Professional Documents
Culture Documents
Introducere
94
Teorii ale migraţiei internaţionale
95
Monica Constantinescu
96
Teorii ale migraţiei internaţionale
pentru economia neoclasică. Prin prisma acumulărilor în domeniu. Mai mult poate
acestor observaţii devine clar că decât în cazul explicaţiei la nivel
extrapolarea unor modele teoretice macrosocial, teoria însăşi ridică o serie de
aplicate migraţiei interne (desfăşurată în probleme, iar cea mai importantă dintre
principiu în afara restricţiilor de circulaţie ele este probabil postularea raţionalităţii
a forţei de muncă) conduce la simplificări individuale ca principiu al acţiuni umane,
neproductive în domeniul migraţiei în cazul unor indivizi atomizaţi, “… goliţi
internaţionale. Nici chiar în spaţii de biografie şi de experienţa anterioară”
caracterizate de absenţa restricţiilor de şi “…analizaţi ca fiind mânaţi de interes
circulaţie, situaţie care ar putea fi şi comportându-se ca nişte automate
considerată similară condiţiilor migraţiei raţionale, colectori de informaţii privind
interne, la nivel internaţional, economia costurile şi beneficiile, acţionând să
neoclasică pare a nu fi cel mai potrivit obţină maximum de rezultate cu
instrument de predicţie şi explicaţie. În minimum de efort.” (Eyal, Szeleny,
cazul Uniunii Europene, în ciuda Townsley 2001:52), într-o lume în care
dreptului la libera circulaţie a forţei de numai economicul contează. Migranţii
muncă şi a evidentelor diferenţe între teoriei economiei neoclasice nu au
nivelele de dezvoltare a ţărilor parte ale familie (decât cel mult în termeni de
structurii, deplasările de populaţie sunt venituri), nu fac parte din reţele sociale,
neglijabile şi inexplicabile din perspectiva nu au legături simbolice cu ceilalţi, nu fac
teoriei amintite. Migraţia slabă între parte din comunităţi etnice. Toate aceste
statele membre ale Uniunii pare să elemente a căror importanţă a fost pusă
sugereze mai degrabă că propensiunea constant în evidenţă începând chiar cu
pentru migraţie nu este numai rezultatul studiile de pionierat în migraţia
diferenţei între origine şi posibila internaţională nu există în calculul
destinaţie, ci depinde de un anumit nivel complicat prin care un migrant al lumii a
al dezvoltării economice al ţării de treia (situaţia tipică ce a stat la baza
origine (Arango, 2000: 287). construiri teoriei) se hotărăşte să-şi
Predicţia legată de echilibrarea maximizeze în mod raţional veniturile.
nivelului economic între ţările de origine Chiar în condiţiile în care am accepta că,
şi destinaţie şi încetarea migraţiei nu pare singurul element care contează în
nici ea susţinută de evidenţa empirică. transformarea intenţiei de migraţie în
Cazurile în care, în ciuda unei istorii de eveniment este calculul economic, apar o
migraţie îndelungate, nu se poate vorbi serie de probleme. Una dintre ele pune
despre niveluri similare de dezvoltare sub semnul întrebării posibilitatea
economică (probabil cel mai evident este individului de a estima comparativ
cel al migraţiei dintre Mexic şi Statele recompensa în raport cu capitalul uman în
Unite ale Americii) ca şi situaţiile în care ţara de origine şi ţara de destinaţie (baza
migraţia a încetat înainte ca diferenţele de pe care estimează probabilităţile de
dezvoltare să dispară (cazul ţărilor din angajare). Dacă în cazul migraţiei interne,
regiunea sudică şi nordică a Europei) modelul poate funcţiona neproblematic
ridică serioase semne de întrebare asupra din acest punct de vedere, migraţia
actualităţii teoriei economiei neoclasice internaţională presupune schimbarea
ca întreg. sistemului economic, a culturii, a limbii.
La nivel individual, ca şi în cazul Capitalul uman este una dintre resursele
aplicării ei la nivel macrosocial, teoria achiziţionate la origine, asupra căreia
face cu greu faţă confruntării cu există semne de întrebare în ce măsură
diversitatea formelor migraţiei actuale şi este perfect transferabilă Chiswick, 1979
97
Monica Constantinescu
98
Teorii ale migraţiei internaţionale
99
Monica Constantinescu
100
Teorii ale migraţiei internaţionale
101
Monica Constantinescu
102
Teorii ale migraţiei internaţionale
103
Monica Constantinescu
alternative, despre alegerea căreia teoria pentru apariţia unui fenomen ci descrie o
în sine are puţine de spus. realitate, fundalul pe care migraţia se
Ce se întâmplă cu indivizii o dată desfăşoară.
ajunşi la destinaţie? De unde apar în
aceste condiţii migranţi de retur sau cei Abordări din perspectiva reţelelor de
circulatorii? Sunt întrebări de care teoria migranţi5
nu este preocupată sau nu poate formula
pentru moment o explicaţie. Concentrarea Reţelele de migranţi reprezintă una
sa exclusivă pe întrebarea, de ce şi dintre temele predilecte ale literaturii
încercarea de generalizare la nivel dedicată migraţiei internaţionale
mondial conduce pe de o parte la contemporane (şi nu numai
descoperiri fructuoase pentru dezvoltarea internaţionale). În 2000, într-o discuţie
teoriei despre migraţie (relaţiile de tipul asupra teoriilor utilizate în migraţie,
flux de capital – contraflux de migranţi; Arango nota: “Puţine lucruri, dacă există
legăturile complexe în cazul ţărilor din unele, sunt aşa de caracteristice modului
categoria fostă putere colonială – fostă contemporan de abordare al migraţiei ca
colonie pentru apariţia şi dezvoltarea unui atenţia centrală acordată reţelelor de
flux nu pot să nu fie puse în legătură cu migraţie…” (Arango, 2000: 291). Deşi de
dezvoltarea teoriei sistemice spre actualitate, tema reţelelor nu este nouă,
exemplu) dar şi la reducerea diversităţii dimpotrivă, ar putea fi considerată alături
situaţiilor de migraţie internaţională în de privilegiatele aspecte economice, una
explicaţie. dintre constantele cercetării migraţiei.
Rolul jucat de factorii invocaţi de Creşterea interesului pentru reţelele de
sistemul mondial în migraţie este migranţi începe să se manifeste în anii
indiscutabil, dar invocarea lor pare mai ’60 –’70, în dezbaterea legată de efectele
degrabă a descrie realitatea lumii migraţiei rural – urban la nivel individual.
contemporane în măsura în care Împotriva perspectivei indivizilor
posibilitatea de a explica ratele atomizaţi şi rupţi din mediul de origine se
diferenţiate de migraţie (la nivelul ţării de adună evidenţa empirică a reţelelor de
origine) este redusă la elemente strict rudenie, a celor bazate pe originea
particulare (de genul legături coloniale, comunitară comună care integrează
staţionarea trupelor armate ale puterilor migranţii în noul mediu, menţinându-i în
din centru, flux intens de investiţie de conexiune funcţională cu cel vechi
capital economic). Practic teoria lasă (Gurak, Caces, 1992: 153 – 154). În
neacoperită o secvenţă importantă a migraţia internaţională interesul pentru
procesului de migraţie, pentru că reţelele de migranţi se impune, în ultimul
răspunsul său la întrebarea „De ce?” se sfert al secolului trecut, o dată cu
limitează la lămurirea mecanismelor care
5
conduc la apariţia unei categorii de Reţelele de migranţi desemnează o realitate pentru
care nu există un termen consacrat în literatură; se
indivizi cu o probabilă propensiune folosesc “reţele de migraţie” (Arango, Gurak şi Caces)
pentru migraţie. “reţele de imigranţi” (Boyd), “reţele personale”,
De ce numai o parte dintre ei (şi “reţele sociale” etc În unele cazuri sub această
denumire sunt incluse şi aspectele instituţionale ale
probabil o mică parte) aleg migraţia fluxurilor (recrutatorii, traficanţii, agenţii de turism)
internaţională şi ceilalţi (probabil cel mai (Boyd, 1996: 297). Variata pentru care am optat este
mulţi) se orientează către alte alegeri cea utilizată de Massey şi alţii. (“reţele de migranţi”)
rămâne un aspect neclar. În aceste pentru a desemna “seturi de relaţii interpersonale care
conectează (leagă) migranţi, foşti migranţi şi non-
condiţii, teoria sistemului mondial în migranţi în aria de origine şi destinaţie prin legături de
migraţie nu mai furnizează o explicaţie rudenie, prietenie şi origine comunitară comună”
(Massey şi alţii, 1992: 42).
104
Teorii ale migraţiei internaţionale
105
Monica Constantinescu
106
Teorii ale migraţiei internaţionale
le poate încă răspunde: cum apare o astfel În ciuda evidentelor sale probleme
de reţea, cum evoluează, care sunt stadiile de articulare şi explicaţie, reţelele de
prin care trece, cum se ajunge la încetarea migranţi par una dintre cele mai
migraţiei etc. Dinamica reţelelor de promiţătoare abordări în contextul unei
migranţi este un subiect asupra căruia lumi caracterizate de o creştere a
prea puţin studiile de până acum par să fi migraţiei clandestine şi apariţia de forme
insistat. În ciuda faptului că cele două transnaţionale. Marile sale avantaje în
probleme sunt constant menţionate (M. raport cu celelalte teorii sunt perspectiva
Boyd, Gurak şi Fei, Arango, Massey şi asupra migraţiei ca proces desfăşurat între
alţii.) ele rămân încă în „aria care cere două sisteme (cel de la origine şi cel de la
investigaţii viitoare” (Arango. 2000: 292). destinaţie), devinind astfel interconectate
Probabil dificultatea proiectării şi într-o relaţie dinamică şi abordarea la
realizării de cercetări în condiţii de dublă nivel meso, cum o numeşte Thomas Faist
locaţie este unul dintre motive (o discuţie (Faist, 1997: 187-219), cu potenţial de a
interesantă asupra posibilităţilor de depăşi limitele unor abordări care reduc
investigare a migraţiei din această totul la individ sau dimpotrivă la societate
perspectivă, deşi referindu-se la migraţia (lume).
internă, o oferă Graeme Hugo) (Hugo:
1981:213 - 223). Cauzalitatea cumulativă
În mod surprinzător, aşa cum
notează Caces şi Fei (Gurak, Caces, 1992: Cauzalitatea cumulativă este mai
159), în ciuda unei suprapuneri degrabă o perspectivă asupra migraţiei,
conceptuale cel puţin, analiza reţelelor în decât o teorie, în măsura în care
migraţie preia încă destul de puţin din privilegiază o abordare (migraţia
analiza reţelelor în sociologie. (Autorii internaţională ca proces cumulativ) în
citaţi identificau în 1992 doar trei mari sprijinul căreia aduce argumente
idei preluate în studiul migraţiei: legături disparate, fără a se constitui într-un
slabe, comunităţi non-teritoriale, focarele corpus unitar capabil să susţină explicaţia
de organizare ale reţelelor (organizing apariţiei, dezvoltării şi/sau dispariţiei
foci of networks)). fenomenului. La origine stau scrierile lui
Orientările din cadrul reţelelor de Myrdal asupra cauzalităţii
migranţi înfăţişează un joc ambiguu între dinamice/cumulative, idee preluată şi
particular şi general, cu asumpţii susţinute aplicată domeniului migraţiei
pe baza studiilor asupra unor fluxuri internaţionale actuale de către acelaşi
vechi (de genul Mexic SUA), cu reţele Douglas Massey (Massey şi alţii, 1998:
ajunse în maturitate, fără a putea preciza 45 – 49). Practic este vorba de
în ce măsură concluziile sunt valabile dezvoltarea/integrarea elementelor
oricând şi oriunde şi pentru orice tip de furnizate în special de teoria reţelelor de
migraţie. Graeme Hugo sugera spre migranţi (capitalului social) (şi nu numai)
exemplu, că în cazul migranţilor cu un în direcţia cauzalităţii procesului. Cu
nivel de educaţie ridicat, reţeaua de reţelele de migranţi şi elementele
migranţi joacă un rol mult mai puţin instituţionale ne plasăm în plină
important decât în cazul celor cu un nivel desfăşurare a migraţiei, cauzalitatea
de educaţie mai scăzut (diferenţe cumulativă propune, cu câştigurile celor
semnificative sunt semnalate şi în două linii de studiu, o întoarcere la
funcţionarea ca surse de informaţii, una întrebarea “De ce?”. Întoarcerea nu este
dintre funcţiile importante ale reţelei) nicidecum către declanşarea migraţiei
(Hugo, 1981: 207). (aşa cum o fac economia neo-clasică sau
107
Monica Constantinescu
108
Teorii ale migraţiei internaţionale
departe, la nivel comunitar, recursul la (resursele venite din străinătate sub forma
cultură pare ca în multe situaţii, elementul banilor nefăcând necesară întoarcerea la
care umple golurile din explicaţie. În ocupaţiile din agricultură, pământul fiind
cazul de faţă, rolul jucat de migraţie ca rit achiziţionat în special pentru valoarea sa
de trecere de la adolescenţă la maturitate, de a conferi prestigiu social). La nivel
în cazul unor comunităţi, ar fi argumentul comunitar, susţine cauzalitatea
forte în susţinerea apariţiei şi dezvoltării, cumulativă, scoaterea din ce în ce mai
la nivel comunitar, a unei culturi care multor terenuri din circuitul productiv
include migraţia “adânc înrădăcinată în reduce numărul locurilor de muncă
repertoriul comportamental al oamenilor disponibile şi implicit constituie un
şi “valorile asociate migraţiei” ca impuls pentru adoptarea migraţiei ca
devenite “parte a valorilor comunităţii” strategie de supravieţuire. Pe de altă
(Massey şi alţii, 1998: 452 – 456). parte, aceeaşi orientare, susţine recursul
Influenţa migraţiei asupra culturii este nu familiilor/gospodăriilor de migranţi la
numai posibilă, dar şi probabilă, dar dacă tehnologie avansată în domeniu şi
luăm în considerare gradul de stabilitate implicit reducerea necesarului de forţa de
al valorilor apare în primul rând muncă (modificare modului de producţie
întrebarea, pentru ce cazuri ar putea fi agricol).
valabilă o asemenea explicaţie? Care sunt Factorul capital uman considerat la
valorile asociate migraţiei şi care este nivel regional în ţara de destinaţie, este
relaţia între impunerea lor şi creşterea poate punctul cel mai slab al abordării.
migraţiei la nivel comunitar sunt încă Deşi una dintre asumpţiile de bază a
întrebări de răspuns pentru cauzalitatea teoriei capitalului social (pe care o
cumulativă. include de altfel) este cea a reducerii
Revenind la ceilalţi doi factori costurilor şi riscurilor asociate migraţiei
specifici, distribuţia pământului şi modul şi implicit reducerea selectivităţii,
de producţie agrar, prima remarcă, de cauzalitatea cumulativă postulează cercul
altfel una generală pentru noile abordări vicios al pierderii suferite de ţara (în
teoretice ale migraţiei, este postularea cazul de faţă regiunea) de origine prin
migraţiei ca fenomen/proces care leagă migraţie în termeni de capital uman,
exclusiv ţările lumii a treia şi ţările cele argumentând că cei care migrează sunt în
mai dezvoltate ale lumii şi, mai particular, cei “relativ bine educaţi, calificaţi,
aria rurală a lumii a treia de lumea productivi şi puternic motivaţi” crescând
dezvoltată. Considerarea distribuţiei productivitatea în aria de destinaţie,
pământului ca şi a modului de producţie micşorând-o în acelaşi timp la origine.
agrar ca factori cheie în explicaţia “de-a lungul timpului, deci, acumularea
migraţiei înseamnă că agricultura şi capitalului uman consolidează creşterea
proprietatea asupra pământului sunt economică în aria de destinaţie în timp ce
elemente definitorii pentru situaţia de epuizarea sa simultană în aria de origine
plecare a viitorului migrant/familiei – îi exacerbează stagnarea, astfel
gospodăriei sale. Modalitatea de intensificând condiţiile pentru
distribuţie a pământului face trimitere la (producerea) migraţiei” (Massey şi
studiile despre efectele migraţiei, care au alţii,1993: 453).
pus în evidenţă în mod constant tendinţa
migranţilor de revenire sau a Abordarea sistemică
familiilor/gospodăriilor care includ Abordarea migraţiei internaţionale
migranţi spre achiziţionarea pământului şi în termeni de sistem porneşte de la
scoaterea lui din circuitul agricol Mabogunje, care aplică în anii ’70
109
Monica Constantinescu
110
Teorii ale migraţiei internaţionale
111
Monica Constantinescu
112
Teorii ale migraţiei internaţionale
113
Monica Constantinescu
Van Rossem, Ronan. (1996). The world test. American Sociological Review.
system paradigm as general theory Vol. 61: 508 – 527
of development: a cross – national
Abstract
Starting from one of the fundamental works in the field, the study
proposes a presentation of the theories currently used in international
migration. The seven theoretical approaches (neoclassical economics,
new economics of migration, segmented labour market, historical-
structural tradition, approaches from the perspective of migrant
networks, cumulative causation, system approach) are described in the
frame of an attempt to evaluate their predicative and explicative power
related to the contemporary forms of international migration. The search
for a unique theory, capable to cover the complexity of international
migration as dynamic process, with multilevel action and determination,
with influences in and from economic, social, cultural and political
realms, does not seem to be a successful one, but the result conducts
toward a fundamental problem/discussion to which the research in the
field will probably answer in the future: is such a theory
possible/necessary in international migration?
114