You are on page 1of 2

Compusi carbonilici

Definitie. Compusii carbonilici sunt substante organice care contin gruparea carbonil.
Structura. Atomul de carbon al carbonilului este hibridizat sp2 si este legat printr-o
legatura σ si una π de atomul de oxigen. Gruparea este plana, distanta C=O este 1,21 A,
mai mica decat C=C (1,34 A). E leg C=O = 177 kcal/mol > E leg C=C = 146 kcal/mol
Clasificarea compusilor carbonilici : Aldehide si cetone
a) Nomenclatura. Aldehidele se denumesc prin adaugarea sufixului „al” la numele
hidrocarburii cu acelasi numar de atomi de carbon. O alta modalitate consta in
inlocuirea cuvantului acid cu aldehida in denumirea acidului carboxilic corespunzator.
Numele cetonelor se formeaza prin adaugarea sufixului -ona la la denumirea
hidrocarburii cu acelasi numar de atomi de carbon sau din numele celor doi radicali legati
de gruparea carbonil, urmat de cuvantul cetona.
b) Proprietati fizice: formaldehida este un gaz, termenii superiori si cetonele sunt lichide
si solide. Primii termeni sunt solubili in apa dar solubilitatea scade cu cresterea masei
moleculare. Compusii carbonilici au punctele de topire si de fierbere cuprinse intre cele
ale alcoolilor si hidrocarburilor corespunzatoare. Multe aldehide si cetone au mirosuri
placute, caracteristice, fiind utilizate in parfumerie.
c) Proprietati chimice
Reactiile caracteristice ale compusilor carbonilici sunt reactii ale grupei carbonil si reactii
ale pozitiei alfa fata de grupa carbonil. Aldehidele dau unele reactii specifice in care este
implicat atomul de hidrogen aldehidic.
1) Reactiile de aditie la gruparea carbonil sunt aditii nucleofile.
a) Prin aditia apei la gruparea carbonil se obtin hidrati (dioli geminali) instabili (echilibrul
reactiei e mult deplasat spre stanga).
b) Reactia cu alcoolii furnizeaza cetali si acetali, in cataliza acida sau bazica.
Cetalii si acetalii, spre deosebire de semicetali si semiacetali, sunt substante stabile,
izolabile. Ei pot servi la protejarea grupariii carbonil. Hidroliza lor are loc numai in cataliza
acida, intocmai ca si hidroliza esterilor.
d) Aditia hidracizilor la aldehide conduce la halohidrine geminale
e) Reactia cu acidul cianhidric necesita catalizator bazic si conduce la cianhidrine. De
exemplu poate fi folosit chiar ionul CN -, reactantul nucleofil al reactiei de aditie.
g) Aditia compusilor organometalici, urmata de hidroliza conduce la alcooli
2) Reactia de reducere a gruparii carbonil conduce la alcooli si poate decurge catalitic sau
cu agenti reducatori
CH2=O + H2 →CH3OH
3)Oxidarea aldehidelor cu agenti oxidanti conduce la acizi (KMnO4, CrO3, Ag2O,..).
Cetonele nu se oxideaza in aceste conditii.
R - CH = O R - COOH
In prezenta de aldehide, solutia amoniacala de argint (I) ( Reactivul Tollens [Ag(NH3)2]+ )
se reduce si depune argint metalic (oglinda de argint). Solutia Fehling (formata din CuSO4,
NaOH si tartrat de sodiu si potasiu ) in prezenta unei aldehide depune la incalzire oxid
cupros rosu. Aldehidele se pot oxida cu O2 din aer conducand la peracizi
4) Reactii de condensare in care se formeaza legaturi C - C
a) Condensarea aldolica si crotonica
Condensarea aldolica este etapa 1 (aditie) iar condensarea crotonica consta in etapele 1 si
2 (aditie-eliminare). Condensarea grupei carbonil din aldehide si cetone cu o componenta
metilenica, ce se caracterizeaza prin labilitatea (aciditatea) legaturii C-H, datorita
vecinatatii cu o grupare acidifianta (CO, COOR, NO2, ), este una din reactiile cele mai
utilizate in sinteza organica. Condensarea are loc in cataliza acida ( H2SO4, HCl, HgCl2,
AlCl3, ) sau in cataliza bazica (hidroxizi alcalini, alcalino-pamantosi de diverse concentratii,
alcoxizi, carbonati alcalini, amine). Cetonele dau reactii asemanatoare.
5) Reactii de condensare in care se formeaza legaturi C-N.
Amoniacul si derivatii amoniacului cu caracter nucleofil, cu formula generala H2N-X, se con-
denseaza cu compusii carbonilici formand produsi de aditie-eliminare cu formula generala
>C=N-X :