Professional Documents
Culture Documents
Paula Drosescu
2.1. Introducere
Creşterea este un proces biologic cantitativ al organismului, dinamic, complex ce are loc
prin însumarea proceselor biochimice şi enzimatice din celule şi ţesuturi având drept consecinţă
mărirea în dimensiuni a corpului. Procesul de creştere are loc după anumite legi şi într-o anumită
succesiune (din momentul concepţiei, pe toată durata copilăriei, activat la pubertate, cu rată mică în
adolescenţă, încetinit la maturitate).
Ca apreciere a creşterii se folosesc noţiunile: înalt, scund/mic, mare cuantificate în
centimetri sau în kilograme.
Dezvoltarea fizică este un proces biologic calitativ la care participă mecanismele de
adaptare şi perfecţionare prin care trece organismul. Aceste procese calitative au loc paralel cu
procesele de creştere în copilărie şi adolescenţă, dar continuă şi după încetarea creşterii staturale. În
perioada de maturitate şi reproducere au loc modificări calitative de dezvoltare fizică, în sens
pozitiv sau negativ, în funcţie de factorii de mediu, alimentaţie, regimul de viaţă, starea de sănătate
precum și de condiţiile de igienă.
În cadrul procesului de dezvoltare fizică au loc modificări metabolice şi funcţionale,
hipertrofii/atrofii musculare, creşterea/scăderea ţesutului adipos, modificări biomotrice. în perioada
de îmbătrânire procesele de dezvoltare sunt înlocuite de procesele de involuţie care pot fi lente sau
cu instalare bruscă: boală, sedentarism.
Noţiunile de apreciere sunt: foarte bine/ bine/ insuficient dezvoltat.
1.2.Obiectivele capitolului
În capitolul de față vor fi prezentate:
definițiile celor două procese, de crește și dezvoltare precum și principalele diferențe
dintre cele două
legile după care se desfășoară procesele
principalii factori care pot influența creșterea și dezvoltarea
principalele caracteristici ale proceselor de creștere și dezvoltare raportate la etapele de
vârstă.
1
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
4. Legea alternanţei
Pentru a se obține armonia organismului, procesele de creștere și dezvoltare se realizează
alternativ la nivelul diferitelor segmente pentru a exista posibilitatea consolidării segmentelor.
Astfel:
oasele lungi suferă procese de alungire şi îngroşare alternativă (niciodată cele două procese nu
sunt concomitente);
legea basculei: procesele de alungire şi îngroşare pentru cele două componente mari ale
aceleaşi extremităţi sunt alternative: în timp ce humerusul şi femurul se alungesc, oasele
antebraţului/respectiv gambei se îngroaşă şi invers.
5. Legea proporţiei afirmă că:
există 3 faze în evoluţia variaţiilor de proporţii între statură/ lungimea/ lăţimea segmentelor: 4-
6 ani, 6-15 ani, peste 15 ani;
fiecare segment are o evoluţie proprie în raport cu statura;
sexul individului caracterizează dezvoltarea osoasă a centurii scapulare, a pelvisului.
6. Legea pubertăţii :
înainte de instalarea pubertăţii creşterea staturală are loc pe seama membrelor inferioare
predominând procesele de alungire osoasă,
2
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
3
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
a. proteine
b. glucide
c. lipide
d. vitamine hidro- și liposolubile
e. săruri minerale
f. fibre vegetale
g. apă.
4
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
Organismul uman trece prin diferite etape de creștere și dezvoltare. Fiecare dintre acestea
are caracteristici distincte.
Perioada embrio-fetală cuprinde două aspecte distincte:
perioada embrionară începe din momentul concepţiei şi durează până la primele mişcări fetale,
perioada fetală se instalează odată cu primele mişcări fetale şi se termină în momentul naşterii.
Perioada primei copilării se subîmparte în:
perioada de nou-născut: primele 30 zile,
perioada de sugar: 30 zile –1 an,
perioada antepreşcolară sau copil mic: 1-3 ani.
Perioada de preşcolar caracterizează perioada 3-6 ani ce începe o dată cu încheierea
creşterii dentiţiei de lapte şi durează până la apariţia primilor dinţi permanenţi.
Perioada de şcolar prezintă caracteristici diferite:
antepubertară sau şcolar mic localizată între 6-11 ani pentru fete, 6-12 ani pentru băieţi,
pubertară sau şcolar mijlociu caracterizează fetele între 11-13 ani și băieții între 12-14,
postpubertară sau şcolar mare este între: 13-18 ani fete și 14– 18 ani pentru băieţi.
Perioada de maturitate şi reproducere este considerată a fi între 18 - 45 ani pentru femei,
47- 48 ani pentru bărbaţi.
Perioada de involuţie, senescenţă începe după 45 de ani la femei și 47 de ani la bărbați.
În capitolul de față ne vom opri, în continuare numai la câteva aspecte pe care le
considerăm mai importante. Informații despre perioada embrio-fetală puteți găsi în cadrul cursului
de Anatomie.
Perioada de nou-născut caracterizează perioada primelor 30 de zile de viață. În această
etapă se pot înregistra câteva date legate de procesele de creștere și dezvoltare:
postură simetrică cu o puternică dominare a tonusului musculaturii flexorilor, nou născutul
nu-şi poate întinde membrele,
controlul asupra musculaturii cefei este foarte slab: întoarcerea capului cu mâna este urmată
de întoarcerea întregului corp,
coloana vertebrală este convexă spre înainte,
neurocraniul reprezintă 1/8 din întreaga extremitate cefalică,
raportul cap/corp este net în favoarea capului,
funcţiile de relaţie ale sistemului nervos central sunt slab dezvoltate, existând predominarea
centrilor subcorticali ai vieţii vegetative,
creştere rapidă staturală şi în greutate.
5
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
în jurul vârstei de 6 luni se ridică singur în şezut, foloseşte o mână pentru joc, se întoarce
singur pe spate sau pe burtă, diametrul transversal toracic este mai mare faţă de cel
anteroposterior (la naştere toracele este circular),
după 6-7 luni: apare dentiţia de lapte, poate sta în genunchi cu sprijin pe membrele
superioare,
la 8-10 luni se poate ridica singur în picioare, dar, nu are dezvoltată reacţia de echilibru
pentru staţiunea bipedă,
coloana vertebrală suferă următoarele modificări: la 3 luni apare lordoza cervicală, la 6 luni
cifoza dorsală, la 9-12 luni lordoza lombară,
masa musculară este foarte puţin dezvoltată,
dezvoltarea sistemului de comunicare în propoziţii scurte,
predomină în continuare viaţa vegetativă asupra celei de relaţie.
Perioada de copil mic, antepreşcolar:1- 3 ani. În jurul vârstei de un an:
poate sta singur în picioare,
necesită sprijin la mers; mersul este antropoid cu bază mare de susţinere, mai mult prin
mişcări de lateralitate şi mai puţin prin cele de tip anteroposterior;
apare tendinţa de competiţie, luptă, conflict pentru obţinerea jucăriilor,
realizează corect prehensiunea de fineţe, precum și opoziţia police celelalte degete, police-
index.
Până la un an şi jumătate copilul poate:
meargă singur nesusţinut, să urce ajutat scările, să se întoarcă în cerc,
desfășura activități manuale: să ţină două obiecte mici într-o mână, să facă un turn din două
cuburi, să arunce obiecte pe jos, să îşi scoată pantofii singur,
să își controleze sfincterul vezical și pe cel anal numai parțial parţial,
să verbalizeze, să arate cu degetul obiectul indicat/dorit, să înlăture obiectele/ persoanele
nedorite,
prezintă interes pentru jucăriile celor din jur.
Până la 2,5 ani:
urcă/coboară singur alternativ scările, urcă/coboară singur de pe scaun, aleargă,
deschide/închide uşa,
anunţă necesităţile fiziologice, arată corect 3-4 părţi din corp,
imită ocupaţiile mamei,
construieşte turnuri din 4-7 cuburi, întoarce câte o singură filă la cărţi, jucăriile capătă
sensul de mijloc de prietenie,
ţine bine creionul în mână, trage linii orizontale, foloseşte lingura,
prezintă prehensiunea de fineţe: poate scoate tabletele dintr-un tub de medicamente,
se poate spăla singur pe mâinii,
se îmbracă/dezbracă singur.
Până la 3 ani:
poate sta 4-8 secunde într-un picior, sare de 2-3 ori pe un picior, sare în lungime cu ambele
picioare 60-85 cm., merge cu tricicleta,
6
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
7
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
8
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
ce capătă forma anatomică a adultului fiind în acelaşi timp şi funcţionale. Concomitent are
loc dezvoltarea caracterelor sexuale secundare la băieţi: dezvoltarea laringelui, schimbarea
vocii, apariţia pilozităţii axilare şi pubiene, creşterea masei musculare. Caracterele
secundare la fete sunt reprezentate de pilozitatea axilară şi pubiană, dezvoltarea ţesutului
adipos, formarea glandelor mamare, modificarea formei bazinului.
Aparatul locomotor: - la nivelul oaselor are loc o creştere în grosime precum şi
consolidarea cu săruri minerale a structurilor funcţionale existente.
articulaţiile sunt în continuare slab dezvoltate,
ligamentele nu reuşesc să asigure o rezistenţă suficientă la tracţiuni, răsuciri.
muşchii se dezvoltă mai ales prin alungirea fibrelor musculare existente şi mai puţin în
grosime ceea ce face ca forţa lor să fie mică.
Aparatul respirator prezintă câteva particularități care trebuie semnalate:
nasul şi laringele îmbracă aspectul definitiv, ca la adult;
traheea, bronhiile, plămânii suferă o creştere cantitativă a funcţiei respiratorie: creşte
amplitudinea respiraţiei, scade frecvenţa respiraţiilor, creşte capacitatea vitală, creşte
consumul maxim de oxigen/minut.
La nivelul aparatului cardiovascular se constată:
predomină inervaţia simpatică a reglării activităţii cardiace ceea ce face posibilă
instalarea distoniei neurovegetative;
creşte volumul sistolic de la 30 ml. la 45 – 60 ml.
Sistemul nervos:
înregistrează maturizarea ariilor corticale,
se dezvoltă funcţiile de analiză şi sinteză,
procesele de excitaţie încep să fie mai bine controlate de către cele de inhibiţie,
funcţia celui de al doilea sistem de semnalizare domină asupra primului sistem.
Glandele endocrine îşi intensifică secreţia o dată cu începerea secreţiei de testosteron
respectiv, foliculină şi progesteron.
Perioada de şcolar mare, postpubertară
Perioada se caracterizează la fete printr-o încetinire a ritmului de creştere în timp ce la
băieţi apare o creştere compensatorie pentru perioadele anterioare. La fete este perioada în care are
loc creşterea în greutate. Concomitent au loc procese de stabilizare a dimensiunilor diferitor
segmente: creşte diametrul toracic, cel biacromial, anvergura, se modifică bustul.
La nivelul aparatului locomotor se constată următoarele particularități:
este perioada la care are loc sudarea capului humeral de restul epifizei (13-16 ani);
se produce sudarea trohleei humerale (13 ani),
se sudează definitiv osul coxal ( 13 – 16, 18 ani).
până la 20–25 de ani să se realizeze sudarea centrilor de osificare.
musculatura creşte în volum ceea ce determină şi creşterea forţei.
Aparatul respirator înregistrează o ameliorare a funcţiei respiratorii fiind asemănător cu cel
al adultului.
Aparatul cardiovascular: inima înregistrează o creştere de volum ceea ce face ca şi debitul
sistolic să se amelioreze.
9
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
10
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
11
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
12
Prof. univ. dr. Paula Drosescu
13