Professional Documents
Culture Documents
BOLDUR
Profesor la Facu.tatea de Filosofie
şi Litere, din l!lşi
.f
Contributii la 'studiul, •
Istoriei Românilor
ISTORIA BASARABIEI
VaL III.
Sub dominaţiunea rusească"
(1812-1918)
"
C H'! Ş1NĂU
TIPOGRAFIA • TIPARUL MOLDOVENESC·
1940
. ,
www.dacoromanica.ro
ISTORIA BASARABIEI
SUB DOMINATIUNEA RUSEASCA
INTRODUCERE
Justificarea Istoriel Basarablei" sub rusi
Unirea, printre multe alte probleme de ordin politic,
social si cultural, pe care le-a ridicat, numara si problema
studierii trecutului provinciilor alipite sub dominatiunile stra-
ine, $i, mai ales, a Basarabiei, care are multe trasaturi cu
totul specifice.
Nu putem sa ne marginim cu expunerea numai a su-
ferintelor Romanilor sub dominatiunile straine, dupa cum
se propune uneori 1) Suferintele Romanilor nu pot fi apre-
ciate si intelese bine fara incadrarea lor in studiul complet
al soartei istorice a acestor provincii.
$i aceastä. incadrare nu confine in sine nicio primej-
die $i niciun desa vantaj, deoarece scopul stiintei istorice
este gasirea adevarului. Adevarul, In toata insemnatatea lui
absoluta $i temporala, formeaza motorul principal al studii-
lor istorice.
Adevarul istoric, precizeaza. istoricul rus N. Kareev,
poate sa. fie numai unul pentru toate nationalitatile, adica.
asupra unui $i aceluiasi fapt nu poate sa existe douã sau
mai multe adeväruri ce nu se Impaca reciproc, de exem-
plu, adevärul francez si adevarul german, adevarul rusesc
si adevarul polonez" 2) sau, voiu adaoga eu : adevarul rusesc
$i adevarul românesc.
1) N. lorga. 0 lstarie a Basarabiel?' ,Neamul rominese, 2 net..
1937, nr. 215.
2) Teorla f Uinta Istorice, S.-Pet., 1913, pag. 243.
www.dacoromanica.ro
2
www.dacoromanica.ro
3
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
5
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
1
i
istorice sunt o urmare a actiunii principilor. Cand politica
lor era priceputa, statul prospera. Cand, dimpotriva, incepeau
certurile, statul se präbusea, pentru ca apoi sa.' fie adunate
si organizate din nou teritoriile lui divizate. Scoala veche
glorifica monarhia.
Acestei conceptii ii este cu totul stráina ideea, care se
afla. la baza stiintei istorice moderne, cum ca.' istoria, in fond,
este studierea poporului $i constä din explicatia cauzala a
tuturor fenomenelor de ordin atat ideal, cat si material.
Din deceniul al patrulea al veacului al XIX-lea in Ru-
sia iau fiinta. conceptiile istorice, inspirate de filosofia isto-
rica a lui Hegel, dupa care istoria este o desvoltare a spiri-
tului absolut, a Ratiunii universale. Fiecare stare culturala
a poporului este o etapa, prin care trece spiritul absolut.
Exist& natiuni alese, ce servesc ca instrument al evolutiei
acestui spirit.
In Rusia, aceasta conceptie a influentat asupra formarii
a doua scoli : 1) Zapadniki (adica. occidentali") si 2) Sla-
vianofili.
Prima scoall (S. Soloviev, Kavelin, B. Cicerin, Kalaciov)
crede ca Rusia trece prin acelasi ciclu al evolutiei isto-
rice, prin care a trecut $i Europa Occidentala si la baza
careia sta desvoltarea individualitatii : Tot ce este organic,
inclusiv popoarele, $i omenirea in general, trece prin anu-
mite etape ale existentei: naste, creste,imbatraneste si moa-
re". Istoria este un proces de desvoltare intelectuala si de a-
ceea poate fi mai bine studiata in produsele obiective ale
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
EV EN1MEIV TELE PRINCIPAL E.
POLITICA EXTERNA SI LN TERNA PANA
LA REFORMELE SOCIAL E MARI
Räzboiul ruso-turc din 1806-1812.
www.dacoromanica.ro
26
ficat din momentul acesta ncel mai vestit din toti tiranii
lumii, pe care Ii gásim in istorie" 1).
Fdrd nicio jend, Napoleon a incorporat Frantei teri-
toirul regelui Sardiniei, pe care II sustinea Alexandru I, iar
in 1803, dupd reinceperea ostilitâtilor impotriva Angliei, a
ocupat Hannoverul.
Procedeurile lui Napoleon demonstrau fdtis dorinta lui
de a dispune de soarta Europei. Curtea ruseasca a inceput
sa.-1 urascd. Ca ecou al acestor sentimente, ambasadorul rus
la Paris, intransigentul conte Morcov, rechemat dupd cererea
lui Napoleon, a fost inlocuit cu un functionar de mama a
cloud, Ubri.
Indignarea curtii ruse* a atins culmea in 1804, când,
din ordinul lui Napoleon, pe teritoriul german a fost arestat
printul Enghien, dus la Paris si aici ucis, fdrd nicio vind
din pdrtea sa. $tirea acestui eveniment a produs la Rusi o
adevdratá consternare. Indrdzneala lui Napoleon merge $i
mai departe : in acelasi an el se prociarn5. impArat.
Sub aceste aparente de lucruri relativ mici se ascun-
deau adevdratele cauze ale neintelegerilorl dorinta de hegemo-
nie si de expansiune economicd a Frantei in dauna Angliei,
care urma sd fie distrusa. si nirnicitd, $i o altá tendintd opus&
Tchitchagoff Mémoires inedits. Campagnes de la Russie en 1812
ontre la Turquie, l'Autriche et la France, Berlin, 1855.
A. Otetea. Contribution a la question d'Orient, Buc., 1930.
A. D. Xenopol. Rdzboatele dintre Rust fi Tura si inriurirea lor
asupra grilor române, vol. I, Iasi, 1880, pag. 175 218.
M. Dutnitresca. Politica tut Napoleon fatd de tdrile romdne, f. an.
P. Gore. Anexarea Basarablel, schitö. istoria, Basarabia% mono-
grafie, Chisinhu, 1926, pag. 154-176.
N. lorga. Luarea Basarablei t Moruzotii. Anal. Ac. Rom., vol,
XXXII, Buc , 1910, pag. 160-185.
M. Drag hid. Istorta Moldovel pe limp pe 500 ant, III, Iasi, 1857.
E. Hurmuzachi. Documente, vol III, Suplim, 1: jurnalul contelui
Langeron.
R. Rosetti. Aritiva Senatortlor, Anal. Ac. Rom., Bun., 1909, I-IV.
1) N. C. $11cler. Impdratul Alexandra], vieata sa st domnia, IIV,
S.-Pet., 1904, vol. II, pag. 117.
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
t- .
;
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
Of:
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
Tudor Vladimirescu.
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
Ji
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
49
A. 5, Pu§chin In Basarabia.
In acest timp, plin de sbucium omenesc, isi petrecea la
Chi$ingu surghiunul marele poet rus Puschin, care a fost
trimis in acest colt indepalrtat al imperiului rusesc pentru a
ispi vina sa mare de a cânta i proslalvi libertateä.. Crea-
torul limbii poetice ruse, geniul stihului, ce a intrat in raia-
dul nemuritorilor omenirii, a.trebuit s stea in oraul Chi-
sinau, care era plin de praf i noroi, arhaic &. oriental pe
atunci, timp aproape de trei ani (dela 20 Septemvrie 1820
pana.' in 25 Maiu 1823) 2).
1) Din amintirile lui Veltman, v. nota de mai jos.
2) P. I. Bartenev. Pwchin in Rusia de Sud. Russkii Arhiv", 1866
I. P. Liprandi. Din %mai $1 memorli. .Russkii Arhiv", 1866, coloanele
1213-1284 (N. 8-9) si 1393-1491 (N. 10).
A. F. Veltman. Amintirl despre Basarabia 1818-1824, Russkii Vest-
nic, 1843.
L. N. Malcov, Pu$chin, S.-Pet., 1899.
F. F. Vigliel. Note. Russkii Arhiv', 1891-1895 (cont. bibl. v. pag.
-um).
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
1
f.
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
- -V
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL 2
CURENTELE IDEOLOGICE PANA LA REFORMELE
SOCIALE MARE
Curentele ideologice ruse
Räzboiul dela 1812 a trezit la vieat5., in societatea culla'.
rusd, o chgetare politicg si sociald. noud '). Sub impresia cd-
Aerii lui Napoleon si a victoriei Rusiei se creazd un cureat
mistic, care este protejat de oficialitki $i se manifesta. In
diferite cercuri religioase ale Petersburgului, ce stAteau In
afard de biserica ortodoxd, de exemplu: in cercul unui cas-
trat, Selivanov, care ficea $ezdtori cu predici, cântece $i
dansuri in casa sa, numita Sion"; in cercul unei doamne
Tatarinov, ce a infiintat Fratimea lui Hristos" si de aseme-
nea organiza adundri de rugdciuni ale unui public ce se im-
brdca in alb, cânta, dansa si, ostenind, asculta profetiile ci
In cercul spiritist al baronesei Krudener etc.
Aceste adun5.ri erau vizitate de diferite persoane sus.
puse, inclusiv principele Golitin, ober-procuror al Sinodului
$i ministru al instructiunii publice. Odatá a asistat $i impa-
ratul insusi.
Inspirat de misticim, Golitin a inceput s5. lupte impo-
triva stiintei si. universitkilor.
Din acelasi motiv de luptà cu conceptiile false ale tim-
pului, el a infiintat societatea pentru rdspAndirea Bibliei cu
filiale in gubernii2). Citirea Bibliei trebuia sd fie o man-
gdiere pentru popor. Cercurile dominante preferau si dea
1) A. I PApin, MI$carea sociald in Rasta In domnia lui Atexan,tru
/, S.-Pet., 1885. Mat eriale pentru istoria lojelor masonice, Vestnie Evropl%
1872, Nr. 1, 2, 7 si 11. Doamna Kriliener. Vestnic Evropi", 1869, Nr.8 si 9.
N. N. Bulici. &tile din broth] literaturit ruse $1 culturti dela in-
ceputal secolului al XIX-Iea, Istoriceseoe obozrenie", 1901, Nr. 11 $1 12,
si separat. S -Pet., III. 1902. 1905.
N. F. Dubrovin. Din vtea(a rind la inceputul secolului al XIX-lea,.
.Russcaia Starine, 1903. Nr. 11 si 12; 1933, Nr. 1-5. Misticii noVri sec-
twill, Russeaia Starina", 1894, Nr. 9 12, 1895, Nr 1-2, 10-12 ; 1896.
Nr. I--2
2) A. I. PApin, Soc)etatea Wiled rusd, ,,Vestnie Evropi". 1868, Nr..
8, 9, 11 $i 12.
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
'75
www.dacoromanica.ro
76
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL 3
ORGANIZAREA l ADMINISTRATIA BASARABIEI PANA
LA REFORMELE SOCIALE MARI
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
Conduatoril Basarabiei
Basarabia era supravegheatg., administrativ, de guverna-
torul general, rezident al regiunii 2).
1) Bar. B. E. Nolde, ibidem, pag. 277 s. u.
2) Odessa. 1794-1894, publicatia municipiului Odessa cu ocazia cen-
tenarului orasului. 1895, pag. 778 789 si lntroducere.
I. N. Halippa. PrIncipalele date istorice cu prtvlre la Basarabia.
,,Operele Comislunii Arhivelor basarabene", vol. II, ChisinAu 1902, pag, 33 s. u.
(in ambele lucrArl luformatii necomplete si fart o caracteristict generala).
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
0.
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
R8
www.dacoromanica.ro
89
indelungat.
De aceea s'a creat un sistem original de conducere a
acestor provincii..El avea la Odessa un loctiitor al sau, gu-
vernatorul militar al Basarabiei Pavel I. Fedorov, care in-
deplini functiunea de guvernator general sub sefia supe-
rioara a lui Vorontov, dela 1846 si pana la 1854. In 1846
s'a infiintat in mod provizoriu la cancelaria rezidentei Cau-
cazului un birou special (osobai stol") pentru supraveghe-
rea Novorosiei si Basarabiei. Abia in 1855 biroul de mai
sus a fost desfiintat cu prilejul demisiei contelui Vorontov
din postul &au de guvernator general al Caucazului si din
sefia superioara a Novorosiei si Basarabiei. Dosarele birou-
lui au fost trimese Cancelariei guvernatorului general al
Novorosiei si Basarabiei, la Odessal).
Vorontov a murit in a. 1856 la Odessa, dupa ce a stat
la cirma superioara a Basarabiei timp de 31 ani (1823-1854).
I-au urmat In postul de guvernator general al Novo-
rosiei si Basarabiei : general-aghiotant Nicotae N. Annencov
al 2-lea dela 20 Martie 1854 pan& la 17 Aprilie 1855, gene-
ralul de artilerie Alexandra Gr. Strogonov, dela data de mai
sus si pana. la 1862 si generalul de infanterie Pavel Evst. Ko-
tebu (Kotzebue), dela 1862 si pana la 1874.
Primul a stat prea putin timp si nu s'a distins prin
nimic.
Strogonov era cu totul alta fire, deal Vorontov. A fost
numit pentru Novorosia si Basarabia la sfarsitul carierei
sale administrative, implinind varsta de 60 ani. Era om cum-
panit si caracter nobil. Ii placeau studiile stiintifice si poseda
o colectie de monede vechi, in valoare de un milion de ruble2).
Kotebu a participat la diferite actiuni militare In Cau-
caz, Persia si Turcia, s'a distins in opera de suprimare a
1) Colectta completd a legilor. 18 Ian. 1855, Nr. 28954: Ucaz al Ina-
ptratului comunicat Senatului de Ministru al JustIliel.
2) Bar. B. Kene. Necrologul contelui A. S.Strogonov, Notele Soule-
tätii de Istorie $i antichitali din Odessa', vol. VI, 1867, pag. 487-490.
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
Autonomia Basarabiel
In rapoartele adresate senatorului Cusnicov in timpul
razboiului din 1806-1812, de catre ispravnici $i persoane
particulare, se vorbe$te de starea jalnic5. a populatiei, dis-
trusa din cauza dArilor si secetei ii gata a fugi oriunde nu-
mai sa scape de sub iugul devenit insuportabil".
In Basarabia, in Bugeac, locuitorii, din cauza lipsei de
vite, nu mai aveau putinta sa. faca.' semAn5.turi. In 1808, Di-
vanul moldovenesc, lit disperare, exclama : Gratiere cere a-
ceasta Ora. dela tronul imparatului"). $i a mai trecut dupa
aceasta Inca un $ir de ani de razboiu, pentru ca populatia
sä fie adusa la ultimul grad de desnadejde.
In asemenea conditiuni se cerea din partea guvernului
rusesc o mare abilitate politica $i administrativá, pentru ca
populatia provinciei sa-$i revina in fire $i sa respire mai u$or,
Pria prima lege, din 2 August 1812, populatiei i s'a dat
scutire, pe timp de 3 ani, de orice impozit personal sau
agricol catre Stat $i scutire de serviciul militar pentru timp
nelimitat. Aceste privilegii au fost prevalzute nu numai pen-
tru populatia actuala, dar $i pentru cei ce in viitor se vor
.a$eza In provincia aceasta").
1) Operele Comisiunli Arhivelor bosarabene, vol. III, Chisintu, 1907,
-pag. 467-473, dosarul Nr. 336 din Arhiva Senatorilor.
2) A urmat apoi si o dispozitie specialt despre scutire de serviciul
mailer a cazacilor din Malorosia, si a locuitorilor Gruziei (Georgiei) si Ba-
'sarabiei. Cotectia completd a legilor ruse, 12 Sept. 1815, Nr. 25.942. Pri-
-vilegiul acesta s'a mentinut pint la 1874. In ce priveste impozitele. dupt trei
ani, locuitorii Basarabiei au fost impusi tuturor impozitelor, ce se perce-
peau inainte, sub suzeranitatea Turcilor. Cotectia complefd a legilor, 4
Sept, 1815,
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
A7
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
soanelor.
1828, Barbu Iordachi.
Si pentru participarea la guvern a nobililor este per-
fect valabila caracteristica de mai sus despre alegerea per-
din nobilimea de mana a doua.
Desliintarea autonomiei.
Legea noua (Ucireidenie") din 29 Februarie 1829 des-
fiinteaz5. autonomia provinciei 2). In locul Sfatului Suprem
se infiinteaza Sfatul oblastei, care este numai o umbra slab&
a trecutului, atat din punct de vedere al compunerii sale,
cat si din punct de vedere al competintei.
In Sfatul oblastei nu mai sunt deputati ai nobilimii.
Locul lor ii ocupa, de drept, maresalul nobilimii $i doi mem-
bri permanenti, numiti de Senatul Ocarmuitor, dupa. propu.
nerea guvernatorului general. Ceilalti membri, numiti de co-
roanä, au ramas.
Sfatul oblastei nu mai judeca. El are In competinta sa
numai chestiuni administrative, financiare si economice, prin-
tre care cea mai insemnata este dispunerea de sume In limita
de 100/0 a provinciei, potrivit bugetului aprobat. In afara de
aceasta, Sfatul nu are nicio initiativa proprie, ci discuta
chestiunile numai In urma propunerii guvernatorului gene-
ral, guvernatorului civil, guvernului provinciei $i maresalu-
lui nobilimii. Hotaririle Sfatului pot fi oprite de guverna-
torul general si inaintate de el Ministerului respectiv.
1) A. N. Crapenschi. Ibidem, pag, 3-4.
2) Colectla completd a legllor ruse, 29 Februarie (15 Martie) 1828,
Nr, 1834, 5 i Autonomia Basarablei', pag. 86 5. u.
www.dacoromanica.ro
103
Guvernatorli.
Dela anexare 5i pana la reformele sociale mari au stat
la canna provinciei in calitate de guvernatori civili (uneori
si militari) urmátoarele persoane 2) :
1812-17 lunie 1813Sturdza Scarlat Dimitrie.
±) Despre -LuombArile produse In sisteniul adminIstrativ al Basarabieli.
v. ,Autonomia Basarabler, pag. 93 s. u.
2) 1. N. Halippa. Ibidem, pag. 34 s. u.
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
log
www.dacoromanica.ro
110
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
117
www.dacoromanica.ro
118
1 1 Greceni 14 990
2 Codru 1 13 1.064
3 HoUrniceni 17 2.812
4 Orhei 3 248 14.157
5 Soroca 4 138 7.636
6 Hotin 3 169 13.076
7 Bender
8 Akkerman. 1
} 4 70 2.789
9 Chiha
10 Causeni I
11 Reni (sau
Tomarovo) 1 19 516
12 Ismail 1 5 120
In total 17 693 43.160
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
Suprafata
(verste pAtrate)
0
'th)
3.373 3.748
-(,)-
co
5.039
Orheiu
3.560
- Chisingu I
3.075
-
. In
'17 -5
..0
j] g ii total
8 judete
A d s. 4 si Ismail
Suprafata 3.418 9.367 7.424 907 39.911
(verste pAtrate)
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
126
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL 4.
EVENIMENTELE PRINCIPALE.
POLITICA EXTERNA I INTERNA IN EPOCA
REFORMELOR $1 DUPA ELE.
Ritzboiul Crimeel din 1853-1856.
Politica de prietenie ruso-turca., pe care o practica
Nicolae I, a Lost demonstratI in 1848, in timpul revolutiei
din principatele române, stinse de Rusia cu consimtamán-
tul Portii Otomane. Tratatul ruso-turc din 19 Aprilie 1
Mai 1849 dela Balta-Liman a inautAtit starea politicà. a.
principatelor. Domnii nu se mai akgeau de divanuri, ci se
numeau de sultan in intekgere cu Rusia, pe timp de 7 ani.
Adungrile boierilor se inlocuiau cu organele consultative
ad-hoc. In principate se introducea armata ruso-turcä.
Atitudinea Rusiei provoacg. nemultumire in principate.
Rusia devine, din punct de vedere românesc,, apärätoarea
jugului turcesc. Se pune capit iluziilor nationale de eliberare,
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
152
www.dacoromanica.ro
153
-;
Luarea Plevnei.
Dela stanga la dreapta : principele Carol tarul Alexandru al ILlea,
marele duce Nicolae Nicolaevici, Osman Pa$a. Dupa un desen rusesc (1879).
www.dacoromanica.ro
154
,4 ! ,-4: ,-;
=.-
..-%
.
o
46
. .
Luarea Plevnei,
Armata turca, depunind armele, trece prin rAul Vid.
Dupi un desen rusesc (1879).
www.dacoromanica.ro
155
www.dacoromanica.ro
. 156
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
1 58
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160
www.dacoromanica.ro
161
mai mult sau mai putin, eficace. Dar reforma s'a acut in
giaba, fa'rg. comasare i rotunjire rationalal a loturilor ') si
venit prea târziu. Primul inceput al reformei a fost pus
prin legea din 5 Octomvrie 1906 despre suprimarea unor
restrangeri ale drepturilor sátenilor, ins5. o adevAratä dis-
trugere a obscinei s'a:efectuat abia prin legea din 10 Iu lie
1910, cornpletata 'prin legea din 29 Maiu. 1911, iar la 4
Septemvrie 1911 realizatorul reformei a fost ucis la Kiev,
In teatru, de un agent de ohrana. (siguranta) gi totodata.
revolutionar.
Odatä cu desvoltarea industriel mari creste si clasa
muncitorilor manuali. In timp de un deceniu, 1886-1896, nu-
mArul lucra.torilor a crescut in Rusia dela 1.671.772 pAng. la
2.215,881 oameni.
Dintre intreprinderile mari cregteau relativ mai iute in-
treprinderile gigantice, chiar mai repede deal in Germania
industrialal 2). Concentrarea marelui numalr de lucraltori la
fabrici usura propaganda subversivä. Pe când Ins cu cregte-
Tea treptatä. a intreprinderilor in Germania, lucrátorii ger-
mani ca.pg.tau experienta. In lupta profesionalá si nu pier-
cleau deci din vedere interesele generale ale statului, mis-
carea mucitoreasa. In Rusia a crescut pe neagteptate. Din
lipsa de experientä lupta profesionalg. degenera intr'o lupta.
cu Insusi capitalul mare. Si valzand apärarea lui din partea
statului aceasta% luptal a lucratorilor capItä gi o nuantal pro-
nuntat poIitic, indreptându-se spre scopul ra'sturnArii abso-
lutismului.
Burghezimea oralseneascal medie si mid., care a jucat in
Occident un rol foarte iniportant, nu era prea desvoltatal gi
activA, lipsindu-i o situatie independent5. si ferml in societatea
rush'. In ce priveste starea ei materiall ea se apropia de
dasa muncitoreasea si tgra.nime.
I) N. Oganovschi. Ibideni. pag. 85-86.
I)-A Boldur. La Bessarable; pag. 241, si L. Martov, Desvaltarea
indastrlei marl si rnlgcarea muncitoreascd plInd la 1892 In Istoria Ru-
siei In sec. al xIX-lee, ed. Granat, vol. VI, cap. X.
www.dacoromanica.ro
162
www.dacoromanica.ro
163
www.dacoromanica.ro
164
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
www.dacoromanica.ro
172
www.dacoromanica.ro
173
www.dacoromanica.ro
174
www.dacoromanica.ro
175
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177 .
www.dacoromanica.ro
178
CAPITOLUL 5.
CURENTELE IDEOLOGICE DUPA
REFORMELE SOCIALE MARI.
www.dacoromanica.ro
179
www.dacoromanica.ro
180
www.dacoromanica.ro
181.
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
185
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
18g
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
191
Curentul de dreapta.
Curentul de dreapta s'a desvoltat la inceputul secolului
al XX-lea. Publicistul Pavalache Krusevan, moldovean de
origine, si Vladimir Purischevici 3), erau sustindtori aprigi
si ideologi ai ordinei si regimului rusesc in Basarabia. Pen-
tru propagarea acestei atitudini a fost creatá. Uniunea adevg-
Rusi", Soiuz russcago naroda", poreclita intr'un sens
Fatilor
peiorativ ,,Suta neagrai" (,,Cernaia sotnia"). Activitatea aces-
tei organizatiuni se bucura de simpatii in sAnul guverne-
lor ruse, dar nu a avut succes, intthupinand o indiferenta $i
un dispret din partea opiniei publice a Basarabiei. Aceasta
nu a impiedicat pe Uniunea" sä lupte impotriv5. manifesta.-
rilor vietii locale 6 culturei nationale.
Acestui curent apartineau cei mai multi deputati ai
Dumei, dar mai ales s'a distins printeun reactionarism exo-
tic mosierul Sviatopolc-Mirschi.
1) Beloconschi. Zemstva $1 constitufla. Moscova, 1910, rag. 138 si
144-145. Despre personalitatea si finuta demni a baronului Stuart la prIn-
cipele Unsay, ibidem, pag. 143 41 146-147.
2) Ibidem, pag. 145-147.
3) Despre rolul negativ al familial Purischevici In Basarabia v. prin-
t epele Unsay. Ibidem, pag. 144-145.
www.dacoromanica.ro
192
Aparitia presei.
Presa apare in Basarabia foarte tarziu. Primul ziar a
fost un oficios, scos de autoritatile oblastei, in 1854, sub
titlul : ,,Bessarabschia Oblastn5ia Vedomosti" (de dou5. sau
trei ori pe sa.ptImana.). La 1 Julie 1867 apare revista cleri-
calA ,,Buletinul eparhiei basarabene" (,,Bessarabschia Epar-
hialn5ia Vedomosti"). Aceasta din urma, inlocuia clericilor
lipsa ziarelor si aparea ruseste si româneste din cauz5. ea' nu
toti clericii pricepeau limba rus5., panä la 1871, când partea
româneascl a fost suprimatá de autoritAti.
Presa româneasc5. apare in Basarabia inainte de presa
ruseascä. Dup5. cAteva incercalri de a obtine autorizatia gu-
vernului pentru scoaterea unui ziar românesc sau a revistei,
&cute in 1848, 1858, 1863, si toate neizbutite apare in 1884
primul ziar românesc In Chisithiu sub titlul Mesajerul Basa-
rabiei", scos de Riabcic si Drumascu. Ziarul a fost probabil
de scurt5. durat5., deoarece nu s'a pgstrat pAna in timpurile
noastre nici o urmä a acestei prime realizIri de publicistic5.
româneasca. in Basarabia 2).
Abia spre sfir$itul secolului apare primul ziar particular
zilnic in limba rus5. Bessarabschii Vestnic" (1889-1897). In
1897 a fost scos de P. Crusevan Bessarabet" c,Basarabea-
nul"), cu o nuantà de dreapta antisemia si a durat pan&
la 1906, când a trecut la Malschi. Crusevan a mai editat si
ziarul Drug" (,,Amicul"). In 1903 apare primul ziar demo-
cratic Bessarabscaia Jizni" (Viata Basarabiei"), zilnic, scos
la inceput de A. Nour si in epoca de glorie (1905-1906)
condus de F. Zaharov. A dainuit cu intrerupere p.ina. la 1918.
I) Despre aceste lncercári, precum si In general despre press romii-
neasca' In Basarabia, v. articolul meu lnsirat pe douà pagini ale ziarului
Gazeta Basarabiei (25 Decemvrie 1937) sub titlul .Publicistica rotudneas-
cd In Basarable. Istoric si actualitate. Deasenaenea §t. Clobasu. Ibidem,
pag. 285-313.
2) Nerva Hodop al Al. Sadi loneseu. Publicatiunile perloclice ro-
mtinegl, t. 1 (1820-1906). Buc., 1913, pag. 408, op. Liviu Marian. Incepu-
turtle publicisticei romanegi in Basarabio, Vieata Basarabiei", 1932, Nr
2, pag. 45.
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
194
www.dacoromanica.ro
195
r-
r,
IPIpto
s-
'(:72
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL 6.
ORGANIZAREA .51 ADMINISTRATIA BASARABIEI
DUPA REFORMELE SOCIALE MARL
Guvernatprii. Achninistratia.
In epoca reformelor sociale mari $i dupa ele, conduce-
rea administrativä a Basarabiei se falcea prin guvernatorii
plenipotentiari (pan& la 1885), rezidenti ai tarului, despre
care am vorbit, si prin guvernatori, toti straini Basarabiei
pi neamului romanesc din .aceasta, provincie. Iata. cine a
functionat in postul de guvernator si cat timp a stat la
carma procinciei 1)
10 Noemvrie 1857 19 Decemvrie 1862. Fanton de
Verrayon Mih. L., general-maior. Francez de origine, in
tinerete a colaborat cu P. Kiselev in principatele romane 2).
La Bucure$ti apropiindu-se de societatea romana, s'a insurat
cu fiica vistierului Constantin Filipescu. Se socotea filoroma.n
$i si-a pastrat aceste sentimente si in postrul de guvernator.
La sfaxsitul administrarii lui in provincie, incepe epoca re-
formelor. Intrucat hush'. ele au fost introduse in vieata Basa-,
rabiei cu intarziere, spiritul lor nu se simtise Inca in pro-
vincie, facand abstractie de unele exceptii, dupá cum ar fi
eliberarea robilor tigani.
23 Decemvrie 1862 1 August 1863. Velio I. 0., baron,
a fost numit guvernator provizoriu. Dar in scurta sa Redere
in Basarabia (abia sapte luni), el s'a aratat un administrator
1) Lista este intocmital dupg bibliografie, aratatá in capitolul respectiv
din prima perioada, precum si dup1 informatii r:tzletite, ce se gasesc In
diferite publicatii cu privire la Basarabia.
2) D, Anucin Russcaia Starine, 1892, Nr. 1.
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
199
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202.
www.dacoromanica.ro
203
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
206
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
211
in cea mai mare parte la Chisinau,.., nici unul, categoric nici unut,2
n'a fost amestecat printre a§a zisii decabristi, cu toate ca unul din.
prin-ipalii autori ai complotului, tovara§u1 lor de serviciu, stabs-
capitan al garzii, Kornilovici, a vizitat de doul ori Chisinaul, ve-
nind la unchiul sat' colonelul Kornilovici, seful hotärnicirilor basa-
rabene, si, ultima data, cu cateva luni Inainte de catastrofa : el nu a-
putut molipsi tineretul de intenjiunile lui criminate, pe and aproape
toti colegii lor din Tulcin au devenit victhne ale lipsei de expe-
rienja", Mai e nevoie de alte argumente I?
La pag. 78, nota 2 Aratand in nota Amintirile lui Liprandi",
m'am referit la trei bucaji din aceste amintiri, care au fost omise la
publicarea amintirilor acestui autor in 1866 §i sunt publicate acum
la Moscova, in 1936. Iata citatul, care se refera la preferinjele Mot-
dovenilor : Panä la pacea dela Bucuresti Kibla" (Moldovenilor),
adica locul .spre care rnusulmanii stau cu faja in timpul rugaciunii,
era Rusia ; apoi grajie diplomatiei noastre, care numea consuli-
generali §i consuli in principate pe Peroji si alji Greci (legaji prin
rubedenie si prin alte raporturi cu gospodarii fanarioji, uriji de
Moldoveni si Valahi), Viena a devenit obiectul lor, iar dela 1830
Parisul".
La pag. 86. De adaugat pentru caracteristica lui Inzov la
bibliografie : S. Pototchll. Inzov, Ivan Nichitici. Schija biografica
Benderi (Tighina), 1904 (ruse§te).
La pag. 87. Vighel, in memoriul prezentat contelui Voronjov,
a defaimat societatea moldoveneasca a ChisinAului si nu societatea
lui in general. Dovada e faptul cà cele mai ofensatoare epitete §i
invective sunt aruncate la adresa boierilor si oamenilor influenji
Moldoveni. Despre Catargi, Donici, Ruso I Cazimir el spune ca
ei prea bine injeleg interesele lor" si se disting prin demenjä si
ignoranja" (pag. 8), la Pruncul el gäse§te ticalosie, §iretenie si-
obraznicie". Puterea lui monstruoasa nu este oare o adevarata
ru§ine" (pag. 9). Pe Sfatul Suorem el il denumeste un senat de
caricatura" i recomanda a-1 desfiinja (pag. 10). Deputajii nobilimif
(Pruncul, Roset-Balanescu s. a.) sunt oameni de origine josnica
(nizcago proishojdenia"). Ran este ,,un dement.' (nag. 12), San-
dutachi Teodosiu este un ticalos ordinar", pe Roset-Balanescu
toji 11 socot imbecil" (pag. 13). Obiceiul pamantului, acest monu-.
ment al barbarismului, este lasat Basarabiel ca binefacere "(pag.
22). , In Moldova niciodata nu au existat nobiIi. (pag. 31).
Din funcjionarii Rusi influenji, un singur Kuric a fost criticat
vehement de autorul memoriulul, din cauza ca tinea cu jidanii", dar,
de fapt, probabil, din cauza ca era un eventual pretendent la pos-
tul de guvernator, la care ravnea insusi Vighel. Observatii asupra,
steirii actuate a Basarabiei", Moscova, 1892, tRusschii Arhiv",,
1893, Nr. 1, pag. 1-36,
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
213
www.dacoromanica.ro
214
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATER1I
PAG.
Introducere 1
Justificarea istoriei Basarabiei sub Rusi, I. Paralelisme si
deosebiri ruso-romAne, 5. Evolutia istorici rusl in istorio-
grafia rusA, 6. Perioadele istoriei Basarabiei sub stApAnirea
ruseascA, 11. SchimbAri in infAtisarea nationalA a Basarabiei
sub Rusi, 13.
www.dacoromanica.ro
PAG.
Cap. 4. Evenirnentele principale. Politica externa i internd
in epoca reformelor i dupd ele 131
Räzboiul Crimeei din 1853-1856, 131. Epcica reformelor, 134.
Reformele in Basarabia, 141. gazbolul din 1877-1878, 143
Consecintele reformelor, 151. Domnia imp. Alexandru 'al
III-lea, 155. Domnia imp Nicelae al II-lea, 158. Progromul
evreesc, 163. Revolutia din 1905 in Basarabia, 166. Duma
de Stat si Basarabia, 170. Särbatorirea centenarului ane-
'aril, 174..
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro