SRE Br ee Ee ne RS ES RE Re STAS 10108/0-78° "4 ; G 32 CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE $1 AGRICOLE CALCULUL ELEMENTELOR DIN OTJEL ‘ EDITIE OFICIALA[Nerespectarea Standardelor de Stat este trmérit& conform legil, Reproducerea interzisé, PRETUL LEI 17.00 80 vag. C2: 64.013.1/9 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA EDITIE OFICIALA STAS 10108/0-78 8 pen CONSILIUL NATIONAL | coNSTRUCTH CIVIL, INDUSTRUALE $i AGRICOLE — | STAS 7631-71 9 parttat PENTRU STUNTA STAS 769/372 $I TEHNOLOGIE : a - 7 ee HNOLOGIE, | CALCULUL ELEMENTELOR DIN OTEL| cy. cncarea aitmumeries DE G2 STANDARDIZARE oe nda din ond apne] Combos ci inet | Crpomsnera pana nox ing agricole "fue a ceteexoxgoneroonaute DESIGN oF STERL MemBERS | CALCUL DES BEEMENTS EN acIER | PACHET CrAIDHIX aifEMEHTOB CUPRINS 1. Generalitagi fo) iacerlaley ye 2.1 Laminate 22 Piese turnate sau forjate 23 Materiale pentru sudare . 24 Nituri si suruburi . greutiigi tebni Resistente normate 2... ee 4. Rezistenje de caloul. . . 5. Prevederi generale pentru proiectare Confinutul proiectului . ee 52 Aejiuni . 2... Pe ed 5.8 Grupirile fundamentale la stirile limit& ultime 54 Grupirile speciale Ia, stirile limit ultime .. 2. ee 6, Caleulul clementelor solicitate axial 6.1 Intindere axial’ 6.2 Compresiune axial cu flambaj prin incovoiere \covoiere-risu Compresiune axial eu flambaj prin 6.4 Lungimi de flambaj. . . 6.5 Coeficienfi de zvelteta limita 28 Modul de elasticitate, coetiient de contracfie transversal, de dilatareFinears gt a i us ut 2 ‘Aprobat de : 7 INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Elaborat inifial tm 1949 Str, Roma nr, 32-34 BUCURESTI ee ee Telex 11312 CNST R 1978-01-01 Data intedril in vigoare :2 ‘AS 10108/0-78 : 7. Caleulul clementelor incovoiate cu seofiune pling... . . . 23 7A Caleul de reristent’ 23 7.2 Stabilitatea grinzilor ineovoiate . . coe eee m4 8 Blemente supuse la forfi axial gi incovoiere 26 8.1 Verificarea de rezistentit 26 8.2. Verificarea la stabilitate 27 83 Elemente solidarizate cu xibrelute sau plicute 30 9 Elemente supuse 1a risucire BL 10, Stabilitates inimilor grinzilor incovoiate care nu sint supuse la inereari mobile 32 11, Verificarea inimilor grinzilor incovoiate supuse gi la inedreiri concentrate mobile. 33 12, Suplejea maxim’ a perefilor elementelor comprimate centric 37 13, Suplejen maxima a peretilor elementelor comprimate si ineovoiate 38 V4, Rigidistirile inimilor grinzilor . 39 15, Elemente de reazem 40 16, Caleulul imbinérilor . . . . ee 2 16.1 Tmbiniri sudate eap Ia cap 2 16.2 Imbinéri sudate de colf ©... 2 16.8 imbiniri nituite 2.2.2... 43 164 fmbindri eu yuruburi “4 16.5 Tmbindri cu guruburi de inaltd rezistent& pretensionate 44 17, Legatura dintre inim’ gi talpi co. bo “4 18 Caleutul Ia oboseall 6... : Gocco 45 19. Indicajii constructive»... . . 53. 19.1 Indicafii generale . . - 55 19.2 Grinzi cu inimf plind gi eu 2ibrele 55 193 Stilpi .. 6b ees ce so oeeaeaas 7 85 19.4 Contravintuiti . . . . 56 19.5 Imbiniri sudate ..... ee ee eeceee 56 19.6 Imbiniri nituite si ou guuburi. 6... T 19.7 Prinderi gi imbiniri de montaj BB 19.8 Protecfia contra acfiunii temperaturii. 6. 58 19.9 Protectia contra mediului agresiv 6... 1. ee eee bee 58 Azuma A. Coctistenli do sreltafe pentrm clemente compute wdarinte on pldanje sau ‘Anexa B. Determinarea coeficientului de zveltefe 2 pentru barele ou seofiuni cu o ax’ de simetie, supuse Io eompresimne axial® care amber prin ineovoiere Risueite ss. ss eu cebacudedeas doo an) Anexa ©. Pierderea stabilitifii barelor supuse la ineovoiere .. . . . . 16 Anexa D. Elemente pentra calculul la risucire tmpiedieaté 2... 2... 7 ete rn nn—3- STAS 10108/0-78 1 GENBRALITATT 1.1. Pregentul standard stabileste preseripfii de calcul prin metoda stasilor limita gi indi- cafille constructive pentra proiectarea constructiilor eivile, industriale gi agricole, ce se exe- cutis din laminate la eald din ofel cu grosime de minimum 4 mm; prevederile acestui stan- dard se aplic& gi eonstructiilor din profile cu pereti subjiri formate la rece gi din {evi laminate Ja eald; particularitajile ce intervin la proiectarea acestora sint previzute in standarde sau reglementiri tebnice de specialitate, 12. Prezentul standard se bazeaz’ pe prevederile STAS 10 103-76 si se aplied in eondifille stabilite in cap. 1 al standardului menfionat, precum si pe prevederile STAS 767/0-77 pet. 1. L Provederile din acest standard urmirese ca la proiectarea constructiilor din ofel si re satisfacute necesitatile de exploatare eu un consum minim de materiale si cu pret de cost redus; la stabilirea gradului de sigurant& se are in vedere diferenfierea consecinfelor unor eventuale distrugeri sau cediri ale diferitelor elemente de eonstructii, 14. Solicittirile se determina in stadiul elastic, cu excepfia cazurilor prevaizute in acest standard. 1.5. _ In cazul constructiilor ale eéror elemente se gisese in exploatare sau in timpul monta- jului gi inceredrilor de proba, la o temperaturd de caleul sub — 40°C, aplicarea prevederilor din acest standard se face eu respectarea indieatiflor din standardele sam instruefiunile de specia- litate. 1.6. Unitifile de misuri folosite in acest. standard sint conform sistemului international de unitafi SL; in scopul dea mu se produce complieatii in aetivitatea practie’. se folosese urmi- toarele unitati de misurd : N sau ket — pentru fort si incdredri; N/mm# san kgf/mm? — pentru reaistenje si eforturi unitares N/mm* sau kgf/mm? — pentru modulul de elasticitate; J sau kgfm — pentra Inerul mecanie gi energie 1 kgt = 10 N gi 1 ~ 10 kgf OBSERVAT fn tuhete 511 relajile de calcul din prezentu! standard unitate de masura folate sint ats gio, cu exceptia eelor de a pet. 2 93 care sint datein ambelesisteme de wisurd 2, MATERIALE, 2.1. Laminate Pentru constructiile metalice se folosese produse finite laminate la cald din ofel carbon si slab aliat, care indeplinese conditiile previzuto in STAS 500/1-78 gi in standardele de pro- duse, dup’ ’ cum™urmeaz’ : — ofel de uz general pentru construcfii, m&reile OL37, OL44 si OL52, conform STAS 500)2-78; — ofel ou granulatie find pentru construct conform STAS 9031-75 ; miireile OOS44, OCS52, 0 55 gi OCSD8, ofel rezistent 1a coroziunea produst de agenfi atmosferici, marcile RCA 37, RCA 52 2 conform STAS 500/3-78 5 # i ROB — ofel carbon pentru fevi, marcile OL/T35 si OL-T45 conformSTAS 8183-68 ; — benzi din ofel laminate Ja cald, conform STAS 908-69, Profilele cu perefi subtiri formate Ia rece, se pot obfine din benzi din ofel carbon lami- nate Ia rece conform SPAS 1945-73. 2.1.2, Alegerea ofelului, a mitre clasei de calitate se face de c&tre proiectant in funetie Ge importanja construefiei san a elementelor ce 0 compun in condifiile in care constructia este exploatatd, de conceptin constructiv&; se recomanda si se aibis in vedere gi prevederile8 Lot0g/0-78 © din STAS R 8542-70 gi STAS 7194-65, In condifii speciale, justificate prin proiect, proiee- tantul poate prevedea si alte condifii de verificare a calitifii ofelurilor, in scopul asisguriirii contra ruperii fragile, de acord cu uzina furnizoare a laminatelor. OBSERVATIE; ~ Ofelusle eu mire superiore vor fifooste ta constructit a care utilizes este justifieat® din ponet de vedere tehnie #1 economic 2.2. Piese turnate sau forjate 2.2.1, Piesele turnate se executd din ofeluri carbon marca OT40 si OTSO, grupele 1, 2 sau 3, STAS 600-74, iar cele forjate din ofel de calitate marca OLC 35, STAS 880-66. 22.2. Piesele din font se executs din Fe 150 gi Fe 200 STAS 568-75, 2.3. Materiale pentru sudare 2.3.1. Materialele folosite In sudare vor fi alese astfel incit inaterialul depus prin sudare, dup’ Ticire, si aib’ cel pufin calititile mecanice cerute pentru ofelul din care sint fabricate lamina- tele folosite la elementele care se sudeazi 24, Nituri gi guruburi 2.4.1, Niturile pentru construcfii metalice din OL37 vor fi din ofel marea OLS4, iar pentra cele din OL44 51 OLS2 vor fi din ofeluri care asiguré calit’ifi mecanice apropiate de acelea ale ofelurilor pieselor care se {mbini i care se comport bine la refulat 24.2. Suruburile folosite la imbinarea construcfillor metalice sint conform STAB 920- (grosolane) i STAS 6220-69 (somiprecise), avind earacteristiei meeanice conform STAS 2700/3-69, recomandabil din grupa 4.6 pentru construcfii din OL37, din grupa 5.6. pentru construcfii din OL44 gi din grupa 6.6 pentrn construefii din OLS2, 2.4.3. Suruburile de inalté rezistenfa, STAS 8796/0 3-77 vor fi din grupele 8.8 gi 10.9, dup& importanja clementelor care se imbini. Alte materiale 2541. Pentru constructii metalice, proiectantul poate accepta folosirea si a altor materiale care au calitaifi superioare sau inferioare celor prevazute la capitolele precedente. 2.5.2. Calittifilo materialelor mentionate la pet. 2.5.1 gi alte eondifii aceeptate de proiectant, de acord cu furnizorul, vor fi precizate in proiect ; furnizorul va elibera certificate de calitate cores punzitoare. 26. Modulul de elasticitate, coeticient de contractie transversal, de dilatare linear si greu- afi tehnice. 26.1. Valorile modulului de elasticitate, cocficientului de contractic transversal, coeficien tului de dilatare lineard gi greuti{ile tehnice pentru ofeluri gi fonte sint date in tabelul 1. Tat & aanate = ast ote wth gin ott carton 9 nb tat oft ema | somo | 100 780 ont ease Fe 200 | : 70 Dl | : 7200 3.-REZISTENTE NORMATE 3.1. Rezistenfa normata a unui ofel este limita de curgere minim’ aparent’, sau limita de curgere minima tehnicé, notate in prezentnl standard ca R, gi stabilite pe produs in eonformi- tate cu standardele de produse. i—5- ~ STAS 10108/0-78 | In cazul cind lipsese certificate de calitate, limita decurgere minim’ si alte caracte- ristiei previizute in proiect, acestea se determin de unitatea care furnizeaz constructia metalic’. 3.2. Valorile limitei de curgere minime R, ale ofelurilor sint conform standardelor de produs ; in tabelul 2 se dau limita de curgere minim, Re, previauta in standarde gi rezistenfa de caleul R=R,/yq pentru laminate din ofel; yq este un coeficient supraunitar care fine seama de varia- {iile probabile ale rezistenfei normate A. a ofelurilor puse in operdi, fat de cea stabilit pe epru- Yetele de incercare si de abaterile dimensionale ale elementelor construefiei, conform toleran- {elor admise ta livrarea produselor. ‘Abateri de la aceste valori pot fi admise numai eu acordul proieetantulul. ‘Tabet 2 ] tinta ao sugie Fy sau Fes minimd | [ Resistenja de ental R penta ating i Gran rtua) |, looms eoetreao ote cisutn | ~Yeie mm] 18 < 1200 mam (t<6mm|— tig | teat = a mm gin [wm [gtr | Nt astmnt [tan [ tn ons Staaf | an|ao|rv|ies |TTn our 98 “2 |_20 | | a0 x0 | 0 | 20 ous a | ao | 2 | 290 mo | a | x10 |_Rca’ | | 3o | | mo | te Bo | a | ae our 4 [Fas | a0 [as [aso | aso [on | ao | a8 | a0 out [as | 20 | as | ao 20 250 Ses"te | | de |i | as Fy |_ 380 1, 520 x | ao | x | so as 300 Réetayincn sa] 8 | ke | & | Sts us 50 | oct aa so | ae |_| as 3B 3oo_| « | ao | a | ao | sa | oe | om | o | 20 oem] & |e Lie] 8 |e | sf | oe Observatit: Rexistentete de caleul pentru grosimi t > 40 mm se objin Impirfind limita de eurgere a treptet de_grosimi respective prin coeficlentol Yq di acest tabel ; © Larminatsle din mageile RCA 37 41 RCA 62 so fabric eu grosiml t <12 mm, far dimmarea RCB 52, eu cord benefieiarulas, et t= 20 rm, conform SAS 500/3-78, 3:3. In cazul altor ofeluri care ar intra in categoria celor previzate la pet. 2.5, pentra limita de curgere poate fi aceeptati : a) valoarea minimé gerantat de furnizorul laminatelor, pe bazi de certificate de calitate; 6) valoarea determinatd prin prelucrarea statistic’ a rezultatelor obfinute prin ineer- cri (cel pufin 12 incerciri de tractinne pe lot). Valoarea limitei de cungere R, este dati de relatia: R, = Ben — 28 (Ba) in car: Eq este media aritmeticéa valorilor limitel de curgere objinute din ineeretrile efectuate ; s” reprezint& abaterea medio piitratiet| standard. 3A. Rezistentele normate gi rezistenfele de caleul 2, pentra piese din ofel carbon §i din ofel de calitate, turnate sau forjate sint date in tabelul 3. Tabelel 3 | meustena de ets! 2, in inter Sc) a, | RESINS, | aman’ set bas eee ‘atin? [Nim | atm [Nimnt | [oo [2 oe 1 Ano mice ] ‘hormalizate ew[ TAS 10108/0-78 3.5. Rezistenfele normate pentru piese din fonti, turnate gi valorile rezistenfelor de calcul R sint date in tabelul 4. Tabet 4 Ne, | Marea Satie minim a Sotieitarea ot | “et Niwot | in _[~ Nia i 1 + 1 fren [2suived meine __| 8 ) so _)_as_|___ | Intndre din teow 20 200 os | 0 2 | Fea I |I-— | [fezes |» | so | w|i 36. 3.7. Rezistenfele normate gi rezistenfele de ealeul R pentru guruburi sint date in tabelul 5. Fabelul 5 sonia | Reristenta de eatcul | intma mea ofetata: 1 ‘srupa in tabelul 6. Pabelal 6 7 1 7 Reuistenta de rupere bungie Vatoaren minim Limita de curgere la rapere | Duritate |“ yezitientel lt Ne, | Saruburl ty | % Suing | "Brine | 3 SOUS et | ape | TaRe | Ketiom® [Nimme | katt Nima | I [gemem® | daayem™ | [x0...100 | s00...1000] 61... 80 610... s00| 12 26... | s 8 8_|80...100 | s00...1000)_64 80 7 mo | 8 | 8 2 | ing oo... 120 (roo...) 0.108 oo0..-1080] 9 aw...908 | 7 | 4, REZISTENTE DE CALCUL 4.1. — Rezistentele de calcul pentru profile gi table laminate sint conform tabelului 7. — gfe our O12 —T ——+ ; |Intindere, compresiune, | | i] retro Fr 2 carne a} ieee [im Liam | oe |Presiune localit determinata| [ | pens mete at poy ———C—“N=*E i Inu, compre, | | = DT nee erent: eee eee 4.2. Rexistentele de calcul pentru piese din ofel turnat sau forjat sint date in tabelul 8. ‘Tabelal 8 [Coeticient | rRenetentete de eateul in | kgtimm® pentru ofel turnat sau Sollttarea simbat | (apicat | *S!"™™ Prt ontrea: Tala pe ‘ a [Corso [ore ss Fortecare Presune local (Hertz) Presume Aiametealé 4.3. Resistentele de calenl pentru piese din fontii sint date in tabelul 9. Tabet 9 ie | Coaficier ‘Rezistentele de calcul “| kim penta Soteitarea simbol | (epleat pipettes) taf de repectiv eso Ttindere din tncoviere |_| to 45 ‘ Compresane din fora axial din ieovoiere |_| ra Perce —| 38 ss os Presiune local (Hert2) 44, — Rezistentele de calcul pentru cordoane de suduri sint date in tabelul 10. Tabet 10 Toatenge de call etna? pent sade scat tn tare ‘Tipel ] Soletares ous mat Y 2ids, | 26882 | ocsss | ocsse | [iene 1 a + compraiae = > ls |=] =|» ls |» Sedu excuse a ot Sedo ae Gesenmitones | At | 10 a | |» | o | « | x Sat aimeenetes || | |, te poses te Biel excotate Dacttonat att % = Fete a pecan | Fear 2 Teneo de calc pent profile 9 able mlaate ce godine (16mm. i er—“‘“‘=eéeEEUC®_CrtC*éC Cl Tener {Cap la cP) q) Suduiri executate au- eran SHEL Sms ‘si de mind, contro- | Rf 1,0 Mae’ pe atesce |= Forfecare [re | os | OUSERVATI — Pons cordoned anon apa cap oe mo cn edt vole rerenlor fee calcul din tabel se multiplied prin 0,7oer 4.5. Rezistenfele de caleul pentru verificarea niturilor din imbindile nituite sint date in tabelul 11. ‘Fabelwt 1 Reistenla de caleul i kaljmm® Fortecare 98 | \ 1 (coetietent| tntindere tn Presine pe gourd la 1 | | een) eyes cote ine sotatare sini | ahege |__| _ ini Ge T To] one oi | ou | ose | | reve ee De De pe epee Fortecre = ov |» |- | - | - Presine pe pee ato | mg | 20 ! -_ [|e [ee Touindere tm a [ome _| oa 4.6. Rezistenfele de calcul pentru suruburi sint date in tabelul 12, + Tabet 12 Revstenta de calcul in ketimm® Forfecare 1 Intin: apfecare Jatin | Presume pe peretii gull In construct din Categora a soe naa ] 1 one | ae] se | on | ova | ons | ease | 56 | 66 | onckar) csi | Resa | pessa rosotan, semiprecie san | Fortecare | rete, Introduse gi | | obismite Presune pe pe: zt fatindere tn t a —_|s# | Forfeore fiseiamtsin [ee mm | ties reel Tntindere in ti evloane de ancora Intindere in tis 4.7. Reristenfele de calcul pentru verificarea imbinirilor eu suruburi de inalt& rezistentai la presiune pe peretii g’urii, in cazurile in care se face o astiel de verificare, sint date in tabelul 13 ‘rape 13 | coucien : Retistenta de alu! tn kainm# pentru construe din Soleitare simbot | Gaplest | | [PHB | ou | ona | ous | esis | ocsos Pretunea pe pert peatry | | ] 1 carol clade fac veri a0 of om | | sw | wo ‘ecie | | |je in 5, PREVEDERI GENERALE PENTRU PROIECTARE 5.1. Confinutul proeetului Documentatia tehnied claborata de proieetant va fi intocmit® conform STAS cuprinzind in plus : — inediredrile normate, coeficienfii ine&redrilor, grupirile de inciredri si coeticientii de grupare; acestea se iat conform standardelor de inelireiri, de clasificare si grupare a inedr- cirilor si a prezentului standard ; ‘— determinarea solicitiirilor, calculul de rezistenté si stabilitate pentru structurs yi elementele care 0 compun (breviar) ; — veritiedri de deforznasii; — alte verificdri, cind este cazul, ea : verificdri 1a oboseal’, la efectul vibrafiilor ete. ; — materiale folosite si caracteristicile lors — indicafii, privind recepfia materialelor, executia, montajul, incerearea gi receptia lucririlor, eind oste necesar s& fie previzute gi alte condifii decit cele din standardele, norma- tivele gi condifiile tehnice in vigoare referitoare la aceste probleme, 5.2, Aefiuni 5.24. Valorile acfiunilor normate, ale coeticientilor acfiunilor gi ale altor coeficienti se iau conform standardelor in vigonre, 5.2.2. Bfectul viriafiilor de temperaturé climaticé nu se ia in considerare dact dimensin- nile halelor cu structura metalic se incadreazi in limitele prevéizute in tabelul 14. ert, | ‘axa contravintuirit | rosturl tn Iungul ‘verticale, m | constructiei, m ™ i I | 1_[Hale tncatite |.» _| 230 190 3 [Eestacade tn aer liber 60 130 — | | 52.3. In cam unor utilaje si instalafii care mu se ineadreag’ in standardele de acfinni previmte la pet. 5.21, valorile normate ale actiunilor, ale coeticientilor acfiunilor si ale coeficienilor dinamici se determin’ de proiectant pe baza datelor din proiectul tehnologic, a datelor comunicate de uzina furnizoare, satt a celor previizute in instructiuni tehnice speciale, 5.3. Gruparile fundamentale la stivile limit ultime se ale&tuiese conform STAS 10101/04-77, ca excepfia stirilor limit’ de oboseal care se aledtuiese conform pet. 18. 5.3.1. In camul actiunilor produse de mijloace de ridicare gi transport, proiectantul, pe baza tehnologiei de functionare a acestora poate aledtui grupiri de acfiunt in care se iau in consi- derare mai multe sau mai pufine mijloace de ridicare gi transport incdreate gi poate aplica coef cienfi de actiune, respectiv de grupare mai mari sau mai mici decit cei previzugi in STAS 10101/04-7, cu justificarea acceptath de organul intern de avizare. 5.4. Grupirile specialejJa stile limita ultime se aledtuiese conform STAS 10101/04-77. 5.5. Grupiirile la stirile limiti ale exploatirii normale se alcétuiese conform STAS 10101/0A-77, cu respectarea limitelor deplasirilor previzute in prezentul standard. 5.5.1. In tabelul 15 sint date valorile sigefilor limit’ admiso pentru diferite elemente de con- strucfii metalice. In eazuri justiticate, pentru clementele aeoperigusilor gi peretilor lnterali ai haletor, proicctantul va admite valor! mai mati deelt eele din tabelul 15. eS‘Tabelul 15 Denumireaelementslur de constrvetie Valoarea sigelt intunctiede deschidere (0) Grinsite calor de rilare ex inima plind sau ey aAbrete pentru ‘@) podart tilante manual ») podurl rulante electrice cu eapacitatea de ridicare pind la 50> 10" kgf, inclusiv 6) poduri rulante electrice cu capacitaten de ridieare peste 8010" ket 2 | caite de rulare ate grinzilor rulante )elnd sustin cit ferate cu ecartament normal 5 | Grinzile plangeator dintre eta: 4) grinat principale 2) lelate grinsi 5 | Grinzite acoperigull yi planyestor poduritor elddiritor 1) ferme, grind prinelpale 5 grit care susfin cadre de luminator 500 2 | Calle de culare pentru chructare rulante 1 a _ om 4 | Grinate pattormetor elsrlor industrite oi @} cind iit suai ln erate sa ula care produe vibra on ‘tinal principale — celelalte grinzs a 0 ‘end ust ell ferte tngute 1 “08 9 | Bstacade de conduct: @) la grin! principale ») ta ginal secundare 20 | dypane 91 eipriost 1 200 7 | Blementele sarpantel_peretilor gf luminatoarelor t ia) bare vertical si gle oon +) sprosiite ferestrelor (in plan vertical st orizontal) L 180 ©) stlpit pere(ilor cind materialul de inchidere este elastic (Lab, azbociment, ma t teriale plastice) ra 8 | Panouri metalice de invelitoare 1 2) im zone fara aglomerare de zipad _ 190 2) tn zone eu aglomerisi de pad i 300 5.5.2. Deplasirile orizontale transversale ale structurilor halelor gi estacadelor previzute cu mijloace de ridicare si transport incadrate in grupe de functionare HIT... V STAS 8290-72 se determin’ 1a nivelul e&ilor de Tulare pe baza inedredrilor normate date de mijloacele de ridicare gi transport care au fost luate in considerare la dimensionarea structurilor (firs coeti- cienfi dinamici); podurile rulante se pot considera ca bare rigide in deschiderea respectiva. La determinarea deplasirilor orizontale ale structurilor halelor, se poate lua in considerate conlucrarea mai multor cadre transversale, dack conlucrarea este asigurati din punct de vedere constructiv. 6 I5.5.8 -l- ‘Deplasared in sens transversal a halelor se limiteazi la b/800, iar a estacadelor la b/1000, STAS 10108/0-75 h fiind distanfa de la baza stilpului Deplasarea in lungul halelor gi estacadelor se calculeaz la a Ta nivelul t&lpii superioare a grinzii chii de rulare. nea fortelor de frinare Tulante eare au fost considerate Ia caleulul stilpilor sau por- Jongitudinal daté de poduri {eldor fird coeficienfi at actiunilor gi se limiteagt la b/800, h fiind distanfa de la baza stilpului Ja nivelu! talpii superioare a grinzii chil de rulare. 5.5.5 Sigeata orizontali a grinsilor de frinare se determin’ la actiunea transversal dat de in singur pod rulant si anime acela care conduce la fortele orizontale cele mai defavorabiles sigeata se limiteaz’ la 1/2 000 din deschiderea grinzii do frinave. 6. CALCULUL ELEMENTELOR SOLICITATE AXIAL 61 Intindere axial 6.1.1 Barele supuse la intindere axial’ se verific ou relatia Vv : o= 3, cooficientul p se admite si se ia din tabelul 22¢,STAS 10108/0-78 oo | oz see | see woz | 90% | s0% wot | v0 ot | oz [ox | ox oc | oe vee] oor] os | se | ee pas,STAS 10108/0-78 =19= gort | ort se jae |e | ont oer err oot | sor ort | srr oo | 00% vote fst | et | oot foe [er zr oot om [oor oF Gsemn) 2% mde, we OE oF oT [oF Tened Wh Lee apIReD yedes ey aso steseop mop 9p wUmaKS 1 ghuajoys0r(sem) 2% rae,wo | 0 | 90 coo | a0 | coro ovo | v0 | coo wo | z9'0 | 290 sx'o | ¢9'0 | 200 190 190 wo eeu eal zor | to | v0 | evo ert | zor | oot | zoo zt | art | sort | ooo get | oct | ret cot | ret | ove or ust oo't ot eve a we we cov fare |eov | roe | ace ove we see fav | cov | ave [ses we ro [eve [oor | or | ave wet cee [ov [ows [ors |ovr eve wpa poten pantes ©, oven eee cemen) 22 meN8OF ‘Tabetut 22 (urmare) 6) Coeficiente uy Pentru spi eu o singurd treaptd, tn cazul elnd sink tadeplinite condifille (yl, < 0.6 91 Py/Pys 0 ‘Incastrat | rotiri libere si deplasiri 6.4.5. Stilpii en sectiune constanta gi in trepte la cadrele halelor industriale eu douk si mai multe desehideri se considera, pentra modul de ealeul previizut la pet. 6.4.8 $i 6.4.4 08 a caphtul de la nivelul acoperigului uedeplasabil, atunei eind exist legaturi longitudinale dezvoltate la nivelul acoperigului (contravintuiri longitudinale, acoperig rigid ete.) 6.4.6 Lungimea de flambaj a stilpului in plan transversal cadrului pentru toate cazurile, se ia egal cu distanfa dintre legaturile care impiedics deplasarea in aceasti directie. 6.5 Coeficienfii de zveltefe limit | 6.5.1 Cooficiontii de aveltefe % ai elementelor comprimate nu vor depiisi valorile din tabe- Tal 23, Tabelul 29 | Nr 7 nS Elemente de constrcfii comprimate Valoarea maxie i i ads TT gaat en aie | = tatph diagonate de reazem sf montantt de reazem care transmit resin pe |= teareme ar “eeletalte elements" | “Stlpt principal z = ‘SUipi secundari GUipiT perelifor metale af Tuminatoarclor ele), vabrelajele SUlpiior | _| steontravintuirte intre stip (su feallor de rare) ‘3 | Contravintuiet (exetuniv cele aritale Ta-ar,_ert. 2) I 4 | Bare care servese ia mieyorarea lungimii de flame} care nu fae parte din elementele sliitate direct - j~| Tapa siperioara @ ferret acoperiulul care ramine nelesata wm timpul montalutur (conficientul de zveltete Timi dupA efectuacen montajulul trebuie si lie cel daieat lune. ert. 1) 3 | Dingonalele consirucfior spatiale dintr-o singwri conaieed idigonalasoletata wu 50% din eapacitaten portant = “diagonals solictata sub 100% cin eapacitate portant ‘Oheervatie — _ | tee 095 si 100% se interpoleava Hniar bare compaimate Waite elem | in 6.5.2 Coeficientii de zveltefe 2 ai elementelor intinse nu vor depisi valorile din tabelil 24. - i Valoare admisibili ta eonstruetii: ar ote tere a Elemente de construct tntinse a "date de podurl solettate de tn [ pulante eu regim de ani statiee functionare TV 3i V, fconvoale de ek 1 | ferate ete. Ta aa ae Rae ea i wena 20 00 250 a Ceasers ae aaior arate ——— | 0 i 3 tase interna peor or ae re tease lind se bere 10 - 10 7 | Blementete-eontravintuinlor vericte Titre | | ‘ipsa su cle de eure [am | 20 fal 3 [Alte elemente de contravintuirt 00 | a0 300[seeenenerers rere 1 Caleulul de rezistengt 711 Barele supuse la incovoiere pe o singurl directie se verifiek eu relafiile : u a RB 7 We Sk i (Tl) 28 : : 1.2 ‘de 1M} leety | 0.482. oss | 0410 | 0409 yar] —000 |-0.0 | 100 _ | | soa) oar | Veal aq * Kees | os] 8) one pepe! |__ STAS 10108/0-1o ‘Tabelul 28 (urmare) Schema de Incrcare | Content cx pentrs fMy = i} —— o a feo | P = i , a eens toa / |_| a 4 « les 1005 OBSERVATIE: 1. Momentol maxion My din relatio (8.5) s¢ ia Tieapete end bara este acfiouata numai de momente aplicate la capetele bare: pe intervalul dintre eapete, clnd bara esle aetlonata de fore transverse. 2. tw halele ev 0 singuri deschidere (pet, 6.4.5) cind capitul stipaluk de la nivelil aco Devil cote deplasabil fn planul cadrutui, epefilental ey se ia cg = 0.85 1a sips et ExeUlume: constant si la stipi eu sectiumea 1 trepte pentra porfiunen smperioarR 1a Siiipi eu seetianea in treple pentew portiunen infetioar® eg = 0.70. In cam barelor eu §i incovoiere verificaren se ‘ofiune plind cu o axi de simetrie supuse la compresinne axial ne eit Telatia (8.5) in care @, se ia din tabelele 43. . .64 in functie de Me = ul (8.7) in care coeficiontul 7, se determing conform anexei 0.2. 823 tm camileind Nip < 0,15 R verificaren se face ou relatia: + er (8.8) edt 9, in care Ma, 9 % 4 gi W, au semnificatia de Ia pe 824 se face ou F 8.24 Verificarea la acfiunea fortei tdietoare . t= ek, 8.9) th = (8.9) Forfa tlietoare 1’ se ia conform pet. 8.3.6 la cate se adaugi forfa tdietoare rezultata din aofiunile aplieate pe bari. 8 i 5 Verificarea la stabilitate a barelor supuse la compresiune axiald gi incovoiere pe douk ofii se face en relafia My +7 <11k (s.10) a er @ coeficientul de flambaj eorespunzitor planului de flambaj ; Ht, si af, momentele maxime, clirons li se apliek eoeficientii ¢,, respectiv ¢,, coeficienti bare fin seama de distribufia momentelor gi se iau conform pet. 8.2.1. gi 8.2.3 Gelelalte notafii au semnificatia ea la pet. 8.2.1 gi 8.2.2 8.2.6 Daci exist forfe transversale aplicate exeentric se fine seama gi de efectul produs de aceastt. situatie; in cazul. sectiunilor dubli T° simetrice (fig. 9), forfele 7, care actioneaza asupma tilpilor ‘sint date de relafia: in care "= P-djh (8.10‘SPAS 10108/0-78 —30— Dacé secfinnea este nesimetricé in raport cu axa « — « distanfa d se ia Ia centrul de nisucire . Fie 9 83 jarizate eu zibreluje sau pkicufe 83.1. Barele solidarizate eu zXbrelufe sau plicufe, paralele cu axa # — #, supuse Ia com- presiune gi ineovoiere in planul « — a, se verifios eu relagia : ogy — % (14) ‘caro 9» reprezinta coeficientul minim de flambaj al barei. .§ Cind intervin excentricitafi la aplicarea forfelor transversale se fine seama gi de efectul ‘care-1 produce aplicarea excentried, inlocuind momentul P.d prin cuplurile 2b 5i 22h, Hn caro daci bh < 1,5 (fig. 11). S 1, = P-dj2h gi 2, = P-d [2h (8.15) 83.6 Zabrelufele si pkicufele se verified ea la punctcle 6.2.2.2 gi 6.2.4.3, la forfa taietoare, addugindn-se gi efectul acfiunilor aplieate pe bari; forfa tAietoare (pet. 6.2.3) devine in acest car I= 0,012 N/g. Nu se recomand’ folosires 'plicujelor eind efectul fortelor t&ietoare, datoriti acfiunilor plieate pe bari, este mare. 83.7 La stilpii cu dou ramuri depirtate, solidarizate cu z&brele, paralele cu axa x — © (fig. 10), in afari de verificarea de rezistenfa cu relafia (8.1) si de veriticarea conditiei de stabilitate in planul cadrului eu relafia (8.11), in care coeficientul de flambaj 9 se ia in raport cu axa y — y, se face gi o verifieare a ramurii cu efortul de compresiune maxim, deter- minat ou solicitarile care revin stilpului considerat ca o grindé cu zibrele; se fine seama gi de eventualele momente aplicate stilpuiui in plan perpendicular pe planul zAbrelelor. Se va lua in considerare variafia efortului axial in ramura care se verificd. 9 ELEMENTE SUPUSE LA RASUCIRE 9.1 Blementele cu seefiune plin& deschisi, supuse la risucire liber se verified eu relata Mt 0,8 dud muportul st are valori mai mici decit cel din tabelu! 30. Fabetat 29 T 7 7 7 + Saale 20 0 % \ | be | oxo | 660 | roo | za | 74 | OBSERVATIE: Pentrs rina nitnite hy = 7000Cind raportul > 0,8 gi raportul se determini cu relafia : kgf/mm? (1.7) unde Ky se ia din tabelul 31. Guer (Felafia 11.4) se determing Inind coeficientul &, din tabelul 32, dae” < 0,8; cind > 0,8 coeficientul hy se ia de asemenea din tabelul 32, inst dacd a> 2h, gi rapertul raportul are yalori mai mi segte a/2 in loc de a. TIPUL GRINziT ‘930 SUDATE ar = aor [ner | 3 tat Lose Lops Crist | ro] a “abel 31 Talos wettennt Fy : Be ee iy Peeeaeeetie ss aceee 290 | 9500| 11100 | 18030 | 15250 | 17790 | “Tabet 82 | ‘Valoarea coeficientulut ky penta gringi date pentru egal eu Y 0,8 gi a, # 0 se fae dows ver ri, in funefie de raportul «4/0: una cu_o, deferminat cu relafia (11.7) gi cu ey, conform relafiel (11.4), im duck a> 3g se ia a= 2X, eind aja are Valo mai mari decit in tabelul 30; = a doua cu o, determinat, en relagia (11.3) gi eu ax, conform relafiei (11.4), in eare se introduce, Pa log de a daed 6,/o are valori mai miei deeit in tabelul 30 ; eoeficientul 1, se in din fabelul 82, in eaire a se inlocuieste ew 4/2 Rezistenfa eritick =, se determing eu relagia (11. 11.5 Verificarea stabilitifii inimii grinzilor dublu ‘T, care pe lingd rigidiziiri transversale au §i 0 rigidiaare longitudinal se face separat pentru cele doud panouri ale inimii, de deasupra $i de sub rigidizarea longitudinal. eu dimensiunile reale ale panoului 11.6 _ Panoul cuprins intre talpa comprimati gi rigidizarea Jougitudinald la grinzile cu seetiune simettich se verified ou relagia : Jem (is) in care m = 0,9 Cind forfa este aplieatd la talpa intinsi o, La grinzile eu sectiune simetrie’, £ird rigidiziri seurte (fig. 15), rezistenfele critice se caleuleazit eu relafiile : o e a ¢ a) | \ ¢ ce ez 2 o1 eax [$77] Fig. 15SEAS 10108/0-78 36 = oind o 1000 (4) yg : ayo 20 (4 0 cee ans hy | _a — cindy #0 gia => <2 ta SUPLETEA pentru as \ og = Dts 1000 (HY age uia0 | 32a | bal eames a) ae Heat (a, 0) ie hy | a(t)? \ awe WE ERY (1) wo? gt fmm? (aia in care k’ se ia din tabelul 33. Dacd a, >2 in relufille (11.9), (11.10) gi (11-11) se introduce 4 — 2hy ve so determing eu relafia (11.5) in eare se introduc dimensianile @ gi ty ae panoulul care se verified, na Ia rigidizarea longi- ay gi he rich care au rigidiziri seurte duse p jeazi ca la un panou cu dimensiunil a intins la gringile cu secfiune 11.7, La grinzile ou seefivne simet ‘tudinala, rezistentele critice se caleul 11.8 Panoul cuprins intre rigidizarea longitudinal’ §i talp: simetricd se verificd cu relafia : (1.2) (1.13) pentru y = 0,8 inlocuindu-se “prin se determina cu rela fia (11.4) gi tabelul 32, i P mata so inloeuiegte 9, ou 0,4 cind forfa P este aplieati la talpa compr hy — hy 5) in care se introduc dimensiunile panoului 4 gi ~ Ih 11.9 thcamul grinzilor ou seofiune nesimetricS ou talpa comprimati mai dezvoltats si cave du rigidiain! longitudinale, verificarea panoului dintre rigidizarea longitudina’s #) talpa com ‘primed se Tace eu relafia (11.8), vezistenfele entice ealeulinduse eu relafile (11.9) si (11.10); rq Se calouleazi eu relagia (11 in accete relat raportul "se intocuiegte eu » “A, in care 9 = hy hy ogi of ae iau conform fig. 16 ou semnele Jor. Fig. 16rene eeh ©: ~ . 31 — é AS LOLUS/V-t0 B10 Panoul cuprins intre rigidizarea longitudinal gi talpa intinsd le grinsile eu sectiune se verified ou relafia (11.12) in care te se inlocuieste eu _ } in relafia (11.13) nesimet termenat (0,5 ~ 4a) ne intoeuinte es - LA) cont 6 vt 8 yh 12 SUPLBTEA MAXIMA A PEREPILOR BLEMENSDLOR COMPRIMATE CENTEIO 1. Pentra asigurarea stabilitifi locale 1a elementele comprimate, lifimile b’ luate conform fig. 17 (a, b) gi hy conform fig, 17a se determina en relafile y tek za) ‘ ck (2) wetted) oetieienit fy ys in tabelul 34 on Tae nace |g ‘ofeluiui jerinati ind ¢ << R valorile coeticientilor k, si kz pot fi majorate pr inmulfirea olf Re, dar nu eu mai mult de 25%. 12.2 tn eamil elementelor comprimate avind seofiunen din fig. 17.>, supletea Ml determin en relafia = a inimii se Be o/4 OMX (12.8) 4 123 In caml clementelor comprimate avind seefiunea tubulari (fig. 17.e), suplefes elk 124 milor, respeetiv bjt a tapior, trebuaie 88 fie mai mied sau egal eu = 5 YE a 022 3) V3 4 0,22 (12.4) 2 yi eoe in care: bet ag? = bf pentru inima gi @ = 5» pentru Ulpi baa spa tg P Vatoarea se considers zero, ind logiturile intre tpi gi mimi reprerint& ineastrirs, gk wnty Gind legiturile Intre (lpi gi ihimet reprezinta articulag.8 "AS 10108/0- zul cind valorile eforturilor unitarel 12.4 _ Suplefile determinate cu relafiile (12.3) gi (12.4) in Cind o< 9, supletile limita date| ¢ = N/A sint In limit (egale cu pf), nu vor depagt de relafiile (12.3) gi (12-4) se multiplied ew \2 ©, fr ea valorile lor si depaigeascd 90. cind pe talpa et 13 SUPLEYEA MAXIMA A PERE}ILOR ELEMENTELOR COMPRIMATE SI INCOVOTATE (tig.18) 13.1 Suplefea b'/t in cazul talpilor se ia conform relafiei (12.1), iar #, se ia din tabelul 34. ina pe talpl 2 o 142 _ Distant Thy > 100 te» Distan 132 tn cazul inimilor, dv <0 in care: ogi a’ se iau cu semnele lor, suplefea hgll, se ia conform relafiilor : (12.3) gi (12.4). In aceste i (13.4) 138 In eamil cind y > 1 suplefea hylt se deter : (13.2) in care: = 0,07 +-Iig/o, unde =i a se iau in kgf/mm; I, coeficient care se ia din tabelul 35 in funetie de fn’ intervalul 0,5 <4 <1, raportul h/t, se determing prin interpolare linearé intre valorile date de = 0,5 s1 9 = 1 fn eazul clementelor ou alte secfiuni decit in dubla 7, ruportul /g[fy determinat eu la (13.2) gi tabelul 85 se miegoreaz8 cu 25° formu Tabetul 36 13.4, La elementele care au pe inimi, 0 rigidizare longitudinalé en Z, > 6 A, im rekafin (13.2), A se ia intre talpa si rigidizare, of fiind’ in axa rigidizdei. 13.5 In cazul cind valorile rapoartelor h,/t,, la elementele comprimate axial sau excentric, ‘int depigite, 1a caleulul clementelor se considers din inimi numai figii eu lagimea ¢, akbturate talpilor (fig. 19). 3 V 2 (13.3) in care R este rezistenfa de calcul a ofelului inimii. rg 19unitare ti date sue 14 RIGIDIZARILB INIMILOR GRINZILOR 14d Se previid rigidiziri transversale pe inimile grinzilor dack + he 5 of 2 (14) ® cind pe talpa grinzii sint inedxoari mobile gi hy 21 te 100 f 2 a2 fe asey ind pe talpa nu sint inedreari mobil 14.2 Distanfa a intre rigidiziri nu va fi mai mare ca 2,5 hy pentru hy<100 f gi 2,0 hy pentra ig > 100 1. Distanfa intre rigidiairilo transversale poate fi marit dac& In talpa comprimati sint legituri transversale 1a distangele proviizute In pet. 7.2.1; este necesari gi verifieares st biti inimii grivzi. 44.3 In locurile unde acfioneazi forfe concentrate fixe mari se vor prevedea rigidiziri trans- versale. M44 Lafimea gi grosimea rigidizirilor transversale simetrice se ia: 2, = + 40 mm gi 30 = Pe pentru O87, OF 44 9101 525 epee so > 98 bt in care h, st b, se iau in mm. 14.5 Cind se provid gi rigidiadi longitudinale momentul de inerfie al rigidizirilor transversale trebuie si satisfack condifia : 1,>3hft (14,3) Deck rigidizirile sint agezate mumai pe © parle, momentul de inerfie Z, se calouleazs fn raport eu 0 ax considerata fa fafa inimii dinspre rigidizare, 146 Rigidizivile transversale scurte se previid mumai cind exist& gi rigidizaro longitudinal ; Heldizirile transversale scurte so due pind la rigidizarea longitudinal& gi se sudeazi de aceasta, 14.7 — Rigidizairile longitudinale se agazii in zona comprimatit a inimii, pistrindu-se neintre- rupte rigidizirile transversale. Momentul de inerjie al rigididrilor se ia conform tabelului 36. ‘Tabetul 36 fe in 7 Valorie F Momental de nejienorsar | Neen 15h Tht 15h | Bah. 148 Rigidiziile transversale de pe reazem se verifici ex un montant articulat in cele dous taipi, iotreat ou Teacfiunea reazemului, Secfianea de ealenl se ia egal eu aria seefiunii rigid ie stnitacareseadaugi 154/22. do o arte gi de alta rigid grosimen nimi 14.9 in eanul rigidizavilor de reazem, fig. 200 presi a admisi in capatul rigidizirii se ia T5R, dack a-< 1,50 §i R dack a> 1,5 ¢5 inceamul din fi 20 b, presiunea admisi este 1,5 R. a) b) Fig. 20 = 88 ‘STAS 10108/0-78ESTAS 10108/0-78 = 40— 5 ELEMENTE DE REAZEM 15.1 Pentru reazemele constructiilor metalice, eveficientul de frecare Ia alunecare se ia egal 6x 0,3, iar la rostogolire se ia egal cu 0,03. 152 Verificarea la strivire a articulafiilor eilindriee cind suprafafa de contact este sub uum unghi egal ow 7/2 (fig. 21) se face cu relafia : o- cr (15.1) rt in care f este lungimea de contact a bulonului articulafiei cilindrice, P presiumea exercitati asupra articulagiel sir raza bulonului 35.5] Fig. 21 earea se face cu relafia : 15.3 Tn cazul reazemelor eu rulouri, agezate pe phici plane, vet 606-2 _< mk, (15.2) weber in care: n nomfrul rulourilor ; m coeficient avind valorile : m = 1 pentru n <2 i m = 0,8 pentru n> 2; ‘P reactiunea reazernului; 7 Tungimea de rezemare a rulouluis R,__reaistenf de caleul la presiune local 15.4 Bfortul 7 in buloanele de ancoraj (fig. 22), agezate in zona intinsi, se determini cu rel fia: la pa teb Bh _y (15.3) in care:STAS 10 408; « se ia din tabelul 87 in funefie de ry a ciirei valoare este data de relafia : Bob: By ga 45.4 aM, Ce =u4y(i— Tabetul 37 15.5 Tn cazul barelor cu titpi separate (fig. 23) efortul 7 so obfine ou relat x oM T=—-5 15.5) an (15.5) 1 Fig. 25 Presiunea pe betonul de fundafie, admisi uniform distribuita sub 0 talpa este: ei on 2k (16.6) T in care: R, resistenfa de caloul a betonului de fundatie, care se ia in funofie de marea beto- mului, astfel : Beton marea 100, Ry = 0,5 kgt/mm* Beton marca 150, I, = 0,7 kgi/mm?* Beton marca 200, R, = 0,0 kgf/mm? Buloanele de ancoraj se verified cu relatia : r E 15.7 ae . Fen | seu | Prolite deschise cv 0 axa di Frambaj in plan paretel ce ag yay. ‘& Tuburt laminate 4 ald, fara svaura @ {8 > role dubta 7 laminate sau acer ain tabi oxi lepats, care fa aralel et itn, Chesoane sudate, Profile soldarieate iB} > (rate dubla Ttamisate a nae in pari P OURO, care Tatbeasd i pt paralel et Upife de simetrie 7 plan perpendicular pe axa de I Ana +> (vows s $82) Viera Tabetal 42 [ adeno tabelelor eu etlcentt tn fonction OPELUR et R= 23 kgtimmt (OL? 25) Tabetul 45PAS 10108/0-78 = ; OTELURE eu Ry = 23 kesimm? COLT 95), B-2 6105.) ]/Jonoo , SHE) aD . — ]{{o06 - ° (02306 + =] a + a Tabetul 44 Coctcinti de Tambal 9 a a 0 a t2ts3s it «ts | 6 | zie it 9 | 1.000 | 1.000 | 1,000 o90e_|_o907_| 0907 Fo |“0.590 | 0.995 | “0.998 = 0.985 0,983 | 0,982 | ~0,960 0,862_| 0,959 | _ 0,956 20 30 40 |-0.990—| 0.997 | “oa 0.803 [80 |“ o889— |“ o84 | 08 0 [0.896 |—0.800 0.78 70 |~orea_| 0,768 | 0.761 [ons ‘30 | 0,708 | 0.699 |~o692 oc 90 | “0,698 —|—0.628 | 0.021 O87 | 300 — | 6,566 |~0,560 [0.555] ‘O15 | —0,500 0 0,197 | 0.451 0.456 | ator a |~ 044s | —0.400~ [oa 0.05 |~0,400| 80 [0395 | 0.300 |-o.sH6 7.360_| “0380 340 [oat 027 |ois osm _|0s17_| 350_—|~ oar] —a;s10~ [0307 0267 _| “02a 160 [~o2a1| “0278 | oats 58 | “0.286 370 | 0.288 | 0290 | “0208 0355 | 020 [we | oaas | onan [oat oi _| “oa 390 | 0207 | 0.305 _|0,203 (o,1027 0.190 OFELURI ea Ry = 28 ketfmm? . (our 35) aa 2 Tabet 45 Coeticenti de Fama 9 atotaitletsj«ts tet 3 9 o_| 1,000 | 1,000 | 1.000 | 0990 | 0.900 o917_| 0906 | 0,905 |_oso4 To |—a992 | “visor | 0.969 |~0.987— | 0,085 O981_| O76 |. 20 |o.970| “0967 | “v.56 | 0.960— 7.950} | cota | oan so | sss“ | os | 0.095, 0.906 0,901 | ~0.896_|~o.89% a o810_|~o.834_| | oar | “onan [ oasis O76 | -o.r70 OO as o.710— |. "ad [0.607 | To. | “83 | 0.576 | o.6To 7856 -| 05650 | 0.843 [_o.897 so | orga [oso |~0.007~| nn 0.604 | 0.505 | 0.592 |—0.585 | v.70 | o.a73 [0.567 -| 056i _|~o,536| “0.519 |~05i3_| 037 | oss 0.595 | oo19_| 0914 700 ~ois0a—|0,s07| 0.499 | oats | — 0.481 | ~o,t76 | ~0.470| 0.465 ~| 0.400 C405 | OAT | “0435 | 0.490 | 0.0 ~o.at6 [0a 0,309 | “0.304 | “0.s00_| 0.586 _| “0382 | O73 | 368 0358 [0.354 | ~0.350—| 0.546 | 0.349 | 0.909_| 0.886 | 0.0 ‘Ogom|~oare_| ois] _osi2_|~0.909 | 0.305 | 0.302 | 0.200 0 {0287 _|~oase_| 0.261 | ~o.279_| 0270 | o.73 | ~0270_| ‘65 | 0260 | —oas7|~0268 | ~ 0.282 | 0.50 _| 248 | ~0.245 ‘O358_ [0.296 | 0.388 O:aa0—| 007 | 0.225 | os o217_ | 0.219 —o.i3 ‘0200_| “0207 | 0.205} o.04 Oe} “0.196.195 ‘Oot —0.190 1 0.63.08eee = (onus + 28.) VW ironer fiend Hambel 3 aa 1 1,000 |_1,000_| 1,000 0,985 | 0.995 | s5_| 098i | 1979 rast 0, OTELURE cu R= 24 vgtiment (OL37; REA 37 Tabetul 46 |[osss 2/0. tit6 Bou we) 7 | “oar 665 | “ovae0 {east} 0.598 | “0.557 0.850 | “0.550 “526 | “O19 | oe eosee O10) To OTRLURL cu Fi, = 24 ketimmnt (OL 87; RCA 37 Tabelul 47 ‘ow | asi | oom 0000 | one | 0998 |_0.907 | oor 981 | “O88 |"“0993-|~o.000_| “onus “| ~a.sr | ope] et 0,979 |~0.977-| 0,975 | 0,973 0,968" | 0,968 | ~ 0,063 ~| 0865} 0981/06 | ~o95~|~o.93-| ~osse-|-eae | ge esta | “anit | oat | “oma | ~o906-| oa B ~0.888_| 0.885} 0.8577|~o.as2 | “oan | nese oso | 0707") 0.701 | 0764” |~ ones 9.796 |~0739-|~ oma |~ons | ooe Gass | 67 | “net | o8t| “tae 0.86 | 0379 |osra_| “o'see 0.520} 51s] 0.807 | “o-sor 0.1697 | 054] “o,t49 | ont 6.408" |o,t0i | 0.996 | ~o.ave 0,960~ | ~o.as6~|~oise2-| oan 0317 | 0.209" ia | 020] 359-0207 -| ~oast | | oat) “0.330 -| “227 oat | 02097] ~oz0r-| ons] ~ i907 a oa 190! oss “| “oer 200 ast ~ STAS 10108/0-78STAS 10108/0-78 creme OPELURE cu Re = 24 kgsimmt (OL 37, RA 37) on ° va +8) Via ° = ‘Tabelul 48 Cocficienth de flamtal @ mee 1 a | o4 5 6 z 8 9 1,000 | 1,000 | 0.900 | 0,900 | 005 | 0.904 @990_| ~o.989— | “V.a87_| ~o.98s =o.980— D975 0:965|—0.962—|—0.950[ “0.955 0.951 ~~ 0.988 | nad | 0999 ‘30 | “09k |—a9ae—|~ 0928 |“asi7_|on1a | 0.907 a a 0 | “one |o.8rs Oa6i | “ome [_OAsT_|O.aIe | URI | —o.Re = We ne a oo 2 2 7 7 O59 cose | 0.688 | ons 30 | 0.61908 O58 [eset | esrt| “ase? 30 [0,585] —9,589_|~0.543—|—0.597 | ~o.a1 | 7508 100 — | 0.596 —|~0. 107 | “0-285 | “oso | “0.7 Der | ate | tae 110 | 0.443 | “0.438 | “.a35_| oR |—oaH °. ‘a.a10— | “0s 320 | 0.306 | 0.502 |“0.67—| 0.385 |~o.zro ‘om _|“oase8 | a2 150 | 085 —| ossat_|—o.sa7_ | osaa | “osm |e 140 |—0.si8_|~ 9,318 |— 0,313 |—0.308 | 02 |~oze0|—0.206-| 38s Tad | —o286~|~o.284 | 0.281 | 0.078 ‘e712 |~0.269|— 0.207 | 0.268 Tao _|~oas0_|—oas6 oats ‘OaHe | ott | ~O2Tt_|— 0.350 70 | aza_| 230 | "028 | Oat | zai | 0.219 o.ar igd—| oats oat | a0e_| oa ‘Ga0T~| 0302 ~|~0.200—|—o98 tooo [rT [aise —["onee Waar oar om OTBLURE cu 2ee= 26 ket mm (our 4% A-% oes « 20 nama 2018 Fm = (osne 202) | sis SS Taber 49 ~ Greicientt de fambal @ _ a | o fi [4 3 . 17 * * 7 7 ) 7 1,000 | 1,000 | 1,000 | 1000 | 1,000 | o,s99 | 0,900 | ooo | 0.908 | o.s08 7997 | To.996—|~o,996—|o.005—|—v.a04_| “0.905 |~o.o2—| ~a9eT_| ~o,880 | 0.900 | “o.988 | —o.se7—| Tapas —|~o9et—| naa ose [osm | ore _|—aa7e |o97e 0.972 | 0.970 | ~0.988 — 0,986 | 0,968 |~0,a6x|~0.950|~o.950_|[—0 951 0.948 | —0.955_ 0.942 | o.939_ | v.95 "|—o,032_| —0.999_|~o.995~ | ~o.s21_| ~o.ata —| Soar | oa10— | Feas—| 0901 O02 | ~o.a87 | “0865 | 0878 | 087 I" Ois67_| “ows |~asi| want |—nas | —oxto—|oase_|~oxay_|asat_| “ost 00 | “a2 | 0.708 |— 0.290 | “0.78 | 0,775 | “0.768 |—o,re1 [0.768 ~ 0.706 0730_ [0781 | oa | ~a.700—|~ or} “0.505 “o.n86—| “O87 | o.470 0655_|~ oat eas | “oen | Terr} 0.509 | oa} 0.590 0 —|~oser [ste [or | Tiss [asst] ost | ser | aa vist —| a0 | Tap | uae | oee | Tat | aes oa | 0 | oa | “as —|onae| ova” | “oat oa os | o8o | Tos | 0. 7 DG 440 |~o.as2|~o.sa8~|—o,n44|—0,340| 0.396 0.08 | ~o.s2A | 9.20 150 | 01 7308) —0.902—| “298 oan |“o:2as | ~o.285 i600 a2 |~a.3e0_|—a266 aa |“oa58 | “oss FO = oan | “oa 180 | 0295} ~oaa2 oz | oe | —aai6 Tai | 0.209 0 | “08 oan 0.199 97105 | 9.99 | “o.t9 | “G90I Gooficienty de STAS 10 108/0-78, URI cu Re = 26 gti? COLT 4) ‘Tabetut 50 2% - on) Year OTELURI CUR, = 26 kgtimmt COLT 45) ‘sbelul 81STAS 10 1080-78 OPELURT ot Re = 29 Refimn® (OL 48; 0¢8 44) Ana 6 A898.) fa a (sous 484) (ens SEY Tabetut 52 —— _Coctienth de Tambal 9 = 7 ato li 2 tos 4 5 o z 8 9 0 | 1.000 | 1.000 | 1.000 | 1000 | ome cv | ogo | 090s 30 | “0.997 | “0.996 | “0.095” | v.s0e” | ~o99F @.901 | o.an0- | “o,989 20_—|_0,087 | 0.085 | o.aet_| “a | “0.980 0.977 | ons 7 | 30 | “0.869 —|o.906 | 6.864} “oi | ~0.959 ‘o.083_ | “6,950 “fo | 0.98 | “oa |“oeat | —or_| ose | ~ase”|—o.me | ons so |To,902_ | Taiz} “0.802 “owas [oa] 0.877 | o.wra | Ouse 60 | “0.810 |~“o,8t3_|a837_| 0.90 |“ oavs | “087” | ~oait | “oot a wo —|03705-| “0.607 | ~o.a80—|~ oei| “O72 | nae |o.638 | ots e0—[ 0,601 | ~o.6ia|~ o.008 | 0,000] 0,502 | ~o.sna_| 0.877”! 0.509 00 | “aa6_| 0.530 | 0882 | “004 | “0.517 "| oto | 0.303" | 0.498 ino —| 0.76] oT | “otek | ots? | ost | otis | 0.430 "| ~ 0.488 a0 | To.tie | 0.10 | oto | ~aa00| 0394 | oa | ons” | ~0.3%9 430” |~0,se4| oso "| ~oas8_|~os0|~osse | oait-| oas7-| 099 ~410| “03207 | oarz_| “eis | “o300~ | oan ~|~o.sor | 0.208 | ane is0~| “0.28 |° 0280 | 0277” | o2zt | ~oam | vast) 0.208) 0201 16002827} “oate | oa” |~oau [von |” ozs | ose | v.38 470] om26-| 0.292 | 021 | “0.218 | oie | ota | oat | 0.200 a0] 0.209 | 0201 _| 0.199 | “0.197” [ 0.195 -|o.105—| 0.181 | ~ 0.180 | 190 | oge3—|~ ost “oso | ove “oe Soar! oars (ori) 368 OTELURE cu _Re= 29 atin (outs; ocs 44) Bo 4912 Tee = (0.7500 4482) Jc. 00 + EY ‘Taba x I [os 2 1,000_|__1,000 1.000 | 0,999 908 | 907 | sor | 0906 [0.995 |o.994 | 0,93 | “0.991 |—0.900—| 0.088 | 0.987} [oan | oar” | 0.7 | 0.072 | 0.969 | ~0.867_|~0.864_) @.9i8” [osu |~0att_|—osurr_| “oss | 0.920 | 7,906] “0.502 |~0,896—| “0.801 | — 0.880 | o.881| 0.875 | Taser Wosis—|Wo.gso | “xs ~o.a20— | ~oa1a_ | 0.2 (| coe |—orr7_|e60 | ~o.r0a | o.7e4 | 0.747 | 0.739 7708 0,700 | 0.892 | “0884 a 4 | vos [gat | aeis | 0.005. 7 0.582” | “0.57 0.552_|—o,eis_ | asa7_|~ 0.550 [6 [0 (Lota “o,876~ | 0.169 | 0.468, Otis | “0a | 0.8 oi o.tt6_ | ~va10 | ~0.105 O.30t_| ~os8o | —o.s84_|— 0.379 3200s | “0.309 _| 081 | 0.189) “0.355 0.346 | Om] ~oa7 | 0,392 130 | T0938 [0.324] ~0.320_| 6.316 | ‘08 | 0.301 | 0.297 |~0; $40__| 0.200 | 0.286 | 0.283 “| 27a _| 0.80 | az08 | 0.268 | o260| 50 0.254 |— 0251 ong | 0300 | 0287) oak} 0282 [60 oa ‘0.257 | “ais "| "0213 _|—020| ~o.a08 [0 [o201~|~o.t99-| 0.197 | oat05 | “o.108 | oor | ~o.t66_|o.t67_| ia —|oi8s—| Totes | octet ~|—o-1a0~ | “O78 | —oa7e_| oa | ~o.t7a_| oir | 0.108, 90 | “sitar “oa6e—| Were ~o.t03 | a.tor_| “oe |“ ei65~|ont67 I ts 0.54 200 (oisSTAS 10108/0-78 OTELURI eu Re = 29 kegtimmt (OL 44; o¢s 44) 0 v(t 2) [fans Tabetul 54 ~Goeticingy ae Ta fo ete sea aera 1.000 0.900 | “0.988 | T0.863 | ~o-a58 “a7 | ~o912 Toss | oar 0,908 a9 0 | “0.946 | ania 0,895 | 0.5 “aaa | “oat 0.758_ | “0752 | 07? 0.605 | “0.590 [oss | 8 0.75 | “04 7 (nano “oute7 | | are | “0.168 | “oar 0.156 | ~0.185_| “0551 gaa OFELURE cu Re = 34 etimna® Anse 3884 T, | 3 += (ise +28) Voss SREY ame Tabelul 55 ~_Gocticienti de flambay @ 3 4 6 Ts 2 1.905 -|~ | Tosa |“ 0.801 ~|~ 0.590" |~osna0 | —nant | baer ‘o.98 |"097F-|~ oats | ~ 1.93 —aan0-| ~ooe | ae —eaeo | 0967 |~east—|“asi [as | ~osit| og25~|~ oar] ‘9i2—|— os ~ 0.876 | 0,870" —o, 0852, 10 | 0,803_| [0,787 |— 0,770] “aaa 92is~| hat | oa | oa [Posteo | 9 0.4 ier | 0,440" | -o's6e—) ~t360- 0,340" sa | "0,331 —| | co.a07| ar se 02587 | “a Ona ae al OK 7 os 82) 0a90~| Tee | T0108) Ta86—| “oer | “ater —e.iss | ist“ o50—| “ti “oeSTAS 10108/0-78 : — 6 — OTELURI CU. Re= 94 atinm® ’ Boot 4390) Wf) TO Ea e& (0.7000 22) [02206 BY * * “abetul 56 Govtceati de Tambal @ 1. 2 piles ataoe let sn nieve emcee 100 |_osoo | oa | oa | oss | omer | ose | ms “aso1_ |~0,900~| ~0.986 | 0,986 | ~ 0.98 | ~o.gaz. | 0,980 | 0.978 (Cams| oor} aero | “ase —os7 [user || ase 380 |~oaat_| ~oaa0—|—0925—|—o.9a1_| ~naTe|—aeTT_| amt | a0 G89 |—Uasa| OST O8TT_| 0805050 | OSE | ~aRHS__| aes gai —art—|—Usi0—|o.aa” | o.to0~ 0.78708 | os | ares 0746~| 0.728070 |—o.7a1_|— 0713 —or04 | —o.gnB_ | ~,8R7 | O378 0,681 [70,652 | ~o.6na S|_0a27_ 0,618 “| —0,610 | 0,601 | 0,503] 657 | “ose |—o860—| 0582 | “0.544 ~osa7 | onan | —asai—|~aat4 G99 “UT w.6t—|— 0477 | 0470" | 0460 “0s 0, 460/08 stat | “tet|— ots | ~ontra|~o-ioe_ | ~o-ton_| “386 |—.3n0 |e O78_| O87 | o.3ea O37 |—OA_ [ogous |~.sHe ae Gant” |—asav| ois |i |~ oor |“.3oa_| ase | oan8|~aaar yae3 | oaw"|~oare—| 02720309 |—0.205 | oaea | 0250 ‘3a10~ |~oate—| “0203-000 |~oaa7| oa | vast | oz Gan | 0.218 |~oais oa | 0210 | ~oa0n [coats—|~ea0r 0,196. 0,100 |~ 0,192 0,190, 0,188 0,186 0,184 0,182 0,180 26 oad | ama | —oa70 | 068 "| 0.67 | o.ies | ~0.163 | otee | “tee |oase~ ose] aso” [Toa |_oatr Gas |Wosiat [ono | ose 037 | oas6| ~o. 385 —| “0538, OTELURE CU Rew 34 xgtmnt a4 8085 Tout, Boas pp 16160 ! ee (aan J fist E i Tabet 87 Govtcean we Tonia a o 1 2 3 4 » | 6 7 as | oo 0 | 1.000 | 1,000 | 1.000 | 0900 |_o9a | ose7 | 0.096 | ose | 0.903 | o9ot 1 | 0.989 | 0.986 ~o.a8i[~o.981 | —~0.978_ 0.97 0.072 | 0.968 | 0.964 | 0.960_| 20) 0.986 "| 0,951 0.947 0,982 0.832, 0.927 0.921 0915, [—20_| 0.904 | 0897 |~ 0.881 (“0.888078 0.86_| 0,850 a0 —| “cae —| oan ”| ~~ —os13_| | a amit 30 | ~o.756_ [6.780.749 ~| 0.794 [Coats 0-605 | —0.685 66 | 0.677 | 0.669 oar [o ona7 | 0.629 0,613 | 0,605 9 |[Coser_|Taso [ose | 0.560_| 0.552 Tose | oss BO | 0824 | 0517 O.510_| 0,490 0,483, 0,470 0,464 90 | ~oa8 | 0.452 | 0,416 0,28 | 0.403 O4Ti | 0,408, | i00—| 0.400 | 0.385 0.390" "0.385, |Tes%5- (0.370) 0,380 0.356 _| 110 | 0,351_| 0,346. Ouz 6, | 0,525. O17 320 | 0.309 | 0.905__| ~ 0,301 0,207 (290. 0,287 0,280, [130 | “6275 | 0.2707 | —0.266 | 0.268 0,257” | 0254 | 0.251 |_ 0.248 | 140 |~oana| oto |~oaar_|~oasi—| oar ~| —oza9— | “az26 oa “450 | 0216 | 0.314 | oii | 0,208” [0207 0.205” | 0.20 0,198 | 0.196 e5—| “sizer | ~oa92|—o.tp0_| ~o.ies | 086 | ~orei | otea a [Tor | ‘oT | 0.168 66” |—oa68 | O50 at sae Ose eT] Oa i 190 Gias | 0182 0, 0.139, 0,137_ | 0.135 0,151 0,133, 0,132OTELURT cu Ry = 36 etmm® (OL 82; RGA 52; REB 52; OCS 52) Pa 3 ‘Tabelul 58 0008 |_aowr_| open | “oar 0.9857 | ~a.00~|~ 0.985] 0.979 0,977 _ | Oe 0,968 0,066 0,963, 0.954 [0958 [oe 0.057 _| “0.953 —|—o.929 |es20—|onie—| oi o902 0,891 | 0.885 | 0.870 “| Soser [ons B87 |—a0 O81 O77] “a0 |_0,694 | 0.058 ast T.a00 a8 |—% | “so |~onrze | =| ae | Tete ono) 208 -| 030] 90 |~o.544 | “0.596 a0 480 | 100 |~0.467 | ~o.t60—|~o.as3~ | te O08 30 | “pa 0.300 | “oan | 352 120 Tosa | ones 0306 204 = O68 [oa 0.236_| a7 0208 OTELURI cu Re ou afl de Hiambal {CA 82) Rew 5: Tabelal 59 36 katte” + OCS 52) ‘ 3 @ z {1000 | 2900 | ose | os | 0007 | 903 0.987 | “0,888.5 —| “8B 0 0902| nase} oass~| on | —30~|~ase0—|—os apr asie |e | “asa a2 | Ts03 |“ oas7~|~oas0~| “ais oma 7 S| ora | “oreo —| 0.778 | ores one 9,705 |—0;606_|~o.0s8~| “ost | “Go| O68 —a817~ | 0,608 |~v.500~| ~~ |“a— —tss8_| oie | asa _|~osa5_|~esa5~ | asi] uate | wae | 60 59 | ta | [Fests | “ass |~ oor | | > — 2361} 0386 | “0351 —|~osie|~as~|—o890|— gaat] oa Far aate_| oso | “aoe |“ | 2a | “0281 |Get 77 190 | “oars | “iso |~eaee—|—aaee | a2 | “one | on 140 | 0380 —|~ 0307 "| “Gat |—pas| 02207 |oat7| “ois [180 —| 0212 —| 0.206 | ~aa07-|-Sa 7~| “0395 —|~o-103| oar 160 | 0.188 | “oe |— ts | ore [r |¥70 J 9168 0167] O05 |~ 0,160 |~0,i88—| ~ 0.3507 | oa53—| ose 80/05 0.180 | —ae—| On| Oa” |~os | “a | “| 90 | 0s? | 0185 | ots 1 oss | aaa —| oat —gaao | 0.126! 0.125 | 00 afSTAS 10108/0-78 = — 68 — . (un EE }-] a eae - a tio | 2 toa jis 7 8 9 © |_s00 | 1000 | 100 oo | coor | aoe | ages |_aoee TO |0.988_|~0.986_| 0,983 | 0.980 |~“aa77_| 0.975 | ~0,970_|— 0,966 “v.902| . ao | 0.9587 |= 0.888 | o.ste | o.ss0—|~ ost | ogae| “isan | oar ~osi 30 |“o.s08 | 0.892 |~0,865— | “o.sns | one] “a.961 | —o.ae7 | ~aa0~ | To.aee 0819 _|~a,8i2_|~oa04_|—o,700 orn [0768 | [Teer 0.827 O46 0.738 | ~0,750—|~o.7a1|~ orig | —0.705 | —a.686 | ~a.6us | —o.67m [ess | To.85— —o.6i6_| “ag | “0.090 o.8rt | 70.805 03508 ka 0.566 | 0350 |~o1—| “Usae|~ 0,529 | 0.52 ~ e508 —|~ 050 |e Tose (Toss * | “oer | 051] ~o.ta a CE ‘0.18~|~ ois [ “0.407 | “oto | “0-06 oe mo 0,365 | —0.360~ | 0,355” | ~o,a5i_ 0.316 |—o¥41 ee “est | eaa_|“os15| vat | oar “eso | “oa ae 0.288 [0.285 | 0.261 | 0.278 | “o.2717|~ vari | 0.267 | oat 0,258 | ~0.351_|—o51_| oie |~ O23 |~v2R | 080 omy |~ Is 0.220 | oaae—|~oaas|~o.2n1|~a.ai8 0216 | “oats | oat) ~oa08 .a06~| “0200 |—aaor| “w.i00—| oar | “as tas | “car | oat) 0.R| isi_|_0a70 | O77 | 04% | 0.7 0a 4 o7_| Taree ~e66—|Toaxer_| “oes | “oat | o.80~|“ote8 | Tatse—| —<. Oxy 0.150 | ~vias| 0.147 |~o.n46 oat oat |—o,1H | osteo” | “ota” | 07 [Fons (aise Fossa 1a orra0~ ores} lao cy OTHLURL cu 2, = 49 ketinm? (068 58 a6 Vince, Swat — oes (osteo + SOE) SE Tabela ot 7 eames Gouticenth de Haba @ ay a © 1 2 3 4 5 ‘ 7 5 @ 7 7 1.000 | 1,000 | 1.000 | 1,000 | 0,999 | 200 | oa | oo | oz | 9s 905. | “0.994 | “v.98 | ~v.s92_| ~o.990—| ~o.980—|~ as | 0.980 |~o.9eF| amar ose |e | ona |r| ase | “soon | “o50_| ose [3 a |e euas asin on wane | 862 | | cosa |v. ‘os ~|—oa Tosi ‘Dam | “asta | "0408 | 0.705 0.787 769 | “O50 [aera | dara | aa | enna |~ovtoa || a. 0.586 | 0.556 |—ost7 | ~o.588_| ~o.sa0~|~ os21_|~o,st2 [0.804 ~|~ tos ‘ofr | ~oaT1_ | 00s |~o.tn6_ | ~0ais_| ~ oat | “Osa — 00020 ‘400 | —o.300 |~o.963 | —a.9e7 | ~o.ae1~ |~ ~0;369 | 0.365 | 0.357 | [To.846~ |“ 0,01 [0.395 | osa90 | “a. date |~0sii_| v.00 | — 0-2 | oie | 0281. 0.268 | “o.zas—|~o.26— 0207-0 (27 | “084 | 0.280 |— 0.247 |v [To2s7_|Toase_|oasi—| “oaa8—| 0.235 | 0.253 |~on19_|~o.216 | —0.213” | ~o.at0 | o.a08~| ~o.205~| 0.202} 0.200 | Terer (Todos |“ ots To.100- | “ores |—o,i86_| a6 | “oer |~ ora | estar | as |Foaas—| “tat | oi69| ~o.te7_ | —o.t05” |~ocr6s| oer | oass-"| ote a egos onan fone | oas | o|oaae|oast[eaan | ogee | aser 90 | ,fae Iota _|osras—| nr | oar _|otz0 | osteo on, iOTELURE eu (oes 58) Tabetal 62 OTELURI CU Re (ocs aie_| “arr = 47 ketieame 38) Tabelul 63,OTELURI CU A.= 47 bata (oes 58) 5 RE oe w Tabetut 64 Cocticenji ae Thanbay_@ alo 4 2 Ls 4 3 er eo | so | sw |_100 | 200 | oso | ose o7 | 0906 | ons | 0.908 70 | 0.962 | ~0.900_| “os | ~Tiges | ~o.ona | oer |“osre| —o.nn5—| tere |e | — 20 | 0.885 | ~o,962_”|~ 0,988 |—0,954 | “0.950 | “0.045 | 0.040 | ~o.839| ~o.aa0 | tear '30__| 9.919 | “0.914 |~0,908—|~o.001 | “0,805 ~|—088 | “0-583 | “oseri | ~o'ger | Takeo 40 | 0.853 | 0.604 | “0,896 _| ~ 0,827 |~0.819|—o.si0|—a01 | “orm | ora | oor] a ea T0155 0,715 |"~0,708 | ~0,695 | 0,685 ~| 0.675 | 600,065 | 0.655 | [cove05. | .018 — [0.605 | 0.505 |~o-585 | 0-570 70 | "0.866 | “0,586 | 0547/0508 | 70.520 |—o.511_|~0,502~| —o408 | oa 30 |_0.477_| 0,469 | “0,461 | 0.455 — | 0.457 |~0.4907|~0,423 | 0.418 | —0.408 | 90 | ~o.40r 0,388 _|— | 2.395 —|To,360—|~0.368 |“ o357— | “ost | ose [100 — | oa0|“s—| “a9 |~o;sar—| “a'ste|—o's1s| 0306 }-oa| vase i0_| 0.285 — 0,276__| 0.272” | “0,268 |—0,264 | —0260|-ozs6 | —0.353 | —ease| “ora | “aaron |~ans|onar—|— ta | e207 |“ o.209— | ~ozzor|~ 0.190 |~ot86 | “oot | ontar @ai_ | ~oe_| ~oara |r _|~ oa |— wma | tater ate0—|— 0.88 | 0867 [Osa | —astea | “waa eae 1600147 | 0.146 _| 0,142 | 0.140 | —0.189_|~0,157_| 0.438 | ~oasa— | —0i33-| 80 |e |“otie~ “ors a 190908 | “vies | ~o.104 “| o.t0a |“ ot0a_| ~o-10r[“ot0o~|-eas tet" TRI one , z jt nw 20 + ¢ +G-oy ety r+ aa so mieaey 7 ‘aTa0ua r , ese eee eae» . wy” vay ‘nng0HaANEXA A nfii de zvelteye pentru elemente compuse solidarizate cu plicuje sau’ zitbrelufe Al. Bare din doud elemente (fig 3a) solidarizate eu zibreluje 4) Sistermal de atbrele conform fig. 8, eind A y— Aycos (a2 general te (sing cost Ole ) Arsinacosta * Ay sing in care: A aria seotiunit barei intregi; Ae junit normale a diagonalelor ain panei Ay aria seetiunii montantului 1) Bare solidarizate en zibrelute (conform fig. 3o,d sie) poe dt eee — Porro (Geta) Relafiile de mai sus se pot serie i sub forma : Teed teat ae meme: 2 cocficientul de zveltefa al barei compuse in raport eu axa perpendiculard pe planul zibrelutelor pentru unghiuri a cuprinse intre 30° si 60°, are valorile : eta 7 te Seay ai[a[olal a pee emia isis el Bare din patru elemente (fig. 3f) solidarizate eu zitbrelute a2 4-4 tem Yoe tm A ty A Prva grag in care: 2 valoarea cea mai mare 2, 840 >, $1 m,n, corespunaiitor planurilor 11, 22AB. eind : In cazul barelor solidarizate eu plicuje a) Bare din doux elemente (fig 3a) Jean 2 Be eh So 50 poate Ina: in care: in care:Determinarea coeti in care ANEXA B ontului de zveltefi 2, pentru barele en secfiuni cu o axi de simetrie supuse La compresiune axiali care tlambeazi prin Incovoiere-risucire Coeficientul de zyeltefa transformat este dat de relafia wa it d= Poy a) A aria sectiunii brute a barei; Ne forta critied de flambaj prin incovoiere-risueire caleulatd pentru o bard ideal in omental lant 2 -PoexraQi— Sane [ms 1-8) ¥; forfa critica de flambaj prin incovoiere in raport ew axa_y — y, care se ealeuleazd cu relagia : @) _ PEL, (ub? LY, forta eritied de flam aj prin risucire, care se calewleazd cu relagia a [ BEI, el wo +e] y. distanga dintre centrul de greutate central de risueire al sectiunii, (em) Se poate obfine o expresie direct pentru 2, , eu relatia : ms 21] 3) 2 — Fo lul)*vole)® + 0,039(ul)* 1, Ly In relatiile (2) si (8) diferitele notafii sint : 1 tungimea barei (em); 4 distanfa. intre punctele in care este jurul axei longitudinale, (em); # coeficient care multiplied lungimea barei in functie de gradul de incastrare Ia cape- tele bar He Coeficient Care fine seama de gradul de impiedicare a deplastrii bare ; ipiedicat& constructiy risueirea barei In =VETH (em); B+ Re (em) 1, momentul de inerfie al sectiunii in raport cu axa y — y (ems Z, momentul de inerfie la risucire liber al barei, em*; Valorile y, si J» pentru diferite sectiunii wmale sint date in tabelul 66. Valorile eoeticlentilor yx si uy se iat 1,00, in cazul legiiturilor articulate la capete, risturnarea barei fiind impiedicata, deplanarea sectiunii find liberd ; 0,50, cind bara este incastrata Ia ambele capete pentru la risucire este impiedicata ; 0,7, cind bara este incastrati la un eapat gi articulati la altul pentru incovoiere, respectiv deplanarea este impiedieata Ia un capit i libera la altul. Pentru legituri interimediare se pot lua valori pentru a gi ao intre 0,5 si 1,0. In cazurile curente, in practica w= py weovoiere gi deplanareaSTAS 10108/0-78 ANEXA € Pierderea stabil ‘tii harelor supuse In ineovoiere OL, Bare cu sectiune dublu 7 cu doui axe de simetrie Coeficientul y din formula (7 — 10) are valoarea dati de relatia care se poate lua din tabelu «den sepia redrii pe bard; in tabelul 26 sa admis usp sil In relatia care dis valoarea coeficientului 1 hungimea barei intre reazeme ; 1, Iungimea baret intre punetele de Ia eapetele barei asigurate contra wisturntini esto: Tnly ea in anesa By v"distanta de la nivelul de aplicare a inedredrii pin Ia axa barei . Bare eu 0 axi de simetrie Coeficientul y, din formulele 7.11 si 8.7 are valoarea dati de relatia (uole)? + 0,089 2221, L na ft bids Celelalte notatii sint ca in anexa B. Valorile elementelor y., 7, Sit. se iau din tabelul 65,BLEMENTE PENTRU CALC DI. Profile ,,0" —7— LUL LA RASUCIRE IMPIEDICATA 2, Profile 1" ute ae 2 on on 2 oeae Speen rrr Etaborat de MINISTERUL EDUCATIEL st INVAPAAUNTULUT Facullatea de constrict civil, iadustiate $96 Catedra de construct met Responsabil claborater Prof unversilar emerit ing, Vielor Popesea Redactat final: Institutal roman de standardzare Servicinl — construct h materiate de consti ‘ng. Paula Stneseu ew Calaboratori = Tnstitutut contrat de cereetare, proigetare 5 dive ware in eansteueti = Ministers? Gonstructiior_tnaustriae Ministerul Trensporturlor $elecomunicatilor Tsttutul politehnie Traian Vuk” Thuigoara Facullatea “de eonstrdefil Catedra’ de. construct ~ Tnstitutal de cereetiri in construesii 51 economin constructor = Institutut pentru profeeti de seit st wzine de Jami = Tnstitutud pentru proicetarca urinelor 4 instalaitor rctalurgiee Institut de protectare pentru consteucti tipizate Tnstitutul de profectare pentro construct indstriate = Institutut de proieetare pentru ine si nstalafit din Industria construcfiiior de. magi Institutul de nginerle tehuolosied i protectare pentru industria chimed = Inspeetia de stat pentru cazane, recipiente sub pre- ume’ si. instaafit de ridcat {itutul de studit si protectant energetice tuts de cercelare $l proleelare pentru industria alelor de consist 12005 4009 = 30 “1. P. Informatin Editura Tehnicd, Bucuresti 1078 Tiparit la So.1078 Baia 1