserue os nu rruoe{ pc ppldeg E}rro}ep - eseode roprinyos lraec vl
'erezrJollnd pdnp rnlruoslndord rugroderre udrlc uJ rcru oueoJ eynirgud roslndord lnlueEe a
uI elncqlsep tuns eprnlpcrd gc rnlnldeg Elrrolep EuU euuoJ arsredsrp ee.rerlspd nc luell
o euriqo es zex lsecu uI 'rnlnpnlcrT re rroderr rudord ulp pllnlgsuoJ olse -euriqo lrrured (etmts
etec'Eseoze? ezel elSospE es errupc erdnseap '1egoqcr1 lnzeE nc Irqrcsru u aruuolilpuoJ op
'
luollos un nt plnuriqo esuoluotuecrperu reiuelsqns erinlos nc legeqcrl
tnlnzefl ye ueEoruo Incolsolue nes ',u1cu ynrdrcuud le1rloztp elSesp8 es rolunlgcrd eereuriar
oJec uJ legerlcrT lnze? elso ppqcrlezeJ'ecrzesrqroleruelsrs Inzuc uI
'lsgerlcrl 'utlosp!^DQ-/
atDzllosot?p ap lD,ut
lruoslndord nc Irqrcsru else Fluellos nes 'uoer3:uI lceJrp gllozrp es el4cu v
eleiuulsqns pugc 1nzuc uI reunu rS ter urrulgluJ eu ecrz€Jrq auelsrs nC ll le
'elzelt4 rS-rq eurelsrs uuuoJ 1od pseolueruecrpeu erinlos no rruoeJd E=
'eJepunces
Ifceer prql rusruu8ro ep Iieuodns Nrc o/o1Z-E ep erie.rluecuoo o-IuI ,,",IH?,JU'\
IS
'rol elrrnoolseru€ rII 'Zl'11 eprndll luns 4ueuodun reru rs3
'(ue1e-rolcrp-ronge4et -ZCIOC-J1CZU) rI Id'(ueleur
.(totaudwoc -rolJouotu-Jonulp -zlJzlH)) ZZt'(ueleru
rcslndotd pz,e 'DSDot
-l:l1i!-'"lg,o:o* -ztcgttc) 17g'(ueleur-rolclp
-t
-uautDclpaw rrinlog :g -:ongp,-lCzgC) 71g'(uu1eu-rol3l4-ron,ouou
totuold qnJ -.O.rrospd"o -ttCgC) 11g :nlduexe eC
'IuoloJV 'tueErrg LJ,
'
ap m1ndoc prcE[tt6 '3 'ruoerg uc oleleleJq IJIIunuep allJoJlp ggeod
'?^tDl - 'g 'm1n4ua1d1cat erec 'sseofoJeqJeg ep elcund nc o]eJruolcoJong Jee no pzeeuoricurl
alatarad - 'y) 'auntsatd nes e1€Jruo1c 'e1erruong rJnqJecoJprrl ellJaJlp 'l"Iu
qns auDocDt.tl - '19 'EIl, pzeeiurnqeJtuJ es eJelncrqal ep riueSu e3 lue8e un ozozrl4n es
'ecr1se1d eseru ep plefelord plcqs nus
(nrurunye) elrqeprxour el€letu urp eleuoriceJuoc Inlolru e1 runrice te
luns JolrlosoJe€ e e.reuorirpuoc ep rS oreol 'snper srsredsrp ep
-erauo8 ele,ulrzodsrp ru1ued elelueldrcea c4se1d l€rJaletu urp
..-..--..1i. .-,
1+ '1eEap rnun e oumserd eyduls uud pleuorice else nes 'cnlcng, ep eJEr
..::-. .rit::::..-.:- BAIUA 'JolezrJellnd rnun Frpeuuelul uud roAIuA mlruo€ ea.reserd uud
Inlelru el plesredsrp else rS pcrprr es 'luumduloc ep eJsotr€JeueE err4r
tnlnzeE uaunrserd ep ptelroJaxe ueunrice qns
'preouelxe uJeJsotule nc prnlpEel u1 gsnd else Joe uJ rnl eeresrsdsrp
gplqrll ezel'rctt1el Inrpeuuetur uud pugJ -rdsu gcuonord erec
'(lS '8rJ) rnlnluerdrcer InpunJ ey pugd -eJc es (rnlnqq lq
Eplqc[ ezeJ u! epurulpd e.rec '(ro[uo1d qnl) ounrsuecsu op Erelnqn1 o nc glrJolup teu ep 1n1ua
El|8un1erd pAIeA o pgeod arec eSuele rJnluou roun Iuolnle nc crleur-re Inlnqnl eel€]rue4x
alcool, glicoli) sau se pot utiliza unii agenfi tensioactivi cu care n
prepar[ emulsii, freonul reprezentdnd faza uleioasd.
se -
emulslona
o absorblie mai r

Avantajele flacoanelor sub presiune: Emulsiile sr

- aplicare rapid[, foarte simpl[; farmacopee se (

- datoritd presiunii mari putem ajunge la o dispersie foarte find; controlul lor.
- flaconul ocup[ un loc relativ redus; in F.R. X er
- contactul cu aerul este exclus, astfel se asigurd o stabilitate mai cuprinse atdt emr
mare; linimente. F.R. )
- prin dispozitivele de dozare, de care dispun unele flacoane, se sdpunuri sau alte
-*L__

poate asigura administrarea exactd a dozelor unitare. qi care sunt desti

CLASIFIC,
3. Emulsii. Emulsiones (F.R. X) c Dupd nu
' - emulsii pt
3.1. Generalititi
- pseudo- st
cvasiemulsii conl
DEFINITIE zitatea mare a fa
Emulsiile sunt preparate iarmaceutice lichide, mai mult sau mai o Dupd cot
pufin viscoase, constituite dintr-un sistem dispers, format din doud faze - emulsii u,
lichide nemiscibiie, realizat cu ajutorul unor emulgatori qi destinate admi- lichid hidrofrl. Sr
nistrdrii interne sau externe. Emulsiile de uz t

Sunt sisteme disperse microeterogene, in care diametrul picdturilor - emulsii ap

de lichid dispersat, in general, este cuprins intre 0,5 gi 50 pm, deci lichid lipofil. Se
particulele sunt vizibile la microscopul obignuit. Pe l6ngd acr
ISTORIC complexe (multil
este deja o emul
Termenul de ,,emulsie" derivd de la verbul latin ,rmolgo, ere,, a
mulge gi se folosegte in domeniul farmaceutic incepAnd din sec. al
- o Dupd mo
XVII-lea denumind astfel toate lichidele medicamentoase cu aspect ldptos. - emulsii pt
Fundamentarea gtiinlificd a teoriei emulsionirii gi a explicdrii fenomenelor - emulsii pt
care stau la baza formirii emulsiilor a inceput abia in a doua parte a - emulsii pt
secolului trecut. in anul 1910 ostwald dd prinu explicafie qtiiniifica a
. Dupd pra
form[rii emulsiilor, fEcdnd diferenfa, intre emulsiile de tip U/A (ulei - naturale (
dispersat in apd) qi cele A/U (apd dispersatd in ulei). - artificiale

AVANTAJE
3.2. Formul
in practica farmaceuticd emulsiile prezint[ urmdtoarele avantaje:
- asigurd administrarea concomitentS, precisd a doud lichide nemis- Emulsiile sl
cibile;
prin emulsionare se poate masca gustul neplicut al unor medi-
-
faza dispe
- -
faza dispe
camente gi se poate facilita administrarea unor substante medicamentoase (vehiculum);
v6scoase;
- agentul dt
312