1.

Indicatori de lichiditate:
a) Indicatorul lichidităţii curente (indicatorul capitalului circulant):
Active curente
Lichiditat ea curenta 
Datorii curente

Valoarea recomandată acceptabilă a acestei rate este 2 şi oferă

garanţia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

b) Indicatorul lichidităţii imediate (indicatorul test acid):

Active curente  Stocuri
Lichiditat ea imediata 
Datorii curente

2. Indicatori de risc:
a) Indicatorul gradului de îndatorare:
Capital imprumutat
Gradul de indatorare   100
Capital propriu

Capital imprumutat
Gradul de indatorare   100
Capital angajat

unde:

capital împrumutat = credite peste un an;

capital angajat = capital împrumutat + capital propriu.

b) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor - determină de câte ori

firma poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valoarea
indicatorului este mai mică, cu atât poziţia firmei este considerată
mai riscantă.
Pr ofit îna int ea platii dobânzii şi impozitulu i pe profit
 Numarul de ori
Cheltuieli cu dobândă

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune) - furnizează

informaţii cu privire la:
a) Viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale firmei;
b) Capacitatea persoanei juridice de a controla capitalul circulant şi
activităţile comerciale de bază;
c) Viteza de rotaţie a stocurilor (rulajul stocurilor) care aproximează
de câte ori stocul a fost rulat pe parcursul exerciţiului financiar;
Costul vânzarilor
 Numar de ori
Stocul mediu

sau
 d) Număr de zile de stocare - indică numărul de zile în care bunurile
sunt stocate în unitate;
Stoc mediu
 365
Costul vanzarilor

e) Viteza de rotaţie a debitelor - clienţi oferă informaţii despre

eficacitatea firmei în colectarea creanţelor sale şi exprimă numărul
de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile către firmă.
Sold mediu clienti
 365
Cifra de afaceri

O valoare în creştere a indicatorului poate indica probleme legate de

controlul creditului acordat clienţilor şi, în consecinţă, creanţe mai greu de
încasat (clienţi rău platnici).

f) Viteza de rotaţie a creditelor-furnizori - aproximează numărul de

zile creditare pe care firma îl obţine de la furnizorii săi. În mod
ideal ar trebui să includă doar creditorii comerciali.
Sold mediu furnizori
 365 ,
Achizitii de bunuri ( fara servicii )

unde pentru aproximarea achiziţiilor se poate utiliza costul vânzărilor sau

cifra de afaceri.

g) Viteza de rotaţie a activelor imobilizate - evaluează eficacitatea

activelor imobilizate prin analiza cifrei de afaceri raportate la
activele imobilizate
Cifra de afaceri
Viteza de rotatie a activelor imobilizat e 
Active imobilizat e

h) Viteza de rotaţie a activelor totale

Cifra de afaceri
Viteza de rotatie a activelor totale 
Total active

4. Indicatori de profitabilitate - exprimă eficienţa firmei în realizarea

profitului din resursele disponibile:
a) Rentabilitatea capitalului angajat - reprezintă profitul pe care îl
obţine firma din banii investiţi în afacere:
Pr ofitul ina int ea platii dobanzii
si a impozitulu i pe profit
Re ntabilitatea capitalulu i angajat  ,
Capitalul angajat
unde capitalul angajat se referă la banii investiţi în firmă atât de către
acţionari, cât şi de creditorii pe termen lung, include capitalul propriu şi
datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.

b) Marja brută din vânzări

Pr ofitul brut din vanzari
Marja bruta din vanzari   100
Cifra de afaceri

O scădere a procentului poate scoate în evidenţă faptul că societatea

nu este capabilă să îşi controleze costurile de producţie sau să obţină preţul
de vânzare optim.

5. Indicatori privind rezultatul pe acţiune - se determină în

conformitate cu prevederile IAS 33 şi au în vedere:

a) rezultatul pe acţiune se caracterizează prin numărul de acţiuni

comune şi profitul net al acestora;
b) raportul dintre preţul pe piaţă al acţiunii şi rezultatul pe acţiune.

7.4. Analiza fluxurilor de numerar

Realizarea obiectivelor unei firme presupune existenţa unui circuit

al fluxurilor de numerar, fluxuri care se transformă în elemente materiale
necesare desfăşurării activităţilor.

Fluxurile de numerar reprezintă intrări sau ieşiri de numerar şi

echivalente ale acestuia. Numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti
existente în casierie sau în conturi bancare, precum şi elemente asimilate
lor.

Echivalentele de numerar reprezintă investiţii financiare pe perioade

scurte, extrem de lichide, uşor convertibile în numerar şi care sunt supuse
unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

În circuitul fluxurilor de numerar pot apărea dezechilibre generate

de blocarea numerarului prin necolectarea corespunzătoare a creanţelor,
gestionarea necorespunzătoare a stocurilor de materii prime, materiale,
produse finite, evoluţia rapidă a firmei, în sensul creşterii sale peste
posibilităţile reale de finanţare, atragerea de resurse de finanţare scumpe,
etc.
 Cunoaşterea fluxurilor de numerar ale unei firme este necesară
pentru luarea deciziilor economice în vederea menţinerii şi dezvoltării
activităţii şi este legată de aprecieri despre capacitatea firmei de a genera
numerar, identificarea momentelor apariţiei numerarului, gradul de
siguranţă în generarea numerarului şi cunoaşterea necesităţilor firmei de
a utiliza acele fluxuri.

Stabilirea situaţiei fluxurilor de numerar se face ţinând cont de

norma contabilă internaţională IAS 7, care o reglementează.

Firmele au nevoie de numerar în vederea desfăşurării propriilor

activităţi, a stingerii obligaţiilor, a remunerării investitorilor.

Analiza fluxurilor de numerar facilitează utilizatorilor evaluarea

afacerilor firmei, a lichidităţii şi solvabilităţii (structura financiară) şi
capacitatea firmei de a genera numerar.

Fluxurile de numerar corespund activităţilor firmei grupate după

criteriul funcţional în activităţi de exploatare, de investiţie şi de finanţare.

Activităţile de exploatare reprezintă activităţile principale,

generatoare de venit, precum şi alte activităţi care nu sunt legate direct de
exploatare, dar care nu fac parte din grupa celor de investiţii sau de
finanţare (spre exemplu, tranzacţii legate de debitori şi creditori diverşi).

Activităţile de investiţie cuprind toate activităţile legate de

achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate, precum şi alte investiţii
care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.

Activităţile de finanţare au ca rezultat variaţii ale mărimii şi

structurii capitalurilor proprii şi datoriilor firmei.

Prin urmare, corespunzător acestei clasificări a activităţilor,

fluxurile de numerar se pot grupa pe trei categorii:

 fluxuri generate de activităţile de exploatare;

 fluxuri generate de activităţile de investiţii;
 fluxuri generate de activităţile de finanţare.
Analiza fluxurilor rezultate de activităţile de exploatare oferă o
imagine asupra modului cum activităţile firmei au generat suficiente
lichidităţi în vederea achitării împrumuturilor, menţinerii indicatorilor
economico-financiari, remunerării investitorilor şi realizării de noi
investiţii fără a fi necesare noi surse externe de finanţare.
 Fluxurile provenite din activităţile de exploatare cuprind:

a. intrări de numerar sau echivalente de numerar:

 încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de
servicii;
 încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii,
comisioane şi alte venituri;
 încasările în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru
prime şi daune, anuităţi şi alte beneficii generate de poliţele de
asigurare;
 încasările în numerar provenite din contracte încheiate în
scopuri de plasament sau tranzacţionare.
b. ieşiri de numerar sau echivalente de numerar:
 plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi
prestatorii de servicii;
 plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;
 plăţile în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime şi
daune, anuităţi şi alte beneficii generate de poliţele de asigurare;
 plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit cu
excepţia cazului în care ele pot fi identificate în mod specific cu
activităţile de investiţie şi finanţare;
 plăţile în numerar provenite din contracte încheiate în scopuri de
plasament sau tranzacţionare.
Analiza fluxurilor de numerar generate de activităţile de investiţii
este utilă în determinarea modului cum cheltuielile firmei s-au
materializat în active şi care, la rândul lor vor genera viitoare fluxuri de
numerar.

Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţie au în

componenţa lor următoarele elemente:

a. intrări de numerar sau echivalente de numerar:

 încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale,
active necorporale şi alte active imobilizate;
 încasările în numerar din vânzarea de instrumente de
capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi, şi
interese în asocierile în participaţie (altele decât încasările
pentru acele instrumente considerate a fi echivalente de
numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de
tranzacţionare);
 încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi
împrumuturilor efectuate către alte părţi (altele decât
avansurile şi împrumuturile unei instituţii financiare);
  încasările în numerar aferente contractelor futures,
forward, de opţiuni şi swap, în afara cazului când acestea
sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare
sau când plăţile sunt clasificate ca fiind activităţi de
finanţare;
b. ieşiri de numerar sau echivalente de numerar:
 plăţile în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări
corporale, necorporale şi alte active imobilizate. Aceste plăţi
le includ şi pe acelea care se referă la costurile de dezvoltare
capitalizate şi la construcţia, în regie proprie, a
imobilizărilor corporale;
 plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de
capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi şi de
interese în asocierile în participaţie (altele decât plăţile
pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de
numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de
tranzacţionare);
 avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte
părţi (altele decât avansurile şi împrumuturile efectuate de
o instituţie financiară);
 plăţile în numerar aferente contractelor futures, forward, de
opţiuni şi swap, în afara cazului când acestea sunt deţinute
în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când
plăţile sunt clasificate ca fiind activităţi de finanţare;
Fluxurile activităţii de finanţare sunt utile, în special, pentru
acţionari şi creditori deoarece, pe baza remunerării fondurilor avansate în
perioadele anterioare pot face previziuni legate de fluxurile de numerar
viitoare.

În componenţa fluxurilor de numerar provenite din activităţi de

finanţare intră:

a. intrări de numerar sau echivalente de numerar:

 încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni
sau alte instrumente de capital;
 încasările în numerar efectuate către proprietari pentru a
achiziţiona sau răscumpăra titlurile întreprinderii;
 încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de
creanţă, a împrumuturilor, datoriilor neasigurate,
obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen
scurt sau lung.

b. ieşiri de numerar sau echivalente de numerar:

  plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a
achiziţiona sau răscumpăra acţiunile întreprinderii;
 rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;
 plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea
obligaţiilor aferente unui contract de leasing financiar.

7.4.1. Situaţia fluxurilor de trezorerie

Metoda directă cuprinde fluxurile de numerar şi echivalentele de numerar

rezultate din activităţile de exploatare, de investiţii şi de finanţare, aşa
cum au fost enunţate mai sus şi pe baza ei se completează următorul tabel:

Nr. SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

crt.
- metoda directă -

1. încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;

2. încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;

3. plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi servicii;

4. plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;

5. plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit doar dacă nu pot fi
identificate în mod specific cu activităţile de investiţie şi finanţare;

6. Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare (1 + 2 - 3 - 4 - 5)

7. plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active

necorporale şi alte active pe termen lung;

8. încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente,

active necorporale şi alte active pe termen lung;

9. plăţile în numerar pentru achiziţionarea de instrumente de capital propriu şi de

creanţă ale altor întreprinderi;

10. încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă

ale altor întreprinderi;

11. avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;

12. încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către

 alte părţi.

13. Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii (- 7 + 8- 9 + 10 - 11+ 12)

14. veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital

propriu;

15. plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra
acţiunile întreprinderii;

16. veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte

împrumuturi;

17. rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;

18. plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune
de leasing financiar

19. Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare (14 - 15 + 16 - 17 - 18)

20. Fluxuri de numerar - total (6 + 13 + 19)

21. Numerar la începutul perioadei

22. Numerar la finele perioadei

Metoda directă operează cu încasări şi plăţi brute în numerar.

Situaţia fluxurilor de numerar realizată pe baza metodei directe

pune în evidenţă indicatorul nevoia de fond de rulment, care să determine
diferenţa între nevoile şi sursele de exploatare (uneori şi cele din afara
exploatării) şi reprezintă, de fapt, nevoia netă rezultată dintre diferenţa
dintre plăţi şi încasări ale perioadei.

Nevoia de fond de rulment din exploatare şi cea din afara exploatării

reprezintă nevoia de fond de rulment globală. În componenţa nevoii de fond
de rulment intră stocurile, creanţele, datoriile faţă de furnizori şi alte
datorii nefinanciare.

Fluxurile nete de exploatare se determină după formula:

FNe = Veî - Cep - ∆NFre

∆NFre = Sold final - Sold iniţial

unde:

FNe = fluxuri de numerar din exploatare

 Veî = venituri din exploatare încasabile

Cep = cheltuieli de exploatare de plată

∆NFre = variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare

Prin metoda indirectă se determină situaţia fluxurilor de trezorerie,

pornind de la profitul net sau pierderea netă, ajustată cu efectele
tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de
plăţi sau încasări în numerar rezultate din exploatare din perioade trecute
sau viitoare şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxuri de
numerar din investiţii sau finanţări.

Prin aplicarea metodei indirecte, rezultatul obţinut este acelaşi,

diferit fiind doar modul cum se analizează fluxurile de numerar implicate
în activitatea de exploatare a firmei.

Situaţia fluxurilor de numerar prin această metodă poate fi redată

astfel:

Nr SITUAŢIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

crt
- metoda indirectă -

1. rezultat net;

2. modificările pe parcursul perioadei ale capitalului circulant;

3. ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse la activităţile de

investiţii sau de finanţare

4. Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare (± 1 ± 2 ± 3)

5. plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active

necorporale şi alte active pe termen lung;

6. încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente,

active necorporale şi alte active pe termen lung;

7. plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă

ale altor întreprinderi;

8. încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă

 ale altor întreprinderi;

9. avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi;

10. încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către

alte părţi.

11. Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii (- 5+ 6- 7 + 8 - 9+ 10)

12. veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital

propriu;

13. plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra
acţiunile întreprinderii;

14. veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte

împrumuturi;

15. rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;

16. plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune
de leasing financiar

17. Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare (12 - 13 + 14 - 15 - 16)

18. Fluxuri de numerar - total (4 + 11 + 17)

19. Numerar la începutul perioadei

20. Numerar la finele perioadei

Fluxurile de exploatare pe baza metodei indirecte se calculează

astfel:

FNe = Rnc - Vc - Vif + Cc + Cif - ∆NFre

unde:

FNe = fluxuri de numerar din exploatare

Rnc = rezultatul net contabil

Vc = venituri calculate

Vif = venituri legate de investiţii, finanţare

Cc = cheltuieli calculate

Cif = cheltuieli legate de investiţii, finanţare

 ∆NFre = variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare

Întocmirea tablourilor fluxurilor de trezorerie presupune reunirea

informaţiilor ce se regăsesc în situaţiile financiare anuale ale întreprinderii
şi permite, prin conţinutul său informaţional:

 evaluarea posibilităţilor firmei de a degaja lichidităţi;

 stabilirea necesarului de lichidităţi;
 realizarea comparaţiilor între rezultatele firmei prin
eliminarea utilizării diferitelor metode şi politici contabile;
 previziunea datelor de scadenţă şi a posibilelor riscuri ale
încasărilor viitoare.

7.4.2. Analiza fluxurilor de trezorerie prin metoda ratelor

Pe baza informaţiilor generate de situaţia fluxurilor de trezorerie se

poate determina o serie de rate financiare necesară în analiza lichidităţii şi
riscului firmei. În analiza financiară sunt relevante cinci astfel de rate:

a) Rata fluxurilor operaţionale (Rfo) - pe baza acestei rate se

determină posibilităţile firmei de a degaja resurse financiare
necesare stingerii obligaţiilor sale curente. Mărimea acestei rate
depinde de natura activităţii firmei analizate (nivel ridicat pentru
domeniile intens capitalizate).
Fluxuri nete de numerar din activitatea de exp loatare
Rf o 
Datorii curente

b) Rata de acoperire a dobânzii (Rad) - oferă informaţii legate de

capacitatea firmei de a-şi plăti dobânzile corespunzătoare datoriilor
financiare. Nivelul scăzut al acestei rate semnifică un grad ridicat
de îndatorare (scăderea valorii ratei sub 1 indică risc financiar
ridicat), pe când, un nivel crescut al acestei rate demonstrează
capacitatea firmei de a se autofinanţa.
Fluxuri nete de numerar din activ. de exp l.  Dobanda platita  Im pozit pe profit platit
Ra d 
Dobanda platita

c) Rata acoperirii datoriilor financiare curente (RaDc) - exprimă

posibilităţile firmei de a rambursa datoriile financiare curente
(nivelul ridicat al ratei presupune uşurinţă în rambursarea sumelor
împrumutate), depinde de natura activităţii firmei.
 Fluxuri nete de numerar din activitatea de exp loatare  Dividende platite
Ra Dc 
Datorii financiare curente

d) Rata acoperirii datoriilor financiare totale (RaDt) - exprimă

abilitatea firmei de a-şi plăti datoriile financiare viitoare şi are
semnificaţie deosebită în special pentru creditori.
Fluxuri nete de numerar din activitatea de exp loatare
Ra Dc 
Datorii financiare curente

e) Rata finanţării activelor corporale (Rfac) - introducerea acestei rate

ca urmare a cumpărării de active corporale poate fi considerată
normală, dar achiziţionarea acestora peste posibilităţile financiare
proprii presupune împrumuturi mari şi, implicit creşterea riscului
financiar.
Fluxuri nete de numerar din activitatea de exp loatare
Rf ac 
Achizitii de imobilizar i corporale