Biologie

Manual pentru clasa a XI-a

Filiera teoretic`
 Editor: COSTIN DIACONESCU
Redactor-æef: Carmen BIRTA
Redactor: Alina RÃDULESCU
Grafic[: Cr[i\a GEORGESCU
Corecturã: Oana DONÅU, Mãlina TROFIN
Copertã / ilustra\ie: Valeriu STIHI

Referenåi
Conf. univ. dr. Anca Alina IOANA, Universitatea de Medicin[ §i
Farmacie „Carol Davila“, Bucure§ti
Prof. gr. I Dumitru Justin DIACONU, Universitatea de Medicin[ §i
Farmacie „Carol Davila“, Bucure§ti
Conf. univ. dr. Anca CIOLAC-RUSSU, Universitatea Bucure§ti,
Facultatea de Biologie

Editura CD Press
Bucureæti, Str. Ienãchiåã Vãcãrescu nr. 18, sector 4
Cod 040157
Tel.: (021) 337.37.17, 337.37.27, 337.37.37
Fax: (021) 337.37.57
e-mail: office@cdpress.ro

©Copyright CD Press, 2006

Descrierea CIP a Bibliotecii Naåionale a României

PELMU± GIERSCH, ±TEFANIA
Biologie: manual pentru filiera teoretic[: clasa a XI-a/
±tefania Pelmu§ Giersch, Amalia Florina Toma - Bucureæti: CD
Press, 2006

ISBN (10) 973-7989-59-7; ISBN (13) 978-973-7989-59-8

I. Toma, Amalia Florina

57(075.35)

Manualul a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Educa]iei [i Cercet`rii nr.

4742/21.07.2006 [i este realizat în conformitate cu programa analitic` aprobat`
prin Ordinul Ministrului Educa]iei [i Cercet`rii nr. 3252 din 13.02.2006.

2
 Introducere

Biologia (gr. bios – via]`; lógos – cuv~nt, studiu) reprezint` [tiin]a despre via]`.
Fondatorul ei este considerat Aristotel (384 - 322 \. Hr.), unul dintre primii reprezentan]i ai
filosofiei naturii.
Din filosofie se vor desprinde [tiin]ele particulare, cu metode [i domenii de cercetare
specifice.
Termenul de biologie a fost introdus \n [tiin]` la \nceputul secolului al XIX-lea.
De la sf~r[itul acestui secol, studiul organismului uman se face \n cadrul a dou` discipline:
• anatomia (gr. aná – prin; tomé – a t`ia), care studiaz` structura [i forma organelor;
• fiziologia (gr. physis – natur`; lógos – studiu), care studiaz` func]ionarea or-
ganismului.
Anatomia [i fiziologia sunt studiate \mpreun`, deoarece constituie o unitate
dialectic`, forma [i structura organelor fiind strâns legate de func]iile acestora (modificarea
activit`]ii unui organ provoac` schimb`ri \n structura lui, care la rândul lor determin`
modific`ri corespunz`toare \n func]ia organismului respectiv – principiul unit`]ii dintre
structur` [i func]ie).
Pentru facilitarea studiului, anatomia [i fiziologia sunt abordate pe sisteme, dar nu
trebuie uitat c` organismul reprezint` un tot unitar ce nu poate fi redus la suma p`r]ilor sale
componente (activitatea acestora este subordonat` ac]iunii coordonatoare a sistemelor nervos
[i endocrin – principiul organismului ca un tot unitar).
Organismul [i mediul de via]` formeaz` o unitate indisolubil`, influen]ele mediului
determinând la nivelul scoar]ei cerebrale reac]ii de adaptare. Se remarc` astfel rolul integrator
al scoar]ei, de echilibrare a organismului \n mediul s`u de via]` (principiul unit`]ii dintre
organism [i mediul de via]`).
În ]ara noastr`, numero[i oameni de [tiin]` s-au impus prin studiile lor în domeniul
anatomiei [i fiziologiei umane:
• Gh. Marinescu a publicat prima monografie din lume despre celula nervoas` [i a
studiat regenerarea ]esutului nervos, punând bazele experimentale ale studiului fiziologiei
vârstelor.
• D. Danielopolu s-a impus în ]ar` [i \n str`in`tate prin studii asupra fiziologiei
sistemului nervos vegetativ, fiind un precursor al biociberneticii.
• C. I. Parhon, recunoscut pe plan mondial pentru lucr`rile publicate în domeniul
endocrinologiei, fiind [i întemeietorul [colii române[ti de endocrinologie.
• Ana Aslan a f`cut cercet`ri privind fiziologia vârstelor, fiind un str`lucit discipol
al lui C. I. Parhon.

* Prezen]a acestui semn marcheaz` curriculum extins

Cap. I
ALCåTUIREA CORPULUI UMAN
sunt organe care, fa]` de axa acestui plan, sunt mai
TOPOGRAFIA ORGANELOR
apropiate (mediale) sau mai dep`rtate (laterale). De
{I SISTEMELOR exemplu, ochiul este situat medial \n raport cu urechea,
entru a stabili pozi]ia diferitelor organe, precum [i care este situat` lateral.

P raporturile dintre acestea, se folosesc elemente

cum sunt planurile de orientare - fig. 1.1.
Planul sagital este dispus vertical. Când acesta
Planul frontal este dispus vertical [i orientat
paralel cu fruntea. Împarte corpul \ntr-o parte anterioar`
[i una posterioar`.
trece prin mijlocul corpului [i-l \mparte \n dou` jum`t`]i Planul transversal este dispus orizontal [i \mparte
simetrice, se nume[te plan mediosagital [i reprezint` corpul \ntr-o parte superioar` [i una inferioar`.
planul simetriei bilaterale. În fiecare jum`tate a corpului Fiecare organ sau segment al corpului \[i are pro-
priile sale planuri [i fa]` de ele putem stabili fa]a anteri-
Plan sagital
oar` sau posterioar`, extremitatea superioar` sau infe-
Plan frontal
rioar`, fa]a lateral` sau medial` a organului respectiv.
Segmentele corpului uman
Plan
Corpul uman este alc`tuit din cap, gât, trunchi [i
transversal membre.
Capul prezint` anterior fa]a, iar posterior [i
superior, partea cranian`.
Gâtul leag` capul de trunchi [i are dou` regiuni:
posterioar` (ceafa) [i anterioar` (gâtul propriu-zis).
Trunchiul - fig. 1.2 - este format din trei p`r]i
suprapuse: torace, abdomen [i pelvis.
Membrele sunt reprezentate de:
- membrele superioare, legate de trunchi prin centura
scapular` [i care au ca segmente bra]ul, antebra]ul [i
mâna;
Fig. 1.1 Planuri de orientare - membrele inferioare, legate de trunchi prin centura
Cutia cranian` pelvian` [i care au ca segmente coapsa, gamba [i
Extremitate Encefalul piciorul.
cefalic`
NIVELURI DE ORGANIZARE
M`duva Una din propriet`]ile ce caracterizeaz` majoritatea
spin`rii Cavitate toracic` organismelor vii este organizarea de tip ierarhic, care are
Pl`mâni la baz` celula.
Inim` Celulele animale care au aceea[i diferen]iere morfo-
Diafragm`
Cavitate logic`, structural` [i care \ndeplinesc o anumit` func]ie se
abdominal` grupeaz`, formând ]esuturi (diferen]ierea se produce \n
Ficat
timpul ontogenezei, când celule ini]ial echivalente, ne-
Vertebre
Stomac diferen]iate, cap`t` propriet`]i morfofunc]ionale diferite).
Grup`ri de ]esuturi diferite, unite structural [i coor-
donate func]ional, formeaz` organe (\n care predomin`
un anumit tip de ]esut).
Extremitate Cavitate pelvian`
caudal` Organele localizate \n diferite regiuni ale corpului,
dar care coopereaz` \n vederea \ndeplinirii unei func]ii,
Fig. 1.2 Cavit`]ile corpului uman [i unele organe ale acestora
alc`tuiesc sisteme de organe. Ansamblul de organe
Coreleaz` organele corpului cu cavit`]ile care le conectate structural (prin ]esut conjunctiv) [i func]ional
con]in. Care organe sunt perechi? (pe cale nervoas` [i endocrin`) alc`tuie[te organismul.

4 CAPITOLUL I – ALCåTUIREA CORPULUI UMAN

 Celula
AMINTE±TE-|I Aparat Golgi

• Care sunt componentele principale ale celulei? Membran`

nuclear`
• Care sunt organitele celulare [i ce rol au?
Centrioli
Celula reprezint` cea mai mic` unitate structural` [i Mitocondrie
Nucleol Lizozom
func]ional` a materiei vii.
Cromatin`
Forma [i dimensiunile celulelor variaz` \n func]ie de Membran`
locul pe care \l ocup` acestea \n ]esut, precum [i de rolul Nucleu celular`
pe care \l \ndeplinesc.
Ini]ial au fost observate cele trei componente principale Reticul
endoplasmic
ale celulei – membrana, citoplasma [i nucleul – [i, odat` cu granular
apari]ia microscopului electronic, ultrastructura ei - fig. 1.3. Ribozomi
Membrana celular` separ` materialul viu al Reticul
endoplasmic Citoplasm`
celulei de mediul ei extern. Ea este organizat` dup` neted
modelul mozaicului fluid (observabil la microscopul
electronic - fig. 1.4). Membrana asigur` schimburile
dintre celul` [i mediul extern, are permeabilitate Fig. 1.3 Ultrastructura celulei animale

selectiv` [i este polarizat` electric. Identific` organitele situate în apropierea nucleului.

Nucleul, corpuscul de cele mai multe ori sferic, Ce se întâmpl` cu cromatina în timpul diviziunii?
este \nconjurat de o membran` nuclear` dubl`, str`b`tu-
t` din loc \n loc de pori, prin intermediul c`rora se Canal proteic
Protein` Glicoprotein`
realizeaz` schimbul de substan]e dintre nucleu [i restul Fosfolipide
Receptori c`r`u[
celulei. În interiorul nucleului se observ` o mas` de
filamente sub]iri, numit` cromatin`, [i nucleolii (doi, de Por
regul`), care reprezint` locul de sintez` a ribozomilor. nuclear
Citoplasma este componenta celulei cuprins` \ntre Nucleu
membrana celular` [i \nveli[ul nuclear. Este format` dintr-o
substan]` fundamental`, numit` citosol (matrix citoplasma-
tic sau hialoplasm`), [i din organite celulare.
Organitele celulare (compartimente celulare delimitate
de membran` simpl` sau dubl`, \n care se desf`[oar` procese
metabolice specifice) pot fi clasificate \n:
– organite celulare comune tuturor celulelor: ribozo- Fig. 1.4 Structura membranei

mii, cu rol în sinteza proteinelor; reticulul endoplasmic- Prin ce mecanisme se realizeaz` transportul
neted [i granular – care particip` la biosinteza de lipide [i substan]elor prin membran`?
proteine; aparatul Golgi, implicat \n elaborarea, \mpache-
tarea [i distribu]ia anumitor substan]e; mitocondriile,
implicate \n procesele de respira]ie celular`; lizozomii, cu
rol \n digestia intracelular`; centrozomul, cu rol \n
diviziunea celular` (lipse[te în neuron).
– organite celulare specifice anumitor celule: miofi-
brilele, prezente \n celulele musculare, cu rol fundamental
Microfilamente
\n contrac]ia musculaturii; neurofibrilele, componente ale
citoscheletului din neuroni; corpusculii lui Nissl sau sub-
Microtubul
stan]a tigroid`, care reprezint` reticulul endoplasmic granu-
lar al neuronului.
Al`turi de organite, \n citosol, poate fi observat` o re]ea Fig. 1.5 Citoscheletul celular
de filamente proteice, care formeaz` citoscheletul - fig. 1.5.
5
 }esuturile
AMINTE±TE-|I Celulele corpului uman sunt grupate \n patru tipuri
de ]esuturi: epitelial, conjunctiv, muscular [i nervos.
• Care sunt tipurile de ]esuturi din corpul uman?
• Ce roluri \ndeplinesc acestea \n organism? }ESUTUL EPITELIAL
Caracteristicile celulelor epiteliale sunt urm`toarele:
Microvili – sunt strâns unite; leg`turile dintre ele (jonc]iuni)
sunt realizate fie de prelungiri celulare - fig. 1.6, care se
\ntrep`trund [i trec de la o celul` la alta, fie de o
substan]` care le cimenteaz`.
– sunt avasculare, substan]ele nutritive fiind preluate
Tonofilamente prin difuziune de la ]esutul conjunctiv aflat sub cel epitelial;
Membran`
bazal` – celulele profunde sunt situate pe o membran` bazal`.
Dup` rolul pe care \l \ndeplinesc celulele lor, epiteliile se
Filamente
intercelulare clasific` \n: epitelii de acoperire, glandulare [i senzoriale.

Canal proteic
Molecule proteice
Fig. 1.6 Jonc]iuni celulare
Compar` jonc]iunile celulare.
Pavimentos unistratificat
Cubic Cilindric
unistratificat unistratificat
Fig. 1.7 Epitelii de acoperire
Stabile[te dac` fiecare tip de epiteliu pluristratificat
are celule de aceea[i form`.
Gland` tubuloas` (gland` intestinal`) Gland`
simpl`
compus`
lacrimale)
Fig. 1.8 Glande exocrine
Compar` tipurile de glande exocrine.
Epiteliile de acoperire
Formeaz` la suprafa]a corpului epiderma, iar la interior
c`ptu[esc organele cavitare, formând mucoase. Dup` nu-
m`rul straturilor de celule pe care le au, epiteliile - fig.1.7 -
pot fi:
unistratificate, ale c`ror celule pot avea forme dife-
rite: cubice (de exemplu, canalele de secre]ie ale glande-
lor), cilindrice (de exemplu, epiteliul mucoasei trompelor
Cilindric pluristratificat uterine), pavimentoase, care sunt formate din celule
turtite (de exemplu, tunica intern` a vaselor de sânge);
pluristratificate, care pot fi: pavimentoase, al c`ror
strat superficial poate fi cheratinizat (epiderma) sau
necheratinizat (epiteliul mucoasei bucale, esofagiene);
cilindrice (epiteliul mucoasei faringiene);
pseudostratificate, formate dintr-un singur strat de ce-
Pavimentos lule, ai c`ror nuclei sunt dispu[i la niveluri diferite, dând im-
pluristratificat presia fals` a unui epiteliu pluristratificat (mucoasa traheii).
Epiteliile glandulare
Sunt epitelii ale c`ror celule au capacitatea de a
elabora produ[i de secre]ie. Acestea, \mpreun` cu
Gland` ]esutul conjunctiv care le \nso]e[te, cu vase de sânge [i
acinoas` tubulo-acinoas`
simpl` (glande salivare) cu nervi, formeaz` glandele. Exist` trei tipuri de glande:
(glande exocrine - fig. 1.8, care au canal de evacuare a pro-
dusului de secre]ie, canal care se deschide fie la suprafa]a
corpului (glandele sudoripare, sebacee, lacrimale), fie la
nivelul unor cavit`]i (glandele salivare, intestinale, gastrice);
endocrine, al c`ror produs de secre]ie poart` numele
de hormon [i care nu au canal de evacuare, produsul de
secre]ie fiind eliminat în sânge sau în limf` (hipofiza,
epifiza, tiroida, paratiroidele, timusul, suprarenalele);
mixte, cu secre]ie exocrin` [i endocrin` (pancrea-
sul [i glandele sexuale - gonadele).

6 CAPITOLUL I – ALCåTUIREA CORPULUI UMAN

 a) b)
Epiteliile senzoriale
Sunt formate din celule specializate pentru recep]io- Celul`
epitelial` Celul`
narea diferi]ilor stimuli din mediu, a c`ror energie o senzorial` epitelial`
transform` în impuls nervos. La polul bazal sunt în contact Celul`
cu dendritele unor neuroni senzitivi - fig. 1.9. Ini]ial, epite- epitelial`
liile senzoriale genereaz` un poten]ial de receptor, care este Termina]ii
nervoase
preluat de termina]iile senzitive [i care devine poten]ial de
ac]iune la prima strangula]ie Ranvier a axonului.
Epiteliile senzoriale sunt incluse în organele de sim]
gustativ, auditiv [i vestibular.
}ESUTUL CONJUNCTIV
}esutul conjunctiv este ]esutul cu cea mai mare r`s-
pândire \n organism (lipse[te \n sistemul nervos). Provi-
ne din mezoderm. }esutul conjunctiv asigur` rezisten]a
organismului, leag` organele \ntre ele [i intervine \n Fig. 1.9 Tipuri de receptori
ap`rare.
Compar` receptorul de natur` epitelial` (a) cu cel de
Componentele ]esutului conjunctiv sunt:
natur` nervoas` (b).
– celule conjunctive, care nu vin \n contact unele cu
altele. Unele celule sunt proprii (autohtone), ca fibro- }esut conjunctiv lax
blastele, reticulocitele; alte celule sunt mobile, migrate
din sânge, ca limfocitele, monocitele [i mastocitele; Fibre
de colagen
– fibre conjunctive, de elastin`, de colagen [i de
reticulin`. Elastina, colagenul [i reticulina sunt Mastocit
proteine produse de celulele conjunctive, conferind
rezisten]` [i elasticitate; Fibroblast
– substan]` fundamental`, care intervine în Fibre
metabolismul apei [i al s`rurilor minerale, este elastice

produs` tot de celulele conjunctive.

Consisten]a substan]ei fundamentale reprezint` un }esut conjunctiv fibros }esut conjunctiv reticulat
criteriu de clasificare pentru ]esutul conjunctiv, care este
de trei tipuri: moale, semidur [i dur.
}esutul conjunctiv moale - fig. 1.10, a c`rui sub-
stan]` fundamental` este moale, poate fi:
lax, cu mare r`spândire \n organism; cele trei
componente ale sale se g`sesc \n propor]ii egale;
reticulat, ale c`rui celule au prelungiri, iar fibrele
de reticulin` formeaz` o re]ea. Este \ntâlnit \n m`duva
hematogen`, \n ganglionii limfatici; Fibroblast Fibre de colagen Fibre de reticulin` Celul` reticular`
fibros, la care predomin` fibrele de colagen [i cele
elastice, având pu]ine celule [i o cantitate mic` de }esut conjunctiv elastic }esut conjunctiv adipos
substan]` fundamental`. Aceast` structur` \i confer` o
mare rezisten]`, intrând \n alc`tuirea tendoanelor [i
fasciilor care acoper` mu[chii, a capsulelor organelor
interne, a dermului;
adipos, alc`tuit din celule globuloase; cea mai
mare parte din volumul celulei este ocupat` de o
pic`tur` de gr`sime. Se g`se[te în jurul unor organe,
având rol trofic, mecanic [i de izolare termic`.
elastic, la care predomin` fibrele elastice, cimentate Fibroblast Fibre de elastin` Nucleu Gr`sime
de substan]a fundamental`. Prezint` pu]ine celule, iar
substan]a fundamental` se g`se[te \n cantitate redus`. Acest Fig. 1.10 Tipuri de ]esut conjunctiv moale

tip de ]esut intr` \n alc`tuirea arterelor [i a venelor mari. Descrie tipurile de ]esut conjunctiv moale.

7
 }esut conjunctiv hialin }esutul conjunctiv semidur (cartilaginos) este caracte-
Substan]a rizat ca un ]esut elastic [i rezistent. Este alc`tuit din substan]`
fundamental` fundamental` care con]ine condrin` (substan]` organic` im-
pregnat` cu s`ruri de calciu [i sodiu), fibre elastice [i de
colagen [i celule. Celulele pot fi tinere - condroblaste, sau
Condrocite mature - condrocite. Condrocitele sunt ad`postite \n cavit`]i
numite condroplaste.
}esut conjunctiv elastic }esut conjunctiv fibros Cartilajele - fig. 1.11- sunt de trei tipuri:
– hialine, bogate în substan]` fundamental` (de exem-
plu, cartilajele laringeale, bron[ice, traheale, costale);
– elastice (de exemplu, pavilionul urechii);
– fibroase (de exemplu, discurile intervertebrale).
Cartilajele sunt acoperite de o membran` fibroas`,
numit` pericondru, care le asigur` hr`nirea (ele fiind
avasculare [i lipsite de inerva]ie).
Fibre de colagen Condrocite }esutul conjunctiv dur (osos) este adaptat la func]ia
Fibre elastice Condrocite
de sus]inere [i rezisten]`. }esutul osos intr` \n alc`tuirea
Fig. 1.11 }esut conjunctiv semidur
oaselor [i este format din celule, fibre [i substan]`
Compar` tipurile de ]esut conjunctiv semidur. fundamental`. Celulele osoase sunt de trei tipuri:
osteoblaste – celule tinere, care secret` substan]`
Periost Lamele
externe Vase de sânge preosoas` - oseina [i apoi se transform` în celule mature;
Canal Nerv
Havers
Canal Havers
osteocite – celule mature cu numeroase prelungiri,
Canal Osteon Lamele ad`postite \n cavit`]i numite osteoplaste;
medular osoase
osteoclaste – celule-gigant, multinucleate, care
\ndeplinesc func]ia de distrugere [i limitare a form`rii
]esutului osos, \n func]ie de necesit`]ile fiziologice.
Substan]a fundamental` are dou` componente: una
Osteocit organic`, reprezentat` de osein` [i una anorganic`, for-
mat` \n mare parte din s`ruri de calciu [i fosfor. Oseina,
impregnat` cu s`rurile minerale, se dispune sub forma
}esut spongios unor lamele osoase. Modul de dispunere a lamelelor
clasific` ]esutul osos \n:
Fig. 1.12 Sec]iune prin ]esutul osos compact [i spongios ]esut osos compact - fig. 1.12 - este str`b`tut de
Compar` tipurile de ]esut osos. canale mici, numite canale Havers, \n care se g`sesc vase
}esut muscular de sânge, ]esut conjunctiv lax [i nervi. În jurul canalelor
striat de tip cardiac
}esut muscular Havers ]esutul osos se dispune sub form` de lamele con-
striat
centrice, formând un sistem Havers sau osteon, sistem ce
reprezint` unitatea structural` a osului compact.
]esutul osos spongios - fig. 1.12 - are aspect buretos [i
este format din lamele osoase (trabecule) care se \ntretaie,
delimitând cavit`]i mici (areole), pline cu m`duv` ro[ie.
}esut muscular Sângele este o varietate fluid` de ]esut conjunctiv,
neted
ale c`rui celule sunt reprezentate de elementele figurate,
iar substan]a fundamental` este reprezentat` de plasm`.
}ESUTUL MUSCULAR
}esutul muscular este alc`tuit din celule musculare
alungite, numite fibre musculare. Acestea sunt delimitate
de o membran` numit` sarcolem`, iar \n interiorul celulei
se g`se[te citoplasma numit` sarcoplasm`. |n sarco-
Fig. 1.13 Tipuri de ]esut muscular plasm` se g`sesc [i organite citoplasmatice specifice,
numite miofibrile, care le confer` proprietatea de a se
Nume[te organe care con]in diferite tipuri de ]esut contracta. }esutul muscular este bogat vascularizat [i
muscular. inervat. În corpul uman exist`:

8 CAPITOLUL I – ALCåTUIREA CORPULUI UMAN

 ]esut muscular neted - \nt~lnit \n musculatura
organelor interne, \n pere]ii vaselor de s~nge [i \n capsula
unor organe. Acest ]esut se contract` involuntar; Nucleu
]esut muscular striat - intr` \n alc`tuirea muscula-
turii scheletice, a limbii, a treimii superioare a esofagului
[i a unor sfinctere. Acest ]esut se contract` voluntar;
]esut muscular striat de tip cardiac - formeaz`
miocardul sau mu[chiul inimii - fig. 1.13. Acest ]esut se
contract` involuntar;
*}esutul muscular neted are celulele fusiforme \n Fig. 1.14 }esut muscular neted
care se observ` miofibrile cu aspect omogen, iar \n zona
central`, nucleul - fig. 1.14.
*}esutul muscular striat are celule cilindrice cu
extremit`]i rotunjite sau ramificate. În sarcoplasm`
reticulul endoplasmic formeaz` dou` tipuri de canale,
unele dispuse longitudinal [i altele dispuse transversal,
cu rol în contrac]ia muscular`. În sarcoplasma celulelor
se mai g`sesc numero[i nuclei periferici, mitocondrii [i
miofibrile - fig. 1.15.
La microscopul optic, miofibrilele se prezint` sub
forma unor discuri (benzi) clare sau \ntunecate, cu
dispozi]ie altern`, situate la acela[i nivel \n toate
miofibrilele, dând fibrelor aspect striat.
Discurile clare sunt str`b`tute de o membran` \ntu-
necat`, membrana Z, care une[te miofibrilele unei fibre
\ntre ele, iar capetele ei se fixeaz` pe sarcolem`.
Membran` Z Membran` Z
Discurile \ntunecate sunt str`b`tute de o zon` clar`,
membrana H. Segmentul din miofibril` cuprins \ntre
dou` membrane Z poart` numele de sarcomer [i
reprezint` unitatea morfofunc]ional` a miofibrilei. Miofibril`
La microscopul electronic se observ` c` fiecare mio-
fibril` este format` din dou` tipuri de miofilamente:
unele mai groase, formate din miozin`, corespunz`toare
discurilor \ntunecate, altele mai sub]iri, formate din Sarcomer Miozin`
actin`, solidarizate de membrana Z [i intercalate \ntre
miofilamentele groase. Fiecare filament de miozin` este
înconjurat de [ase filamente de actin`. Miozina [i actina
sunt proteine contractile.
*}esutul muscular striat de tip cardiac este alc`tuit
din celule musculare asem`n`toare cu cele ale ]esutului
muscular scheletic, de care se deosebesc prin faptul c` au Actin` Membran` H Actin`
lungimea [i diametrul mai mici, sunt întotdeauna rami- Fig. 1.15 }esut muscular striat
ficate [i au un singur nucleu, dispus central. Fibrele cardia-
ce sunt unite longitudinal [i transversal la nivelul discurilor
Nodul Disc
intercalare, motiv pentru care func]ioneaz` ca un sinci]iu. intercalar
sinoatrial
În afara acestui tip de ]esut, \n peretele inimii se mai Nodul atrio-
g`se[te un ]esut specific, care asigur` automatismul car- ventricular Nucleu
diac. El este format din celule musculare slab diferen]iate,
cu caractere embrionare, ce con]in mult` sarcoplasm` bo- Fascicul His
gat` \n glicogen [i pu]ine miofibrile care trec dintr-o celul`
\n alta. Ele formeaz` o re]ea prin care impulsurile se trans-
mit \n toate direc]iile, la fibrele miocardului. Acest tip de Fig. 1.16 }esut muscular striat de tip cardiac
]esut special poart` numele de ]esut nodal - fig.1.16. Compar` tipurile de ]esut muscular.

9
 }ESUTUL NERVOS Axonul, prelungire unic` [i obligatorie, conduce
impulsurile nervoase la al]i neuroni, la glande sau la
}esutul nervos este format din celule diferen]iate, de
mu[chi (centrifug). Începe cu conul axonal, iar la partea sa
origine ectodermic`: neuroni [i celule gliale.
terminal`, axonul se ramific`, ramifica]iile terminându-se
Neuronul prin butoni terminali, care con]in vezicule \n care este
Neuronul - fig. 1.17 - reprezint` unitatea structural` [i stocat` o substan]` (mediator chimic). Fibra axonic` este
func]ional` a sistemului nervos, capabil` s` genereze [i s` delimitat` de axolem` [i este \nvelit` \n mai multe teci:
conduc` impulsuri nervoase. El este alc`tuit din corp celular teaca de mielin` este produs` de celulele Schwann
(pericarion) [i dou` tipuri de prelungiri: dendrite [i axon. [i este dispus` sub form` de lamele lipoproteice concen-
Pericarionul con]ine un singur nucleu [i setul de trice, de culoare alb`. În nevrax, mielina este produs` de
organite caracteristice celulei eucariote animale; la acestea un alt tip de celule gliale, celulele Schwann lipsind. Este
se adaug` structuri specifice: neurofibrilele [i corpusculii prezent` la majoritatea axonilor (axoni mielinici);
Nissl. Membrana corpului celular se nume[te neurilem`. teaca Schwann este alc`tuit` din celule gliale
Pericarionul func]ioneaz` ca un centru de integrare, r`sucite \n jurul axonilor. Între dou` celule Schwann se
intrând \n alc`tuirea substan]ei cenu[ii. Corpii celulari, afl` o strangula]ie Ranvier (regiune nodal`), pe unde ies
când se g`sesc \n interiorul sistemului nervos central, ramifica]iile colaterale ale axonilor (când sunt prezente);
formeaz` nuclei, iar când se g`sesc \n afara sistemului teaca Henle este continu` [i acoper` fibra nervoas`
nervos central, se grupeaz` [i formeaz` ganglioni la exterior. Este de natur` conjunctiv`, având rol nutritiv
(senzitivi - ata[a]i r`d`cinii posterioare a nervilor spinali [i [i de protec]ie. Lipse[te \n sistemul nervos central.
vegetativi - prezen]i pe calea eferent` vegetativ`). Prelungirile neuronilor formeaz` nervi [i c`i de
Dendritele sunt prelungiri scurte [i bogat ramificate ale conducere \n nevrax (tracturi).
corpului celular, ce recep]ioneaz` informa]iile de la al]i Din punct de vedere func]ional, nervii pot fi:
neuroni sau din mediu, generând impulsuri nervoase. – senzitivi, care transmit impulsuri senzitive de la
Impulsurile se deplaseaz` de la dendrite c`tre corpul receptori la centrii nervo[i;
celular (centripet). Dendritele pot func]iona ca receptori sau – motori, care transmit impulsuri motorii (comenzi)
pot fi \n leg`tur` cu receptorii. de la centrii nervo[i la organele efectoare;
– mic[ti, adic` au atât fibre senzitive cât [i fibre motorii.
Un nerv - fig. 1.18 - este \nvelit la periferie de ]esut
Dendrite
Celul`
conjunctiv (epinerv). Acest \nveli[ trimite \n interior
Nucleu Schwann septuri – perinervul – care separ` fasciculele de fibre
nervoase. Din perinerv se desprind structuri conjunctive,
Corp
celular care p`trund \n fascicule, solidarizând fibrele \ntre ele, [i
care reprezint` endonervul.
Axon Neuronii se clasific` dup` mai multe criterii.
Dup` func]ia pe care o îndeplinesc, sunt:
neuroni aferen]i sau senzitivi, care culeg impulsuri
primite de la receptori [i le transmit la centrii nervo[i
Teac` Strangula]ie (centripet);
de Ranvier neuroni eferen]i sau motori, care transmit r`s-
mielin`
punsuri la efectori: mu[chii [i glandele (centrifug);
Fig. 1.17 Structura unui neuron neuroni de asocia]ie sau interneuroni, care consti-
tuie 99% din neuronii prezen]i \n organism; se g`sesc \n
exclusivitate \n interiorul SNC.
Epinerv Neuronii mai pot func]iona [i ca receptori (ca în cazul
retinei, mucoasei olfactive) sau ca efectori (ca în cazul
medulosuprarenalei).
Arter` [i ven` Dup` num`rul de prelungiri, sunt:
neuroni unipolari, cu un singur axon (de exemplu,
Endonerv
celulele fotoreceptoare din retin`);
Lipide neuroni bipolari, cu o dendrit` [i un axon (de
exemplu, neuronii din mucoasa olfactiv`);
Axon neuroni pseudounipolari, cu o prelungire unic`,
Fascicul Perinerv
dar care se bifurc` \n dou` ramuri, ambele mielinizate
Fig. 1.18 Structura nervului
(de exemplu, neuronii din ganglionii spinali);
10 CAPITOLUL I – ALCåTUIREA CORPULUI UMAN
 neuroni multipolari, care au un axon [i mai multe
dendrite (majoritatea) - fig. 1.19. Dendrite

Celulele gliale
Sunt celule inexcitabile, care se g`sesc printre
Receptor Corp
neuroni [i care au capacitatea de a se divide [i de a lua Corp
celular celular
locul neuronilor distru[i. Sunt lipsite de neurofibrile [i Strangula]ie
de corpusculi Nissl. Celulele gliale sunt localizate: Ranvier
la nivelul SNC, unde se numesc nevroglii, fiind Axon
reprezentate de: astrocite, cu rol trofic pentru neuroni; Teaca
Axon de mielin`
oligodendroglii, cu rol de sintez` a tecii de mielin`; Dendrit`
microglii, cu rol fagocitar;
\n sistemul nervos periferic, reprezentate de Corp celular
celulele Schwann.
Celulele gliale se reg`sesc [i \n structura neurohipofizei
[i a epifizei. Se estimeaz` c` sunt de 50 de ori mai nume-
roase decât neuronii [i c` au rol [i \n procesul de \nv`]are. Axon
Neuron
multipolar Neuron de asocia]ie
*Propriet`]ile fundamentale ale neuronilor
Neuron pseudounipolar
Neuronii au dou` propriet`]i fundamentale: excitabi-
Fig. 1.19 Tipuri de neuroni
litatea [i conductibilitatea.
Excitabilitatea este o proprietate fundamental` a Care dintre cei trei neuroni de mai sus este motor
materiei vii [i reprezint` capacitatea de a r`spunde prin [i care este senzitiv?
manifest`ri specifice la ac]iunea unor stimuli. Stimulul
produce \n neuron modific`ri fizico-chimice, care stau la
baza gener`rii impulsului nervos. Impulsul se propag` Poten]ial
de ac]iune
ca poten]ial de ac]iune. Pentru ca un stimul s` produc`
un impuls nervos, acesta trebuie s` aib` o anumit`
intensitate, numit` intensitate prag. Stimulii cu inten-
sitate sub valoarea intensit`]ii prag (subliminali) nu pro-
duc la nivelul neuronului impuls nervos. Poten]ial
Stimulii cu intensitate superioar` intensit`]ii prag nu de repaus Deschiderea
canalelor pentru
produc un impuls nervos mai puternic decât cel produs Na+
de valoarea prag. Acest fapt este cunoscut sub denumirea
de legea „tot sau nimic“, care se refer` la poten]ialul de
ac]iune a c`rui amplitudine este maxim` atunci când sti- Timpul (ms)
mulul a atins valoarea prag. Stimulii subliminali produc
poten]iale locale, care nu se propag`.
Intensitatea minim` a unui curent electric (aplicat pe un
nerv), care produce un r`spuns din partea nervului sau a
mu[chiului pe care nervul \l deserve[te, se nume[te 3. Repolarizare
1. Stare de repaus 2. Depolarizare
reobaz`. Timpul de aplicare a curentului pân` la ob]inerea Stimulul determin` Canalele pentru
Niciun flux
r`spunsului reprezint` timpul util. La modific`ri mici ale de ioni deschiderea Na+ se închid [i
nu traverseaz` canalelor pentru Na+ se deschid cele
intensit`]ii curentului se ob]in varia]ii mari ale timpului membrana (canalele pentru K+ pentru K+
util. Folosind un curent electric cu intensitate dubl` fa]` de sunt închise)
reobaz`, se constat` c` varia]iile timpului util sunt minime.
Cronaxia reprezint` timpul minim necesar unui
curent cu intensitate dubl` fa]` de reobaz` pentru a pro-
duce un r`spuns motor. Plasmalem`
Membrana neuronului este polarizat` \n repaus, fiind
\nc`rcat` pozitiv pe fa]a ei extern` [i negativ pe fa]a
intern` - fig. 1.20. Aceast` diferen]` de poten]ial poart` Deschiderea
canalelor de Na+
numele de poten]ial membranar de repaus [i are o Fig. 1.20 Poten]iale membranare
valoare medie de (-50) – (-70) mV.
11
 El este consecin]a permeabilit`]ii selective a mem-
a)
branei [i a prezen]ei unor anioni nedifuzabili \n spa]iul
intracelular. Diferen]a de poten]ial este men]inut` prin
activitatea unor mecanisme membranare, prin care este
Axon Impuls
expulzat Na+ din celul` [i este introdus K+.
Aplicarea unui stimul cu o intensitate de valoare prag,
cre[te permeabilitatea membranei pentru Na+, care p`-
trunde \n celul`, determinând depolarizarea membranei
Regiune Urm`toarea
refractar` regiune [i mic[orând diferen]a de poten]ial. Prin cre[terea influ-
stimulat` xului de Na+, polaritatea membranei se inverseaz`, deve-
nind negativ` pe fa]a extern` [i pozitiv` pe fa]a intern`,
Deschiderea ceea ce determin` apari]ia unui poten]ial de ac]iune.
canalelor Acesta are o valoare de +35 mV [i se propag` de-a
pentru Na+ lungul fibrei nervoase.
Repolarizarea membranei se face prin sc`derea
Axon permeabilit`]ii membranei pentru Na+ [i cre[terea efluxului
de K+, restabilindu-se echilibrul electric ini]ial (cu sarcini
pozitive la exterior [i negative la interior), urmat [i de
Impulsul anterior Impuls Urm`torul impuls restabilirea celui ionic, prin eflux de Na+ [i influx de K+.
Dac` \n timpul poten]ialului de ac]iune intervine un
nou stimul, acesta nu va determina un nou poten]ial de
b)
ac]iune, instalându-se perioada refractar`.
Axolem` Teac` Strangula]ie
(membrana axonal`) de mielin` Ranvier Conductibilitatea este proprietatea fibrei nervoase
de a conduce informa]ia nervoas` [i de a o transmite fie
altui neuron (la nivelul sinapsei), fie unui organ efector.
La nivelul neuronului, conducerea impulsurilor
nervoase se face unidirec]ional.
Fig. 1.21 Conducerea impulsurilor nervoase prin axonul amielinic (a)
În axonii mielinici, deoarece mielina este un bun
[i prin axonul mielinic (b) izolator electric, poten]ialul de ac]iune se propag`
saltatoriu, dintr-o strangula]ie Ranvier \n alta (unde nu
Compar` conductibilitatea neuronal` prin cele dou` este mielin`). Sarcinile pozitive str`bat membrana [i trec
tipuri de neuroni. pe fa]a intern` a acesteia, deplasându-se spre zonele
negative \nvecinate, unde str`bat membrana \n sens
Celul` Celul` invers, \nchizându-se astfel un flux circular de curent
presinaptic` postsinaptic`
(curent Hermann). Acesta determin` o nou` depolarizare
Propagarea impulsului nervos [i, deci, generarea poten]ialului de ac]iune \n acele zone.
În axonii amielinici fluxurile circulare de curent se
Celul`
\nchid din aproape \n aproape, iar \n axonii mielinici
Axon presinaptic` acestea se deplaseaz` s`rind de la un nod Ranvier la altul
(conducere saltatorie) - fig. 1.21.
Buton Prin transmiterea saltatorie, viteza cu care este
Vezicul` sinaptic` terminal
(con]ine condus impulsul nervos este de aproape 50 de ori mai
neurotransmi]`tori) mare \n axonii mielinici, comparativ cu cei amielinici.
Spa]iu
Conducerea impulsului nervos este un proces activ,
sinaptic care se realizeaz` cu consum de energie.
*Sinapsa
Semnalele nervoase trec unidirec]ional de la un
neuron la altul prin intermediul unor structuri
specializate, numite sinapse - fig. 1.22.
Celul` postsinaptic` Receptor pentru Cei doi neuroni care particip` la sinaps` nu intr` \n
Fig. 1.22 Sinapsa neurotransmi]`tor
contact direct, \ntre ei existând un spa]iu numit fant`
De ce sunt prezente numeroase mitocondrii [i de ce sinaptic`, ce separ` neuronul care transmite informa]ia
transmiterea este unidirec]ional` la nivelul sinapsei? (componenta presinaptic`) de neuronul care o prime[te

12 CAPITOLUL I – ALCåTUIREA CORPULUI UMAN

(componenta postsinaptic`). În majoritatea cazurilor
informa]ia este transmis` cu ajutorul unor molecule- TEME
semnal, numite neurotransmi]`tori sau mediatori
I. Selecteaz` r`spunsul corect:
chimici (sinapse chimice). Aceste substan]e sunt
1. Boli ale sângelui pot ap`rea prin afectarea
sintetizate de fiecare neuron, \mpachetate \n vezicule [i
]esutului conjunctiv: a) reticulat; b) lax;
\nmagazinate \n termina]iile axonice.
c) elastic; d) fibros.
Tot sinapse se numesc [i leg`turile func]ionale
2. Cartilajele se vindec` greu pentru c`: a) au sub-
dintre: receptor - fibr` senzitiv`; fibr` motorie - celul`
stan]` fundamental` semidur`; b) condrocitele nu
glandular`; fibr` motorie - celul` muscular` striat`
se pot divide; c) sunt avasculare; d) toate va-
(jonc]iune neuromuscular` sau plac` motorie).
riantele sunt corecte.
La nivelul receptorilor, diversele forme de energie a
II. Asociaz` urm`toarele no]iuni:
stimulilor sunt codificate sub form` de impuls nervos
1. Canal Havers a) distrugere a osului
(cod electric). La nivelul sinapselor are loc întâi o deco-
2. Periost b) con]ine ]esut conjunctiv lax
dificare a impulsului (poten]ial de ac]iune presinaptic),
3. Osteoclast c) înveli[ al osului
apoi o recodificare pe cod chimic (eliberarea media-
4. Osteon d) unitate morfofunc]ional` a osului
torului chimic) [i trecerea înapoi la codul electric (po-
III. Grupeaz` organitele celulare în func]ie de
ten]ial de ac]iune postsinaptic).
num`rul membranelor care le delimiteaz`.
Exist` [i unele sinapse cu transmitere electric`, de
IV. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
exemplu \n miocard, cele dou` celule fiind alipite, iar
Care sunt caracteristicile comune celor trei tipuri
Na+, K+ , Cl-, Ca++ trec prin locul de jonc]iune.
de ]esut muscular?
Semnalele transmise prin intermediul sinapselor au
Care axoni conduc mai rapid impulsul nervos?
intensit`]i diferite [i pot avea efecte opuse pentru celula
V. Realizeaz` observa]ii microscopice ale ]esutu-
postsinaptic`, ceea ce \nseamn` c` ele pot avea efect
rilor, studiind preparatele fixe din laborator [i
excitator sau inhibitor.
apoi deseneaz` tipurile de ]esuturi observate.
Principalii neurotransmi]`tori sunt acetilcolina (cel
VI. Clasific` [i caracterizeaz` tipurile de ]esuturi
mai r`spândit) [i noradrenalina. Noradrenalina se pare
înv`]ate.
c` are un rol [i \n starea de veghe [i de aten]ie. Conform
ultimelor cercet`ri, ar exista o leg`tur` \ntre unele de- Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
presii grave [i nivelul extrem de sc`zut al noradrenalinei
\n anumite sinapse. 1. Cilii mucoaselor respiratorii ale fum`torilor para-
lizeaz` în timp. Care pot fi consecin]ele?
2. Poten]ialele locale depind de intensitatea
SINTEZå stimulului. Când aceasta atinge valoarea prag,
Celula este unitatea biologic`, structural`, func]io- poten]ialul local devine poten]ial de ac]iune, care
nal` [i genetic` a oric`rui organism. nu mai depinde de intensitatea stimulului. Deci,
Celulele sunt separate de mediul lor extern printr-o un poten]ial de ac]iune nu poate informa centrii
membran` celular` format` dintr-un bistrat lipidic, nervo[i asupra intensit`]ii stimulului. {i totu[i, un
în care sunt inserate proteine. stimul tare determin` modific`ri diferite fa]` de
Nucleul este înconjurat de o membran` dubl`, care unul slab. Care ar fi acesta?
este str`b`tut` de pori. În interiorul nucleului se 3. Neurilema consumatorilor de droguri poate
g`sesc cromatina (din care, în timpul diviziunii, se dezvolta un num`r mare de receptori pentru drog.
organizeaz` cromozomii) [i nucleolii. Cum influen]eaz` acest num`r mare dependen]a
Citoplasma prezint` o parte fluid`, numit` citosol, în de drogul res-
care se g`sesc: ribozomii, reticulul endoplasmatic, pectiv?
aparatul Golgi, mitocondriile, lizozomii, centro- 4. Argumenteaz`
zomul (organite citoplasmatice). organizarea ie-
Tot în citoplasm` se g`se[te [i citoscheletul, care rarhic` a orga-
confer` forma celulei. nismului
Organizarea corpului uman este de tip ierarhic: uman, inter-
– Celulele sunt organizate în ]esuturi. Cele patru tipuri de pretând ima-
]esuturi sunt: epitelial, conjunctiv, muscular [i nervos. ginea al`turat`.
– Diferitele tipuri de ]esuturi formeaz` organe, care intr`
în alc`tuirea sistemelor. Organele [i sistemele formeaz`
organismul, care func]ioneaz` ca un tot unitar.

13
Cap. II
FUNC}IILE FUNDAMENTALE
ALE ORGANISMULUI UMAN
nterac]iunea dintre organe [i sis- de rela]ie, realizat` de sistemele: nervos, endocrin, locomotor [i de ana-

I teme determin` func]ionarea

organismului ca un tot unitar, asi-
gurând îndeplinirea func]iilor:
lizatori;
de nutri]ie, realizat` de sistemele: digestiv, circulator, respirator [i
excretor;
de reproducere, realizat` de sistemul reproduc`tor masculin [i feminin.

1. FUNC}IILE DE RELA}IE

a) SISTEMUL NERVOS
AMINTE±TE-|I Sistemul nervos este structurat în vederea culegerii
• Care este clasificarea sistemului nervos? de informa]ii din mediul extern [i (împreun` cu cel
• Care sunt componentele sistemului nervos central? endocrin) a func]ion`rii organismului, coordon~nd ela-
• Unde este localizat` m`duva spin`rii? borarea r`spunsurilor adecvate.
• Care sunt structurile nervoase care intr` în alc`- Sistemul nervos este unitar ca structur` [i func]ie [i
tuirea encefalului? se clasific`, dup` func]ia pe care o îndepline[te, în:
– somatic sau al vie]ii de rela]ie (realizeaz` echili-
brul dintre organism [i mediu);
Encefal – vegetativ (coordoneaz` activitatea organelor in-
Sistem
nervos terne).
central M`duva Nervi
spin`rii cervicali
SISTEMUL NERVOS SOMATIC
Nervi Din punct de vedere topografic, sistemul nervos
toracali somatic se clasific` în:
– central sau nevrax (m`duv` [i encefal);
– periferic (nervii spinali, cranieni [i ganglionii ner-
Nervi
lombari vo[i anexa]i unor nervi) - fig. 2.1.

Nervi
sacrali SISTEMUL NERVOS
CENTRAL
Este protejat de un sistem meningeal, format din
membrane conjunctive, numite meninge cerebro-spinale:
duramater (extern`), care la nivel cranian are dou`
straturi, iar medular are un strat. Spa]iul dintre dura-
mater [i coloana vertebral` se nume[te epidural;
arahnoida, sub]ire [i avascular`;
piamater (intern`), bogat vascularizat`. Capilarele
sale formeaz` plexuri coroidiene ce secret` lichidul
cefalorahidian (cu rol trofic [i de protec]ie), fiind
prezent în spa]iul dintre arahnoid` [i piamater (spa]iul
Fig. 2.1 Sistemul nervos central [i periferic subarahnoidian).

14 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 M`duva spin`rii
Localizare - în interiorul canalului vertebral Meninge Corn posterior
- fig. 2.2. Se întinde de la orificiul occipital pân` la a
doua vertebr` lombar`, de unde se continu` cu conul ter-
Corn
minal, ce se prelunge[te cu filum terminale (alc`tuit din anterior
celule gliale, f`r` importan]` func]ional`), pân` la a Corn
lateral Canal
doua vertebr` coccigian`. ependimar
Configura]ie extern` - m`duva are form` cilindric`, Substan]`
cenu[ie
u[or turtit` antero-posterior. Prezint` de-a lungul ei dou`
îngro[`ri (intumescen]e), care corespund locului de ori- Substan]`
alb`
gine a nervilor membrelor superioare (intumescen]a cer-
vical`) [i a nervilor membrelor inferioare (intumescen]a
lombar`). Filum terminale, împreun` cu nervii lombari,
Nerv spinal Corp
sacrali [i coccigieni, formeaz` coada de cal - fig. 2.3. vertebral
Pe fa]a anterioar` a m`duvei se g`se[te fisura media-
Fig. 2.2 Sec]iune transversal` prin coloana vertebral`
n` anterioar`, mai larg` [i mai adânc` decât [an]ul
median posterior, situat pe fa]a opus` - fig. 2.4. La
locurile de intrare [i ie[ire a nervilor spinali se afl` Duramater
M`duva spin`rii Arahnoid`
[an]urile laterale anterioare [i posterioare.
Structura intern`. În sec]iune transversal`, la interi-
or, se observ` dou` tipuri de substan]`: substan]a T12 Con medular
cenu[ie, dispus` central, \n forma literei H [i substan]a L1
alb`, dispus` la periferie.
Substan]a cenu[ie este alc`tuit` din corpi celulari L2 Filum terminale
neuronali, în timp ce substan]a alb` este constituit` din
fibre nervoase mielinice [i celule gliale.
Fragmentul transversal al literei H se nume[te L4
Coada de cal
comisur` cenu[ie [i este str`b`tut de canalul ependimar,
ce con]ine lichid cefalorahidian. Canalul ependimar se L4
Spa]iu subarahnoidian
dilat` la nivelul trunchiului cerebral, formând ventri-
culul IV. Vertebra L5
Substan]a cenu[ie este alc`tuit` din trei perechi de
coarne: Os sacrum
– posterioare, care con]in neuroni somatosenzitivi;
Fig. 2.3 Coada de cal
– laterale, care con]in neuroni viscerosenzitivi (în
jum`tatea posterioar`) [i visceromotori (în jum`tatea {an] median
anterioar`). Coarnele laterale sunt observabile în regiu- posterior Substan]a alb`
Canal ependimar
nea toraco-lombar` (T1-L2). Fisur` median`
anterioar` Substan]a cenu[ie
– anterioare, care con]in neuroni somatomotori.
În jurul canalului ependimar [i între cornul posterior Nerv spinal Ganglion
[i cel lateral (în vecin`tatea substan]ei cenu[ii) se g`sesc spinal
inele de substan]` cenu[ie dispuse în re]ea, ce formeaz`
substan]a reticulat` medular` (particip` la conducerea
sensibilit`]ii viscerale). Meninge
Substan]a alb`, datorit` formei pe care o are sub-
stan]a cenu[ie, este împ`r]it` la rândul ei în trei perechi
Fig. 2.4 Sec]iune transversal` prin m`duva spin`rii
de cordoane: posterioare, laterale [i anterioare.
Cordoanele de substan]` alb` con]in prelungiri neu- Descrie localizarea, configura]ia extern` [i structura
ronale, care sunt organizate în fascicule. intern` a m`duvei spin`rii.

FUNC}IILE DE RELA}IE • SISTEMUL NERVOS 15

 Func]iile m`duvei spin`rii Func]ia reflex`
Func]iile m`duvei spin`rii sunt urm`toarele: Activitatea întregului sistem nervos se realizeaz` prin
func]ia reflex`, îndeplinit` de substan]a cenu[ie, prin actul reflex (reflexul). Acesta este procesul de r`spuns al
care m`duva spin`rii are rol de centru nervos [i func]ia centrilor nervo[i la ac]iunea unui stimul asupra unui recep-
de conducere, îndeplinit` de substan]a alb`, prin care se tor [i are ca substrat anatomic arcul reflex - fig. 2.5.
realizeaz` leg`tura în dublu sens, \ntre encefal [i sis- Arcul reflex este alc`tuit din urm`toarele componente:
temul nervos periferic. receptorul, structur` excitabil`, care transform` ener-
gia stimulului în impuls nervos. Clasificarea receptorilor se
face dup` urm`toarele criterii:
Termina]ii Ganglion spinal – dup` natura stimulului care ac]ioneaz` asupra lor, pot
nervoase
epidermice Corp celular
M`duva
fi: mecanoreceptori, stimula]i de factori mecanici (atingeri,
al neuronului vibra]ii etc.); termoreceptori, stimula]i de varia]ii ale tem-
senzitiv spin`rii
peraturii (în raport cu temperatura corpului); chemo-
Neuron senzitiv Neuron
de asocia]ie receptori, ce percep ac]iunea substan]elor chimice (olfactiv,
gustativ); fotoreceptori, stimula]i de lumin`.
– dup` localizare, pot fi: exteroceptori (situa]i la exteri-
orul corpului), interoceptori (situa]i în organele interne [i în
Neuron vasele de sânge) [i proprioceptori (situa]i în oase, articula]ii,
motor
mu[chi, tendoane).
Trunchiul Corp celular Substan]` calea aferent`, reprezentat` de prelungirile neuronilor
nervului al neuronului alb`
Efector motor Corn senzitivi, situa]i în ganglionii spinali [i în ganglionii omo-
muscular
R`d`cin` anterioar`
anterior logi de pe traseul unor nervi cranieni;
centrul reflex (centru nervos), structur` din sistemul
Fig. 2.5 Arc reflex prin nervul spinal nervos central, la nivelul c`reia ajung [i se prelucreaz` in-
Stabile[te componentele arcului reflex somatic. forma]iile venite de la receptor. Impulsurile generate la acest
nivel ajung la organele efectoare. Astfel, se închid reflexe
Cortex (unele reflexe vegetative se pot închide [i la nivelul gan-
glionilor vegetativi, deci extranevraxial);
Talamus calea eferent`, reprezentat` de axonii neuronilor
N3
motori, prin care comenzile centrilor ajung la efectori;
Fascicul efectorul, reprezentat de un mu[chi striat (în cazul
spinocerebelos unui reflex somatic), de un mu[chi neted (în cazul unui
încruci[at Mezencefal reflex vegetativ) [i de glande. Efectorul realizeaz` un
r`spuns - contrac]ie sau secre]ie.
Cerebel Punte
*Reflexele medulare sunt de dou` feluri: reflexe medu-
lare somatice [i reflexe medulare vegetative.
Reflexele medulare somatice pot fi la rândul lor: monosi-
naptice (arcul lor reflex este constituit din doi neuroni, unul
senzitiv [i unul motor, cum este reflexul rotulian) [i polisi-
naptice (arcul reflex are cel pu]in trei neuroni, dintre care
unul este intercalar, cu rol de a asocia neuronul senzitiv cu
Fascicul spinotalamic N2 Bulb cel motor, ca de exemplu, reflexul de flexie, cornean).
anterior Reflexele medulare vegetative se închid în coarnele la-
Fascicul
Fascicul spinocerebelos direct
spinotalamic lateral terale ale m`duvei spin`rii. Receptorii sunt din categoria
Fascicul M`duv`
interoceptorilor, iar efectorii pot fi glande sau mu[chi vis-
spinobulbar
N1 cerali. Astfel de reflexe sunt: cardioaccelerator, de sudo-
ra]ie, de mic]iune, de defeca]ie [i sexuale.
N2
Func]ia de conducere
Func]ia de conducere este îndeplinit` de substan]a alb`,
Fig. 2.6 *C`ile ascendente
care formeaz` perechi de fascicule ascendente, descendente
Stabile[te num`rul de neuroni, localizarea acestora [i (lungi) [i de asocia]ie (scurte, care fac leg`tura între diferite
locul de încruci[are pentru fiecare cale ascendent`. segmente ale m`duvei).

16 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 *Fascicule ascendente (componente ale c`ilor sensibilit`]ii)
Fascicule Localizare Sensibilit`]i conduse
Fasciculele spinotalamice Cordoane Sensibilitatea tactil` grosier` sau protopatic` (exte-
anterioare anterioare roceptiv`)
Fasciculele spinobulbare (Goll, Burdach) Cordoane Sensibilitatea tactil` fin` sau epicritic` (exterocep-
De la nivelul bulbului se continu` cu posterioare tiv`) [i cea proprioceptiv` con[tient` (sim]ul pozi]iei
lemnisculul medial [i al mi[c`rii în spa]iu)
Fasciculele spino-talamo-corticale Cordoane Sensibilitatea termic` [i dureroas` (exteroceptiv`) [i
laterale laterale cea interoceptiv`
Fasciculele spinocerebeloase directe Cordoane Sensibilitatea proprioceptiv` incon[tient` (de control
(Flechsig) laterale al mi[c`rii) din partea inferioar` a corpului
Fasciculele spinocerebeloase încruci[ate Cordoane Sensibilitatea proprioceptiv` incon[tient`, de la
(Gowers) laterale nivelul regiunii superioare a trunchiului [i a mem-
brelor superioare
Fasciculele ascendente (vezi tabelul) conduc sensibi- Fasciculele descendente sunt de dou` tipuri: piramidale
litatea general` a corpului. Informa]iile de la nivelul recep- [i extrapiramidale. Fasciculele piramidale - fig. 2.7a - con-
torilor ajung la m`duv` prin nervii spinali, fiind conduse duc motilitatea voluntar`, realizat` de mu[chii stria]i. Aceste
apoi prin fascicule ascendente la centrii superiori. fascicule au origine cortical` [i se termin` în m`duva
C`ile ascendente, de regul`, au pe traseul lor trei neuroni spin`rii, având un singur neuron. De aceea se mai numesc
[i au proiec]ie cortical` limitat`, în anumite arii specifice. corticospinale. Fasciculele extrapiramidale - fig. 2.7b -
Corpul primului neuron al c`ii se afl` în ganglionul spinal; conduc motilitatea involuntar` (tonus muscular, mi[c`ri
corpul celui de-al doilea neuron se afl` în m`duv` sau în asociate cu mersul, scrisul). Pot avea origine cortical`, caz
bulb, iar al treilea neuron se afl` în talamus - fig. 2.6. în care fac sinaps` în ganglionii bazali, dar majoritatea lor
C`ile ascendente sunt specifice diferitelor sensibilit`]i: au origine subcortical`. Fasciculele extrapiramidale se ter-
exteroceptiv`, proprioceptiv` [i interoceptiv`. min` tot în m`duv`.
Cortex
Cortex
a) b)
Talamus Talamus
F. cortico-
striorubrospinale

Fascicule Ganglioni bazali Ganglioni bazali

corticospinale Corpi stria]i F. cortico-
Fascicule striotectospinale Mezencefal
III
corticonucleare IV
F. rubrospinal
Mezencefal Punte
F. nigrospinal
V
VI
VII
Punte
Bulb
IX
X
XI Bulb
XII F. olivospinal
Fascicul piramidal încruci[at F. vestibulospinal M`duva spin`rii
Fascicul piramidal direct
M`duva spin`rii

Fig. 2.7 *C`ile descendente: a) piramidale; b) extrapiramidale

Compar` c`ile piramidale cu cele extrapiramidale, ca origine, num`r de neuroni, loc de încruci[are. Fibrele fasci-
culelor corticonucleare se termin` la nucleii motori ai unor nervi cranieni. Ce rol au aceste fascicule?

FUNC}IILE DE RELA}IE • SISTEMUL NERVOS 17

 *Fascicule descendente (componente ale c`ilor motilit`]ii)
Fascicule Localizare Neuroni de origine Motilitate
Fasciculele piramidale directe Cordoane anterioare Cortex Motilitate voluntar`
Fasciculele piramidale încruci[ate Cordoane laterale Cortex Motilitate voluntar`
Fasciculele rubrospinale Cordoane laterale Nucleul ro[u din mezencefal Motilitate involuntar`
Fasciculele tectospinale Cordoane anterioare Coliculii cvadrigemeni din Motilitate involuntar`
mezencefal
Fasciculul nigrospinal Cordoane anterioare Substan]a neagr` din Motilitate involuntar`
mezencefal
Fasciculele olivospinale Cordoane laterale Nucleii olivari din bulb Motilitate involuntar`
Fasciculele vestibulospinale Cordoane anterioare Nucleii vestibulari din bulb Motilitate involuntar`
Fasciculele reticulospinale Cordoane anterioare Substan]a reticulat` Motilitate involuntar`
[i laterale a trunchiului cerebral
Fibrele întregului sistem motor (piramidal [i extrapi- anterioar` a nervului spinal [i ajung la mu[chii schele-
ramidal) fac sinaps` în coarnele anterioare medulare cu tici. Deci c`ile descendente au origine cortical` sau sub-
neuroni motori. Axonii motoneuronilor ies prin r`d`cina cortical` [i se termin` la mu[chii sceheletici.

SINTEZå II. Adev`rat sau fals?

Sistemul nervos se clasific`, dup` func]ie, în
somatic [i vegetativ.
Din punct de vedere structural, sistemul nervos
somatic este de dou` feluri: central [i periferic.
Sistemul nervos central este alc`tuit din m`duva
spin`rii [i encefal, în timp ce sistemul nervos pe-
riferic este format din nervi [i ganglioni nervo[i.
M`duva spin`rii este ad`postit` în canalul ver-
tebral, fiind alc`tuit` din substan]` alb` la exte-
rior [i substan]` cenu[ie în interior.
Substan]a alb` îndepline[te func]ia de conducere,
iar substan]a cenu[ie, pe cea de centru reflex.
1. Substan]a alb` a m`duvei spin`rii este format`
din corpi celulari neuronali.
2. M`duva spin`rii este ad`postit` în canalul ver-
tebral.
3. Func]ia de centru reflex este îndeplinit` de sub-
stan]a alb`.
III. Compar`: substan]` cenu[ie - substan]` alb`;
c`i ascendente - c`i descendente.
IV. Completeaz` legenda:

TEME
I. Alege r`spunsul corect:
1. Sistemul nervos central cuprinde:
a. m`duva spin`rii [i nervii;
b. encefalul [i m`duva spin`rii;
c. encefalul;
d. encefalul [i ganglionii nervo[i.
2. În coarnele anterioare ale m`duvei spin`rii
se g`sesc: Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
a. neuroni senzitivi;
b. neuroni motori; Traumatismele m`duvei sunt întotdeauna grave.
c. substan]` alb`; Cu cât sunt localizate mai sus, cu atât sunt mai
d. neuroni vegetativi. grave. Cum explica]i acest lucru?

18 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Encefalul
Encefalul - fig. 2.8 - reprezint` componenta cea mai
voluminoas` a sistemului nervos, fiind ad`postit în cutia
Meninge
cranian`. Principalele structuri nervoase ce intr` în
alc`tuirea encefalului sunt: trunchiul cerebral, cerebelul, Emisfere
diencefalul [i emisferele cerebrale. Talamus cerebrale
Corpul
calos

Trunchiul cerebral Hipotalamus

Hipofiza Cerebel
Situat între m`duva spin`rii [i diencefal, trunchiul Mezencefalul
cerebral este alc`tuit din: bulb rahidian sau m`duv` pre- Puntea lui Varolio
lungit`; protuberan]` sau puntea lui Varolio; mezencefal. Lichid Bulb
cefalorahidian
Trunchiul cerebral prezint` dou` fe]e: una antero- M`duva spin`rii Meninge
lateral` [i una posterioar`.
Fa]a antero-lateral` - fig. 2.9. Fig. 2.8 Encefalul - sec]iune sagital`
Pe aceast` fa]` bulbul rahidian prezint`:
Pedunculi cerebelo[i
– fisura median` anterioar`, care delimiteaz` piramidele
bulbare (continuarea cordoanelor anterioare medulare); Mezencefal
– [an]urile laterale, care separ` piramidele bulbare de {an] ponto-peduncular
cordoanele laterale;
– olivele bulbare, situate \n partea superioar` a cor-
doanelor laterale; Punte
{an] bulbo-pontin
– [an]urile preolivare, care separ` piramidele de
olive; Piramide bulbare
– originile aparente (locurile unde se observ` la su- Bulb
Fisur` median`
prafa]a trunchiului) ale nervilor cranieni XII, XI, X, IX. anterioar`
Puntea, pe fa]a antero-lateral`, are aspectul unei proe- {an] lateral
Decusa]ie piramidal`
Cordon lateral
minen]e transversale, ce se continu` în lateral cu pedunculii
cerebelo[i mijlocii. La limita dintre punte [i pedunculi se M`duva spin`rii
observ` originile aparente ale nervilor trigemeni (V), iar la
Fig. 2.9 Fa]a antero-lateral` a trunchiului cerebral
limita dintre bulb [i punte ([an]ul bulbo-pontin), se observ`
originile aparente ale nervilor cranieni VIII, VII, VI.
Mezencefalul con]ine doi pedunculi cerebrali (cor- Diencefal
doane de substan]` alb`, piramidale), între care se afl`
Coliculi
foseta interpeduncular` (locul de origine aparent` a pe- cvadrigemeni: Epifiza
rechii a III-a de nervi cranieni). - superiori
Fa]a posterioar` - fig. 2.10. - inferiori
Pe aceast` fa]` bulbul prezint`: Mezencefal
– [an]ul median posterior, care separ` fasciculele Goll. Pedunculi cerebelo[i: Nervul IV
La partea superioar`, [an]ul median se l`rge[te [i - superiori
formeaz` un spa]iu rombic, ce particip` la formarea - mijlocii
ventriculului IV. - inferiori
– pedunculii cerebelo[i inferiori, care leag` bulbul de
cerebel. Cerebel
Puntea particip` la formarea ventriculului IV. Bulb
Mezencefalul prezint` coliculii cvadrigemeni, Fig. 2.10 Fa]a posterioar` a trunchiului cerebral
2 superiori [i 2 inferiori. Deasupra coliculilor superiori
Identific` forma]iunile m`duvei spin`rii care se con-
se observ` epifiza, iar sub cei inferiori, se observ` ori-
tinu` la nivelul trunchiului.
ginea aparent` a perechii a IV-a de nervi cranieni.
FUNC}IILE DE RELA}IE • SISTEMUL NERVOS 19
 Cele trei forma]iuni prezint` unitate de structur`: sub- cei ai m`duvei, clasifica]i \n senzitivi (omologi cu
stan]a alb`, situat` la exterior, dar [i la interior, unde coarnele posterioare), motori (omologi cu coarnele
fragmenteaz` substan]a cenu[ie [i o împarte în nuclei. anterioare), vegetativi (omologi cu coarnele laterale) [i
Nucleii de substan]` cenu[ie sunt: echivalen]i cu nuclei proprii.
Nucleii trunchiului cerebral
Forma]iuni Nuclei Nuclei senzitivi Nuclei motori
Nuclei (de origine real`
ale trunchiului proprii vegetativi (terminali pentru
fibrele senzitive) a fibrelor motoare)
Bulb rahidian - nucleul Goll - dorsal al - vestibular (VIII) - nucleul hipoglosului
- nucleul Burdach vagului (X) - solitar (VII, IX, X) (XII)
- nucleii olivari - salivator - bulbar al trigemenului (V) - ambiguu (nucleii mo-
- nucleii substan]ei re- inferior (IX) tori ai nervilor IX, X,
ticulate (cardiovas- XI)
culari [i respiratori)
Punte - nucleii cardiovascu- - salivator - cohlear (VIII) - nucleii motori ai
lari [i respiratori superior (VII) - principal al trigemenu- nervilor VII, VI, V
- lacrimal (VII) lui (V)
Mezencefal - coliculii cvadrige- - accesor al - mezencefalic al trige- - nucleul trohlearului (IV)
meni oculomotoru- menului (V) - nucleul oculomotorului
- nucleul ro[u lui (III) (III)
- substan]a neagr`

Nucleu vegetativ al oculomotorului Coliculi cvadrigemeni superior

[i inferior
Nucleu oculomotor
Nucleu trohlear
Nucleu motor trigemen Peduncul cerebelos mijlociu
Nucleu abducens Nucleu pontin trigemen
Nucleu facial
Nuclei vestibulari
Nucleu vegetativ facial
Nucleu facial,
Nucleu vegetativ glosofaringian glosofaringian [i vag (solitar)
Nucleu vegetativ vagal Nucleu bulbar trigemen

Nucleu motor glosofaringian, Nucleu hipoglos

vag [i accesor (ambiguu)
Fig. 2.11 Nucleii nervilor cranieni din trunchiul cerebral
Ca [i m`duva spin`rii, forma]iunile trunchiului înde-
plinesc dou` func]ii: func]ia de centru reflex [i func]ia
de conducere.
Func]ia reflex` se realizeaz` prin centrii de sub-
stan]` cenu[ie, unde se închid reflexe de importan]`
vital` pentru organism. *Astfel de reflexe sunt:
- la nivelul bulbului: reflexele de degluti]ie, tuse, str`nut
(reflexe somatice); secretorii [i motorii digestive, respira-
torii [i adaptative cardiovasculare (reflexe vegetative);
- la nivelul pun]ii: masticator, de clipire (somatice);
reflexele salivar, lacrimal, cardiovascular (vegetative);
- la nivelul mezencefalului: reflexe statice [i statochi-
netice, oculocefalogir, audiocefalogir (somatice); reflexele
pupilar fotomoto sau mioza (mic[orarea pupilei) [i de aco-
modare la distan]` (vegetative).
Func]ia de conducere este îndeplinit` de substan]a
alb`. Aceasta este reprezentat` de fibre ascendente, des-
cendente [i de asocia]ie.
Fibrele ascendente sunt specifice [i nespecifice.
– Fibrele specifice provin de la m`duv` sau au ori-
ginea în trunchi - fibre proprii, care conduc impulsuri
ale sensibilit`]ilor exteroceptiv`, proprioceptiv` [i inte-
roceptiv` ale capului, plus sensibilit`]ile acusticovesti-
bular` [i gustativ`.
– Fibrele nespecifice fac parte din substan]a reticulat`.
Fibrele descendente sunt în tranzit (piramidale [i unele
extrapiramidale) sau au originea în nucleii trunchiului
(majoritatea fibrelor extrapiramidale).
Fibrele de asocia]ie fac leg`tura între nucleii trun-
chiului [i cei ai cerebelului.

20 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Substan]a reticulat`
Se întinde de la bulb la talamus, fiind reprezentat` de
o re]ea dens` de fibre, în ochiurile c`reia se afl` nuclei.
Func]ia specific` substan]ei reticulate este de coor-
donare a mai multor reflexe somatice [i vegetative.
Func]ia nespecific` este de conducere, ascendent` [i
descendent`, a impulsurilor primite prin colaterale, care se
desprind din c`ile specifice (ascendente [i descendente).
Sistemul reticulat ascendent este de dou` tipuri:
activator [i inhibitor. Cel activator (SRAA) are rol de
„trezire“ cortical`, deoarece impulsurile sunt proiectate
cortical difuz, nespecific. La rândul s`u, cortexul cere-
bral trimite impulsuri spre forma]ia reticulat`, autoîn-
tre]inându-[i astfel tonusul (circuitul cortico-reticulo-
cortical). Sistemul reticulat ascendent inhibitor (SRAI)
are o ac]iune opus`, reducând activitatea cortical`.
Sistemul reticulat descendent este [i el activator
(determin` hipertonia muscular`) [i inhibitor (determin`
hipotonie muscular`).

SINTEZå TEME
Trunchiul cerebral este alc`tuit din: bulb rahi-
I. Completeaz` corect spa]iile punctate:
dian, protuberan]` [i mezencefal.
1. Componentele trunchiului cerebral sunt……,
Cele trei forma]iuni au unitate de structur`: sunt
…… [i…… .
alc`tuite din substan]` cenu[ie la interior [i sub-
2. Nucleii trunchiului echivalen]i cu cei ai
stan]` alb` la interior [i exterior.
m`duvei sunt……, omologi cu……, ……,
Substan]a alb` fragmenteaz` substan]a cenu[ie
omologi cu……, [i ……omologi cu…… .
[i o împarte în nuclei.
II. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
Fiecare forma]iune a trunchiului prezint` urm`-
1. Care sunt elementele m`duvei spin`rii care
toarele tipuri de nuclei: proprii, vegetativi, sen-
se prelungesc [i la nivelul trunchiului?
zitivi [i motori ai nervilor cranieni.
2. Ce reprezint` sistemul reticulat?
Trunchiul cerebral îndepline[te atât func]ia de
3. Care sunt nucleii proprii fiec`rei structuri a
centru reflex, cât [i func]ia de conducere.
trunchiului cerebral?
Substan]a reticulat` se întinde de la bulb pân` la
III. Compar` dispozi]ia substan]ei albe [i a sub-
talamus, având rol de centru reflex [i de con-
stan]ei cenu[ii la nivelul m`duvei spin`rii [i al
ducere.
forma]iunilor trunchiului cerebral.

Cerebelul
Cunoscut [i sub numele de creierul mic, cerebelul Emisfere cerebeloase
- fig. 2.12 - este situat la baza lobilor occipitali, posteri-
or fa]` de trunchiul cerebral. Este alc`tuit din dou` emis- Lob
fere cerebeloase legate printr-o forma]iune numit` ver- anterior
Vermis
mis. Suprafa]a cerebelului este br`zdat` de [an]uri cu
adâncimi diferite, care delimiteaz` lobi, lobuli [i folii. Lob
Din punct de vedere filogenetic, cerebelul prezint`: posterior
arhicerebelul, por]iunea cea mai veche, reprezen-
tat` de lobul floculonodular, în alc`tuirea c`ruia intr` [i
vermisul;
paleocerebelul, reprezentat de lobul anterior;
neocerebelul, por]iunea cea mai nou`, reprezentat`
de lobul posterior.
Cerebelul este legat de forma]iunile trunchiului cere-
bral prin trei perechi de pedunculi cerebelo[i:
– pedunculi cerebelo[i inferiori (PCI), prin care
cerebelul se leag` de bulb;
– pedunculi cerebelo[i mijlocii (PCM), prin care Fig. 2.12 Cerebelul
cerebelul se leag` de protuberan]`;
Compar` structura cerebelului cu cea a celorlalte
– pedunculi cerebelo[i superiori (PCS), prin care
forma]iuni ale encefalului.
cerebelul se leag` de mezencefal.

FUNC}IILE DE RELA}IE • SISTEMUL NERVOS 21

 Structural, cerebelul este alc`tuit, ca [i celelalte for-
ma]iuni ale encefalului, din substan]` cenu[ie [i sub-
stan]` alb`.
Substan]a cenu[ie a cerebelului are dubl` dispozi]ie:
la periferie, unde formeaz` scoar]a cerebeloas`,
alc`tuit` din trei straturi de celule: la exterior stratul
molecular, la interior stratul granular, iar între ele -
stratul celulelor Purkinje, care conecteaz` scoar]a cere-
beloas` cu alte etaje ale nevraxului.
la interior, unde este fragmentat` de substan]a alb`,
formeaz` nucleii cerebelo[i: fastigiali, globo[i, embo-
liformi, din]a]i.
Substan]a alb` - fig. 2.1.3 - este format` din urm`-
toarele tipuri de fibre nervoase:
fibre aferente, provenite de la m`duv`, trunchi
cerebral [i scoar]a cerebral`;
fibre eferente, care au traseu spre m`duv`, trun-
chiul cerebral [i talamus;
fibre intracerebeloase, care fie fac leg`tura între
cortex [i nucleii cerebelo[i (fibre de asocia]ie), fie leag`
cele dou` emisfere între ele (fibre comisurale).
F. talamocortical
Talamus
Fascicul
dentotalamic
Fascicul
cerebelorubric
Nucleu fastigial
F. fastigiovestibular
F. vestibulocerebelos
F. spinocerebelos direct
F. spinocerebelos
încruci[at
*Leg`turile nervoase ale cerebelului
Fig. 2.13
Descrie aferen]ele [i eferen]ele cerebelului prin fiecare pereche de pedunculi cerebelo[i.
22 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
Func]iile cerebelului
arhicerebelul se afl` în leg`tur` cu analizatorul
vestibular [i cu nucleii extrapiramidali, intervenind în
reglarea echilibrului (extirparea lui provoac` pierderea
echilibrului);
paleocerebelul se afl` în leg`tur` cu sensibilitatea
proprioceptiv` [i are rol important în reglarea tonusului
muscular, prin stimularea alternativ` a fibrelor muscu-
lare striate (extirparea lui determin` tulbur`ri de mers,
exagerarea reflexelor osteotendinoase);
neocerebelul este în leg`tur` cu scoar]a cerebral`,
receptorii vizuali [i auditivi, intervenind în coordonarea
mi[c`rilor fine (extirparea lui provoac` tulbur`ri de
mers, pierderea preciziei mi[c`rilor fine).
Extirparea total` a cerebelului este compatibil` cu
via]a, provocând în primele zile grave tulbur`ri motorii,
dup` care apar: astazia (individul nu poate sta pe picioare
f`r` sus]inere larg`), atonia (lipsa tonusului muscular),
astenia (oboseal` muscular` rapid`), articularea cu difi-
cultate a cuvintelor. Aceste tulbur`ri dispar dup` câteva
luni, prin interven]ia unor mecanisme compensatorii
(preluarea func]iilor de c`tre cortexul cerebral).
Scoar]` cerebral`
F. corticopontin
Mezencefal
Nucleul ro[u
Punte
Nucleu din]at
Fibre comisurale
PCS
PCM
Nucleu pontin
PCI F. olivocerebelos
Bulb
Nucleu vestibular
Nucleu olivar
M`duva spin`rii
F. vestibulospinal
 Diencefalul Corpul calos
Structur` nervoas`, cunoscut` [i sub numele de
creier intermediar, diencefalul este situat sub emisfe- Meninge
rele cerebrale.
Scoar]a cerebral`
Diencefalul include ventriculul III, care la baz` comu-
nic` cu ventriculul IV, iar lateral, cu ventriculele I [i II.
Este alc`tuit din mai multe structuri nervoase. Ventriculii I [i II
Ventriculul III
Talamusul este format din dou` mase nervoase ce
Talamus
se învecineaz` lateral cu corpii stria]i. Substan]a cenu[ie
Hipotalamus
este dispus` sub form` de nuclei ce con]in neuroni de Mezencefal
trei tipuri: Hipofiz`
– de releu, pentru c`ile sensibilit`]ilor specifice, neu- Punte Ventriculul IV
Cerebel
ronii talamici reprezentând al treilea neuron al c`ilor as- Bulb
cendente, cu excep]ia sensibilit`]ii olfactive care nu are
releu talamic [i a fibrelor sensibilit`]ii viscerale, care Vertebr`
M`duva spin`rii
ajung în talamus dup` ce fac sta]ie în hipotalamus.
Neuronii de releu realizeaz` sinteza [i integrarea impul-
surilor primite, înainte de a le proiecta cortical; Fig. 2.14 Sec]iune sagital` prin encefal
– de asocia]ie, care conecteaz` nucleii de releu; Identific` [i localizeaz` structurile componente (cele
– nespecifici, care realizeaz` conexiuni subcorticale mai importante) ale diencefalului.
[i corticale. Ei primesc impulsuri de la substan]a reticu- Pozi]ioneaz` diencefalul în raport cu celelalte compo-
lat` a trunchiului cerebral. nente ale sistemului nervos central.
Metatalamusul este structura nervoas` situat` la
partea inferioar` a talamusului, fiind alc`tuit din dou`
perechi de corpi genicula]i:
Cortex Corpul
– laterali, care sunt sta]ie de releu pentru calea vizual`; calos
– mediali, care sunt sta]ie de releu pentru calea acustic`.
Epitalamusul, situat pe partea supero-posterioar`
a talamusului, este alc`tuit din glanda epifiz` [i doi
nuclei (habenulari), la nivelul c`rora se închid reflexele
olfactivo-somatice (orientarea capului [i a corpului în
func]ie de miros), reflexe motorii [i secretorii digestive.
Subtalamusul este situat în continuarea trunchiului
cerebral, sub talamus. Nucleii s`i sunt în leg`tur` cu c`ile
extrapiramidale care au origine cortical`, având rol motor.
Hipotalamusul, cea mai important` structur` a
diencefalului (la baza c`ruia se afl`) - fig. 2.14 - este
alc`tuit din trei grupe de nuclei: Talamus Hipotalamus
– anteriori, alc`tui]i din neuroni ce secret` hormoni Fig. 2.15 Diencefalul - sec]iune frontal`
depozita]i în hipofiza posterioar`, având [i rol de inte- Compar` talamusul cu hipotalamusul ca localizare,
grare parasimpatic`; structur` [i func]ii.
– mijlocii, care secret` neurohormoni ce controleaz` – men]ine homeostazia mediului intern;
activitatea lobului anterior al hipofizei. Intervin [i în – intervine în procesele complexe de adaptare a
integrarea parasimpatic`; organismului la anumite condi]ii de mediu;
– posteriori, care intervin în integrarea simpatic`. – este centru important pentru unele reflexe compor-
tamentale [i emo]ionale;
Func]iile hipotalamusului
– intervine în termoreglare;
– centru superior de integrare a stimulilor viscerali; – intervine în aportul hidric [i alimentar, în diurez`,
– prin leg`turile pe care le are cu glanda hipofiz`, în coordonarea func]iilor sexuale, în metabolismul ener-
hipotalamusul intervine în reglarea activit`]ii altor getic, protidic, glucidic, lipidic etc.
glande endocrine; Hipotalamusul este controlat de scoar]a cerebral`.

FUNC}IILE DE RELA}IE • SISTEMUL NERVOS 23

 SINTEZå
Cerebelul sau creierul mic, situat în spatele
trunchiului cerebral, se leag` de forma]iunile
acestuia prin trei perechi de pedunculi cerebelo[i;
La nivelul cerebelului substan]a cenu[ie are
dubl` dispozi]ie: periferic, formeaz` scoar]a
cerebeloas`, iar la interior, nuclei cerebelo[i;
Substan]a alb` este dispus` doar la interior;
Cerebelul intervine în men]inerea echilibrului [i
a tonusului muscular;
Diencefalul este alc`tuit din urm`toarele forma-
]iuni nervoase: talamus, epitalamus, metatala-
mus, hipotalamus;
Cea mai important` structur` diencefalic` este
hipotalamusul.
TEME
I. Completeaz` corect spa]iile punctate:
Lobii cerebelului sunt……, cu rol în……, ……, cu
rol în …… [i ……, cu rol în …… .
II. Adev`rat sau fals?
1. Vermisul face parte din structura neocerebelului.
2. Epifiza este component` a metatalamusului.
3. Corpii genicula]i laterali sunt sta]ie pe calea audi-
tiv`.
4. Talamusul are trei tipuri de neuroni.
III. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
1. Care este cea mai important` structur` dience-
falic` [i de ce?
2. Care sunt consecin]ele extirp`rii cerebelului?
IV. Compar` aferen]ele [i eferen]ele prin fiecare
pereche de pedunculi cerebelo[i.

Lobii frontali

Emisferele cerebrale
Sunt structuri nervoase, cunoscute [i sub numele de
creierul mare. Reprezint` partea cea mai voluminoas` a
{an] central
encefalului. Cele dou` emisfere (dreapt` [i stâng`) sunt
Fisur` separate de fisura interemisferic` [i sunt legate la partea
interemisferic` bazal` prin forma]iuni de substan]` alb`:
– corpul calos;
– trigonul cerebral;
Lob parietal
– comisurile albe, anterioar` [i posterioar`.
Lobi occipitali Emisferele cerebrale includ câte un ventricul lateral
(I [i II).
Fig. 2.16 Emisferele cerebrale
Suprafa]a emisferelor este br`zdat` de numeroase
[an]uri, unele mai profunde, ce delimiteaz` lobii
- fig. 2.16 (frontal, parietal, temporal [i occipital), iar
Corpul calos altele, superficiale, care delimiteaz` girusurile sau
Fibre comisurale
circumvolu]iile cerebrale.
Ventricul
Structura emisferelor cerebrale este reprezentat` de
lateral Nucleu caudat substan]a alb` [i substan]a cenu[ie.
Fornix
Talamus Substan]a alb` - fig. 2.17 - este alc`tuit` din trei
Ventricul III Putamen
tipuri de fibre:
Nucleu – de proiec]ie, ascendente (senzitive) [i descendente
mamilar Globus
pallidus (motorii), prin care cortexul este conectat cu celelalte
Tract
optic Peduncul structuri ale SNC;
cerebral
– comisurale, care fac leg`tura între cele dou` emis-
Punte Fibre de
proiec]ie fere, conectându-le la baza lor: comisura alb` ante-
Oliv` rioar`, corpul calos [i trigonul cerebral (fornixul);
Bulb bulbar` – de asocia]ie, care fac leg`tura între zone ale
Decusa]ie
piramidal` aceleia[i emisfere.
Cerebel Substan]a cenu[ie formeaz` la interior ganglionii
bazali (corpii stria]i), iar la exterior, scoar]a cerebral`.
Fig. 2.17 Sec]iune frontal` prin SNC

24 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Ganglionii bazali
Sunt mase de substan]` cenu[ie, a[ezate la baza emis- Cortex cerebral motor
ferelor cerebrale, lateral [i deasupra talamusului, fiind
reprezenta]i de nucleii caudat [i lentiform - fig. 2.18.
Nucleii bazali sunt a[eza]i pe traseul c`ilor extrapi-
ramidale, fiind conecta]i între ei, dar [i cu nucleii Talamus
mezencefalici, diencefalici [i cu cortexul cerebral.
Nucleu Putamen
Nucleii bazali intervin în reglarea motilit`]ii auto- lentiform
mate, a comenzilor voluntare corticale, a tonusului mus- Globus
pallidus
cular, pe care-l inhib`.
Nucleu
Scoar]a cerebral` caudat

Din punct de vedere filogenetic [i structural, aceasta

prezint` dou` zone: neocortexul [i alocortexul.
Neocortexul, regiunea recent ap`rut` filogenetic, are
Cerebel
cea mai mare dezvoltare la om, fiind format` din [ase
straturi de neuroni. Neocortexul poate fi: receptor, mo- M`duva
spin`rii
tor [i de asocia]ie.
Neocortexul receptor reprezint` zona de proiec]ie
cortical` a sensibilit`]ilor specifice. Fig. 2.18 Nucleii bazali
Cuprinde arii senzitive [i arii senzoriale.
– Ariile senzitive (somestezice) sunt reprezentate de Stabile[te tipul de sec]iune prin emisfere
aria somestezic` I din lobul parietal, unde se proiecteaz` [i pozi]ioneaz` ganglionii bazali.
sensibilitatea exteroceptiv` cutanat` (cu excep]ia celei
protopatice) [i proprioceptiv` con[tient` [i de aria
somestezic` II din lobul temporal, unde se proiecteaz`
sensibilitatea protopatic`.
Motor
În aria somestezic` I exist` o reprezentare a corpului Senzitiv
(homunculus senzitiv) \n care segmentele sale sunt defor-
mate, deoarece regiunile corpului sunt reprezentate direct
propor]ional cu gradul lor de sensibilitate - fig. 2.19.
– Ariile senzoriale reprezint` locul în care sunt proiectate
sensibilit`]ile speciale, cum sunt: cea vizual` (lob occipital),
auditiv`, vestibular` (lob temporal), gustativ` (lob parietal).
Trunchi

Încheietura
Trunchi
Antebra]

Um`r
{old
Bra]

mâinii
Bra]
Cot

Cot

Mân` Mân`

Genunchi Gât
Senzitiv Motor Sprâncene
Ochi Ochi
Nas
Degetele Buze
Buze
Mandibul`/maxilar de la picioare Limb`
Din]i Maxilar
Gingii
Limb` Faringe

a) b)
Fig. 2.19 Homunculus senzitiv (a) [i motor (b)

FUNC}IILE DE RELA}IE • SISTEMUL NERVOS 25

 Neocortexul motor cuprinde arii în care î[i au ori-
ginea fibrele piramidale [i o parte a celor extrapiramidale.
Aria motorie principal` se afl` în lobul frontal [i reprezint`
locul în care î[i au originea majoritatea fibrelor piramidale.
Reprezentarea segmentelor corpului în aceast` arie se
nume[te homunculus motor [i, ca [i cea senzitiv`, este
deformat`. La acest nivel, segmentele au o reprezentare
mai mare, în func]ie de gradul de complexitate a mi[c`rilor
(cu cât musculatura efectueaz` mi[c`ri mai fine, cu atât
segmentul este mai bine reprezentat).
Neocortexul de asocia]ie este zona nou ap`rut`,
extins` în toate regiunile corticale, la nivelul c`reia exci-
ta]ia nu produce manifest`ri senzitive sau motorii. Rolul
s`u este de a asocia diversele arii corticale (senzitivo-sen-
zoriale [i motorii), îndeplinind [i func]ii psihice.
Creierul uman are trei zone de asocia]ie:
– temporal`, implicat` în controlul activit`]ii vegetative
[i în determinarea personalit`]ii;
– prefrontal`, cu rol în în]elegerea cuvintelor, în memo-
Fig. 2.20 Electroencefalograma
26 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
ria vizual`, în activitatea sexual` [i în reactivitatea
emo]ional`;
– parietooccipital`, cu rol în prelucrarea informa]iilor
primite de la aria somestezic` I [i a informa]iilor vizuale,
influen]ând declan[area unei activit`]i motorii cores-
punz`toare.
Alocortexul, sau zona veche a scoar]ei cerebrale,
este alc`tuit din arhicortex (include hipocampul [i nu-
cleii amigdalieni) [i paleocortex (include bulbii olfac-
tivi). Alocortexul, împreun` cu forma]iuni învecinate
din neocortex, formeaz` sistemul limbic. Acesta este
localizat pe fa]a medial` a emisferelor, fiind dispus sub
forma unui arc de cerc în jurul diencefalului [i are rol în:
reglarea aportului alimentar, men]inerea aten]iei, coor-
donarea func]iilor emo]ionale [i a comportamentului
instinctual, func]ionând totodat` ca zon` de proiec]ie
primar` [i de integrare a aferen]elor olfactive. Aceste
func]ii se realizeaz` în colaborare cu hipotalamusul, cu
care realizeaz` o unitate func]ional`.
Fiziologia
emisferelor cerebrale
Bazele fiziologice ale activit`]ii nervoase
superioare
Func]ionarea cortexului a fost studiat` experimental prin
metode ca electroencefalografia [i reflexele condi]ionate.
Electroencefalografia reprezint` înregistrarea
poten]ialelor bioelectrice, spontane sau provocate expe-
rimental, emise de scoar]` sub forma unor unde de
frecven]e diferite. Înregistrarea acestor unde se nume[te
electroencefalogram` (EEG) - fig. 2.20 - [i este util` în
diagnosticarea unor afec]iuni (epilepsie, tumori, ano-
malii psihice).
*Reflexele condi]ionate au fost studiate de Pavlov,
el denumind activitatea scoar]ei cerebrale ca activitate
nervoas` superioar`. Reflexele sunt de dou` tipuri:
- necondi]ionate, care sunt înn`scute, permanente; se
închid la nivel subcortical [i sunt prezente la to]i indi-
vizii speciei (de exemplu: clipirea, tusea, str`nutul).
O înl`n]uire a acestor tipuri de reflexe se nume[te
instinct (alimentar, de ap`rare, de reproducere etc.).
- condi]ionate, care sunt dobândite în cursul vie]ii, fiind
temporare; se închid la nivel cortical [i sunt individuale.
La baza activit`]ii corticale stau reflexele condi]ionate
care permit organismului uman s` se adapteze continuu la
condi]iile mereu schimb`toare ale mediului extern [i
intern.
Reflexele condi]ionate (RC) au fost cercetate de I.P.
Pavlov (care a f`cut studii asupra regl`rii secre]iei saliva-
re), demonstrând c` aceste reflexe se elaboreaz` în cursul
vie]ii [i reprezint` un important proces de înv`]are.
Reflexele condi]ionate reprezint` r`spunsul la ac]iunea
unui excitant indiferent ini]ial (EI), de exemplu sunetul
unui clopo]el, care dup` ce a fost asociat cu un excitant
necondi]ionat (EN), de exemplu hrana, produce un reflex
înn`scut (saliva]ia), numit reflex necondi]ionat (RN). EI
a devenit astfel excitant condi]ionat (EC).
Mecanismul elabor`rii reflexului condi]ionat const` în
stabilirea unor conexiuni func]ionale temporare între
focarele de excita]ie corticale, determinate de cei doi sti-
muli care coincid, excita]ia iradiind spre focarul mai put-
ernic (cel determinat de excitantul necondi]ionat).
Deoarece leg`turile dintre focarele de excita]ie sunt
temporare, reflexul condi]ionat se men]ine atâta timp cât
stimulul semnaleaz` scoar]ei o anumit` modificare la care
organismul trebuie s` se adapteze. Astfel, când stimulul î[i
pierde semnifica]ia de semnal, el înceteaz` a mai fi un
excitant condi]ionat [i nu mai declan[eaz` reac]ia
condi]ionat`, fenomen denumit inhibi]ie cortical`.
Excita]ia [i inhibi]ia reprezint` cele dou` procese corti-
cale fundamentale.
În afara func]iei reflexe, scoar]a cerebral` mai
îndepline[te dou` func]ii: func]ia de analiz` [i sintez` [i
func]ia de semnalizare.
Func]ia de analiz` [i sintez`. Reflectarea realit`]ii
are loc pe baza celor dou` sisteme de semnalizare.
Analiza cortical` permite desprinderea însu[irilor
obiectelor [i fenomenelor (dimensiuni, culori, forme
etc.), iar printr-o inhibi]ie de diferen]iere se face o ana-
liz` fin`, ce permite distingerea însu[irilor semnificative
de cele comune.
Sinteza reprezint` asocierea tuturor elementelor
ob]inute prin analiz` [i reconstituirea obiectelor sau
fenomenelor care au fost analizate.
Cele dou` procese se condi]ioneaz` reciproc,
permi]ând organismului s` se orienteze în mediu [i s`
reac]ioneze adecvat la diferi]i stimuli.
Func]ia de semnalizare. Diver[ii excitan]i se
reflect` la nivel cortical sub form` de senza]ii: miros, gust,
SINTEZå
La nivelul emisferelor cerebrale, substan]a cenu[ie
este dispus` la periferie, formând scoar]a cerebral`,
[i la interior, formând ganglionii bazali.
Substan]a alb` este dispus` doar la interior, con-
]inând fibre de proiec]ie, de asocia]ie [i comisurale.
Scoar]a cerebral` are dou` zone filogenetice: zona
veche (alocortex) [i zona nou` (neocortex).
Neocortexul poate fi: receptor, motor [i de asocia]ie.
La baza activit`]ii corticale stau reflexele condi]io-
nate, care permit organismului s` se adapteze con-
di]iilor schimb`toare ale mediului.
Func]iile emisferelor cerebrale sunt: reflex`, de analiz`
[i sintez`, de semnalizare.
FUNC}IILE DE RELA}IE • SISTEMUL NERVOS
culoare etc. [i determin` reac]ii corespunz`toare.
Acestea reprezint` primul sistem de semnalizare, comun
tuturor animalelor. La om a ap`rut un element nou, limbajul,
care reprezint` al II-lea sistem de semnalizare. El permite
stabilirea leg`turilor cu mediul sub form` abstract`, prin de-
numire verbal` sau scris` a obiectelor [i fenomenelor. Acest
sistem de semnalizare se dezvolt` pe baza primului sistem,
iar din interac]iunea lor rezult` via]a psihic` uman`.
Somnul [i veghea
Somnul reprezint` starea fiziologic` periodic`,
reversibil`, care se caracterizeaz` prin inactivitate soma-
tic` [i prin abolirea temporar` a con[tiin]ei, dar care
poate fi restabilit` prin stimuli adecva]i.
Declan[area somnului este provocat` de un meca-
nism endogen, peste care se suprapun influen]e exogene
(exemplu: alternan]a zi-noapte).
Exist` dou` tipuri de somn:
– cu unde lente, numit impropriu somn f`r` vise, de-
oarece nu ni le amintim. Este un somn odihnitor.
– paradoxal, care apare la fiecare 90 de minute, fiind aso-
ciat cu visele. Nu este un somn odihnitor, pe EEG înregis-
trându-se unde asem`n`toare cu cele din starea de veghe.
În timpul somnului mai au loc [i alte modific`ri func]io-
nale, cum sunt: reducerea tonusului muscular, diminuarea
activit`]ii renale [i a peristaltismului intestinal, diminuarea
frecven]ei respiratorii [i a ventila]iei pulmonare etc.
Somnul este necesar pentru men]inerea func]io-
nalit`]ii sistemului nervos.
Veghea reprezint` starea func]ional`, care începe
odat` cu stabilirea contactului con[tient cu mediul în-
conjur`tor sau cu gândurile proprii [i se termin` când
acest contact înceteaz`.
TEME
I. Completeaz` corect spa]iile libere:
Substan]a cenu[ie a emisferelor este dispus`
la……, unde formeaz`…… [i la……, unde formea-
z`……, iar substan]a alb` este dispus` doar la……, [i
con]ine fibre……, …… [i …… .
II. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
1. Care sunt rolurile ganglionilor bazali?
2. Ce este sistemul limbic?
3. Care sunt func]iile emisferelor cerebrale?
III. Compar` reflexele condi]ionate cu cele necon-
di]ionate.
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
În urma unui traumatism cranian, o persoan` poate
orbi. Cum explica]i acest lucru? Ce alte sensibilit`]i
s-ar mai putea pierde?
27
SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

Nervii spinali
Nervii spinali reprezint` c`ile de conducere a influ-
xului nervos de la periferie spre m`duv` [i invers. La om
exist` 31 de perechi de nervi spinali, cu dispozi]ie metame-
ric`, de o parte [i de alta a m`duvei spin`rii - fig. 2.21.
Plex cervical Fiecare nerv spinal este alc`tuit din dou` r`d`cini, un
trunchi [i cinci ramuri - fig. 2.22.
R`d`cina posterioar` este senzitiv`. Pe traiectul
Plex brahial
fiec`rei r`d`cini posterioare se g`se[te câte un ganglion
spinal (originea real` a acestei r`d`cini). Dendritele neu-
ronilor viscerosenzitivi [i somatosenzitivi din gan-
Intumescen]` glionul spinal culeg informa]ii de la receptori sau
brahial` func]ioneaz` ele ca receptori. Axonii p`trund în m`duv`
Nerv toracal prin [an]urile laterale posterioare (originea aparent`),
Intumescen]`
participând la închiderea unor reflexe medulare sau
lombar` intrând în alc`tuirea unor c`i ascendente.
Con medular R`d`cina anterioar` este motorie, deoarece este
Filum terminale
format` din axonii neuronilor visceromotori din coarnele
laterale (originea real`) [i somatomotori din coarnele
Coad` de cal
anterioare (originea real`). Fibrele motorii p`r`sesc
m`duva prin [an]urile laterale anterioare (originea
Plex lombar aparent` a acestei r`d`cini) [i se distribuie la efectori
prin una dintre ramuri.
Trunchiul nervului spinal este mixt; el con]ine atât
Plex sacrat fibre senzitive, cât [i fibre motorii, formându-se prin
al`turarea celor dou` r`d`cini.
Ramurile iau na[tere prin ramificarea trunchiului la
ie[irea din canalul vertebral. Ramurile sunt: dorsal`, ven-
Fig. 2.21 Perechile de nervi spinali
tral`, meningeal`, comunicante alb` [i cenu[ie.
Stabile[te num`rul de nervi din fiecare segment *Ramura dorsal` este mixt` [i î[i distribuie fibrele
al m`duvei spin`rii. la nivelul tegumentului [i musculaturii trunchiului din
regiunea dorsal`, de o parte [i de alta a liniei mediane a
R`d`cin` Ganglion corpului.
posterioar` spinal Ramur`
meningeal`
*Ramura ventral` este mixt` [i se distribuie la
musculatura [i tegumentul regiunilor anterioare ale gâtu-
Trunchi lui, trunchiului [i membrelor superioare [i inferioare.
Ramur` Ramurile ventrale toracale au distribu]ie metameric` (nu
dorsal` se încruci[eaz`), inervând un singur teritoriu anatomic [i
form~nd nervii intercostali. Celelalte ramuri ventrale se
Ramur` ventral` împletesc [i formeaz` plexuri nervoase: cervical,
Ramur` comunicant` brahial, lombar, sacral, coccigian.
R`d`cin` anterioar` cenu[ie *Ramura meningeal` este mixt` [i con]ine fibre
Ramur` comunicant` alb` senzitive [i vasomotorii pentru meninge.
Ganglion latero-vertebral *Ramura comunicant` alb` este mixt`, con]ine
doar fibre vegetative.
Fig. 2.22 Structura nervului spinal *Ramura comunicant` cenu[ie este motorie [i con-
]ine doar fibre visceromotorii, amielinice.

28 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Nervii cranieni
Nervii cranieni sunt în num`r de 12 perechi, î[i au originea real` (fibrele motorii), originea aparent` [i
numerotate cu cifre romane. Ei nu au dispozi]ie nucleii terminali (fibrele senzitive [i cele senzoriale).
metameric` [i asigur` inerva]ia extremit`]ii cefalice [i a Spre deosebire de nervii spinali, care sunt mic[ti în
regiunii cervicale, cu excep]ia nervului vag, care ajunge totalitate, nervii cranieni se clasific` în:
pân` în abdomen. – senzoriali – perechile I, II, VIII;
Nervii cranieni apar]in trunchiului cerebral (cu – motori – perechile III, IV, VI, XI, XII;
excep]ia primelor dou` perechi). La nivelul trunchiului, ei – mic[ti – perechile V, VII, IX, X.
Nervii cranieni
Denumire *Fibre componente *Func]ie
olfactivi (I) senzoriale olfactive - sensibilitatea olfactiv`
optici (II) senzoriale vizuale - sensibilitatea vizual`
oculomotori (III) somatomotorii - mi[c`ri ale globului ocular
visceromotorii - acomodarea vederii [i reflexul pupilar fotomotor
(pupilo-constrictor)
trohleari (IV) somatomotorii - mi[c`ri ale globului ocular
trigemeni (V) somatosenzitive - sensibilitatea exteroceptiv` a capului
(mic[ti) [i proprioceptiv` a mu[chilor masticatori
somatomotorii - mi[c`ri ale mu[chilor masticatori
abducens (VI) somatomotorii - mi[c`ri ale globului ocular
faciali (VII) senzoriale - sensibilitatea gustativ` (partea anterioar` a limbii)
(mic[ti) visceromotorii - saliva]ie [i l`crimare
somatomotorii - contrac]ia musculaturii mimicii
acustico-vestibulari (VIII) senzoriale - sim]ul auzului [i echilibrului
glosofaringieni (IX) somatosenzitive - sensibilitatea faringelui
(mic[ti) viscerosenzitive - cale aferent` pentru reflexul depresor cardiovascular
senzoriale - sim]ul gustului (partea posterioar` a limbii)
somatomotorii - mu[chii faringelui
visceromotorii - saliva]ie
vagi (X) senzoriale - gust
(mic[ti) somatosenzitive - sensibilitatea general` a mucoasei laringiene
viscerosenzitive - cale aferent` pentru reflexul depresor cardiovascular
visceromotorii - reglarea activit`]ii organelor interne
somatomotorii - degluti]ie
accesori (XI) somatomotorii - musculatura laringelui, a mu[chiului trapez
[i a mu[chiului sternocleidomastoidian
hipoglo[i (XII) somatomotorii - mi[c`rile limbii

FUNC}IILE DE RELA}IE • SISTEMUL NERVOS 29

 *Nervii cranieni [i teritoriile de inerva]ie
Mucoasa olfactiv` Retina Mu[chiul drept superior
Mu[chiul Mu[chiul Mu[chiul oblic
drept intern drept extern superior

II III
I VI IV Mu[chii mimicii

Mucoasa
lingual`

Mu[chii
masticatori
Glande salivare
sublinguale [i
VII V
submandibulare

VIII
Urechea intern` IX X

Mu[chiul XI Mu[chii
sternocleidomastoidian limbii
XII

Descrie fibrele componente ale fiec`rei perechi de nervi cranieni [i precizeaz` distribu]ia lor.
III. Adev`rat sau fals?
SINTEZå 1. Toate ramurile nervului spinal sunt mixte.
Sistemul nervos periferic este alc`tuit din nervi [i 2. Perechea a X-a de nervi cranieni inerveaz`
din ganglioni nervo[i; majoritatea organelor abdominale.
Omul are 31 de perechi de nervi spinali; 3. Perechea a VI-a de nervi cranieni are originea
Fiecare nerv spinal are dou` r`d`cini (anterioar` [i aparent` în [an]ul bulbo-pontin.
posterioar`), un trunchi mixt [i ramuri;
IV. Asociaz` urm`torii termeni:
Nervii cranieni sunt în num`r de 12 perechi:
1. nerv motor a) vag
unii sunt senzoriali, al]ii motori, al]ii mic[ti.
2. nerv mixt b) trigemen
3. nerv senzitiv c) acusticovestibular
d) hipoglos
TEME
1. r`d`cina posterioar` a) motorie
I. Completeaz` corect spa]iile libere: a nervului spinal
R`d`cina…… are pe traseul s`u un ganglion spinal 2. trunchiul b) mixt`
[i este format` din neuroni…… [i neuroni…… , iar 3. ramura dorsal` c) senzitiv`
r`d`cina…………….. este format` din neuroni…… [i 4. ramura comunicant`
neuroni…… . cenu[ie
II. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
1. Cum se numesc grup`rile de corpi neuronali în
SNC? Dar în afara SNC? Unele leziuni ale m`duvei se soldeaz` cu
2. Unde se afl` originea aparent` a majorit`]ii paralizii, altele, cu pierderea sensibilit`]ii.
nervilor cranieni? Cum se explic` acest fapt?

30 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
Sistemul nervos vegetativ (SNV) sau neurovegetativ Sistemul nervos vegetativ are dou` componente:
coordoneaz` [i regleaz` activitatea organelor interne a SNV simpatic [i SNV parasimpatic, de obicei, cu
c`ror func]ionare nu este con[tientizat`. ac]iune antagonic` (vezi tabelul de mai jos).

Efectele stimul`rii simpatice [i parasimpatice

Organele inervate Stimulare simpatic` Stimulare parasimpatic`

pupil` pupilodilata]ie pupiloconstric]ie
cord cre[terea frecven]ei cardiace sc`derea frecven]ei cardiace
(tahicardie) (bradicardie)
vasele inimii (coronare) vasodilata]ie vasoconstric]ie
pancreas inhibarea secre]iei stimularea secre]iei
musculatura bronhiilor relaxare (bronhodilata]ie) contrac]ie (bronhoconstric]ie)
musculatura intestinal` relaxare contrac]ie
rinichi sc`derea diurezei nu are efect
glande salivare secre]ie de saliv` vâscoas` secre]ie de saliv` apoas`
glande sudoripare stimularea secre]iei inhibarea secre]iei
secre]ia de adrenalin` stimulat` inhibat`

*Actul reflex vegetativ

La baza activit`]ii SNV st` tot actul reflex, cu arcul
reflex ca substrat anatomic - fig. 2.24.
Receptorii sunt reprezenta]i de visceroceptori.
Calea aferent` simpatic` este reprezentat` de fibre
R`d`cin` Neuron viscerosenzitive, cu originea în ganglionii spinali C8-L3,
posterioar` viscerosenzitiv
iar cea parasimpatic` este reprezentat` de fibre vis-
cerosenzitive, cu originea în ganglionii spinali S2-S4 [i în
ganglionii afla]i pe traseul nervilor cranieni VII, IX [i X.
Centrii sunt situa]i la diferite niveluri ale SNC:
– centrii simpatici se g`sesc în jum`tatea anterioar` a
coarnelor laterale medulare C8-L3 [i în comisura cenu[ie;
– centrii parasimpatici sunt situa]i la nivel medular (în
comisura cenu[ie a m`duvei sacrate S2-S4) [i la nivel cra-
nian (nucleii vegetativi din vecin`tatea nucleilor de origine
a nervilor cranieni III, VII, IX [i X).
Ramur`
comunicant` Ambele tipuri de centri sunt coordonate de hipotala-
Neuron cenu[ie
visceromotor Ramur`
mus, aflat în strâns` leg`tur` cu paleocortexul [i cu aria de
comunicant` alb` asocia]ie prefrontal`.
Ganglion Calea eferent` este reprezentat` de doi neuroni:
latero-vertebral
primul neuron, care este situat într-un centru nervos [i care
se nume[te preganglionar, face sinaps` cu al doilea neu-
ron, care este situat într-un ganglion vegetativ [i care se
nume[te postganglionar.
Eferen]a simpatic`: neuronul preganglionar este
Fig. 2.24 Arc reflex vegetativ realizat prin nervul spinal
scurt, mielinic, situat în m`duva toraco-lombar`, pe care
Compar` ramura comunicant` alb` cu ramura comuni- o p`r`se[te prin r`d`cina anterioar` a nervului spinal. El
cant` cenu[ie. se desparte de trunchi prin ramura comunicant` alb` [i

FUNC}IILE DE RELA}IE • SISTEMUL NERVOS 31

face sinaps` colinergic` (mediat` de acetilcolin`) cu neu- face doar prin ramurile comunicante albe.
ronul postganglionar într-un ganglion paravertebral (la- Coordonarea ganglionilor din zonele cervical` [i
terovertebral). Exist` dou` lan]uri ganglionare paraverte- sacrat` se face prin fibre motorii care vin din m`duva
brale, fiecare alc`tuit din 22 de ganglioni interconecta]i toraco-lombar`, de-a lungul lan]urilor paravertebrale,
între ei, dar [i cu nervii spinali, cu care comunic` prin prin ramurile interganglionare.
ramurile comunicante. La nivelul lan]urilor cervicale [i Neuronii preganglionari pot fi [i lungi, atunci când
sacrate (zone medulare lipsite de coarne laterale) conex- str`bat ganglionii paravertebrali, f`r` s` fac` sinaps`,
iunea dintre ganglionii laterovertebrali [i nervii spinali se caz în care formeaz` nervii splanhnici. Ace[tia vor face
Parasimpatic Simpatic sinaps` cu neuronul postganglionar (care este scurt)
într-un ganglion previsceral sau intramural.
Neuronul postganglionar, de regul`, este lung,
Glande lacrimale Glande lacrimale amielinic [i face sinaps` adrenergic` (mediat` de adre-
Glande salivare Glande salivare
Parotide Parotide nalin` sau noradrenalin`) cu efectorul.
Unele fibre postganglionare formeaz` ramura comu-
nicant` cenu[ie, prin care fibrele se reîntorc la trunchiul
nervului spinal [i se distribuie la mu[chii firelor de p`r,
glandele sudoripare, glandele sebacee, musculatura
neted` a vaselor de sânge din tegument [i din mu[chii
somatici (caz în care sinapsa este colinergic`).
Eferen]a parasimpatic`: neuronul preganglionar este
lung, mielinic, situat în m`duva sacrat` [i în nucleii ve-
getativi bulbo-mezencefalici. El face sinaps` (coliner-
gic`) cu neuronul postganglionar aflat în ganglionul pre-
visceral sau intramural.
Neuronul postganglionar este scurt, amielinic [i face
Uter
Vezica urinar` sinaps` (colinergic`) cu efectorul - fig. 2.25.
Sfinctere Organe genitale
Organe Majoritatea fibrelor postganglionare simpatice [i pre-
genitale ganglionare parasimpatice formeaz` plexuri care, dup`
localizare, se clasific` în:
Fig. 2.25 Efectele stimul`rii vegetative
– prevertebrale (celiac, mezenterice etc.);
Compar` centrii [i eferen]ele simpatic` – previscerale (cardiac, aortic, esofagian etc.);
[i parasimpatic`. – intramurale (plexurile din pere]ii vaselor de sânge etc.).

No]iuni de igien` [i patologie

Afec]iuni Cauze Simptome Prevenire
Agen]i infec]io[i (virusuri, bacterii) sau ne- Febr`, cefalee (durere de cap), • Evitarea supraso-
Meningit` infec]io[i (alergii, intoxica]ii, postvacci- v`rs`turi, fotofobie, dureri mus- licit`rilor fizice [i
nare), care determin` inflamarea meningelor culare, rigiditatea mu[chilor cefei psihice
Acelea[i ca [i în cazul meningitei, deter- Contrac]ii musculare, agita]ie • Ritm normal
Encefalit` minând inflama]ia ]esutului nervos din creier; sau somnolen]`, cefalee, v`rs`- somn-veghe
deseori, cele dou` boli evolueaz` împreun` turi, febr` • Evitarea sub-
stan]elor psiho-
Hemoragie Hipertensiune arterial`, emo]ii violente, Devia]ia tr`s`turilor fe]ei [i a glo-
surmenaj, abuz alimentar, efort fizic intens bilor oculari, asimetrie de reflexe stimulante
cerebral` • Evitarea con-
[i de tonus muscular (paralizie)
flictelor [i
Hemoragii cerebrale, encefalite, menin- Pierderea cuno[tin]ei, a sensibilit`- traumelor fizice
Com` gite, tumori ]ii [i motilit`]ii voluntare, cu p`s- • Tratarea corect` a
trarea func]iilor vegetative vitale oric`rei afec]iuni
Irita]ia neuronilor motori corticali sau Zvâcnituri involuntare, repetate, ale Prezentarea la
•
Convulsii medulari, provocat` de epilepsie, hemo- unuia sau mai multor segmente ale medic la orice
ragii cerebrale, isterie, intoxica]ii, tetanos corpului, mai ales ale extremit`]ilor semn de boal`

32 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 IV. Asociaz` urm`torii termeni:
SINTEZå 1. neuroni somatomotori a) coarne posterioare
Sistemul nervos vegetativ coordoneaz` activitatea 2. neuroni viscerosenzitivi b) coarne laterale
organelor interne. -posterioare
SNV are dou` componente: simpatic` [i parasimpatic`. 3. neuroni visceromotori c) coarne anterioare
Majoritatea organelor au dubl` inerva]ie vegetativ`, 4. neuroni somatosenzitivi d) coarne laterale
antagonic`. -anterioare
Func]ionarea SNV are la baz` actul reflex vegetativ. V. *Verific`-]i reflexul rotulian, apoi completeaz`
legenda din figura urm`toare:

TEME ?
I. Alege r`spunsul corect:
?
1. Fasciculele Goll [i Burdach se termin` în: a) tala-
mus; b) bulb; c) cortex cerebral; d) cerebel. ?
2. Nucleul terminal al nervului trigemen se afl` în:
?
a) ganglionul spinal; b) bulb; c) punte; d) bulb, punte [i
mezencefal. ?
3. Nu are neuron de releu în diencefal sensibilitatea:
a) tactil` fin`; b) proprioceptiv` incon[tient`; c) ?
dureroas`; d) visceral`. ?
4. Nu este o func]ie a cerebelului: a) men]inerea
echilibrului; b) reglarea tonusului muscular; c) ini]ierea
mi[c`rilor; d) reglarea mi[c`rilor fine.
II. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
1. Care sunt criteriile de clasificare a sistemului nervos?
2. Ce reprezint` homunculus-ul senzitiv?
3. Care sunt efectele stimul`rii simpatice asupra
inimii [i vaselor de sânge?
4. Cum se numesc cele 12 perechi de nervi cranieni?
III. Comenteaz` imaginile din fig. 2.26, care arat`
regenerarea axonului unui nerv.

Corpul neuronului Fibr` muscular`

motor scheletic`
Celule Schwann Locul lez`rii

Por]iunea distal` a fibrei

nervoase degenereaz` Fig. 2.27

VI. Realizeaz` un eseu structurat cu tema „Nervii

motori“, dup` urm`torul plan: defini]ia [i clasifi-
carea nervilor, structura unui nerv, enumerarea
nervilor motori [i distribu]ia lor.

Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`

1. Maladia Parkinson se caracterizeaz` prin deterio-

rarea mi[c`rilor [i prin tremur`turi caracteristice.
Discuta]i asupra cauzei posibile.
2. Prin care din urm`toarele c`i este condus
mai rapid impulsul nervos [i de ce:
a) calea motilit`]ii voluntare;
Fig. 2.26 b) calea sensibilit`]ii interoceptive.

FUNC}IILE DE RELA}IE • SISTEMUL NERVOS 33

 b) ANALIZATORII
AMINTE±TE-|I
• Care sunt segmentele unui analizator?
• Unde este localizat receptorul [i ce rol are?
• Unde se formeaz` senza]iile?
Analizatorii sunt sisteme care realizeaz` leg`tura dintre
mediu [i organism, având rolul de a recep]iona, conduce
[i transforma în senza]ii specifice stimulii din mediul
extern [i intern. Sunt forma]i din trei segmente: periferic,
intermediar (sau de conducere) [i central.
Segmentul periferic (receptorul) este
specializat pentru a recep]iona o anumit` form` de
energie din mediu, pe care o transform` în poten]ial de
receptor (receptorul epitelial) sau în poten]ial de ac-
]iune (receptorul nervos). Receptorul este integrat în
organele de sim].
Segmentul intermediar sau de conducere este
format din c`ile nervoase, prin care influxul ajunge la
scoar]a cerebral`.
Segmentul central este reprezentat de aria din
scoar]a cerebral` unde influxul nervos este transformat
în senza]ie con[tient` (sunet, imagine, miros etc.).
Analizatorii sunt: cutanat, vizual, auditiv, vestibular,
olfactiv, gustativ [i kinestezic.

Analizatorul cutanat
Segmentul periferic al acestui analizator este
situat în piele. Pielea - fig. 2.28 - este organul cu
cea mai mare întindere [i este format din:
Fir de p`r Capilare epiderm, derm [i hipoderm.
Melanocite Folicul
epidermul, aflat în contact cu mediul ex-
Receptor tern, este alc`tuit din ]esut epitelial pluristra-
pilos
Termina]ii Epiderm tificat. Cele mai profunde straturi constituie p`-
nervoase
libere tura germinativ`, fiind alc`tuit` din celule care
se divid intens [i care con]in melanin` (pigment
Gland`
sebacee fotoprotector care coloreaz` pielea, p`rul, irisul).
Musculatura Melanina se formeaz` în celule ale dermului
firului (melanocite), care trimit prelungiri în p`tura ger-
de p`r Derm
Gland` minativ`, cedându-i pigmentul.
sudoripar` Stratul superficial al pielii (cornos) are celule
turtite, cheratinizate, al c`ror metabolism a în-
Nerv
cetat. De aceea, leg`turile dintre celule sl`besc,
dup` care ele se descuameaz` [i cad. Epidermul
Arter`
nu este vascularizat.
}esut
adipos Receptor Ven` dermul, situat sub epiderm, este alc`tuit
nervos Hipoderm din ]esut conjunctiv dens. Aici se g`sesc glande
R`d`cina
firului de p`r sebacee, canalele de excre]ie ale glandelor sudo-
ripare, foliculii pilo[i, musculatura firului de p`r,
vase de sânge, receptori nervo[i.
Partea profund` a dermului este format`
Fig. 2.28 Structura pielii dintr-o re]ea de fibre de colagen [i fibre elastice,
ce con]in capilare sangvine, limfatice [i fibre
Identific` structurile prezente în fiecare strat al pielii.
nervoase. Dermul trimite spre epiderm ni[te
Ce rol are ]esutul adipos din structura hipodermului?
proeminen]e numite papile dermice, care ridic`

34 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

epidermul, formând crestele papilare, vizibile pe suprafa]a
degetelor, palmelor [i a t`lpilor. Dispozi]ia papilelor este Corpusculi Termina]ii nervoase libere
Meissner
caracteristic` fiec`rei persoane [i prin imprimare formeaz` Discuri Merkel
amprentele digitale, cu importan]` judiciar`.
hipodermul, situat în profunzime, este alc`tuit din Epiderm
]esut conjunctiv lax, în care se g`sesc adipocite, cu rol
de depozitare a lipidelor [i de termoreglare. Derm Corpusculi
Ruffini
Grosimea pielii variaz` de la o regiune la alta, cea
mai fin` fiind pielea pleoapelor (0,2 - 0,3 mm) [i cea mai
groas`, cea de pe palme, t`lpi, cap. Hipoderm
În zonele de flexie a membrelor se produc pliuri sau
„gropi“: în regiunea axilelor (subsuori), regiunea
inghinal` (între coaps` [i abdomen), în partea posterioar`
a genunchilor (spa]iul popliteu). În aceste zone pielea Corpusculi
Pacini
este foarte sub]ire, putând fi sediul unor procese
inflamatorii.
Fig. 2.29 Receptori tegumentari
Receptorii de la nivelul pielii sunt de mai multe Descrie tipurile de receptori tegumentari.
tipuri - fig. 2.29:
– receptorii pentru durere sunt reprezenta]i de ter-
mina]ii nervoase libere [i sunt prezen]i în toate ]esu- Func\iile pielii
turile, cu excep]ia encefalului care este, a[adar, in-
sensibil la durere. Protec]ie – stratul cornos reprezint` o barier` între
Ace[ti receptori sunt deosebit de importan]i, mediul extern [i cel intern. În locurile unde pielea este
deoarece durerea este un semnal de disfunc]ionalitate; supus` la frec`ri stratul cornos se îngroa[`. Aceast`
perceperea ei informeaz` organismul asupra degrad`rii func]ie de protec]ie mai este asigurat` [i de:
st`rii de s`n`tate; asemenea receptori r`spund la ac]iuni – melanin`, care func]ioneaz` ca un ecran protector
cu caracter mecanic, termic [i chimic. împotriva ac]iunii d`un`toare a razelor ultraviolete.
– receptorii tactili sunt reprezenta]i de corpusculii Acestea stimuleaz` sinteza de melanin`, ducând la
Meissner (pentru atingeri fine), corpusculii Ruffini (pen- bronzare;
tru viteza de mi[care), corpusculii Vater-Pacini (pentru – sebum (gr`sime) [i sudoare, care formeaz` „man-
modific`ri de presiune [i pentru mi[c`ri rapide), taua acid`“, cu rol de ap`rare împotriva bacteriilor [i a
discurile Merkel (pentru atingeri puternice). ciupercilor patogene.
– receptorii termici sunt reprezenta]i de corpusculii Depozitare a gr`similor (în hipoderm) [i a sângelui
Krause (pentru rece) [i corpusculii Ruffini (pentru cald), (în derm [i hipoderm);
recep]ionând varia]iile de temperatur` din mediu, în
Sensibilitate: termic`, tactil`, dureroas`.
raport cu temperatura corpului.
Distribu]ia receptorilor nu este uniform`: corpusculii Excre]ie – prin sudoare se elimin` o parte a apei [i
tactili, de exemplu, predomin` la nivelul fe]ei, buzelor [i unii produ[i de metabolism (func]ie asem`n`toare
degetelor. rinichilor). Dac` prin arsuri se distruge peste 30% din
suprafa]a corpului, apar tulbur`ri grave, din cauza
Calea de conducere este reprezentat` de fibre care
autointoxic`rii cu produ[i de degradare metabolic`.
deservesc sensibilitatea exteroceptiv` [i care au
protoneuronul în ganglionul spinal [i în ganglionul Termoreglare – în urma reac]iilor de ardere
omolog, de pe traseul nervului cranian V. celular` rezult` c`ldur` (termogenez`). Prin piele se
pierde 85% din aceast` c`ldur` (termoliz`), proces
Segmentul central este localizat în lobul parietal
realizat prin diverse mecanisme fizice: iradiere,
(girusul postcentral).
convec]ie, conduc]ie [i evaporare. Stratul adipos din
Pielea prezint` dou` tipuri de anexe:
hipoderm intervine [i el în termoreglare (persoanele
– anexele cornoase sunt reprezentate de unghii,
grase suport` mai u[or frigul).
formate din celule cheratinizate, [i de peri, forma]i din
celule cheratinizate [i care au melanin` în citoplasm`; Absorb]ie a unor substan]e, lucru ce permite
– anexele glandulare sunt reprezentate de glandele administrarea unor medicamente sub form` de unguent
sebacee (acinoase), sudoripare (tubulare) [i mamare sau crem`.
(tubulo-acinoase, fiind glande sebacee modificate). Sinteza cheratinei, vitaminei D, melaninei.

FUNC}IILE DE RELA}IE • ANALIZATORII 35

 Analizatorul vizual
Mu[chiul oblic Segmentul periferic este localizat la nivelul unui
Mu[chiul drept superior
superior organ pereche, numit ochi. Ochiul are o structur`
complex`, fiind alc`tuit din glob ocular [i din structuri
Nerv optic anexe, care dup` rol, pot fi:
Mu[chiul
drept de mi[care – musculatura extrinsec` a globului
extern

cavitatea orbital`
ocular, care asigur` mi[c`rile globului ocular - fig. 2.30;
de protec]ie, reprezentate de:
– sprâncene: fire de p`r, dispuse pe marginea arcului
superior al orbitei. Au rol de a împiedica sudoarea s`
Mu[chiul
drept intre în ochi;
intern – gene: fire de p`r scurte, dispuse pe marginea pleoa-
Mu[chiul pelor, cu rol protector, men]inute moi de o substan]`
oblic Glob gras`, produs` de glandele situate la baza lor;
Mu[chiul drept interior ocular
– pleoape: cute sub]iri ale pielii, învelite pe partea in-
interior
Fig. 2.30 Musculatura extrinsec` a globului ocular tern` de o membran` extrem de sub]ire, numit`
conjunctiv`;
Coreleaz` mu[chii drep]i [i oblici cu mi[c`rile
– glande lacrimale: - fig. 2.31 - situate în unghiul
globului ocular.
extern superior al ochiului, produc un lichid s`rat,
Canale excretoare Gland` lichidul lacrimal (are rol de a lubrifia [i de a men]ine
lacrimal`
Canalicule umed` conjunctiva). Când producerea lichidului este
lacrimale abundent`, acesta se revars`, formând lacrimile.

Sac lacrimal Globul ocular

Canal nazo-lacrimal Partea cea mai important` a ochiului este repre-
zentat` de globul ocular, de form` aproape sferic`, cu
Cavitate nazal` diametrul antero-posterior de 2,4 cm. Este a[ezat în ca-
vitatea orbital` [i prezint` pe suprafa]a extern` cei [ase
mu[chi extrinseci.
Fig. 2.31 Aparatul lacrimal Din punct de vedere structural, globul ocular pre-
zint` urm`toarele componente: perete, sistemul foto-
Retin` receptor [i sistemul dioptric.
Os frontal
Coroid`
Peretele este format din trei tunici - fig. 2.32.
Sclerotic` Tunica extern`, fibroas`, avascular` [i inervat`, are
dou` regiuni inegale: posterioar`, opac` – sclerotica –
Corp ciliar de culoare alb`, [i anterioar`, transparent`, numit`
Cornee cornee.
Nervul Cristalin Tunica mijlocie este alc`tuit` din: coroid`, corp
optic Pupil` ciliar [i iris.
Camer` Coroida este bogat` în vase de sânge, are rol de
Macula anterioar`
lutea Iris hr`nire a globului ocular. Con]ine [i melanin`, ceea ce
Conjunctiv` îi permite s` realizeze o camer` obscur` a globului
Cavitatea
corpului vitros ocular. La partea anterioar` se desprinde de sclerotic`,
formând o margine festonat`, numit` ora serrata.
Pleoap`
inferioar` Corpul ciliar reprezint` continuarea coroidei la partea
Os maxilar anterioar`, fiind situat între ora serrata [i iris. Corpul ciliar
Fig. 2.32 Structura ochiului
con]ine: procesele ciliare (70-80 de gheme vasculare, ce

36 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

secret` umoarea apoas` [i sticloas`) [i mu[chiul ciliar, care
sus]ine cristalinul [i este format din fibre circulare [i radiare,
având rol în procesul de acomodare vizual`. 10
Irisul este o membran` conjunctivo-muscular`, de 9
forma unui disc perforat central (pupila). Con]ine fibre 8
musculare circulare [i radiare, cu rol în reglarea
cantit`]ii de lumin` care intr` în globul ocular.
Tunica intern` sau retina, extrem de sub]ire, este de 7
natur` nervoas`. La nivelul ei se identific` dou` zone
importante: una posterioar`, care acoper` 2/3 din
coroid`, pân` la ora serrata, [i una anterioar`, în contact 6
cu corpul ciliar [i cu irisul, lipsit` de elemente vizuale.
La nivelul retinei posterioare se observ` dou`
forma]iuni caracteristice:
5
– papila optic` (pata oarb`), lipsit` de celule recep-
toare, reprezentând locul prin care nervul optic iese din
retin`, iar vasele de sânge intr` în retin`; 4
– pata galben` (macula lutea), în centrul c`reia se
g`se[te o depresiune numit` foveea centralis, ce
3
reprezint` zona de maxim` acuitate vizual`.
Retina este constituit` din zece straturi de celule - 2
fig. 2.33 -, cele mai importante fiind:
stratul celulelor pigmentare, situat imediat sub
coroid`;
stratul celulelor fotoreceptoare (neuroni uni- 1
polari), cu conuri [i cu bastona[e, denumire dat` de
forma prelungirilor pe care aceste celule le trimit spre
celulele pigmentare;
Celulele cu bastona[e con]in rodopsin` (pigment
fotosensibil, înrudit cu vitamina A) [i sunt responsabile
de vederea nocturn`. Ele predomin` în retina periferic`, Fig. 2.33 Structura retinei: 1) stratul celulelor pigmentare; 2) conuri
lipsind în foveea centralis. [i bastona[e; 3) membran` limitant` extern`; 4) stratul
Celulele cu conuri con]in pigmentul numit iodopsin` granular extern; 5) stratul plexiform extern; 6) stratul granular
[i sunt responsabile de vederea diurn` [i de identificarea intern;7) stratul plexiform intern;8) stratul celulelor multipolare;
9) stratul fibrelor optice; 10) membran` limitant` intern`.
culorilor; sunt concentrate în special la nivelul petei
galbene, fiind prezente în exclusivitate în foveea
Zonula Zinn
centralis.
stratul neuronilor bipolari reprezint` primul Mu[chi ciliar
neuron (N1) al c`ii optice; dendritele lor iau contact cu
prelungirile celulelor fotoreceptoare, iar axonii merg Umoare apoas`
c`tre stratul urm`tor;
stratul neuronilor multipolari reprezint` al doilea
neuron (N2) al c`ii optice; dendritele lor fac sinaps` cu
Cornee Axul
axonii neuronilor bipolari, iar axonii neuronilor optic
multipolari formeaz` nervul optic.
Sistemul dioptric este alc`tuit din mediile re- Camera
fringente: corneea transparent`, umoarea apoas`, crista- anterioar` Corp vitros
linul [i umoarea sticloas`. Camera
Umoarea apoas` este produs` de procesele ciliare, posterioar` Cristaloid`
trece în camera posterioar` (cuprins` între cristalin [i Cristalin
iris) [i apoi, prin pupil`, trece în camera anterioar`
(cuprins` între cornee [i iris) - fig. 2.34. De aici se Fig. 2.34 Sec]iune sagital` \n globul ocular
elimin` în sistemul venos al scleroticii. Care este rolul sistemului dioptric?

FUNC}IILE DE RELA}IE • ANALIZATORII 37

 Cristalinul este o forma]iune lenticular` biconvex` Mediile refringente ale ochiului realizeaz` conver-
situat` în spatele irisului [i înconjurat` de o capsul` gen]a razelor luminoase ce intr` prin pupil`.
elastic`, numit` cristaloid`. La nivelul circumferin]ei este Calea de conducere a analizatorului vizual este
înconjurat de un ligament suspensor (zonula Zinn), prin format` din fibre nervoase, care alc`tuiesc nervii optici
intermediul c`ruia cristalinul este ac]ionat de mu[chiul [i tracturile optice. Nervii optici au dou` tipuri de fibre:
ciliar în timpul procesului de acomodare, prin modificarea nazale, care se încruci[eaz` la nivelul chiasmei optice [i
curburilor celor dou` fe]e ale cristalinului. temporale, care nu se încruci[eaz` - fig. 2.35.
Umoarea sticloas` sau corpul vitros, substan]` De la nivelul chiasmei optice informa]iile sunt
gelatinoas`, transparent`, este secretat` tot de procesele transmise prin tractusurile optice, care se opresc la
ciliare [i este învelit` într-o membran` sub]ire, numit` nivelul metatalamusului (corpul geniculat lateral), unde
hialoid`; ocup` spa]iul din spatele cristalinului (cavitate se g`se[te cel de-al treilea neuron al c`ii. Tractusurile
posterioar`). optice dau colaterale ce merg la nucleii mezencefalici
(fibre prin care se realizeaz` reflexele oculocefalogir [i
Punctul de fixare a obiectului pupilar fotomotor - mic[orarea pupilei).
Câmp monocular Axonii celui de-al treilea neuron din metatalamus
Câmp binocular conduc informa]iile la segmentul central.
Segmentul central este situat în lobul occipital al
Câmp macular
scoar]ei cerebrale.
Fiziologia analizatorului vizual
Sub ac]iunea razelor de lumin`, la nivelul globului
Cristalin ocular se produc o serie de fenomene: fizice – stimularea
celulelor fotoreceptoare; fotochimice – descompunerea
Retin` pigmen]ilor fotosensibili; bioelectrice – generarea po-
Macula ten]ialului de ac]iune.
lutea
Nerv optic Formarea imaginii pe retin` - fig. 2.36. Razele
Fibre temporale luminoase care vin de la o anumit` surs` (raze reflectate
pe suprafa]a unui obiect) str`bat corneea, umoarea
Fibre nazale
apoas`, cristalinul [i corpul vitros (medii transparente) [i
Chiasm` optic` ajung la retin`. Mediile transparente reprezint` un
Tract optic sistem dioptric, în care razele se refract` (mediu
Mezencefal
Coliculi refringent) [i se concentreaz` (mediu convergent) într-
cvadrigemeni Corp geniculat un focar de la nivelul retinei, determinând formarea unei
superiori lateral imagini reale, mai mic` [i r`sturnat`. Are loc câte o
Radia]ie optic` refrac]ie a razelor luminoase la fiecare trecere a acestora
prin medii cu densit`]i diferite (la interfa]a aer-cornee, la
trecerea din cornee în umoarea apoas`, la trecerea din
umoarea apoas` în cristalin [i la trecerea din cristalin în
Lob occipital
umoarea sticloas`). Musculatura extrinsec` a celor doi
globi dirijeaz` axele anteroposterioare în a[a fel încât
imaginea s` se formeze în pata galben`.
Fig. 2.35 Calea de conducere vizual` [i segmentul central
La ochiul normal (emetrop) sistemul dioptric are o
capacitate de refrac]ie care permite ca razele luminoase
care vin de la o surs` îndep`rtat` [i cad paralel pe cornee
Obiect s` se focalizeze la 24 mm înapoia acesteia, adic` pe re-
tin`. Distan]a de la lentil` (cristalin) la focarul principal
se nume[te distan]` focal` [i este egal` cu 17 mm.
La ochiul normal imaginile se formeaz` exact pe
retin`, când obiectul observat se afl` la o distan]` de
ochi mai mare de 6 m.
Ochiul cu defecte optice, denumit ametrop, este cel
Fig. 2.36 Formarea imaginii pe retin`
la care razele paralele, plecate de la o surs` luminoas`
(obiect) situat` la infinit, nu-[i formeaz` focarul prin-
Descrie imaginea care se formeaz` pe retin`. cipal pe retin`, ci înaintea ei sau în spatele ei, deoarece

38 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

exist` o neconcordan]` între puterea de refrac]ie a
mediilor transparente [i lungimea axului antero-
posterior al globului - fig. 2.37. a
Ochiul nostru poate vedea bine [i obiectele aflate la
distan]e mai mici, datorit` elasticit`]ii cristalinului.
Vedere normal` Nu este necesar`
Când obiectul este apropiat de ochi, cristalinul se (Razele focalizeaz` pe retin`) corec]ia
curbeaz`, astfel c` puterea sa de convergen]` cre[te [i
razele luminoase cad exact pe retin`; dac` îns` obiectul
este situat mai departe, cristalinul se aplatizeaz`.
Aceste mecanisme caracterizeaz` procesul de aco-
modare a ochiului (proprietatea cristalinului de a se
modifica, pentru ca imaginea s` se formeze numai pe
b
retin`). |n procesul de acomodare exist` dou` repere:
punctul remotum (cel mai îndep`rtat de ochi, la care Miopie Corec]ie cu
(Razele focalizeaz` lentile biconcave
putem vedea clar, f`r` acomodare, situat la 6 m) [i înaintea retinei)
punctul proximum (cel mai apropiat de ochi, la care
putem vedea clar prin acomodare). Punctul proximum
cre[te odat` cu vârsta, din cauza sc`derii elasticit`]ii
cristalinului. Acomodarea este realizat` \n mod reflex,
cu ajutorul musculaturii circulare sau radiare ce
c
determin` m`rirea sau mic[orarea convexit`]ii fe]ei
anterioare a cristalinului. Hipermetropie Corec]ie cu
Cantitatea de lumin` ce intr` în ochi este con- (Razele focalizeaz` lentile biconvexe
în spatele retinei)
di]ionat` de diametrul pupilei. Modificarea diametrului
pupilei reprezint` un alt reflex implicat \n procesul de
acomodare.

Fotorecep]ia reprezint` totalitatea proceselor ce au

loc la nivelul celulelor receptoare care, expuse la d
lumin`, produc descompunerea pigmen]ilor fotosen-
sibili. Retina este sensibil` la radia]ii cu lungimea de Astigmatism Corec]ie cu
(Razele nu focalizeaz`) lentile cilindrice
und` între (aproximativ) 400-700 nm - fig. 2.38.
Mesajele luminoase sunt receptate la nivelul Fig. 2.37 Ochiul emetrop (a), ametrop [i corec]iile acestuia (b,c,d)
celulelor cu conuri [i bastona[e, acestea con]inând
pigmen]i fotosensibili (de un singur tip, în celulele cu
bastona[e, [i de trei tipuri, în cele cu conuri, deoarece
exist` trei tipuri de conuri). Ace[ti pigmen]i sunt
alc`tui]i dintr-o component` proteic` (rodopsina, în
Lumin` vizibil`

celulele cu bastona[e, [i iodopsina, în cele cu conuri) [i

Raze gamma

Ultraviolete

dintr-un derivat al vitaminei A.

Unde radio
Microunde
Infraro[ii

În prezen]a radia]iilor luminoase, derivatul î[i schim-

Raze X

b` temporar configura]ia (trece din starea cis în starea

trans). Aceste modific`ri determin` apari]ia poten-
]ialului de receptor în celulele receptoare, care va deveni
Lungimea de und` (A)
poten]ial de ac]iune [i va fi transmis prin fibrele
nervului [i tractului optic în aria vizual` de la nivelul
cortexului cerebral occipital.
Spectrul vizibil
Pentru vederea colorat` responsabile sunt celulele cu
conuri, care, dup` gradul de sensibilitate, sunt de trei
feluri: unele sensibile la culoarea ro[ie, altele, la
albastru [i altele, la verde. Prin stimularea în propor]ie Lungimea de und` (nm)
diferit` a acestor trei tipuri se formeaz` senza]ii vizuale
pentru toate culorile. Stimularea egal` a lor determin` 1A = 10 -10 m; 1 nm = 10 -9 m
senza]ia de alb. Fig. 2.38 Spectrul electromagnetic

FUNC}IILE DE RELA}IE • ANALIZATORII 39

 Analizatorul acustico-vestibular
Analizatorul acustico-vestibular cuprinde dou` sis-
teme receptoare: un sistem acustic pentru auz [i un sistem
Urechea vestibular, sau al echilibrului, pentru pozi]ia spa]ial` a
intern`
corpului în repaus [i în mi[care. Atât receptorii pentru
Pavilion
auz, cât [i cei pentru echilibru se g`sesc la nivelul unui
organ-pereche, numit ureche. Urechea prezint` trei p`r]i:
Urechea extern` este alc`tuit` din pavilionul
urechii [i din conductul auditiv extern. Acesta este
c`ptu[it de piele care prezint` peri [i glande ceru-
minoase ce secret` cerumen. Pavilionul urechii captea-
z` sunetele care, prin conduct, ajung la membrana
timpanic`. Aceasta separ` urechea extern` de cea
medie.
Urechea
Urechea medie este cuprins` între fereastra
Urechea extern`
medie timpanic` (acoperit` de membrana timpanic`) [i
ferestrele oval` [i rotund` (acoperite [i ele de o
membran`), prin care urechea medie comunic` cu
urechea intern`. Urechea medie comunic` [i cu nazo-
Canale semicirculare faringele, cu ajutorul unui canal lung: trompa lui
Sc`ri]` Fereastra oval` Eustachio. Con]ine trei oscioare: ciocanul, nicovala [i
Nicoval` sc`ri]a.
Ciocan Fereastra
rotund` Urechea intern` este constituit` din dou` labirinte:
unul osos, care con]ine perilimf`, [i unul membranos,
care con]ine endolimf`. Labirintul membranos c`ptu-
Timpan
[e[te labirintul osos.
Fiecare labirint este alc`tuit din: vestibul, trei canale
semicirculare [i melc sau cohlee - fig. 2.39.
Nerv Vestibulul membranos, spre deosebire de cel osos, este
VIII
alc`tuit din utricul` [i sacul`, dou` vezicule suprapuse.
Canalele semicirculare (ambele tipuri) sunt în num`r
Canal Cohlee de trei: dou` sunt orientate vertical [i unul orizontal,
auditiv extern Vestibul
fiind pozi]ionate în cele trei direc]ii ale spa]iului.
Canalele semicirculare ale labirintului membranos se
deschid în utricul` prin por]iuni bazale dilatate, numite
ampule. Deschiderile sunt în num`r de cinci, deoarece
dou` canale se unesc [i au acela[i loc de deschidere.
Canal cohlear
Melcul este un canal spiralat, r`sucit de dou` ori [i
Ramp` vestibular` jum`tate în jurul unui ax, numit columel`. De la
Membrana Mambran` columel` se desprinde, spre interiorul melcului osos, o
tectoria vestibular`
lam` spiral` osoas`, care se continu` cu membrana
bazilar`. Melcul membranos reprezint` o parte a
Ganglion Corti
Membrana canalului cohlear, delimitat de membrana bazilar`,
bazilar` peretele extern osos [i de membrana vestibular`
(Reissner). În sec]iune transversal` melcul membranos
Ramp` timpanic`
are aspect triunghiular, fiind flancat de dou` rampe:
timpanic` [i vestibular`, care apar]in melcului osos.
Fig. 2.39 Structura urechii
Cele dou` rampe comunic` la vârful melcului printr-un
Descrie componentele urechii. orificiu numit helicotrem`.

40 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Segmentul periferic al analizatorului acustico-vestibular se afl` în urechea intern`.

Receptorii auditivi Receptorii vestibulari

Sunt situa]i în organul lui Corti, aflat pe membrana
bazilar`.
Organul lui Corti are dou` tipuri de celule:
de sus]inere care, fiind dep`rtate la baz` [i
apropiate la vârf, delimiteaz` un spa]iu triunghiular-
tunelul lui Corti;
senzoriale, dispuse pe dou` straturi, unul intern [i
unul extern, având cili la polul apical. Cilii str`bat o
membran` reticular` (produs` prin secre]ia celulelor de
sus]inere), apoi vin în contact cu membrana tectoria.
Au dou` localiz`ri:
la baza canalelor semicirculare, unde sunt
reprezenta]i de crestele ampulare. Acestea sunt formate
din celule de sus]inere [i celule senzoriale ciliate, cilii
fiind îngloba]i într-o mas` gelatinoas`;
în utricul` [i sacul`, reprezenta]i de macul`, în
alc`tuirea c`reia intr` celule de sus]inere [i celule
senzoriale ciliate.
Cilii vin în contact cu o mas` gelatinoas`, ce con]ine
otolite (granule de carbonat de calciu).

Membrana tectoria Mas`

Otolite gelatinoas`
Celule Cupul`
auditive
Celule
receptoare

Celule
receptoare

Membran`
Ramp` timpanic` bazilar` Nervul auditiv Fibre nervoase Fibre nervoase
Creast` ampular` Macul`

Segmentul intermediar este reprezentat de c`ile acustic` [i vestibular`.

Calea acustic` Calea vestibular`

Este format` din patru neuroni:
N1 (protoneuronul) se afl` în ganglionul spiral
Corti (situat în columel`). Dendritele ajung la baza
celulelor senzoriale din organul lui Corti, iar axonii
vor constitui ramura acustic` a nervului acustico-
vestibular (VIII);
N2 (deutoneuronul) se afl` în nucleii pontini, de
unde axonii formeaz` lemniscul lateral;
N3 se afl` în coliculii cvadrigemeni inferiori;
N4 se afl` \n metatalamus, în corpii genicula]i me-
diali. Axonul acestor neuroni se proiecteaz` în seg-
mentul central.
Este format` din trei neuroni:
N1 se afl` în ganglionul vestibular Scarpa (fiind
neuron bipolar ca [i cel din ganglionul Corti).
Dendritele se distribuie la baza celulelor senzoriale, iar
axonii vor constitui ramura vestibular` a nervului VIII;
N2 este situat în nucleii vestibulari bulbari. Axonii
s`i se orienteaz` spre talamus [i emit colaterale spre
m`duv` – fasciculul vestibulo-spinal (pentru controlul
tonusului muscular), spre cerebel – fasciculul vestibulo-
cerebelos (pentru controlul echilibrului) [i spre nucleii
nervilor cranieni III, IV [i VI – fasciculul vestibulo-
nuclear (pentru controlul mi[c`rilor globilor oculari);
N3 este situat în talamus. Axonii s`i se proiecteaz`
în segmentul central.

Segmentul central al ambilor analizatori se afl` în lobul temporal. Analizatorul auditiv are o arie auditiv` secundar`,
în lobul parietal.

FUNC}IILE DE RELA}IE • ANALIZATORII 41

 Fiziologia analizatorului auditiv
Ramp` Membran`
Canal vestibular` tectoria Urechea uman`, cu ajutorul receptorilor acustici,
Helicotrem`
cohlear capteaz` undele sonore cu o frecven]` cuprins` între
Fereastra 16 [i 20 000 Hz. Acestea sunt sesizate nuan]at, în func]ie
Unde
oval` de ton [i volum, ca sunete acute, grave, zgomote asur-
zitoare sau simple [oapte.
Ramp`
Sc`ri]a timpanic` Segmentul extern al urechii recep]ioneaz` undele so-
nore [i le conduce spre membrana timpanic`, ce începe
Fibre s` vibreze.
Organul nervoase
lui Corti Membran` Vibra]iile sunt preluate de sistemul de oscioare, care le
bazilar`
Fereastra amplific` (prin contrac]ia mu[chilor sc`ri]ei) sau le
rotund` Cili ai celulelor
auditive atenueaz` (prin contrac]ia mu[chilor ciocanului) [i le
transmite, prin fereastra oval`, perilimfei, devenind unde.
Transmiterea vibra]iilor se face, în m`sur` mic`, [i prin
oasele cutiei craniene.
Oscila]iile perilimfei determin` oscila]ii ale membranei
bazilare, pe care se afl` organul Corti, [i ale endolimfei,
Fig. 2.40 Recep]ionarea sunetelor mic[orând sau m`rind distan]a dintre celulele receptoare [i
membrana tectoria - fig. 2.40.
Descrie mecanismul de stimulare a receptorilor auditivi. Celulele receptoare vor fi stimulate datorit`, pe de-o
parte, presiunii exercitate de membrana tectoria asupra
cililor celulelor receptoare, iar, pe de alt` parte, datorit`
deplas`rii organului Corti în raport cu aceasta.
Apare poten]ialul de receptor, ce determin` poten-
]ialul de ac]iune în fibrele protoneuronului, ajungând, în
final, la segmentul central, la nivelul c`ruia se formeaz`
senza]ia auditiv`.
Un sunet cu frecven]` înalt` va determina unde cu
amplitudine maxim` la baza melcului, iar un sunet cu
frecven]a joas` va determina unde cu amplitudine maxim`
la vârful melcului.
Fiziologia analizatorului vestibular
Celulele receptoare din crestele ampulare, situate la
Fig. 2.41 Stimularea receptorilor vestibulari din crestele ampulare nivelul canalelor semicirculare, sunt stimulate de
mi[c`rile endolimfei, provocate de rota]ia capului în jurul
Cili înclina]i axelor orizontal [i vertical - fig. 2.41.
Prin combinarea informa]iilor venite de la fiecare
canal, centrii nervo[i fac aprecierea diferitelor mi[c`ri.
Celulele receptoare de la nivelul utriculei [i saculei
Deplasarea sunt stimulate de mi[c`rile otolitelor, provocate de
otolitelor
varia]ii ale accelera]iei liniare. În condi]ii de repaus,
când capul st` nemi[cat, otolitele determin` desc`rc`ri
de impulsuri, care informeaz` centrii în leg`tur` cu
direc]ia vectorului gravita]ional - fig. 2.42.
În concluzie, stimularea receptorilor vestibulari nu
determin` senza]ii, ci reflexe statokinetice, pentru
Deplasarea con[tientizarea pozi]iei corpului în spa]iu.
masei gelatinoase C~nd corpul sau capul se rotesc cu rapiditate, apare sen-
za]ia de dezechilibrare, de ame]eal` [i chiar c`dere. Aceasta
Fig. 2.42 Stimularea receptorilor vestibulari maculari
deoarece mi[c`rile endolimfei din canalele semicirculare [i
Descrie mecanismele de stimulare a receptorilor ale otolitelor provoac` o vibra]ie care continu` [i dup`
vestibulari. oprirea rotirii, împiedicând redobândirea echilibrului.

42 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 *Analizatorul olfactiv
Sim]ul olfactiv este slab dezvoltat la om. Acesta are Exist` aproximativ 50 de mirosuri primare, din
rolul de a depista substan]ele nocive pentru organism [i, combinarea c`rora rezult` 2000–4000 de mirosuri
împreun` cu sim]ul gustativ, particip` la aprecierea percepute de om. Receptorii olfactivi sunt, în general,
calit`]ii alimentelor (ambele fiind sim]uri chimice). mai sensibili decât cei gustativi.
Pentru ca o substan]` s` produc` o senza]ie olfactiv`
este necesar ca aceasta s` fie volatil` (adic` s` fie în
stare gazoas`) [i s` fie odorant` (mirositoare). Aceste
substan]e vin în contact cu mucoasa nazal`, se dizolv` în
stratul sub]ire de mucus care o acoper`, stimulând Bulb olfactiv
receptorii olfactivi.
Mucoas`
Segmentul periferic este localizat în zona supe- nazal`
rioar` a mucoasei nazale [i este reprezentat de neuroni
bipolari. Dendritele acestora sunt scurte [i se termin` cu
ni[te umfl`turi numite butoni olfactivi, care prezint` cili
olfactivi. Cilii vin în contact cu stratul de mucus ce
tapeteaz` mucoasa nazal` - fig. 2.43 - [i con]in proteine
de care se leag` stimulii olfactivi.
Calea de conducere este format` din doi neuroni:
protoneuronul, care este chiar receptorul (neuron
bipolar). Axonii acestor neuroni formeaz` nervii
olfactivi, care str`bat lama ciuruit` a osului etmoid [i se
îndreapt` spre bulbul olfactiv - fig. 2.44; Fig. 2.43 Recep]ionarea stimulului olfactiv

deutoneuronul este reprezentat de celulele mitrale

din bulbul olfactiv (neuroni multipolari), ai c`ror axoni Celule mitrale
formeaz` tractusurile olfactive, ce ajung în segmentul Bulb olfactiv
central. Tract olfactiv
Segmentul central se afl` în sistemul limbic, la
nivelul girusului hipocampic [i al nucleului amigdalian
(lobul temporal).
Fiziologia analizatorului olfactiv
Stimulii specifici ajung la nivelul celulelor recep- Etmoid
toare odat` cu aerul inspirat. Aceste substan]e (care Axoni Celule
trebuie s` aib` o concentra]ie egal` sau mai mare decât receptoare
concentra]ia prag) nu pot produce o excita]ie decât dac`
vor fi dizolvate în mucusul secretat de celulele glan-
dulare ale mucoasei olfactive.
Substan]ele odorante, dup` legarea de proteinele co-
respunz`toare din structura receptorului, genereaz`, în
final, poten]ialul de ac]iune.
Intensitatea senza]iilor olfactive depinde de concen-
tra]ia substan]elor odorante, de gradul lor de solubilitate,
de umiditatea mucoasei olfactive.
Dac` o substan]` odorant` persist` o perioad` mai
lung` de timp, apare procesul de adaptare la substan]a
respectiv` (prin adaptare cre[te pragul de sensibilitate
Fig. 2.44 Conducerea impulsurilor nervoase olfactive
fa]` de stimul [i ca urmare, de[i stimulul persist`, nu se
mai transmit impulsurile). Descrie modul de recep]ionare [i conducere olfactiv`.

FUNC}IILE DE RELA}IE • ANALIZATORII 43

 *Analizatorul gustativ
Segmentul periferic este reprezentat de chemo-
receptori, care sunt excita]i de substan]ele sapide, ce se
dizolv` în saliv` sau ap`. Chemoreceptorii sunt
reprezenta]i de mugurii gustativi, localiza]i în
mucoasa lingual`, palatin`, labial`, faringian`, amig-
dalian` [i epiglotic`.
Un mugure gustativ este format din dou` tipuri de
celule: celule de sus]inere [i celule receptoare ciliate,
care au la baz` de termina]ii nervoase. Cilii ajung la
suprafa]a limbii [i vin în contact cu excitantul.
Papile
Mugurii gustativi din mucoasa lingual` sunt inclu[i
gustative Mugurele în papilele gustative - fig. 2.45 - care, dup` form`, pot
gustativ
Celule de fi: circumvalate – de forma unor cupe, fungiforme – de
sus]inere
forma unor ciuperci, foliate – asem`n`toare foilor unor
c`r]i [i filiforme – alungite, sub]iri, f`r` receptori
gustativi, doar cu receptori tactili.
Segmentul intermediar este reprezentat de calea
gustativ`, în alc`tuirea c`reia intr` fibrele senzoriale ale
perechilor de nervi cranieni VII, IX [i X. Perechile VII
Por
gustativ [i IX culeg sensibilitatea gustativ` de la mugurii din
Celul`
nervoas` mucoasa lingual`, iar perechea a X-a, de la restul
mugurilor gustativi.
Celule receptoare N1 este situat în ganglionii nervo[i de pe traseul
ciliate
acestor nervi. Dendritele se distribuie la baza celulelor
senzoriale gustative, iar axonii formeaz` tractul solitar,
ce ajunge în bulb.
Fig. 2.45 Receptori gustativi N2 se afl` în nucleul tractului solitar din bulb.
Descrie structura mugurelui gustativ [i mecanismul Axonii lor se încruci[eaz` [i ajung cu lemniscul medial
s`u de stimulare. în talamus.
N3 se afl` în talamus, axonii s`i proiectându-se în
segmentul central.
Papile
gustative circumvalate Segmentul central este situat în lobul parietal (girul
postcentral).

Fiziologia analizatorului gustativ

Pentru a stimula receptorul, substan]ele sapide
Amar trebuie s` aib` o anumit` concentra]ie, numit` prag de
excitare. În plus, trebuie s` stea un timp în contact cu
mucoasa lingual`. De aceea, mugurii gustativi sunt re-
Acru
ceptori de contact, spre deosebire de receptorii olfactivi,
care sunt receptori de distan]`.
Omul percepe patru senza]ii gustative primare: dulce,
S`rat
amar, s`rat, acru, pentru care exist` receptori specializa]i:
la vârful limbii – pentru s`rat [i dulce; la baza limbii –
pentru amar, iar pe p`r]ile laterale – pentru acru - fig. 2.46.
Dulce Analizatorul gustativ are un important rol biologic,
deoarece particip` la mecanismul reflex de producere a
Fig. 2.46 Harta gusturilor diferitelor tipuri de secre]ii digestive.

44 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 *Analizatorul kinestezic
Analiza fin` [i coordonarea mi[c`rilor necesit` o proprioceptive con[tiente [i incon[tiente.
permanent` informare a sistemului nervos central asupra Segmentul central este situat în zona senzitivo-
pozi]iei spa]iale a corpului, a segmentelor sale [i, în mod motorie (parieto-frontal`).
special, asupra gradului de contrac]ie a mu[chilor,
informa]ii furnizate de analizatorul kinestezic. Fiziologia fusului neuromuscular
Segmentul periferic este reprezentat de receptori Fusul neuromuscular recep]ioneaz` viteza [i gradul
specifici, numi]i proprioceptori. de întindere a mu[chiului.
Proprioceptorii sunt situa]i la nivelul mu[chilor, Axonii motoneuronilor gamma determin` contrac]ia
tendoanelor, articula]iilor, ligamentelor [i sunt de mai capetelor fusului neuromuscular, ceea ce duce la
multe tipuri: întinderea zonei centrale [i, deci, la stimularea fibrelor
termina]ii nervoase libere, r`spândite în grosimea senzitive primare [i secundare. Impulsurile de la aceste
capsulei articulare, care recep]ioneaz` stimulii durero[i; termina]ii ajung la motoneuronii alfa, care vor determina
organe tendinoase Golgi, situate la nivelul ten- contrac]ia fibrelor extrafusale. |n mod obi[nuit,
doanelor - fig. 2.47. Reprezint` fibre nervoase mielinice, contrac]ia este declan[at` prin impulsuri care vin
care se demielinizeaz` dup` p`trunderea în tendon. Sunt concomitent prin motoneuronii alfa [i gamma.
stimulate de trac]iunea tendonului produs de contrac]ia
muscular`.
corpusculii Pacini (identici cu cei din tegument),
Mu[chi Fus neuro-
situa]i în tendoane, articula]ii, periost, fiind stimula]i de striat muscular
vibra]ii [i de modific`ri ale presiunii;
corpusculii Ruffini, localiza]i în capsulele articu- Fibr` Fibr`
lare [i stimula]i de varia]iile de mi[care [i de pozi]ia Fibr` extrafusal` nervoas`
muscular` senzitiv`
oaselor în cadrul articula]iei;
fusurile neuromusculare, formate din 5-10 fibre Organe
musculare modificate (fibre intrafusale), învelite într-o tendinoase
Golgi
capsul` conjunctiv` [i dispuse paralel printre fibrele Termina]ii
musculare propriu-zise (fibre extrafusale). Fibre nervoase
Tendon intrafusale spiralate
Fibra intrafusal` are o por]iune central` mai volu-
minoas`, necontractil`, care con]ine mul]i nuclei, [i Os Termina]ii
por]iuni terminale striate, contractile. nervoase
în buchet
Inerva]ia senzitiv` (în zona central`) este repre- a) b)
zentat` de termina]ii primare spiralate (dendrite ale
neuronilor din ganglionul spinal sau din ganglionul Fig. 2.47 Proprioceptori: a) organe tendinoase Golgi
b) fus neuromuscular
omolog de pe traseul nervului V), iar extremit`]ile zonei
centrale primesc termina]ii secundare, a[a-numitele fibre
„în buchet“.
Fibre Capsul`
Inerva]ia motorie este reprezentat` de fibre nervoase Motoneuroni alfa senzitive conjunctiv`
cu originea în neuronii motori gamma de la nivelul coar-
nelor anterioare ale m`duvei, care se termin` sub forma
pl`cilor motorii la nivelul extremit`]ilor contractile ale
fibrelor intrafusale. Motoneuronii gamma se afl` sub
influen]a fibrelor extrapiramidale. În m`duv` exist` [i
motoneuroni alfa, care se distribuie fibrelor extrafusale,
afl`ndu-se sub influen]a fibrelor piramidale - fig. 2.48.
Segmentul intermediar. Impulsurile aferente de la
proprioceptorii musculo-articulari se transmit prin fibre Motoneuroni gamma
nervoase senzitive pân` la m`duv`, apoi spre centrii
superiori, prin intermediul a dou` c`i: c`ile sensibilit`]ii Fig. 2.48 Inerva]ia fusului neuromuscular

FUNC}IILE DE RELA}IE • ANALIZATORII 45

 Fus neuromuscular
1. Fusul neuromuscular 2. Generarea 3. Propagarea 4. Sinapsa neuronului
se alunge[te poten]ialului de poten]ialului de senzitiv cu cel motor
ac]iune ac]iune senzitiv

Stimul

Motoneuron alfa Corn anterior

Motoneuron
7. Celulele 6. Sinaps` cu fibrele gamma 5. Propagarea poten]ialului
musculare extrafusale de ac]iune motor
se contract` Sinaps` cu capetele
contractile intrafusale
R`spuns
Fig. 2.49 Fiziologia fusului neuromuscular

Fibrele aferente spiralate au vitez` mare de con- Fibrele în buchet au viteza de conducere mai mic` [i
ducere a impulsului nervos, fiind stimulate de modific`ri sunt stimulate doar de modificarea lungimii mu[chiului.
ale lungimii mu[chiului [i de viteza cu care se produc Fusul neuromuscular este singurul receptor care nu
aceste modific`ri - fig. 2.49. se adapteaz` [i nu obose[te.

No]iuni de igien` [i patologie

Organe Afec\iuni Cauze Simptome Prevenire
Micoz` (poate Infec]ie a pielii dat` Apari]ia pe pielea p`roas` [i nep`roas` a Igiena riguroas` a
afecta [i mucoa- de unele ciuperci unor pl`gi cu contur neregulat (perii fiind pielii [i îmbr`c`-
sele: candidoza) microscopice reteza]i) mintei
Pielea Piodermit` Infec]ie stafilococic` Apari]ia pe piele a unor leziuni
sau streptococic` purulente
Utilizarea obiec-
Acnee Infec]ie bacterian` Inflama]ie purulent` a foliculului pilo- telor de folosin]`
stafilococic` sebaceu. Este des întâlnit` acneea juvenil`, personal` doar de
care afecteaz` 80% din adolescen]i. c`tre posesor
Herpes Infec]ie provocat` de Vezicule în zona labial`, de obicei,
virusul herpetic senza]ie de arsur`, mânc`rime Evitarea folosirii
Inflama]ie a mucoasei |nfundarea nasului, secre]ie nazal`, lentilelor de
Mucoasa Rinit` nazale de natur` infec- febr`, mânc`rime (prurit, în cazul rinitei contact
nazal[ ]ioas`, alergic` alergice)
Cataract` Vârsta înaintat`, expu- Opacifierea cristalinului, diminuarea sau Limitarea expu-
nerea la radia]ii UV, X pierderea vederii nerii la soare [i
folosirea oche-
Glaucom Drenaj defectuos al Cre[terea presiunii intraoculare, ce duce larilor de soare
umorii apoase, care se la sc`derea aportului sangvin [i la de calitate
Ochiul acumuleaz` în camera degradarea, iremediabil`, a nervului
anterioar` optic
Conjunctivit` Infec]ie a conjunctivei Înro[irea ochiului [i tumefierea
(umflarea) lui Prezentarea la
medic la orice
Otit` Infec]ie la nivelul Dureri, c`ldur` [i zvâcnituri locale, semn de boal`
Urechea urechii înso]ite de secre]ii seropurulente

46 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 SINTEZå
Analizatorii sunt sisteme morfo-func]ionale, cu rol
de recep]ionare, conducere [i analiz` a informa]iilor
din mediul intern [i extern;
Sunt forma]i din trei segmente: periferic – recepto-
rul, inclus într-un organ de sim], cu rol de a transfor-
ma energia stimulului specific în impuls nervos; de
conducere – c`i nervoase prin care impulsul nervos
senzitiv este transmis la cortexul cerebral; central,
arii corticale în care iau na[tere senza]ii con[tiente.
Analizatorii organismului sunt: cutanat, vizual,
acustico-vestibular, olfactiv, gustativ, kinestezic.
TEME
I. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
Ce modific`ri au loc la nivelul receptorului, dup`
ce un stimul a ac]ionat asupra lui?
De ce este considerat` pielea un organ?
De ce unele mirosuri pot evoca amintiri sau emo]ii?
II. Completeaz` urm`torul tabel:
Vicii Locul Cauza Corectare
de refrac]ie de focalizare
III. Adev`rat sau fals?
Chemoreceptorii sunt situa]i la nivelul mucoasei
olfactive [i linguale.
Proprioceptorii sunt receptori de tip mecanic.
Protoneuronul c`ii auditive se afl` în punte.
IV. Alege r`spunsul corect:
Un autobuz care se apropie de sta]ie va fi v`zut
primul de un: a) miop; b) hipermetrop; c) emetrop;
d) de niciunul.
Perceperea gustului dulce este realizat` la:
a) baza limbii; b) pe laterale; c) la vârf; d) oriunde.
V. Numeroteaz` urm`toarele no]iuni, dup` ordinea
în care sunt str`b`tute de razele de lumin`:
pupil`, retin`, umoarea apoas`, umoarea sticloas`,
cristalin, cornee.
VI. S` se calculeze capacitatea de refrac]ie a globului
ocular (care se m`soar` în dioptrii), [tiind c` acesta
reprezint` inversul distan]ei focale, exprimat` în metri.
VII. Realizeaz` un eseu structurat cu tema „C`ile
ascendente“, dup` urm`torul plan: receptori, c`i
specifice, c`i nespecifice, proiec]ie.
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
Dac` privim un text printr-o sit`, fibrele sitei [i
literele nu vor fi clare concomitent. Din ce cauz`?
FUNC}IILE DE RELA}IE • ANALIZATORII
Aplica]ii practice
Eviden]ierea amprentelor
Pune o substan]` colorat` pe un deget [i
apoi apas` pe o foaie de hârtie. Ce consta]i?
*Eviden]ierea reflexului pupilar fotomotor.
Acoper` cu mâna un ochi al colegului, care cu
cel`lalt ochi va privi o surs` de lumin`. Dup` un minut,
ia mâna de la ochiul pe care l-ai acoperit [i compar`
dimensiunile pupilelor. Cum explici diferen]ele
constatate?
Lega]i-v` la ochi [i încerca]i s` merge]i drept.
Ce constata]i? Care este explica]ia?
Câmpul vizual reprezint` spa]iul care poate fi cu-
prins privind cu un singur ochi, f`r` a-l deplasa.
Determina]i-v` câmpul vizual astfel:
– desena]i pe tabl` roza vânturilor, cu punctul de
intersec]ie la în`l]imea ochilor, punct care va fi privit
cu un singur ochi, de la distan]a de 25 cm;
– un coleg deplaseaz` o bucat` de cret` pe fiecare
linie, de la exterior spre punctul de intersec]ie;
– momentul în care vede]i creta se marcheaz` cu
„X“ pe fiecare linie;
– uni]i punctele marcate [i ob]ine]i, astfel, perimetrul
câmpului vizual al ochiului respectiv, câmp monocular;
– repeta]i determin`rile [i pentru cel`lalt ochi. Ve]i
constata c` exist` o zon` comun`, în care cele dou`
câmpuri vizuale se suprapun, numit` câmp binocular
(care d` posibilitatea vederii stereoscopice).
Eviden]ierea acuit`]ii tactile.
- solicita]i unui coleg s` închid` ochii [i s` anun]e câte
puncte de contact simte la atingerea pielii cu vârfurile
unui compas. Varia]i distan]a între vârfurile compasului
[i explora]i cu grij` fa]a, mâna, vârful degetelor;
- pip`i]i o bil` mic`, a[a cum vede]i în figura al`-
turat`, [i apoi explica]i formarea iluziei tactile.
Ce concluzii se pot desprinde în leg`tur`
cu densitatea receptorilor?
Eviden]ierea sensibilit`]ii termice:
- ]ine]i în mân` dou` obiecte, unul metalic [i altul din
lemn, care au stat la o temperatur` mai ridicat` decât a
corpului. Obiectul din metal pare mai cald decât cel
din lemn. Introduce]i obiectele în frigider [i apoi
]ine]i-le în mân`. Obiectul din metal pare mai rece.
Explica]i de ce.
Interpreta]i rezultatele privind capacitatea de diferen-
]iere termic` a tegumentului, care poate fi f`cut` numai
în mod comparativ de „mai cald“ sau „mai rece“;
*Eviden]ierea reflexului cornean:
Atinge]i suprafa]a corneei (la ochiul de broasc`),
cu un fir de p`r sau cu un obiect ascu]it. Ve]i observa
c` pleoapele se închid [i c` se produce retrac]ia
bulbului ocular. Interpreta]i rezultatele ob]inute.
47
 c) GLANDELE ENDOCRINE
AMINTE{TE-}I
Hipotalamus
• Care sunt glandele endocrine?
Hipofiza Epifiza
• Cum se nume[te produsul lor de secre]ie?
• Care este rolul hormonilor în organism?

Tiroida Paratiroide Func]ionarea armonioas` a organismului, precum [i

adaptarea acestuia la condi]iile mereu schimb`toare ale
mediului se realizeaz` prin ac]iunea combinat` a siste-
Timus mului nervos cu cel endocrin. Glandele endocrine sunt
reprezentate de: hipofiz`, epifiz`, tiroid`, paratiroide,
suprarenale, gonadele [i pancreasul (componentele
endocrine ale celor dou` glande mixte) - fig. 2.50.
Glandele endocrine controleaz` metabolismul, balan-
Suprarenale
]a energetic`, homeostazia, cre[terea, compozi]ia sânge-
Pancreas lui, a limfei etc. Produsul de secre]ie al glandelor endocri-
ne se nume[te hormon [i se elibereaz` direct în sânge sau
\n limf`, ajungând la organul c`ruia îi este destinat
Ovare
(organ-]int`,) inhibându-i sau stimulându-i activitatea.
Dac` un hormon [i-a îndeplinit rolul, atunci el este inac-
tivat de c`tre celula-]int` sau ajunge în ficat, unde este de-
gradat. No]iunea de hormon a fost extins` [i la mediatorii
chimici, dar [i la alte substan]e rezultate din metabolismul
celular, cunoscute sub numele de hormoni locali, cum ar fi:
Testicule – serotonina;
– histamina;
Fig.2.50 Glandele endocrine – sistemul renin`-angiotensin`. În plus, exist` [i alte
organe care, în afara func]iei lor principale, au [i rol en-
Hormon Membran` docrin (stomacul, duodenul, rinichiul). De aceea se vor-
sterolic celular`
Hormon
be[te despre un sistem endocrin, acesta fiind un sistem
peptidic anatomo-func]ional complex.
(primul
Receptor mesager) Hormonii ac]ioneaz` prin intermediul unor receptori
hormonal Hormon specifici - fig. 2.51.
Membran` celular`
Receptor
hormonal Din punct de vedere chimic, hormonii produ[i de
Complexul glandele endocrine se clasific` în:
hormon-receptor sterolici (hormonii corticosuprarenalelor [i ai
Nucleu gonadelor);
AMP ciclic polipeptidici (hormonii hipofizari, pancreatici, pa-
(mesager secundar) Activare
ADN ratiroidieni);
Activare (gene)
enzimatic` catecolaminici (hormonii tiroidieni [i medulo-
R`spuns
suprarenalieni).
• reglare enzimatic` Receptorii hormonali, dup` localizare, pot fi mem-
• secre]ie celular` branari, citoplasmatici [i nucleari. De exemplu, hor-
Nucleu • permeabilitate Sintez`
membranar` proteic` monii peptidici au receptori membranari, iar cei sterolici
Fig. 2.51 Ac]iunea hormonilor la nivel celular
au receptori citoplasmatici sau nucleari.
Hormonii asigur` controlul func]iilor metabolice
Compar` mecanismele de recep]ie [i ac]iune a celor concomitent cu reglarea nervoas` sau ulterior acesteia,
dou` tipuri de hormoni. dar în mod mai lent.

48 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Hipofiza
Cunoscut` [i sub numele de glanda pituitar`,
Encefal
hipofiza este considerat` creierul endocrin al organis-
mului. Este situat` la baza encefalului - fig. 2.52, în [aua
turceasc` a osului sfenoid [i este legat` de hipotalamus
prin tija pituitar`. Hipofiza este alc`tuit` din trei lobi:
anterior (adenohipofiza), cel mai mare (75%), lobul
intermediar (2%) [i lobul posterior (23%).
Lobul anterior este legat de hipotalamus prin sis-
temul porthipofizar, care începe la baza hipotalamusu- Neurohipofiza Adenohipofiza
lui, prin capilarele primare. Acestea formeaz` venele
portale, ce ajung în lobul anterior, unde se capilarizeaz`,
formând capilarele secundare. Sistemul porthipofizar Localizarea hipofizei
Fig. 2.52
este situat în lungul tijei pituitare - fig. 2.53.
Adenohipofiza secret` dou` tipuri de hormoni - fig. 2.54:
Nuclei anteriori hipotalamici Nuclei mijlocii hipotalamici
– nonglandulotropi, care ac]ioneaz` asupra ]esu-
turilor periferice;
– glandulotropi, care ac]ioneaz` asupra altor glande.
Hormonii nonglandulotropi sunt reprezenta]i de:
hormonul somatotrop (STH), numit [i hormon de
cre[tere, care intervine al`turi de al]i hormoni în
cre[terea organismului, a oaselor lungi, \n sinteza pro-
teinelor [i \n cetogenez`; are [i rol hiperglicemiant;
Tract hipotalamo-
Hipersecre]ia de STH în copil`rie duce la gigantism; hipofizar Arter`
la maturitate determin` acromegalia caracterizat` prin Tij` pituitar`
m`rirea extremit`]ilor [i viscerelor (cartilajele de Sistem Lob posterior hipofizar
port-hipofizar
cre[tere fiind deja osificate).
Hiposecre]ia de STH în copil`rie determin` nanismul
(piticismul) hipofizar, cu dezvoltare fizic` propor]ionat`
[i dezvoltare psihic` normal`.
Lob anterior
prolactin`, hormon care stimuleaz` dezvoltarea hipofizar
glandelor mamare [i secre]ia de lapte.
Hormonii glandulotropi sunt reprezenta]i de: Capilare secundare
hormonul tireotrop (TSH) sau tireotropina care Fig. 2.53 Hipofiza
stimuleaz` secre]ia [i dezvoltarea tiroidei;
hormonul adenocorticotrop (ACTH) sau corticotro- Hipotalamus
pina, care stimuleaz` secre]ia (\n special a hormonilor glu-
cocorticoizi) [i dezvoltarea glandelor corticosuprarenale;
hormonii gonadotropi sau gonadotropinele, care Hipofiz`
regleaz` activitatea gonadelor, atât la b`rbat cât [i la Lob Lob
femeie: hormonul luteinizant - LH, care stimuleaz` for- anterior posterior
marea corpului galben de c`tre ovare [i secre]ia de
testosteron de c`tre testicule, [i hormonul foliculostimu-
lant (FSH), care stimuleaz` formarea game]ilor.
Lobul intermediar sau mijlociu secret` hormonul
melanocitostimulant (MSH), care stimuleaz` melano-
citele s` sintetizeze melanin`.
Lobul posterior, împreun` cu tractul hipotalamo-
hipofizar, formeaz` neurohipofiza. Fig. 2.54 Hormoni hipofizari

FUNC}IILE DE RELA}IE • GLANDELE ENDOCRINE 49

 Tractul este format din axonii neuronilor din
STIMULI nucleii anteriori hipotalamici, fiind inclus în tija pitu-
itar`. Nucleii anteriori secret` doi hormoni care se
depoziteaz` în hipofiza posterioar` - fig. 2.55:
vasopresina sau hormonul antidiuretic (ADH),
care stimuleaz` reabsorb]ia apei la nivelul nefronilor;
HIPOTALAMUS
Hiposecre]ia de ADH duce la sc`derea diurezei [i la
cre[terea tensiunii arteriale.
Hipersecre]ia de ADH duce la apari]ia diabetului
insipid, manifestat prin: poliurie (eliminarea unei can-
tit`]i foarte mari de lichide prin urin`); polidipsie (inges-
Factori eliberatori
sau inhibitori tia unor cantit`]i foarte mari de lichide).
ocitocina intervine în expulzarea f`tului în timpul
travaliului, prin cre[terea frecven]ei contrac]iilor mus-
culaturii netede a uterului gravid, precum [i în eliminarea
laptelui din celulele galactofore ale glandelor mamare.
*Activitatea hipofizei se afl` sub controlul nervos al
ADENOHIPOFIZA nucleilor mijlocii hipotalamici, care produc factori eli-
beratori (RF) [i factori inhibitori (IF), ce stimuleaz` sau
Hormoni Hormoni inhib` produc]ia de hormoni. Hipofiza este supus` [i
circulan]i circulan]i
Hormoni (feedback unui control umoral de feedback negativ, realizat de
hipofizari (feedback
scurt) lung) hormonii produ[i de glandele a c`ror activitate o
regleaz`. Cre[terea concentra]iei unui hormon eliberat
de o gland`-]int` a hipofizei îi inhib` activitatea aces-
GLANDELE-
}INTå teia, ceea ce atrage sc`derea activit`]ii glandei-]int`.
Mecanismul de reglare poate fi [i pozitiv, caz în care se
ob]ine o cre[tere a r`spunsului.
În caz de insuficien]` global` hipofizar` apare ca-
Fig. 2.55 Mecanismul general de reglare a secre]iei hipofizare
[exia, manifestat` prin: anemie, sl`bire în greutate, astenie
Descrie mecanismul de reglare prin feedback fizic` [i psihic`, bradicardie, hipotensiune arterial` mar-
a hormonilor adenohipofizari. cant`.

Tiroida
Situat` în partea anterioar` a laringelui [i traheii,
Arter` într-o loj` fibroas`, tiroida este considerat` cea mai
mare gland` endocrin` a organismului uman (25-30 g).
Ea este format` din doi lobi, uni]i median prin istmul
tiroidian - fig. 2.56.
Este acoperit` la exterior de un înveli[ fibros, bogat
Istm
vascularizat, care trimite în interior septuri ce împart
lobii glandulari în lobuli.
Lobi tiroidieni Lobulii sunt alc`tui]i din parenchim glandular, ce
con]ine celule glandulare grupate în foliculi (ase-
m`n`tori unor vezicule).
Foliculii sunt m`rgini]i de celule epiteliale ce secret`
un coloid alc`tuit din mai multe proteine, principal` fiind
Trahee tiroglobulina, care reprezint` un depozit de hormoni.
Prin iodarea aminoacidului tirozin` din structura
Fig. 2.56 Glanda tiroid` tiroglobulinei, sub influen]a TSH-ului hipofizar, se

50 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

formeaz` hormonii tiroidieni:
– tiroxina (T4 - tetraiodotironina);
– triiodotironina (T3).
Cei doi hormoni au efecte identice, dar triiodotironi-
na este mai activ` [i ac]ioneaz` mai rapid.
Hormonii tiroidieni asigur` urm`toarele func]ii:
cre[terea [i dezvoltarea organismului uman;
intensific` elimin`rile de azot din organism [i
catabolismul proteinelor;
activeaz` lipazele [i mecanismele hepatice care
înl`tur` colesterolul din sânge;
stimuleaz` activitatea gonadelor;
determin` iritabilitatea, nelini[tea;
au efect calorigen, manifestat prin cre[terea me-
tabolismului bazal, a consumului de oxigen [i a oxi-
d`rilor celulare. Foliculi tiroidieni Coloid Celule parafoliculare
Printre foliculi se g`sesc celulele parafoliculare - fig. Fig. 2.57 Structura microscopic` a tiroidei
2.57-, care secret` mici cantit`]i de calcitonin`.
*În condi]ii obi[nuite, activitatea glandei tiroide este Detectarea nivelului de hormoni
tiroidieni în sânge
coordonat` de adenohipofiz` prin secre]ia de TSH, în
func]ie de concentra]ia tiroxinei din sânge.
Dac` organismul are nevoie de mai mult` tiroxin`
(frig, stimuli psihici), intervine mecanismul nervos Hipotalamus
hipotalamic, ce determin` producerea hormonului eli-
berator de tirotropin` (TRH); acesta ajunge la adeno- Vase de sânge
hipofiz` prin intermediul sângelui [i determin` secre]ia Hipotalamusul secret`
TSH, ce va determina la rândul lui secre]ie de tiroxin` factorul eliberator
de TSH
de c`tre tiroid`.
În situa]ii opuse (c`ldur`, de exemplu), efectul
inhibitor se realizeaz` printr-un mecanism de feedback Hipofiza Hipofiza anterioar`
anterioar` elibereaz` TSH
negativ ce duce la sc`derea secre]iei de TRH, TSH [i a în sânge
hormonilor tiroidieni - fig. 2.58.
}esut ]int`
Hipersecre]ia de hormoni tiroidieni duce la apari]ia
bolii Basedow-Graves, manifestat` prin: gu[` (m`rirea Tiroid`
volumului glandei), exoftalmie - fig. 2.59 (globi oculari
proeminen]i), nervozitate, pierdere în greutate, hiperfa-
gie, intoleran]` la c`ldur`. Secre]ie de T3 [i T4
de c`tre tiroid`
Hiposecre]ia de hormoni tiroidieni:
• în copil`rie determin` încetinirea dezvolt`rii psiho- Fig. 2.58 Reglarea activit`]ii tiroidei
somatice, înso]it` de nanism [i deficit intelectual Descrie mecanismul de reglare a activit`]ii tiroidiene.
(mergând pân` la cretinism);
• la adult se manifest` prin mixedem (re]inere de
lichide în ]esuturi), lentoare psiho-motorie, cre[tere în
greutate, c`derea p`rului.
{i în copil`rie [i la maturitate hiposecre]ia este
\nso]it` de gu[` (glanda încercând s` compenseze
deficitul hormonal) - fig. 2.60.
Gu[a endemic` reprezint` m`rirea \n volum a glan-
dei, ca o consecin]` a lipsei iodului din ap` [i alimente.
Este considerat` endemic` deoarece cuprinde peste 10%
din popula]ia zonelor în care aportul de iod este sc`zut
(cum sunt cele subcarpatice). Este a[adar o boal` geo-
climatic`. Fig. 2.59 Exoftalmie Fig. 2.60 Gu[`

FUNC}IILE DE RELA}IE • GLANDELE ENDOCRINE 51

 Pancreasul endocrin
Pancreasul endocrin este reprezentat din punct de
vedere structural de insulele Langerhans, forma]iuni
celulare lipsite de canal excretor [i bogat vascularizate.
Insul`
Langerhans Insulele Langerhans - fig. 2.61 - sunt alc`tuite din dou`
tipuri de celule importante:
Celule
beta – celule beta, ce reprezint` 70% din masa glandular`
Aort` Celule [i care secret` insulin`;
alfa
– celule alfa, care reprezint` 20% din masa glandu-
lar` [i care secret` glucagon.
Insulina, hormonul hipoglicemiant cel mai impor-
tant al organismului, are ca ac]iuni:
Coada – cre[terea gradului de utilizare a glucozei de c`tre
pancreasului celule (stimuleaz` oxidarea celular` a glucozei);
– depunerea glucozei sub form` de glicogen (glico-
genez`) în mu[chi;
– transformarea glucidelor în lipide (lipogenez`) în
ficat [i ]esutul adipos;
– stimularea sintezei proteice.
Hipersecre]ia de insulin` determin`: hipoglicemie
(cu consecin]e, în special, asupra sistemului nervos, care
Fig. 2.61 Pancreasul
nu face depozite glucidice), tremur`turi, transpira]ii,
tahicardie, chiar com`.
Hiposecre]ia de insulin` duce la diabet zaharat, care
Pancreas se manifest` prin: hiperglicemie, poliurie, polifagie,
polidipsie, chiar com`.
Stimulare Stimulare • Diabetul ap`rut la copii [i tineri este de obicei
prin nivelul prin nivelul
ridicat al
sc`zut al insulino-dependent (tipul I).
glicemiei
glicemiei • La adul]i, este insulino-independent (tipul II), ap`-
Insulin` Glucagon rând la persoane supraponderale, predispuse genetic.
Sc`derea Cre[terea Glucagonul, hormon pancreatic secretat [i de duo-
glicemiei glicemiei den, are ac]iune antagonic` insulinei. Dispare mai
Glucoz` Glicogen repede din sânge comparativ cu insulina, fiind degradat
în diferite ]esuturi, în mod special în ficat.
Glucagonul:
Ficat
– stimuleaz` gluconeogeneza (sinteza glucidelor din
Acizi gra[i
compu[i neglucidici) din aminoacizi;
+ Trigliceride – exercit` efect lipolitic (degradeaz` lipidele sub
glicerin`
ac]iunea lipazelor, pe care le [i activeaz` în celulele
adipoase);
}esut adipos – provoac` hiperglicemie prin glicogenoliz` hepa-
tic` (descompunerea enzimatic` a glicogenului în glu-
coz`).
Aminoacizi Proteine *Reglarea secre]iei de hormoni pancreatici este
determinat` de nivelul glicemiei - fig. 2.62.
}esut muscular
Exist` [i o reglare nervoas`, coordonat` de hipotala-
Fig. 2.62 Reglarea secre]iei hormonilor pancreatici
mus, prin SNV parasimpatic (care stimuleaz` secre]ia
Descrie mecanismul de reglare a secre]iei hormonilor de insulin`) [i simpatic (care stimuleaz` sinteza de
pancreatici. glucagon).

52 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Glandele suprarenale
Glandele suprarenale sunt în num`r de dou` [i sunt hipotensiune, tulbur`ri digestive, neuropsihice.
situate la polul superior al rinichilor. Fiecare dintre ele Medulosuprarenala reprezint` zona central` a
este alc`tuit` din dou` zone diferite ca origine, structur` glandei - fig. 2.64, alc`tuit` din neuroni simpatici
[i func]ie: postganglionari, mari, care î[i pierd axonii [i dobân-
– zona cortical` (corticosuprarenala), de origine desc propriet`]i secretorii.
mezodermic`; Medulosuprarenala secret` adrenalin` [i noradrena-
– zona medular` (medulosuprarenala), de origine lin`, hormoni care ac]ioneaz` asem`n`tor stimul`rii
ectodermic`. simpatice: introduc glucoza în fluxul sangvin, cresc
Corticosuprarenala reprezint` zona periferic` a b`t`ile cardiace [i frecven]a respiratorie, produc iritabi-
glandei - fig. 2.63 - [i secret` trei categorii de hormoni litate nervoas`. Adrenalina ac]ioneaz` în special pe me-
steroizi (pe baz` de colesterol): tabolismul energetic, intervenind în situa]ii neobi[nuite;
mineralocorticoizi (aldosteron), care ac]ioneaz` noradrenalina are ac]iuni vasculare mai intense (vaso-
la nivelul rinichilor, stimulând reabsorb]ia apei [i a so- constric]ie), intervenind în stresul emo]ional, cu care
diului [i eliminarea potasiului. organismul este familiarizat.
*Reglarea secre]iei se face: prin ACTH (care stimu- *Reglarea secre]iei medulosuprarenalei este rea-
leaz` 20% din secre]ia de aldosteron); prin sc`derea lizat` exclusiv pe cale nervoas` (de centrii ai SNC,
concentra]iei de Na+ sau cre[terea concentra]iei de K+ din ale c`ror impulsuri ajung la medulosuprarenal` prin
sânge; prin sc`derea presiunii osmotice [i a volumului colaterale desprinse din nervul splanhnic).
sangvin.
*Hipersecre]ia de aldosteron duce la apari]ia bolii Corticosuprarenal`
Stimulare
Conn, în care apar: tulbur`ri cardiovasculare, poliurie, Suprarenal`
polidipsie, tulbur`ri neuromusculare.
glucocorticoizi (cortizol), cu rol hiperglicemiant,
Eliberare de
hiperlipemiant, de stimulare a catabolismului proteic [i aldosteron [i cortizol
eliminare a excesului de ap`.
*Reglarea secre]iei de hormoni glucocorticoizi este Rinichi
realizat` de sistemul hipotalamo-hipofizar, prin meca-
nism de feedback negativ.
Hipersecre]ia de cortizol produce sindromul Cushing,
Cre[terea concentra]iei
manifestat prin: adipozitate, hirsutism (pilozitate) corporal, celor doi hormoni în sânge
tulbur`ri cardiovasculare, gonadale [i psihice, osteoporoz`.
hormoni sexosteroizi, care influen]eaz` dezvoltarea
Fig. 2.63 Corticosuprarenala
sexual`. Ace[tia sunt reprezenta]i de dou` grupe de hormoni:
– androgeni, asem`n`tori celor secreta]i de testicul;
– estrogeni, asem`n`tori celor secreta]i de ovare.
Ace[ti hormoni influen]eaz` apari]ia caracterelor sexu- Medulosuprarenal` Stimulare
ale secundare în timpul pubert`]ii. Suprarenal`
*Hipersecre]ia de hormoni sexosteroizi duce la
apai]ia sindromului suprarenogenital:
Eliberare de adrenalin`
• la copii determin` stoparea cre[terii [i pubertate [i noradrenalin`
precoce;
• la femei determin` fenomene de virilizare (mas-
culinizare);
Rinichi
• la b`rba]i determin` fenomene de feminizare.
*Insuficien]a global` a corticosuprarenalei duce la Cre[terea concentra]iei
celor doi hormoni în sânge
apari]ia bolii Addison, care se manifest` prin: hiperpig-
mentarea tegumentelor [i mucoaselor (de unde [i
numele de «boala bronzant`»), astenie fizic` [i psihic`, Fig. 2.64 Medulosuprarenala

FUNC}IILE DE RELA}IE • GLANDELE ENDOCRINE 53

 Gonadele
Hipotalamus Ovarul endocrin
Gonada feminin` este situat` în pelvis, partea en-
docrin` fiind reprezentat` de foliculii de Graaf [i corpii
galbeni. În prima parte a ciclului ovarian sunt activi
foliculii, care secret` hormoni estrogeni, iar în a doua
parte este activ corpul galben, care secret` progesteron.
Estrogenii determin`: proliferarea mucoasei [i a
musculaturii uterine, apari]ia caracterelor sexuale
Hipofiza
anterioar` secundare, reglarea activit`]ii sexuale [i regenerarea
mucoasei uterine postmenstrual. Estrogenii mai sunt
secreta]i [i de celulele corpului galben, de cortico-
suprarenale, iar la gravide, [i de placent`.
Corp galben Progesteronul preg`te[te uterul pentru nida]ie, de-
terminând îngro[area mucoasei uterine. Mai este se-
Oocit
cretat [i de corpul galben [i placent`.
Ovar
Ovarul secret` [i mici cantit`]i de testosteron.
Sinteza hormonilor ovarieni se intensific` la pubertate.
*Reglarea secre]iei de hormoni ovarieni se desf`[oar`
Folicul sub ac]iunea FSH-ului hipofizar, care determin` ma-
turarea foliculilor ovarieni, [i sub influen]a LH-ului, fiind
sub controlul nucleilor mijlocii hipotalamici. Cei doi hor-
Estrogeni Progesteron moni determin` ovula]ia [i formarea corpului galben - fig.
Fig. 2.65 Structura ovarului [i reglarea activit`]ii ovariene 2.65. Aceste ac]iuni sunt ciclice, repetându-se la 28 de
zile, [i sunt cunoscute sub numele de ciclu ovarian.
Acesta are dou` faze: folicular` [i luteal`, separate de ovu-
la]ie, fiind sub controlul nucleilor mijlocii hipotalamici.
Ciclul ovarian este corelat cu cel uterin - fig. 2.67.

Testiculul
Gonada masculin` este situat` în scrot, unde coboar`
din abdomen înainte de na[tere. Ca [i ovarul, îndepline[te
Hipofiza
anterioar` dou` func]ii: spermatogenetic` [i secre]ia de hormoni.
Func]ia endocrin` este realizat` de celulele intersti]iale
Leydig, dispuse în ]esutul conjunctiv din jurul tubilor
Epididim
FSH seminiferi (componenta exocrin`). Hormonii produ[i
LH sunt testosteronul [i mici cantit`]i de estrogeni.
Celule
Testosteronul influen]eaz` urm`toarele procese:
intersti]iale Tubi semi- cre[terea [i dezvoltarea organelor genitale, apari]ia ca-
niferi
racterelor sexuale secundare, distribu]ia caracteristic` a
pilozit`]ii, îngro[area vocii, cre[terea scheletului [i a
masei musculare, sinteza proteinelor.
*Reglarea secre]iei de testosteron se face prin inter-
Testosteron Spermatozoizi
mediul LH-ului hipofizar (FSH-ul influen]eaz` sper-
Structura testiculului [i mecanismul de reglare
matogeneza). Cre[terea concentra]iei plasmatice a tes-
Fig. 2.66
a activit`]ii testiculare tosteronului determin`, prin feedback negativ, inhibarea
Descrie mecanismele de reglare a secre]iei de hormoni secre]iei de LH, mecanism controlat de nucleii mijlocii
gonadali. hipotalamici - fig. 2.66.

54 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Hipotalamus Nivelul LH-ului Ovula]ia

Hipofiza
anterioar`
Ovar

Mucoas` uterin`
(endometru)

Fig. 2.67 Ciclurile ovarian [i uterin

Descrie corela]ia dintre ciclul ovarian [i cel uterin

Paratiroidele
Situate pe fa]a posterioar` a glandei tiroide, para-
tiroidele sunt în num`r de patru, dou` superioare [i dou`
inferioare - fig. 2.68.
Hormonii secreta]i de paratiroide sunt esen]iali în
men]inerea echilibrului fosfocalcic al organismului. Cei
doi hormoni, parathormonul [i calcitonina, au
Laringe
urm`toarele ac]iuni: (posterior)
Parathormonul are ca efect cre[terea calcemiei [i
sc`derea fosfatemiei, producând demineralizarea osoas`.
Hipersecre]ia de parathormon duce la apari]ia bolii
Recklinghausen, manifestat` prin: decalcifieri osoase,
urmate de deform`ri [i fracturi; depuneri fosfo-calcice
în ]esuturile moi; formare de calculi urinari.
Hiposecre]ia de parathormon produce tetanie, ma- Tiroid`
nifestat` prin: hipocalcemie, hiperfosfatemie, spasme
ale musculaturii striate [i netede (uneori).
Calcitonina are ca efect sc`derea calcemiei [i cre[terea
fosfatemiei, determinând mineralizarea normal` a oaselor.
*Secre]ia de hormoni paratiroidieni se realizeaz` Paratiroide
prin mecanism feedback, în func]ie de concentra]ia cal-
ciului ionizat din sânge [i secundar, \n func]ie de con-
centra]ia fosfa]ilor din sânge, care ac]ioneaz` direct
Trahee
asupra paratiroidelor.
Fig. 2.68 Glandele paratiroide

FUNC}IILE DE RELA}IE • GLANDELE ENDOCRINE 55

 *Epifiza
Epifiz`
Este cunoscut` [i sub numele de glanda pineal`
(având forma unui con de pin).
Este localizat` în partea posterioar` a diencefalului,
Talamus Colicul între coliculii cvadrigemeni superiori - fig. 2.69. Epifiza
superior
este acoperit` de o capsul`, iar stroma ei con]ine celule
gliale cu rol secretor, fibre vegetative simpatice, care au
leg`tur` cu retina, fibre de reticulin` [i celule epiteliale.
Colicul
inferior Hormonul activ al glandei este considerat a fi mela-
tonina, fiind secretat sub influen]a ritmului circadian:
întunericul stimuleaz` secre]ia, iar lumina o inhib`.
Melatonina are efect inhibitor asupra eliber`rii hor-
monilor gonadotropi hipofizari (FSH [i LH) [i, de
aceea, în lipsa ei apare pubertatea precoce.
Glanda atinge dezvoltarea maxim` în perioada copi-
l`riei [i începe s` involueze înainte de pubertate (f`r`
Fig. 2.69 Localizarea epifizei sa-[i înceteze activitatea de-a lungul vie]ii).

*Timusul
Timusul sau glanda copil`riei este situat retrosternal,
Laringe în mediastin (spa]iul dintre cei doi pl`mâni) - fig. 2.70.
Dup` pubertate involueaz` treptat, r`m~n~nd un
Tiroid`
organ limfoid.
Trahee Este alc`tuit din lobi, iar lobii, din lobuli, ace[tia
având o zon` cortical` format` dintr-o re]ea conjunctiv`
Timus de sus]inere, în ochiurile c`reia se g`sesc timocite [i o
Pl`mân
zon` medular` cu aceea[i structur`, dar care are grup`ri
de celule dispuse concentric în jurul unei celule centrale.
Celulele timice se numesc timocite [i au migrat din
m`duva hematogen` în timus, unde se transform` în
celule formatoare de limfocite.
Timusul este un organ cu dublu rol:
imunitar, reprezentat de formarea [i maturarea
limfocitelor T;
endocrin, reprezentat de sinteza unor substan]e
Pericard Inim` proteice cu activitate de tip hormonal, implicate în
frânarea dezvolt`rii gonadelor [i \n stimularea mine-
Fig. 2.70 Localizarea timusului raliz`rii osoase.

Glandele endocrine sunt: hipofiza, epifiza, tiroida,

SINTEZå
Sistemul endocrin elaboreaz` hormoni, substan]e
care se elibereaz` \n s~nge sau \n limf`.
Hormonii ac]ioneaz` asupra organelor-]int`, stimu-
l~ndu-le sau inhib~ndu-le activitatea.
paratiroidele, timusul, glandele suprarenale, structurile
endocrine ale pancreasului [i ale glandelor sexuale.
Hipofiza este considerat` „creierul endocrin“ al
organismului, coordonând, prin hormonii pe care îi
secret`, activitatea celorlalte glande.

56 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 TEME Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
I. Completeaz` corect spa]iile libere:
Lobul anterior hipotalamic se mai nume[te …… [i Unele persoane sunt tentate s` consume steroizi
este legat de …… prin ……, iar lobul posterior intr` în pentru cre[terea masei musculare. Ce consecin]e poate
alc`tuirea …… [i este legat de …… prin …. . avea acest lucru?
II. Adev`rat sau fals? Stresul emo]ional cronic este implicat în apari]ia
a numeroase boli. Explica]i acest lucru, interpretând
1. Hormonii reprezint` produsul de secre]ie al
imaginea de mai jos.
oric`rei glande.
2. Calcitonina favorizeaz` eliberarea calciului din Glande
oase. suprarenale
3. Glucagonul este un hormon hiperglicemiant.
III. Asociaz` hormonii cu glandele care îi produc: Semnal
nervos
1. ACTH a. pancreas ACTH
2. cortizol b. hipofiz`
Rinichi
3. parathormon c. corticosuprarenal` Adrenalin`
4. insulin` d. medulosuprarenal` Cortizol
5. calcitonin` e. paratiroide Cre[terea b`t`ilor cardiace, Ficatul elibereaz`
a frecven]ei respira]iei [i a glicemiei glucoz`
f. tiroid`
IV. Asociaz` urm`toarele glande cu localizarea lor:
1. tiroid` a. partea anterioar` a laringelui
2. timus b. fa]a posterioar` a tiroidei
3. paratiroide c. partea posterioar` a diencefalului
4. epifiz` d. baza encefalului
5. hipofiz` e. retrosternal
V. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
1. Ce sunt [i cum ac]ioneaz` hormonii? Completeaz` legenda din fig. 2.71.
2. Care este diferen]a dintre feedback-ul negativ [i ?
cel pozitiv? Exemplific`.
VI. Localizeaz` glandele endocrine în organism [i
enumer` hormonii produ[i de acestea.
VII. Selecteaz` r`spunsurile corecte:
1. Diureza (cantitatea de urin` eliminat` în 24 h)
poate cre[te în caz de: ?
?
a) diabet zaharat b) hipertiroidie ?
c) hipotiroidie d) insuficien]` de ADH
2. Sunt hormoni tropi: ?
a) STH b) ACTH ?
c) LH d) TSH
3. Calcitonina: ? ? ? ?
a) este secretat` doar de paratiroide;
b) are efect hipercalcemiant;
c) men]ine echilibrul fosfo-calcic;
d) este secretat` [i de timus.
Fig. 2.71

FUNC}IILE DE RELA}IE • GLANDELE ENDOCRINE 57

 d) MI{CAREA
i[carea se realizeaz` cu ajutorul a dou` sisteme,
AMINTE{TE-}I
• Ce sistem realizeaz` mi[carea?
• Câte tipuri de oase sunt în organism?
M sistemul osos [i sistemul muscular. Sistemul
osos reprezint` componenta pasiv` a sistemului
locomotor, iar sistemul muscular, componenta activ`.

Sistemul osos
Sistemul osos este alc`tuit din oase. Acestea, dup`
raportul existent între cele trei dimensiuni (lungime,
l`]ime, grosime) - fig. 2.72 - pot fi:
oase lungi (predomin` lungimea), care formeaz`
scheletul extremit`]ilor [i sunt alc`tuite din diafiz`
(corpul osului) [i dou` extremit`]i numite epifize.
Diafiza prezint` la exterior periostul (membran`
conjunctiv` vascularizat`, cu rol de cre[tere în grosime a
a) b)
Epifiz`
Os lung
osului [i de refacere a ]esutului osos, în cazul frac-
turilor). În interior, diafiza prezint` ]esut osos compact,
iar central, un canal cu m`duv` osoas`.
Epifizele prezint` la exterior ]esut osos compact, iar
la interior, ]esut osos spongios.
oase late (de grosime mic`, fiind turtite), cum sunt
cele ale boltei craniene, sternului, coastelor etc.;
oase scurte (cu cele trei dimensiuni aproape egale),
cum sunt: vertebrele, tarsienele, carpienele etc. Oasele
late [i cele scurte au la periferie un man[on de ]esut
compact, ce acoper` osul spongios.
Exist` [i oase neregulate, cum sunt cele ale bazei
craniului.

Osteogeneza
Diafiz` Transformarea scheletului cartilaginos [i conjunctiv-
fibros al embrionului [i f`tului în schelet osos, întâlnit la
Os lat adult, reprezint` procesul de osteogenez` - fig. 2.73.
La mamifere substituirea nu este complet`, la adult
r`mânând p`r]i cartilaginoase (la nas, pavilionul urechii,
Epifiz` trahee, laringe [i articula]ii).
Os scurt
Exist` dou` faze de dezvoltare a scheletului osos:
Fig. 2.72 a) Tipuri de oase b) Componentele unui os lung (femur) prima faz` are ca rezultat formarea osului primar, prin
înlocuirea ]esutului conjunctiv sau cartilaginos cu ]esut
Compar` cele trei tipuri de oase.
osos, iar în cea de a doua, în care se formeaz` osul
secundar, au loc procese de modelare a ]esutului osos.
Oasele, odat` formate, cresc atât în grosime cât [i în
Model lungime.
cartilaginos Cre[terea în lungime are loc în oasele lungi (atât în
Cartilaj
diafiz` cât [i în epifize), începând în anumite centre de
Periost osificare, de la care procesul se întinde pân` cuprinde
Celule
osoase tot osul. R`mân cartilaginoase ni[te discuri numite
Osificare tinere }esut
primar` osos cartilaje de conjugare sau de cre[tere în lungime,
situate la limita dintre epifiza [i diafiza acestora,
asigurând formarea de ]esut osos nou spre diafiz`.
Fig. 2.73 Procesul de osteogenez` Când cre[terea în lungime s-a terminat (între 20 [i 25

58 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

de ani), cartilajele de cre[tere sunt înlocuite de os [i
epifizele se sudeaz` cu diafiza.
Cre[terea în grosime apare îns` la toate tipurile de
oase. În acest caz, periostul, prin zona lui intern`,
produce osteoblaste care se adaug` ]esutului vechi,
permi]ând asfel cre[terea osului în grosime.
Dezvoltarea [i cre[terea oaselor sunt strâns legate de
secre]ia hormonului hipofizar de cre[tere, de hormonii
tiroidieni, de unele enzime cu rol în calcifierea oaselor, de
vitaminele D, A, C etc.
Scheletul corpului uman
Totalitatea oaselor formeaz` scheletul - fig. 2.74.
Spre deosebire de alte mamifere, p`r]ile care for-
meaz` scheletul uman asigur`, prin a[ezarea lor,
sta]iunea erect`.
Scheletul capului este alc`tuit din oasele ce ad`pos-
tesc encefalul [i care formeaz` neurocraniul – patru
oase neperechi: frontal, etmoid, sfenoid [i occipital [i
dou` perechi: temporale [i parietale [i din oasele fe]ei
care alc`tuiesc viscerocraniul.
a b
Frontal
Vomer
Zigomatic
Scheletul trunchiului este alc`tuit din coloana
vertebral`, format` prin suprapunerea a 33-34 de
vertebre: 7 cervicale, 12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale [i
4-5 coccigiene, stern [i coaste (12 perechi).
Scheletul membrelor cuprinde scheletul membrelor
superioare [i scheletul membrelor inferioare.
Membrele superioare se articuleaz` la scheletul
trunchiului prin dou` oase, omoplatul [i clavicula, care
formeaz` centura scapular`. Oasele membrului supe-
rior propriu-zis sunt: oasele bra]ului (humerus), oasele
antebra]ului (radius [i ulna sau cubitus) [i oasele mâinii
(8 carpiene, 5 metacarpiene [i 14 falange).
Membrele inferioare se articuleaz` la coloana
vertebral` cu ajutorul centurii pelviene, alc`tuit` din
oasele coxale [i osul sacrum. Oasele membrului
inferior propriu-zis sunt: oasele coapsei (femurul), oa-
sele gambei (tibia [i fibula sau peroneul), oasele pi-
ciorului (7 tarsiene, printre care se afl` calcaneul - osul
c`lcâiului [i astragalul – ce formeaz` glezna – 5 meta-
tarsiene [i 14 falange). În dreptul genunchiului se
g`se[te un os mic, numit rotul` sau patel` (situat în
tendonul mu[chiului cvadriceps).
Parietal
Temporal
Occipital
Maxilar
Mandibul`

Clavicul`
Omoplat
Stern

Coaste Humerus
Coloana
vertebral`
Cubitus
Coxal
Sacrum
Coccis
Radius
Carpiene

Metacarpiene
Falange
Femur

Rotul`

Tibie

Peroneu

Calcaneu
Tarsiene
Metatarsiene
Falange
Fig. 2.74 Scheletul uman - vedere anterioar` (a) [i vedere posterioar` (b)

FUNC}IILE DE RELA}IE • MI{CAREA 59

 Mi[c`ri tip „balama“ Articula]iile
Oasele sunt legate între ele prin articula]ii. Dup`
gradul de mobilitate dintre oase, articula]iile sunt de mai
multe tipuri:
Gam` larg` de mi[c`ri
sinartrozele: articula]ii în care nu este posibil`
niciun fel de mobilitate. Sunt articula]ii lipsite de
cavitate articular`. Între oasele ce se articuleaz` exist`
]esut conjunctiv: dac` acesta este ibros, se numesc
sindesmoze cum sunt suturile oaselor cutiei craniene;
dac` între oasele ce se articuleaz` exist` ]esut
cartilaginos, articula]iile se numesc sincondroze
Mi[c`ri de rota]ie
(exemplu: simfiza pubian`).
diartrozele: articula]ii cu grad variabil de mo-
bilitate - fig. 2.75, ceea ce le clasific` în: amfiartroze
(articula]ii cu mobilitate redus`), la nivelul c`rora între
oasele ce se articuleaz` exist` o forma]iune fibrocartila-
ginoas` (articula]iile dintre corpurile vertebrale între
Mi[c`ri de alunecare
care exist` discurile intervertebrale); artrodii (articula]ii
sinoviale), cu mare mobilitate.
O articula]ie sinovial` este alc`tuit` din:
suprafe]ele de articulare ale oaselor (care, de
regul`, corespund ca form` [i dimensiuni, pentru a se
realiza o îmbinare perfect`). Alunecarea este înlesnit` de
Mi[c`ri \n unghi drept
cartilajele de articula]ie. Când între oase exist` nepotriviri
de form`, se interpun forma]iuni fibrocartilaginoase,
numite meniscuri [i discuri, care corijeaz` nepotrivirile.
capsula articular`, c`ptu[it` de membrana
sinovial`, care secret` lichidul sinovial cu rol de lu-
Mi[c`ri asem`n`toare celor de
brifiant, permi]ând alunecarea mai u[oar` a capetelor
tip „balama“ oaselor în articula]ie. Capsula este înt`rit` de fascicule
de ]esut conjunctiv fibros puternic, numite ligamente
(men]in pozi]ia corect` a oaselor în articula]ii).
cavitatea articular`, care reprezint` spa]iul cu-
prins în interiorul capsulei articulare - fig. 2.76.
Fig. 2.75 *Mi[c`ri \nt~lnite \n diartroze Într-o articula]ie sinovial` se pot efectua urm`toarele
tipuri de mi[c`ri:
Femur
flexia/extensia-apropierea/îndep`rtarea a dou`
segmente învecinate, mi[care efectuat` în jurul axului
Membran` sinovial` transversal;
prona]ia/supina]ia: mi[care de rota]ie a mâinii [i
Rotul`
piciorului, cu palma sau cu planta privind în jos (pro-
Burs`
na]ie), respectiv în sus (supina]ie);
Cavitate
articular` aduc]ie/abduc]ie-mi[care de apropiere/îndep`rtare
a unui segment fa]` de axul median al corpului.
Ligament
Metabolismul oaselor cuprinde totalitatea proceselor
Menisc
care stau la baza form`rii [i distrugerii ]esutului osos, sub
Tibie
ac]iune enzimatic`. Procesul de formare a s`rurilor mine-
rale [i depunerea lor în oase se nume[te mineralizare, iar
desfacerea s`rurilor minerale în forme simple, solubile,
cu trecerea lor în sânge, se nume[te demineralizare.
Rolurile oaselor
Fig. 2.76 Articula]ie sinovial` Oasele reprezint` principalul rezervor de substan]e

60 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

minerale al organismului. Ele au rolul de protec]ie a
unor organe vitale, sunt sediul principal al organelor
limfopoietice (m`duva ro[ie), au rol de pârghii, datorit`
mu[chilor antagoni[ti (flexori [i extensori), care ac]io-
neaz` asupra lor.
Pentru o dezvoltare armonioas`, organismul are
nevoie de o alimenta]ie adecvat`, din care s` nu lip-
seasc` laptele [i derivatele lui, care furnizeaz` orga-
nismului s`rurile de calciu [i precursorii vitaminei D.
Sinteza unei asemenea vitamine, care favorizeaz`
absorb]ia intestinal` a calciului, are loc în piele, atunci
când este expus` la soare.
SINTEZå
Scheletul este alc`tuit din oase, clasificate în lungi,
scurte [i late, unite între ele prin articula]ii mobile,
semimobile sau fixe.
Oasele lungi sunt alc`tuite din epifize (extremit`]i)
[i diafiz` (corpul central). Structura lor este adaptat`
la torsiune.
Scheletul corpului cuprinde: scheletul capului (neu-
rocraniul [i viscerocraniul), scheletul trunchiului
(coloana vertebral`, coastele [i sternul) [i scheletul
membrelor.
Scheletul sus]ine corpul, protejeaz` organele inter-
ne, permite locomo]ia, regleaz` procentul ionilor de
calciu din sânge.
TEME
I. Selecteaz` r`spunsul corect:
Câte vertebre are primul segment al coloanei
vertebrale:
a) 8; b) 12; c) 4-5; d) 7.
Nu particip` la formarea cutiei toracice: a)
vertebrele toracale; b) coastele; c) vertebrele
cervicale; d) sternul.
Este os pereche al craniului:
a) frontal; b) occipital; c) parietal; d) sfenoid.
II. Completeaz` corect spa]iile libere:
Un os lung este format dintr-un corp numit ……
[i din …… extremit`]i, numite …… .
Cre[terea în …… a osului se face cu ajutorul
……, iar cre[terea în …… se face cu ajutorul …… .
III. Enumer` oasele scheletului.
IV. Descrie rela]ia dintre: m`duva ro[ie osoas` -
sânge; oasele late – organele vitale.
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
Analiza unui schelet, g`sit cu ocazia unor s`p`turi
arheologice, poate furniza informa]ii legate de sex,
vârst`, stare de s`n`tate. Cum explica]i acest lucru?
O fractur` la nivelul unui cartilaj de cre[tere,
la un copil de 10 ani, ridic` anumite probleme.
Care anume?

No]iuni de igien` [i patologie

Afec]iuni Cauze Simptome Prevenire
Pozi]ii vicioase Deviere lateral` a coloanei, • Pozi]ie corect`
Deform`ri ale
în caz de scolioz`, sau accen- în banc`
coloanei
tuarea curburii toracale,
(scolioze, cifoze) • Purtarea greut`]ilor
în caz de cifoz` (cocoa[`)
echilibrat, în cele
Ruperea total` sau par]ial` a unui Dureri vii, persistente, dou` mâini
Fracturi os, în urma unui traumatism accentuate la mi[care;
• Aport adecvat
deformarea regiunii
de calciu
Traumatisme în urma c`rora Mi[carea for]at` provoac`
• Evitarea
suprafe]ele articulare se deplaseaz` leziuni ale capsulelor
Entorse ortostatismului
cu revenire la pozi]ia normal` articulare, ligamentelor, cu
prelungit,
dureri, dificult`]i la mers
a frigului, umezelii
Traumatisme în urma c`rora Dureri, impoten]` func]iona- • Evitarea ridic`rii
Luxa]ii suprafe]ele articulare se deplaseaz` l`, aspect anormal al de greut`]i mari
f`r` revenire la pozi]ia normal` segmentului, cu deformarea
• Evitarea excesului
regiunii; echimoz` (vân`taie)
ponderal
*Boli reumatismale Vârsta, umiditatea, ereditatea, Leziuni ale cartilajelor [i ale
• Mersul pe biciclet`
degenerative poluarea, pozi]iile vicioase, oaselor la marginea zonei
obezitatea cartilaginoase, dureri la mers • Nata]ia

FUNC}IILE DE RELA}IE • MI{CAREA 61

 Sistemul muscular
Sistemul muscular este componenta activ` a loco-
mo]iei, determin~nd mi[carea.
Caracteristica particular` a ]esutului muscular este
dat` de capacitatea sa de a se contracta, utilizând
energia chimic` ob]inut` din alimente, pentru a pune în
mi[care diferite p`r]i ale corpului.
Pe lâng` rolul pe care îl au în mi[care, mu[chii
contribuie la realizarea formei generale a corpului, la
men]inerea pozi]iei verticale, a tonusului postural, a
echilibrului, \n vorbire.
Aceste func]ii sunt îndeplinite de musculatura sche-
letic` (striat`), aflat` sub control voluntar.
Mu[chii stria]i pot fi clasifica]i în func]ie de:
dimensiuni, în:
– mu[chi lungi (musculatura extremit`]ilor);
– la]i (musculatura trunchiului);
– scur]i (mu[chii palmelor);
form`, în:
– fusiformi (biceps, triceps);
– circulari (situa]i în jurul orificiilor bucal, nazal);
– triunghiulari (deltoid);
– trapezoidali (trapez);
Fig. 2.77 I - inser]ie a mu[chiului; O - origine a mu[chiului Mu[chiul striat prezint` un corp [i dou` capete nu-
mite tendoane: unul de origine [i unul de inser]ie.
Cap`tul de origine se prinde de osul fix [i poate
avea 1-4 tendoane. |n general originea este unic`, dar
sunt [i mu[chi cu mai multe origini (de exemplu, biceps,
triceps, cvadriceps) - fig. 2.77.
Cap`tul de inser]ie se prinde pe osul mobil.
Tendon Tendoanele sunt alc`tuite din ]esut similar cu cel al
ligamentelor, numai c` acestea sunt mai pu]in elastice [i
Epimisium extensibile.
Când un mu[chi se contract`, tendonul se scurteaz`
Endomisium [i apropie sau îndep`rteaz` osul pe care este inserat.
Mu[chii la]i au tendoane l`]ite, numite aponevroze.
Corpul [i capetele sunt acoperite de o membran`
conjunctiv` – fascia muscular`.
Mu[chii stria]i reprezint` aproximativ 40% din greu-
Fibr` tatea corpului.
muscular`
Unitatea structural` [i func]ional` a mu[chiului striat
este fibra muscular` striat`. Fiecare fibr` muscular`
este învelit` într-o teac` fin` conjunctiv`, numit`
Os endomisium.
Mai multe fibre musculare formeaz` un fascicul
Perimisium
Vase Endomisium muscular, înconjurat de septuri conjunctive (peri-
Fascicule de sânge misium) care se desprind din lama conjunctiv` ce aco-
delimitate
de perimisium per` mu[chiul la exterior (epimisium) - fig. 2.78.
Fig. 2.78 Mu[chiul striat

62 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Principalele grupe
de mu[chi scheletici
În func]ie de segmentele corpului, mu[chii pot fi gru-
pa]i în: mu[chii capului, gâtului, trunchiului, membrelor.
Mu[chii capului sunt grupa]i la r~ndul lor în:
– mu[chii mimicii, plasa]i în jurul orificiilor bucal,
nazal, orbital [i auditiv. Ei se inser` pe piele [i de aceea
se mai numesc cutana]i. Al`turi de mu[chiul frontal [i
occipital contribuie la exprimarea aten]iei;
– mu[chii masticatori, care ridic` mandibula [i inter-
vin în mastica]ie (maseteri).
Mu[chii gâtului, dintre care cei mai importan]i
sunt: platisma, sternocleidomastoidienii [i hioidienii.
Mu[chii trunchiului, dup` pozi]ie [i origine, se
grupeaz` în:
– mu[chii spatelui [i ai cefei: în plan superficial mu[-
chii trapezi, iar în plan profund, mu[chii [an]urilor
vertebrale;
– mu[chii toracelui - pectoralii, din]a]ii [i in-
tercostalii;
– mu[chii abdomenului, care particip` la formarea
pere]ilor antero-laterali [i posteriori ai abdomenului -
mu[chii drep]i abdominali, oblici externi [i oblici interni.
Mu[chii membrelor superioare se împart în dou`
categorii:
– mu[chii care leag` membrul superior de trunchi –
deltoidul (mu[chiul um`rului);
– mu[chii proprii ai membrului superior: bicepsul [i
tricepsul brahial (mu[chii bra]ului); mu[chii flexori [i
extensori ai degetelor, pronatori [i supinatori (mu[chii
antebra]ului); mu[chii mâinii.
Mu[chii membrelor inferioare sunt reprezenta]i de
mu[chii fesieri, din jurul articula]iei coxo-femurale [i
mu[chii proprii membrului inferior: mu[chiul croitor,
mu[chii adductori [i bicepsul femural (mu[chii
coapsei); extensori ai degetelor [i pronatori ai
piciorului, iar al]ii sunt extensori ai piciorului, flexori ai
degetelor [i supinatori ai piciorului (mu[chii gambei),
la care se adaug` la nivelul plantei (fa]a prin care
piciorul se sprijin` de sol) mu[chii flexori [i extensori ai
degetelor - fig. 2.79.

Frontal
Orbicular al ochiului Occipital
Zigomatic
Orbicular al buzelor
Sternocleidomastoidian
Platisma
Trapez
Deltoid
Marele pectoral
Marele dorsal
Biceps brahial Triceps brahial
Brahial
Radial Din]at
Cubital anterior
Drept
abdominal Oblic
Oblic extern Extensori
Flexori extern ai degetelor
ai degetelor Marele
fesier

Croitor Semimembranos
Cvadriceps Semitendinos
femural Biceps femural

Tibial anterior Gastrocnemian

Extensor al
degetelor Solear

Fig. 2.79 Principalele grupe de mu[chi stria]i

FUNC}IILE DE RELA}IE • MI{CAREA 63

 Mu[chii care deplaseaz` oasele formeaz` perechi cu
ac]iune antagonic`: flexor, extensor - fig. 2.80.
Cvadriceps Când un membru al perechii se contract`, cel`lalt se
femural relaxeaz`.
(extensor)
Perechile mu[chilor antagoni[ti asigur` toate coor-
donatele mi[c`rilor. Ei au rol important în men]inerea
tonusului muscular, care asigur` pozi]ia organismului
Biceps femural f`r` sprijin. Niciun mu[chi din aceste perechi nu este, de
(flexor)
fapt, complet relaxat; amândoi sunt într-o stare de
tensiune relativ`, care îi men]ine preg`ti]i pentru o anu-
mit` contrac]ie, atunci când este necesar.

Compozi]ia chimic` a mu[chilor

Din punct de vedere chimic, mu[chiul este alc`tuit

75-80% din ap` [i 20-25% din reziduu uscat. Din
acesta, 99% reprezint` substan]e organice [i numai 1%,
substan]e anorganice.
Substan]ele organice proteice, prezente în compo-
zi]ia mu[chilor, sunt localizate:
în sarcoplasm`, reprezentate de mioglobin` (ase-
m`n`toare hemoglobinei, transport` oxigenul necesar
reac]iilor biochimice din mu[chi) [i de enzime.
Fig. 2.80 Mu[chi antagonici în miofibrile, reprezentate de actin` [i miozin` -
proteine contractile - [i de troponin` [i tropomiozin`,
proteine necontractile, cu rol reglator.
Nucleu Substan]ele organice neproteice au rol energetic:
glicogen, trigliceride, ATP, creatin`, fosfocreatin`.
Dendrit`
Substan]ele anorganice sunt reprezentate de s`ruri
minerale [i de diferi]i ioni (Ca2+, Mg2+, Na+, K+, Cl-).

*Propriet`]ile mu[chilor
Axon Propriet`]ile specifice mu[chilor sunt: extensibili-
tatea, elasticitatea, excitabilitatea, contractilitatea.
Extensibilitatea reprezint` proprietatea mu[chiului
Celule de a se întinde, pasiv, sub ac]iunea unei for]e exterioare.
Schwann Elasticitatea este proprietatea mu[chiului de a se
deforma sub ac]iunea unei for]e externe [i de a reveni la
starea ini]ial` dup` ce for]a a încetat.
Excitabilitatea reprezint` proprietatea prin care
mu[chiul r`spunde prin poten]iale de ac]iune la ac]iunea
unui excitant [i are la baz` propriet`]ile membranei
celulare (polarizarea electric` [i permeabilitatea se-
lectiv`).
Excitantul este influxul nervos, care se transmite de
la nivelul mu[chilor la nivelul pl`cii motorii. Dup`
]esutul nervos, cel muscular striat este cel mai excitabil.
Contractilitatea este proprietatea specific` mu[-
Sarcomer Vezicule chiului de a dezvolta o tensiune asupra punctelor sale de
cu mediator
origine [i inser]ie. |n timpul contrac]iei, mu[chiul î[i
Fig. 2.81 Jonc]iunea neuro-muscular` schimb` forma, nu [i volumul.
Explic` transmiterea impulsului nervos la nivelul Stimulul natural care poate produce o contrac]ie este
jonc]iunii neuro-musculare. impulsul nervos - fig. 2.81.

64 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Contrac]iile musculare sunt determinate [i controlate
de sistemul nervos; sinapsa dintre fibra nervoas` [i cea Fascicul Reticul
muscular` poart` numele de jonc]iune neuro- de fibre endoplasmic
musculare
muscular`. Sarcolem`
Experimental, s-a dovedit c` stimularea electric` a Capilar
unui mu[chi, într-un punct situat la distan]` de inser]ia
nervoas`, provoac` o contrac]ie egal`, dar mai lent`
decât stimularea nervoas`. Fibr`
muscular`
Influxul nervos ajuns la nivelul termina]iilor pre- striat`
sinaptice descarc` mediatorul chimic, care produce o
Miofibril`
depolarizare a membranei. Mu[chi
Când depolarizarea atinge o anumit` valoare, se striat Mitocondrie
declan[eaz` un poten]ial de ac]iune, care se va propaga
prin membranele sistemului de tuburi T (dispus
transversal, între sarcolem` [i miofibrile).
Ajungând la nivelul reticulului endoplasmatic,
poten]ialul de ac]iune declan[eaz` eliminarea calciului
stocat la acest nivel. Ionii de calciu difuzeaz` la Actin`
miofibrile, determinând cuplarea actinei cu miozina [i
formarea complexului actomiozinic. Miozin`
În repaus, situsurile de legare a miozinei la actin`
sunt obstruate de tropomiozin`. Ionii de calciu se leag`
de troponin`, ceea ce determin` deplasarea tropo-
miozinei, cu eliberarea situsurilor, permi]ând legarea
miozinei de actin`.
Actomiozina hidrolizeaz` ATP, cu eliberare de
energie, care va declan[a contrac]ia: bra]ele laterale ale Poten]ial
de ac]iune
miozinei trag de actin` ca ni[te vâsle, [i astfel, actina
gliseaz` printre miozin`. Membran`
Reticulul endoplasmatic, cu ajutorul energiei re-
Reticul
zultate dintr-o alt` hidroliz` a ATP, reîncepe acumu- endoplasmic Sistem de tuburi T
larea ionilor de calciu [i astfel concentra]ia lor în jurul Actin`
miofibrilelor scade, declan[ând desfacerea comple- Miozin`
xului actomiozinic, ce are ca rezultat relaxarea mu[-
chiului.
Relaxarea mu[chiului somatic presupune încetarea Sarcomer
impulsurilor (spre deosebire de mu[chiul neted, care are
inerva]ie vegetativ` dubl`, antagonic`). Legarea Ca2+
Mecanismul contrac]iei a putut fi l`murit cu ajutorul Troponin` la troponin`
Tropomiozin`
microscopului electronic [i este cunoscut sub numele de
mecanism glisant - fig. 2.82.
A[adar, ATP intervine atât în contrac]ie, cât [i în
Actin`
relaxare. Din acest motiv, este necesar ca, în urma
hidrolizelor repetate, ATP s` fie ref`cut. |n contrac]iile Miozin`
Miozin`
rapide [i de scurt` durat`, sinteza de ATP se face prin
descompunerea fosfocreatinei (CP).
În contrac]ii sus]inute [i de lung` durat`, cantitatea de
energie consumat` este mare [i este ob]inut` în urma reac-
]iilor oxidative ale ciclului Krebs, care necesit` mult oxigen
(adus de sângele din capilarele sangvine ale mu[chiului).
La efort foarte mare, cantitatea de oxigen este Fig. 2.82 Mecanismul contrac]iei musculare
insuficient`. Resinteza ATP se face pe baza CP, care se
resintetizeaz` pe baza energiei eliberate prin degradarea Descrie traseul impulsului nervos pân` la declan[area
anaerob` a glucozei, pân` la acid lactic. mecanismului contrac]iei musculare.

FUNC}IILE DE RELA}IE • MI{CAREA 65

 Contrac]iile musculare sunt de dou` tipuri:
izotonice, în care mu[chiul se scurteaz` sub o
tensiune pasiv`, constant`. Sunt caracteristice majo-
rit`]ii mu[chilor scheletici;
izometrice, contrac]ie în care mu[chiul nu-[i
modific` dimensiunile, ci doar starea de tensiune (toat`
energia se pierde sub form` de c`ldur`).
Cele dou` tipuri de contrac]ii se asociaz` [i se succed
în timpul contrac]iei musculare fiziologice.
Înregistrarea contrac]iei musculare se nume[te
Fig. 2.83 Miograf miograma [i se realizeaz` cu ajutorul unui aparat numit
miograf - fig. 2.83.
a) Stimulul electric unic, aplicat pe nervul motor,
produce o contrac]ie muscular` simpl`, numit` secus`.
Faza de contrac]ie a secusei are durata medie de 0,04 s,
Faz` în timp ce faza de relaxare este mai lung` 0,05 s.
de laten]` Faza de contrac]ie este precedat` de faza de laten]`,
care dureaz` 0,1s, fiind necesar` depolariz`rii sar-
colemei [i ob]inerii de energie din ATP.
Secusele musculare se produc foarte rar în organism.
Contrac]iile musculare din timpul frisonului sunt
Faz` Faz` consecin]a unei succesiuni de secuse.
de de relaxare
contrac]ie Contrac]ia muscular` normal` este rezultatul unor
impulsuri rapide succesive, de durat`, ce realizeaz` o
contrac]ie tetanic`.
Stimul Dac` stimulii aplica]i au o frecven]` mai mic`, apar
b)
relax`ri incomplete, iar miograma înscrie un platou
din]at - tetanos incomplet.
Dac` frecven]a este mare, f`r` relax`ri între stimuli,
Tetanos miograma înscrie un platou - tetanos complet.
complet
Tetanos Tetanosul este tipul de contrac]ie musculo-voluntar`
incomplet
în organism - fig. 2.84.
Un mu[chi care se contract` se înc`lze[te, iar c`ldura
este transportat` de sânge [i distribuit` \n alte regiuni ale
corpului. Acest proces poate determina cre[terea
temperaturii corpului, care ulterior produce vasodilata]ie
Suma]ie Oboseal` [i sudora]ie.
muscular`
Musculatura este principalul produc`tor de c`ldur` al
organismului.
Stimuli Tonusul muscular reprezint` starea permanent` de
Fig. 2.84 a) Secus` muscular` b) Tetanos
tensiune u[oar` a oric`rui mu[chi în repaus.
Tonusul muscular este necesar realiz`rii reflexelor
Acidul lactic r`mâne în celula muscular`, împie- tonico-posturale, care permit men]inerea posturii cor-
dicând contrac]ia. pului \n condi]ii statice [i dinamice. Tonusul poate cre[-
Cea mai mare parte a acidului lactic este dus de te când temperatura mediului este sc`zut`, av~nd rol,
fluxul sangvin la ficat, unde va fi folosit la sinteza de deci, \n termoreglare. Tonusul contribuie [i la expresia
glucoz`. fe]ei asociat` cu unele st`ri afective
Dup` terminarea efortului, mu[chiul în repaus Contrac]iile musculare prelungite duc la apari]ia du-
consum` mult oxigen, pentru a mobiliza excesul de acid rerilor musculare (febr` muscular`), ap`rute pe fundalul
lactic [i pentru a reface rezervele de ATP [i CP. oboselii musculare. S-a demonstrat experimental c`, pe
Contrac]iile musculare nu au loc dac` în mediu este m`sur` ce se instaleaz` oboseala, amplitudinea contrac]i-
excesiv de frig (rigiditate de degradare), iar dac` este ilor scade. |nregistrarea grafic` a fenomenului duce la ob-
foarte cald, este posibil` denaturarea ireversibil` a ]inerea curbei oboselii, care este caracteristic` fiec`rei
proteinelor elastice. persoane.
66 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
 No]iuni de igien` [i patologie
Afec]iuni Cauze Simptome Prevenire
Sc`derea rezervelor energetice Sc`derea for]ei musculare (ten-
Oboseala [i acumularea de acid lactic siunea dezvoltat` în timpul con-
muscular` în mu[chi, inhibând activitatea trac]iei), cu apari]ia de dureri
enzimatic` musculare (febr` muscular`)
Efort fizic intens Durere violent`; apari]ia sub
Rupturi S`n`tatea muscular`
musculare piele a unui hematom (acumu-
se între]ine cu exer-
lare de sânge)
ci]ii fizice moderate,
Cauze genetice, fiind o maladie Afecteaz` în special b`ie]ii, care eficientizeaz`
*Distrofie sex-linkat` ]esutul muscular fiind înlocuit, transportul de O2 la
muscular` treptat, cu ]esut adipos. Cei mai celule [i favorizeaz`
mul]i mor înainte de 20 de ani fluxul limfei
Probabil, boal` autoimun`, Defect de transmitere a im-
Miastenia anticorpii produ[i blocând pulsurilor la nivelul jonc]iunii
gravis receptorii colinergici de la neuro-musculare, în special la
nivelul sarcolemei femei, cu sl`biciune muscular`
extrem`, rezisten]` mic` la efort

IV. {tiind c` secusa mu[chiului neted dureaz`

SINTEZå
Principalele grupe de mu[chi scheletici cuprind:
mu[chii capului, ai g~tului, trunchiului [i membrelor.
Mu[chii stria]i fac posibil` mi[carea.
Mu[chii care deplaseaz` oasele scheletului for-
meaz` perechi; ei au ac]iune antagonic`.
Contrac]ia este determinat` de impulsul nervos, care
trece din fibra nervoas` în cea muscular`, la nivelul
jonc]iunii neuro-musculare.
Contrac]ia muscular` este realizat` prin formarea
complexului actomiozinic, în prezen]a ionilor de
calciu [i a energiei furnizate de ATP.
aproximativ un minut, s` se calculeze câte secuse ale
mu[chiului striat se pot produce în acela[i interval
de timp.
V. Calculeaz` greutatea unei persoane ai c`rei
mu[chi stria]i cânt`resc 25 kg.
Activitate în perechi
Contracta]i-v` pe rând urm`torii mu[chi: pectoral,
deltoid, trapez, biceps brahial, cvadriceps femural.
Imagina]i-v` diverse exerci]ii care ar putea dezvolta
ace[ti mu[chi.

Aplica]ii practice
TEME
*Eviden]ierea excitabilit`]ii [i contractilit`]ii mu[chilor
I. Adev`rat sau fals? Spinaliza]i o broasc` astfel: introduce]i un ac în
Mu[chii reprezint` partea pasiv` a sistemului cavitatea cranian` prin orificiul occipital, înclinându-i
locomotor. capul înainte cu ajutorul degetului ar`t`tor. Orienta]i
To]i mu[chii sunt fusiformi. acul anterior [i efectua]i mi[c`ri laterale, pentru
Deltoidul este un mu[chi al bra]ului. distrugerea encefalului. Apoi orienta]i acul posterior, în
II. R`spunde la urm`toarele întreb`ri: canalul vertebral [i efectua]i mi[c`ri de du-te-vino,
De ce sunt voluntari mu[chii stria]i? pentru distrugerea m`duvei spin`rii.
Ce sunt mu[chii antagoni[ti? A[eza]i broasca într-o tav` de disec]ie, cu partea
III. Completeaz` tabelul: dorsal` în sus. T`ia]i tegumentul ce acoper` tendonul
Segmentul Oase Mu[chi lui Achile [i izola]i mu[chiul gastrocnemian.
Bra] A[eza]i preparatul pe o lam` de sticl` [i acoperi]i-l
Antebra] cu un tampon de vat`, îmbibat în ser fiziologic. Picura]i
Coaps` o]et pe preparat sau ciupi]i-l cu o pens`. Contrac]ia care
Gamb` se observ` este reac]ia la ac]iunea stimulului.

FUNC}IILE DE RELA}IE • MI{CAREA 67

 2. FUNC}IILE DE NUTRI}IE

Digestia [i absorb]ia
utri]ia reprezint` ansamblul de activit`]i prin
AMINTE{TE-}I
• Ce reprezint` digestia?
• Care sunt componentele sistemului digestiv?
N care un organism asigur` metabolismul, fiind
realizat` de sistemele digestiv, circulator, respi-
rator [i excretor.
• Ce sunt vilozit`]ile intestinale? Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor care
asigur` digestia alimentelor, absorb]ia nutrimentelor [i
eliminarea resturilor nedigerate. Prin digestie, ali-
mentele sunt transformate pentru a putea fi asimilate,
intrând în compozi]ia mediului intern:
– lipidele sunt hidrolizate sub ac]iunea enzimelor
Glande
salivare lipolitice (lipaze) pân` la acizi gra[i [i glicerol;
(parotid`) – proteinele sunt hidrolizate sub ac]iunea enzimelor
proteolitice (proteaze) pân` la aminoacizi;
Cavitate
bucal` – glucidele sunt hidrolizate sub ac]iunea enzimelor
Faringe glicolitice (glicolaze) pân` la monozaharide (glucoz`,
Glande salivare fructoz`, galactoz`).
(sublinguale Sistemul digestiv este alc`tuit din tub digestiv (în care
[i submaxilare)
se vars` secre]iile glandelor care produc enzime digestive
[i în care are loc digestia) [i glandele anexe - fig. 2.85.

Esofag
Tubul digestiv
Are o structur` unitar`, peretele lui fiind alc`tuit din
patru tunici:
mucoas`, care tapeteaz` lumenul; este format` din
Vezic` Diafragm` ]esut epitelial;
biliar`
submucoas`, format` din ]esut conjunctiv lax.
Stomac Con]ine vase de sânge, glande de tip mucos [i un plex
Ficat Pancreas nervos (Meissner);
muscular`, constituit` din ]esut muscular striat (în
cavitatea bucal`, faringe, treimea superioar` a esofagu-
lui [i la nivelul sfincterului anal extern) [i din ]esut mus-
Intestin cular neted, majoritatea cu dispozi]ie circular` [i longi-
sub]ire
tudinal` (la nivelul stomacului apare [i al treilea strat, cu
dispozi]ie oblic`). Stratul intern, circular, prin îngro[are
Intestin
în anumite zone, formeaz` sfinctere, care închid [i
gros deschid anumite orificii.
În tunica muscular` se afl` un alt plex nervos
(Auerbach).
extern`, format` din ]esut conjunctiv lax [i numit`
adventice (cu excep]ia organelor abdominale, la care
Apendice Rect
stratul extern este reprezentat de seroasa peitoneal`, cu
vermiform Anus rol de fixare).
Tubul digestiv este alc`tuit din mai multe segmente
succesive: cavitate bucal`, faringe, esofag, stomac, in-
Fig. 2.85 Sistemul digestiv testin sub]ire [i intestin gros.

68 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Cavitatea bucal` este primul segment al tubului
V`lul palatin Buza superioar`
digestiv, care comunic` prin orificiul bucal cu exteri-
orul, iar posterior, cu faringele. În cavitatea bucal` se
g`sesc limba [i din]ii - fig. 2.86.
Palatul dur
Limba, inserat` pe plan[eul bucal, este un organ
musculos, a c`rui r`d`cin` se fixeaz` pe mandibul` [i pe
osul hioid. Este acoperit` de mucoas` [i îndepline[te Limba
mai multe func]ii: organ de sim] (pentru sim]urile gusta-
tiv, tactil, termic, dureros ); intervine în vorbire, masti-
ca]ie, formarea bolului alimentar, degluti]ie.
Din]ii - fig. 2.87 - sunt organe dure, inervate [i vas- Uvul` (omu[or)
Amigdal` palatin`
cularizate, înfipte în alveolele dentare. Se g`sesc în Buza inferioar`
num`r de 32 la adult [i 20 la copil. Din]ii sunt forma]i din Fig. 2.86 Elementele cavit`]ii bucale
coroan`, colet [i r`d`cin`.
La om exist` dou` tipuri succesive de denti]ie: Coroan`
denti]ie de lapte (din]ii încep s` apar` la câteva luni de Smal]
via]`, completându-se în interval de 30 de luni [i încep
s` cad` dup` [ase ani) [i denti]ie permanent` - fig. 2.88. Colet
Faringele, organ musculo-fibros în form` de pâlnie, Pulp` dentar`
de circa 15 cm, este un organ comun atât sistemului R`d`cin` Gingie
digestiv, cât [i celui respirator.
Comunic` superior prin coane cu fosele nazale [i
Cement
inferior cu esofagul [i laringele. Pentru a evita ca ali- Os
mentele s` intre pe calea respiratorie, glota (orificiul de Ligament
comunicare cu laringele), se închide prin coborârea unei
Nerv
lame cartilaginoase, numit` epiglot`. Astfel, bolul ali-
Vase
mentar trece în esofag, producând o und` peristaltic` de de sânge
contrac]ie.
Esofagul - fig. 2.89 - este un organ tubular, de circa Fig. 2. 87 Structura unui dinte
26 cm lungime, care str`bate cavitatea toracic`.
Traverseaz` diafragma [i intr` în cavitatea abdomi-
nal`, unde comunic` cu stomacul prin orificiul cardia.
Stomacul este un organ cavitar, cu capacitate de circa
1,5 litri, situat în partea stâng` a abdomenului, imediat
sub diafragm`.
Comunic` cu intestinul sub]ire prin orificiul piloric.
Prezint`: Incisivi Molari
Premolari
o fa]` anterioar`, acoperit` cvasicomplet de ficat, Canin
[i o fa]` posterioar`, în contact cu splina [i pancreasul;
o margine dreapt` (curbur` mic`) [i o margine
stâng` (curbur` mare) - fig. 2.90.
o por]iune vertical`, în care se afl` fornix-ul (cam-
era cu aer) [i corpul stomacului; [i o por]iune orizontal`, Fig. 2.88 Implantarea din]ilor în alveole [i formula dentar`
ce cuprinde antrul [i canalul piloric.
Esofag Mu[chi circulari
Curbur` relaxa]i
mare Mu[chi circulari
Curbur` contracta]i
mic`
Bol alimentar
Pilor
Pliuri

Fig. 2.90 Stomacul Fig. 2.89 Unde peristaltice esofagiene

FUNC}IILE DE NUTRI}IE • DIGESTIA {I ABSORB}IA 69

 Celule Mucoasa gastric` prezint` pliuri, care apar prin con-
secretoare trac]ia stratului muscular fin, prezent între mucoas` [i
de mucus
submucoas`. De asemenea, mai prezint` [i orificii pen-
tru deschiderea glandelor gastrice - fig. 2.91.
Glandele cardiale [i pilorice secret` mucus, iar cele
Celule secre- din zona fornixului [i a corpului gastric secret` pepsino-
toare de gen (proenzim`), acid clorhidric, mucus, hormoni (gas-
pepsinogen trin`, glucagon, secreta]i de celule speciale).
Glande Celule
gastrice secretoare Intestinul sub]ire se întinde de la pilor pân` la orifi-
de HCl ciul ileo-cecal. Are o lungime de 4-6 metri, un diametru
de 2 pân` la 3 cm [i este format din duoden (por]iune
fix`), jejun [i ileon (por]iuni mobile), unde se termin`
Strat muscular
Submucoas` digestia [i are loc absorb]ia.
Mucoasa intestinal` prezint` plici circulare care
Fig. 2.91 Sec]iune transversal` prin mucoasa gastric` emit vilozit`]i intestinale (ridic`turi de forma unor
degete de m`nu[`), în interiorul c`rora se g`sesc, cen-
tral: un vas limfatic sau vas chilifer, vase de sânge [i
nervi - fig. 2.92.
Lumen
Vilozit`]ile sunt adaptate func]iei de absorb]ie, având
un epiteliu unistratificat, ale c`rui celule prezint` la
Intestin polul apical expansiuni citoplasmatice numite
sub]ire
microvili, care formeaz` platoul striat [i care cresc
Capilar suprafa]a de absorb]ie a acestui segment.
a) b) limfatic În spa]iile dintre vilozit`]i se deschid glande tubu-
Capilare
de sânge lare, care în fiecare zi secret` 3 litri de suc intestinal
Celule (glandele Lieberkün) [i mucus (glandele Brünner).
epiteliale Intestinul gros - fig. 2.93 - se întinde de la orificiul
ileo-cecal (prev`zut cu o valvul` ce împiedic` întoar-
Nodul cerea alimentelor în ileon) pân` la orificiul anal, având
limfatic o lungime de circa 1,5 m [i diametrul dublu fa]` de cel
Arteriol` al intestinului sub]ire. Cuprinde mai multe regiuni.
Venul`
Vas Cecumul, primul segment al acestuia, are aspectul
Plici circulare limfatic
(Valvule conivente) unei ampule [i în partea sa inferioar` prezint` apen-
dicele vermiform.
Sec]iune longitudinal` Urmeaz` colonul, cu cele patru segmente: ascendent,
prin vilozitate
transvers, descendent, sigmoid.
Fig. 2.92 Mucoasa intestinului sub]ire În colon tr`iesc bacterii simbionte aerobe (de fer-
menta]ie), care degradeaz` resturile glucidice [i anaero-
be (de putrefac]ie), care degradeaz` resturile proteice.
Colon transvers Por]iunea terminal`, rectul, se deschide la exterior
prin orificiul anal.
Colon Mucoasa intestinului gros con]ine celule [i glande
descendent secretoare de mucus [i este lipsit` de vilozit`]i.

Glandele anexe
Colon Sunt reprezentate de glandele salivare, ficat [i pan-
ascendent creas.
Colon sigmoid Glandele salivare
Cecum
Sunt de dou` tipuri: mici, r`spândite în mucoasa
bucal`, [i mari, situate în pere]ii cavit`]ii bucale.
Rect Glandele mari sunt de tip tubulo-acinos, perechi [i sunt
Fig. 2.93 Regiunile intestinului gros reprezentate de parotide, submaxilare [i sublinguale.

70 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Parotidele sunt cele mai mari glande salivare, fiind
alc`tuite în special din celule seroase.
Glandele sublinguale con]in celule predominant
mucoase, iar glandele submaxilare con]in în propor]ie
aproximativ egal` ambele tipuri de celule - fig. 2.94.
Ficatul Canalul
Este cea mai mare gland` exocrin` din organism, parotidei
având o greutate de 1500 grame. Este situat sub bolta Glanda sublingual`
diafragmatic`, în loja hepatic`, [i este acoperit de peri- Glanda parotid`
toneu. Prezint` o fa]` superioar` [i una inferioar`. Canalul submandibular
Fa]a superioar` - fig. 2.95 - prezint` doi lobi (stâng Glanda submandibular`
[i drept), delimita]i de un ligament al peritoneului.
Fig. 2.94 Glande salivare
Fa]a inferioar` prezint` patru lobi (stâng, drept, an-
terior [i posterior), delimita]i de trei [an]uri, dispuse sub a)
forma literei H: [an]ul longitudinal drept, care anterior Vena cav` inferioar`
prezint` vezicula biliar` (colecist), [an]ul longitudinal
stâng [i [an]ul transversal, care prezint` hilul hepatic.
Hilul reprezint` locul de intrare a arterei hepatice,
venei porte, a vaselor limfatice, a nervilor [i locul de
Lob drept
ie[ire a celor dou` canale hepatice.
Structura ficatului este aceea a unui organ parenchi- Lob stâng
matos, acoperit de o capsul` ce p`trunde prin hil [i
formeaz` septuri, care urmeaz` traseul vaselor [i împart b)
prenchimul în lobuli. Lobulul reprezint` unitatea morfo- Colecist Lob p`trat (anterior)
func]ional` a ficatului [i are o form` piramidal`. Între trei Lob drept Lob stâng
lobuli se delimiteaz` un spa]iu numit portal. Lobulul
hepatic este format din: hepatocite, capilare sinusoide,
Canal cistic
vena centrolobular`, canalicule biliare intralobulare.
Canal hepatic
Hepatocitele la un pol vin în contact cu capilarele comun
sinusoide, iar la cel`lalt pol, cu canaliculele biliare. He- Vena port`
patocitele sunt celule binucleate [i sunt dispuse radiar,
sub form` de cordoane, pe un schelet vascular.
Capilarele sinusoide provin din ramurile venei Vena cav` inferioar` Lob caudat (posterior)
porte. Ele se afl` între cordoanele radiare ale hepa- Canal coledoc
tocitelor [i se vars` în vena centrolobular` - fig. 2.96. Fig. 2.95 Ficatul – a) fa]a superioar` b) fa]a inferioar`
La nivelul acestor capilare se vars` [i sângele Compar` cele dou` fe]e ale ficatului.
provenit din capilarizarea arterei hepatice. Peretele capi-
Ramifica]ia
larelor sinusoide are o structur` discontinu`, favorizând venei porte Canal biliar Canalicule biliare
schimbul cu hepatocitele. interlobular intralobulare Sinusoide
Vena centrolobular` ia na[tere din unirea capi-
larelor sinusoide [i dreneaz` atât sângele provenit din
vena port` (neoxigenat), cât [i din artera hepatic` (oxi-
genat). Din confluarea venelor centrolobulare rezult`
venele suprahepatice care, dup` ce ies din ficat, se
deschid în vena cav` inferioar`.
Canaliculele biliare. Între dou` cordoane de hepa-
tocite se g`sesc spa]ii numite canalicule biliare intra-
lobulare. Acestea sunt lipsite de pere]i proprii [i
reprezint` locul unde este v`rsat` bila de c`tre hepa-
tocite. La periferia lobulului, canaliculele cap`t` pere]i
proprii [i prin unire, devin canale biliare interlobulare. Ramifica]ia arterei hepatice Hepatocite Vena
centrolobular`
Acestea conflueaz`, formând, în final, dou` canale Fig. 2.96 Lobulul hepatic
hepatice, care ies prin hil [i se unesc, formând canalul Descrie circula]ia sângelui în interiorul lobului hepatic.
hepatic comun.
FUNC}IILE DE NUTRI}IE • DIGESTIA {I ABSORB}IA 71
 Canale hepatice
De la colecist porne[te canalul cistic, ce se une[te cu
Canal cistic
canalul hepatic comun, luând na[tere canalul coledoc,
Canal hepatic comun care se deschide în duoden prin sfincterul Oddi, împre-
un` cu canalul pancreatic principal - fig. 2.97.
Colecist Canal coledoc Vasculariza]ia ficatului este dubl`: nutritiv` [i
Canal pancreatic accesor
func]ional`.
Vasculariza]ia nutritiv` este asigurat` de artera
hepatic`, ce se desprinde din trunchiul celiac [i asigur`
aportul de nutrimente [i oxigen.
Duoden Canal pancreatic principal
Vasculariza]ia func]ional` este asigurat` de vena
port`, ce ia na[tere din unirea venelor care colecteaz` sân-
gele de la stomac, pancreas, intestin, splin` [i care trans-
Papil` duodenal` port` sânge cu nutrimente, absorbite la nivelul tubului
digestiv. Sistemul port este un sistem care începe [i se ter-
min` cu câte o re]ea de capilare, între care exist` o ven`.
Fig. 2.97 Canale biliare
În acest caz vorbim despre: capilarele de la nivelul tubului
digestiv ➔ vena port` ➔ capilarele sinusoide.
Acin Pancreasul
pancreatic
Este o gland` mixt`, situat` retroperitoneal (fa]a pos-
Celule terioar` a sa ader` la peretele cavit`]ii abdominale, iar
Suc insulare
pancreatic fa]a anterioar` vine în contact cu peritoneul).
Prezint` trei regiuni: cap, cuprins în curbura duodenal`
Canal
pancreatic ce p`trunde în cavitatea duodenului, corp [i coad`, ce vine
Papil` principal în contact cu splina. Por]iunea exocrin` a glandei este repre-
duodenal` zentat` de acinii pancreatici, care secret` suc pancreatic.
Prin unirea canalelor acinilor iau na[tere canalul prin-
Duoden
cipal Wirsung, ce str`bate pancreasul de la coad` la cap,
[i canalul accesor Santorini, ce dreneaz` acinii din
Fig. 2.98 Pancreasul regiunea capului pancreatic [i se deschide fie în duoden,
fie în canalul Wirsung - fig. 2.98.
Secre]iile glandelor anexe
Organul Caracteristici
Secre]ia secretor fizico-chimice Compozi]ia chimic`
Glandele Lichid incolor Ap`, s`ruri minerale, mucin`, lizozim - substan]`
Saliv` salivare sau u[or opalescent, bactericid` - [i amilaz` salivar` sau ptialin` - enzim`
cu pH u[or acid (5,6-7) glicolitic`
Glandele Lichid incolor sau u[or Ap`, HCl, cloruri, fosfa]i, mucus (cu rol protector) [i
Suc gastric gastrice opalescent, cu pH puter- enzime: lipolitice (lipaza gastric`) [i proteolitice (pep-
nic acid (1,5-2,5) sina, gelatinaza, labfermentul - la sugari).
Ficat Lichid galben (prove- Ap`, electroli]i, pigmen]i provenind din degradarea
nind din ficat) sau verde hematiilor (bilirubin` [i biliverdin`), colesterol,
Bil` (provenind din colecist) lecitin`, s`ruri biliare. Nu con]ine enzime, dar are rol în
cu pH alcalin (7-8) digestia lipidelor activând lipazele [i reducând tensi-
unea superficial` a lipidelor.
Pancreas pH alcalin (7-8), pentru Ap`, bicarbona]i, enzime: lipolitice (lipaza pancrea-
Suc
neutralizarea acidit`]ii tic`); glicolitice (amilaza pancreatic`); proteolitice
pancreatic
chimului gastric (tripsina, chimotripsina, carboxipeptidaza, elastaza)
Suc Glandele Lichid incolor, inodor, Ap`, bicarbona]i, enzime (asociate enterocitelor): lipoli-
intestinal intestinale cu pH alcalin(8,3) tice (lipaza intestinal`); glicolitice (dizaharidaze-maltaza,
lactaza, zaharaza); proteolitice (peptidaze)

72 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Fiziologia sistemului digestiv mice suportate de alimente consecin]` a func]iilor secre-
Digestia cuprinde totalitate proceselor fizice [i chi- torie [i motorie, pe care le au organele digestive.

Segmentul Procese fizice *Procese chimice

Cavitatea bucal` • Mastica]ia - f`râmi]area, zdrobirea, m`cinarea • Hidroliza amidonului preparat termic sub
(digestie bucal`) alimentelor cu ajutorul din]ilor [i limbii ac]iunea ptialinei, formându-se dextrine [i
• Dizolvarea în saliv` a unor alimente maltoz`
• Impregnarea cu saliv` [i formarea bolului
alimentar ce va fi înghi]it (deglutu]ie)
Stomac • Depozitarea temporar` a alimentelor
(digestie gastric`) • Amestecarea alimentelor cu sucul gastric [i for-
marea chimului gastric (rezultatul digestiei gastrice)
• Evacuarea frac]ionat` a chimului în duoden
Aceste procese sunt consecin]a func]iei motorii a
stomacului, ce se realizeaz` prin dou` tipuri de
contrac]ii: peristaltice - contrac]ii [i relax`ri ale
mu[chilor circulari, propagându-se spre duoden;
tonice - de adaptare la con]inutul gastric, deci
mi[c`ri nepropagate
Intestin sub]ire • Amestecarea chimului cu sucurile din intestin
(digestie [i formarea chilului intestinal
intestinal`) • Înaintarea alimentelor spre intestinul gros
Procesele fizice sunt consecin]a activit`]ii
motorii a intestinului. Acesta prezint` unde lente
electrice, care se propag` de la duoden spre ileon
[i creeaz` condi]ii pentru apari]ia a trei tipuri de
contrac]ii:
- de segmentare, care apar la intervale neregulate
- peristaltice, unde de contrac]ie circulare, ce se
propag` spre intestinul gros
- de pendulare, contrac]ii ritmice ale anselor
(bucle intestinale)
• Absorb]ia nutrimentelor: aminoacizi, acizi
gra[i [i glicerol, monozaharide
Intestin gros Prezint` mai multe tipuri de contrac]ii:
- sta]ionare, în colonul proximal, care favorizea-
z` absorb]ia apei
- peristaltice [i segmentare, în colonul distal
- în mas`, în colonul descendent [i sigmoid, care
propulseaz` con]inutul colic spre rect
• Defeca]ia este un lan] de reflexe în urma c`ruia
bolul fecal (rezultatul activit`]ii fiziologice a in-
testinului gros) este eliminat din rect. Se rea-
lizeaz` prin contrac]ia mu[chilor abdominali, a
diafragmului [i prin relaxarea sfincterelor anale
• Hidroliza proteinelor [i lipidelor
Proteinele sunt scindate pân` la peptide, sub
ac]iunea pepsinei (secretat` ca pepsinogen [i
activat` de HCl)
Cazeinogenul din lapte, în prezen]a labfer-
mentului [i a ionilor de calciu, se transform`
în paracazeinat de calciu (coaguleaz`
laptele)
Lipidele emulsionate se transform` în acizi
gra[i [i glicerol sub ac]iunea lipazei
• Ac]iune combinat` a bilei, sucului intestinal
[i pancreatic
Peptidele, sub ac]iunea protezelor pancrea-
tice [i intestinale, sunt transformate în
aminoacizi
Lipidele neutre, sub ac]iunea lipazelor pan-
creatice [i intestinale, sunt transformate în
acizi gra[i [i glicerol
Amidonul crud [i cel neatacat de ptialin`, sub
ac]iunea amilazei pancreatice, este transfor-
mat în dizaharide, iar acestea, sub ac]iunea
dizaharidazelor intestinale, în monozaharide
• Fermenta]ie bacterian`, la nivelul colonului
proximal, prin care glucidele nedigerate sunt
transformate în acizi organici [i gaze, de c`tre
bacteriile aerobe
• Putrefac]ie, la nivelul colonului distal, prin
care aminoacizii neabsorbi]i sunt transfor-
ma]i în amine, amoniac (prin dezaminare [i
decarboxilare) [i în gaze, de bacterii ana-
erobe. Produ[ii de putrefac]ie sunt toxici [i
vor fi detoxifia]i în ficat, dup` care sunt eli-
mina]i prin urin`

Absorb]ia nutrimentelor
Reprezint` procesul prin care nutrimentele str`bat
mucoasa intestinal`, trecând în sânge sau limf`.
Absorb]ia se desf`[oar`, în procent de 90% în
intestinul sub]ire [i de 10% în stomac (ap`, alcool,
cloruri) [i colon (ap`, electroli]i, vitamine).
Absorb]ia se realizeaz` prin dou` mecanisme:
pasive, f`r` consum de energie, în sensul gradien-
tului de concentra]ie, fiind favorizat de mi[c`rile vililor;
activ, cu consum de energie, cu ajutorul unor trans-
portori specifici.

FUNC}IILE DE NUTRI}IE • DIGESTIA {I ABSORB}IA 73

 Substan]a Tipuri de mecanisme implicate în absorb]ie
absorbit`
Monozaharide – activ, pentru hexoze. De exemplu, glucoza se cupleaz` cu un „c`r`u[” (acela[i ca [i pentru Na+)
de care disociaz` la polul sangvin al enterocitelor, glucoza trecând în sângele venei porte
– pasiv, pentru unele pentoze
Proteine – activ, la polul luminal al enterocitelor, iar la polul bazal difuzeaz` (pasiv) în sângele portal
– pasiv, atunci când aminoacizii au o concentra]ie mai mare în intestin decât în sânge
– pinocitoz` (vezicule) la nou-n`scu]i, la care anticorpii din colostrul matern trec în acest fel
în vena port`
Lipide – pasiv, sub mai multe forme:
• glicerina este hidrosolubil` [i difuzeaz` în sânge [i limf`
• acizii gra[i nu sunt hidrosolubili [i se combin` cu s`rurile biliare formând micele, care sunt
hidrosolubile. La polul apical al enterocitelor, s`rurile biliare se desprind [i vor fi reabsorbite
în ileon. Prin vena port` ajung la ficat, unde stimuleaz` secre]ia de bil`. Se formeaz`, astfel,
circuitul hepato-entero-hepatic. Acizii gra[i rezulta]i din disocierea micelelor sunt de dou`
tipuri: cu lan] scurt (sub 10-12 atomi de carbon), care trec în sângele portal; cu lan] lung, care
se combin` cu glicerolul [i resintetizeaz` trigliceridele. Acestea trec în limf`, intrând în con-
stitu]ia chilomicronilor (împreun` cu colesterolul, fosfolipidele [i o parte proteic`)
Ap` – pasiv, prin osmoz`, în stomac, intestin sub]ire [i gros
Minerale – activ: Na+, Ca2+, Fe2+
– pasiv: Cl-
Vitamine – activ, cele hidrosolubile trecând în sângele portal
– pasiv, cele liposolubile trecând în limf`

No]iuni de igien` [i patologie

Afec]iuni Cauze Simptome Prevenire
Colonii de bacterii care ader` la Durere, ini]ial. Dac` avanseaz` ca- • Prezentarea perio-
Carii dentare suprafa]a din]ilor [i care secret` ria la pulpa dentar`, durerile sunt in- dic` la medic
acizi ce vor forma o cavitate în din]i tensificate la cald, rece, dulce, acru
• Sp`larea corect` a
Factori infec]io[i, care determin` Mucoasa este tumefiat`, dureroas`,
Stomatit` din]ilor
inflama]ia mucoasei bucale uneori cu vezicule sau ulcera]ii
Factori virali sau bacterieni, care Febr`, dureri în gât, r`gu[eal`, • Igien` riguroas`
Faringit` determin` inflama]ia mucoasei tuse, depozite de puroi, inflama- a cavit`]ii bucale
faringiene rea unor ganglioni • Igien` riguroas`
Cauze infec]ioase, care determin` Dureri abdominale, gre]uri, v`r- a mâinilor
inflama]ia mucoasei intestinului s`turi, tulbur`ri de tranzit intes-
Enterit`
sub]ire. Inflama]ia se poate extinde tinal, balon`ri, lipsa poftei de • Folosirea produselor
la colon (enterocolit`) mâncare alimentare, carne,
ou` [i lapte,
Ocluzie Obstruarea (astuparea) lumenului Dureri abdominale intense, de tip
în special, doar
intestinal` intestinal, provocat` de tumori, colic`, zgomote abdominale, v`r-
s`turi, încetarea defeca]iei dac` au fost avizate
strangula]ii ale anselor intestinale
sanitar-veterinar
Ciroz` Factori infec]io[i (virusuri hepa- Lipsa poftei de mâncare, oboseal`,
hepatic` tice), consum cronic de alcool, care gre]uri, balon`ri, sânger`ri din nas • Consumarea
duc la inflama]ia ficatului [i la înlo- [i gingii, dezvoltare de lichid în ca- fructelor [i
cuirea hepatocitelor cu ]esut fibros, vitatea peritoneal`, dilatarea va- legumelor proaspete,
urmat` de atrofia ficatului selor stomacului [i esofagului doar dac` au fost
Litiaz` biliar` Staza biliar`, modificarea com- Dureri în zona ficatului, care ira- bine sp`late
pozi]iei bilei, ceea ce duce la for- diaz` în um`r sau în spate, into-
• Nu ]ine]i creioanele
marea calculilor. Ace[tia con]in leran]` la gr`simi, uneori icter,
colesterol sau pigmen]i febr`, gust amar [i degetele în gur`

74 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

Pancreatit` Litiaz` biliar`, traumatisme, obezi-
tate [i al]i factori care activeaz`
proenzimele, ducând la autodis-
trugerea pancreasului
Diaree Toxiinfec]ii alimentare, colite, tu-
mori, deficien]e de secre]ii digestive
Constipa]ie Sedentarism, gre[eli de alimenta]ie,
factori psihici, tulbur`ri hormonale
SINTEZå
Sistemul digestiv este format din tub digestiv (cavi-
tate bucal`, faringe, esofag, stomac, intestin sub]ire
[i intestin gros) [i glande anexe (glande salivare,
ficat, pancreas), ce î[i elimin` produ[ii de secre]ie la
nivelul cavit`]ilor tubului digestiv.
Glucidele sunt degradate, în cavitatea bucal`, de
c`tre ptialin`; în duoden, de amilaza pancreatic` [i
de dizaharidaze. La sfâr[itul digestiei se reg`sesc ca
monozaharide, mai ales glucoz`.
Proteinele sunt hidrolizate pân` la peptone în sto-
mac de c`tre pepsin`; în intestinul sub]ire, proteazele
pancreatice scindeaz` peptonele în peptide scurte,
apoi peptidazele le descompun în aminoacizi.
Gr`simile sunt scindate în acizi gra[i [i glicerol de
lipazele gastric` (în stomac), pancreatic` [i intesti-
nal` (la nivelul intestinului sub]ire).
Nutrimentele sunt absorbite la nivelul intestinului
sub]ire, gra]ie vilozit`]ilor intestinale.
Rezultatul digestiei succesive este numit bol ali-
mentar în cavitatea bucal`, chim în stomac, [i chil
în intestinul sub]ire. Rezultatul activit`]ii fiziologice
a intestinului gros este bolul fecal.
TEME
I. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
De ce este necesar` mestecarea lent` a alimen-
telor?
Care este rolul bicarbona]ilor din sucurile pancre-
atic [i intestinal?
Define[te urm`torii termeni: degluti]ie, chim gas-
tric, vilozitate intestinal`, pigmen]i biliari.
II. Selecteaz` r`spunsul corect:
Care din urm`toarele glande nu are rol digestiv:
a) ficat; b) pancreas; c) timus; d) glande salivare.
III. Ordoneaz` corect urm`toarele segmente ale
tubului digestiv [i descrie, succint, func]iile lor:
duoden, faringe, colon, stomac, esofag.
FUNC}IILE DE NUTRI}IE • DIGESTIA {I ABSORB}IA
Durere atroce, [ocant`, care
• Combaterea
difuzeaz` în tot abdomenul,
mu[telor din
v`rs`turi, balonare, constipa]ie,
înc`peri, c`ci pot
buze [i obraji ro[ii
contamina ali-
Eliminare rapid` a unor scaune mentele cu germeni
de consisten]` sc`zut`, uneori cu
mucozit`]i, sânge • Regim alimentar
echilibrat
Evacuare rar` (la peste 24 ore),
dificil`, incomplet` [i de consis- • Practicarea
ten]` crescut` exerci]iilor fizice
IV. Eseu structurat. Alc`tuie[te un eseu cu tema
„Transform`rile digestive ale proteinelor“ dup` urm`-
torul plan: segmentele tubului digestiv, unde are loc
digestia proteinelor, procesele implicate, enzimele pro-
teolitice, produ[ii rezulta]i, mecanismul de absorb]ie
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
Exerci]iile fizice pot combate constipa]ia.
Care este mecanismul implicat?
Aplica]ii practice
Eviden]ierea mucinei din saliv`
Într-o eprubet` cu saliv`, turna]i o solu]ie de acid acetic.
Precipitatul care se formeaz` indic` prezen]a mucinei.
Eviden]ierea ac]iunii ptialinei asupra glucidelor
Materiale necesare: eprubete numerotate, stativ,
pipete, spirtier`, pahar Berzelius, iod în iodur` de pota-
siu (IIK), amidon fiert în ap`, solu]ie Fehling.
Realizarea probelor:
– \n eprubeta 1 pune]i solu]ie de amidon [i IIK;
con]inutul se coloreaz` în albastru (reac]ie chi-
mic` de identificare a amidonului);
– \n eprubeta 2 pune]i solu]ie de amidon, saliv` [i
IIK. Dup` agitare se observ` c` solu]ia are tot
culoarea albastr`;
– \n eprubeta 3 pune]i solu]ie de amidon, saliv`, dar
ad`uga]i IIK dup` 10 minute. Ce culoare apare [i
cum explica]i?
– \n eprubeta 4 proceda]i ca în cazul anterior, dar
folosi]i saliv` fiart`. Compara]i cele dou` probe.
Care este concluzia?
– \n eprubeta 5 pune]i solu]ie de amidon, saliv` [i,
dup` 15 minute, reactivul Fehling. Precipitatul
ro[u-c`r`miziu (oxid cupros) care se formeaz`
demonstreaz` prezen]a dizaharidelor?
Eviden]ierea rolului bilei asupra lipidelor
Într-o eprubet` pune]i ap` [i ulei, iar într-o alt` epru-
bet`, pune]i ap`, ulei [i bil`. Agita]i puternic ambele
eprubete. În care dintre ele emulsia are un caracter per-
manent? Pe ce propriet`]i fizico-chimice se bazeaz` ca-
racterul permanent al emulsion`rii lipidelor de c`tre bil`?
75
 SÅNGELE
ângele este un ]esut fluid, o varitate a ]esutului
AMINTE{TE-}I
•Care sunt componentele sângelui?
•Ce rol au acestea?
S conjunctiv, cu rol vital în men]inerea homeosta-
ziei. Reprezint` 8% din greutatea corpului [i este
format din plasm` [i elemente figurate.
•Care sunt grupele de sânge? Elementele figurate (40-45% din sânge) sunt repre-
zentate de globule albe, globule ro[ii [i trombocite.

Elemente figurate Caracteristici

Globule ro[ii (eritrocite, hematii) Între 4-5 milioane/mm3 de sânge
Au form` de disc biconcav
Sunt anucleate
Au culoare ro[ie, dat` de hemoglobin`
Durata medie de via]` este de 120 de zile
Transport` gaze respiratorii
Între 4000-80000/mm3 de sânge
Globule albe (leucocite) Sunt celule nucleate, mobile
Emit pseudopode
Între 20-50/mm3 de sânge
Granulare Bazofile
Celule sferice cu nucleu lobat
În citoplasm` au granula]ii care se coloreaz` în albastru cu coloran]i bazici
Intervin în stadii tardive ale inflama]iilor [i în coagulare (au heparin` –
substan]` anticoagulant`)

Eozinofile Între 100-400/mm3 de sânge

Celule sferice cu nucleu bilobat
În citoplasm` au granula]ii ce se coloreaz` în ro[u cu coloran]i acizi
Num`rul lor cre[te în boli alergice [i parazitare

Neutrofile Între 3000-7000/mm3 de sânge

Celule sferice cu nucleu multilobat
În citoplasm` au granula]ii ce se coloreaz` în roz cu coloran]i neutri
Fagociteaz` microorganisme, ajungând primele la ]esutul afectat

Agranulare Limfocite B Între 1500-3000/mm3 de sânge

Celule sferice cu nucleu mare, rotund
Limfocite T Produc anticorpi (limfocitele B) sau interac]ioneaz` cu antigenele
(limfocitele T)

Monocite Între 100-700/mm3 de sânge

Celule sferice, cu nucleu rotund sau lobat
În ]esuturi se transform` în macrofage având capacitate de fagocitare

Trombocite Între 250.000-300.000/mm3 de sânge

Nu au nucleu, fiind fragmente de celule
Intervin în coagularea sângelui

76 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

Plasma reprezint` 55-60 % din sânge.

Componente Rol Origine

Apa ( 90-92%) Men]in volemia (volumul sângelui) Absorbit` din intestin
Transport` diferite substan]e
Proteine Men]in volemia [i presiunea arterial` Ficat
albumine Coagulare
fibrinogen Imunitate, transport
globuline
S`ruri (sub 1%) Men]in presiunea osmotic` [i pH-ul Absorbite din intestin
Gaze Respira]ie celular` Pl`mâni
oxigen Produs final al metabolismului }esuturi
CO2
Nutrimente
monozaharide Rol metabolic [i energetic Absorbite din intestin
acizi gra[i [i glicerol
aminoacizi
Uree Rezultat al catabolismului proteic Ficat
Hormoni, vitamine etc. Metabolic Diverse

Procesul de formare a eritrocitelor se nume[te eritro- realizeaz` în ficat, splin`, m`duva oaselor.
poiez` [i se realizeaz` în m`duva ro[ie (]esut mieloid), sub Formarea leucocitelor se nume[te leucopoiez`
influen]a unui hormon produs de rinichi (eritropoietin`). - fig. 2.99 - [i se realizeaz` în m`duva oaselor [i în ]esutul
Distrugerea eritrocitelor se nume[te hemoliz` [i se limfoid din ganglionii limfatici, splin`, timus, amigdale.

Celul` stem

Linie eritrocitar` Linie granulocitar` Linie monocitar` Linie limfocitar` Linie plachetar`

Linie primar`

Progranulocite

M`duv` ro[ie
Mielocite Mielocite Mielocite Monoblast Limfoblast osoas`
Eritroblaste bazofilice eozinofilice neutrofilice

Megacariocite

Linie secundar`

Eritrocit Bazofil Eozinofil Neutrofil Monocit Limfocit Trombocit

În circula]ia
sangvin`

Leucocite granulare Leucocite agranulare

Fig. 2.99 Eritropoieza [i leucopoieza

FUNC}IILE DE NUTRI}IE • CIRCULA}IA 77

 Leziune Aglutinarea Intercalarea *Hemostaza [i coagularea sângelui - fig. 2.100 - re-
a vasului trombocitelor celulelor sangvine
(cheag alb) (cheag ro[u)
prezint` totalitatea mecanismelor care au drept scop
oprirea hemoragiilor. |n cadrul procesului de coagulare
fibrinogenul plasmatic solubil, este transformat, în
Fibre de Globule prezen]a ionilor de calciu, în fibrin` insolubil`. Aceasta
colagen ro[ii Fibrin` se dispune în re]ea [i în ochiurile re]elei p`trund ele-
Trombocite mentele figurate, formând în final cheagul.
Calciu [i al]i Grupele de sânge [i sistemul Rh
factori plasmatici
Pe suprafa]a hematiilor se pot afla antigene (aglutino-
Protrombin` Trombin`
gene) notate cu A [i B. |n plasm` se pot g`si anticorpi
Fibrinogen Fibrin`
(aglutinine) nota]i cu alfa [i beta. Aglutinogenele nu tre-
buie s` ajung` în contact cu aglutininele de acela[i tip (A
Fig. 2.100 Coagularea sângelui cu alfa [i B cu beta), deoarece se produce aglutinarea [i
liza hematiilor.
Lacrimi Tractul Prezen]a unei antigene determin` apartenen]a indi-
respirator vidului la o grup` de sânge corespunz`toare.
Mucus
Saliv`
Principalele grupe de sânge
Mucus
Grupa Genotip Aglutinogene Aglutinine
Aciditate
sangvin` (alele)
A B
Stomac Acid
0 ll nu nu alfa [i beta
A LALA;LAl da nu beta
B B B
B L L ;L l nu da alfa
Ph-ul acid
Aciditatea al pielii AB L AL B da da niciuna
urinei
Sistemul Rh
La 85 % din indivizii umani, pe hematii exist` un alt sis-
Fig. 2.101 Modalit`]i de ap`rare nespecific`
tem antigenic, sistemul Rh, dintre care cel mai important
Lizozom este tipul D. Ace[ti indivizi sunt considera]i Rh+. Indivizii
Enzime Rh– nu au în sânge aglutinine anti-Rh, dar le pot produce
dup` o transfuzie cu sânge Rh+ [i dup` o sarcin` cu f`t Rh+.
Repetarea acestor situa]ii determin` fenomene de incom-
(1) (2)
patibilitate, spre deosebire de o posibil` incompatibilitate a
Bacterie grupelor de sânge, care se manifest` de la prima transfuzie.
Sistemul Rh a fost descoperit la maimu]a Maccacus
(1) - pseudopodele fuzioneaz` cu formarea rhesus.
complet` a unei vacuole digestive
(2) - lizozomii fuzioneaz` cu vacuola înainte Imunitatea
de formarea complet` a ei [i enzimele Ap`rarea organismului împotriva microorganismelor
lizozomale sunt eliberate în ]esutul
Fig. 2.102 Fagocitoz`
infectat. este de dou` tipuri: nespecific` (înn`scut`) [i specific`
(dobândit`).
Imunitatea nespecific` - fig. 2.101 - este asigu-
Eritrocit rat` de: piele (barier` fizic`), aciditatea sucului gastric,
Capilare Leucocit
de sânge secre]ia de mucus [i evacuarea lui prin mi[carea cililor
celulelor sistemului respirator, aciditatea urinei.
Dac` printr-o ran` p`trund microorganisme, în afara
fagocitozei - fig. 2.102 - intervine [i r`spunsul inflama-
tor, care const` în eliberarea de histamin`. Capilarele
reac]ioneaz` la aceast` substan]`, dilatându-se [i cres-
cându-[i permeabilitatea pere]ilor.
Fig. 2.103 Diapedez`

78 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Astfel, macrofagele din sânge pot ie[i [i participa la Vaccinuri [i seruri
atacul agresorilor. Ca urmare a r`spunsului inflamator, Profilaxia unor boli infec]ioase cu ajutorul vac-
rana se înro[e[te [i se umfl`, ap`rând [i durerea cauzat`
cinurilor const` în introducerea de antigene care au
de compresiunea asupra termina]iilor nervoase. Primele
pierdut capacitatea de producere a bolii, adic` nu mai
sosite la locul agresiunii sunt neutrofilele [i monocitele,
sunt virulente, dar sunt în m`sur` s` stimuleze formarea
care ies din vas prin diapedez` - fig. 2.103 - [i fago-
de anticorpi. Procesul este utilizat când boala infec]ioa-
citeaz` bacterii, resturi celulare.
s` nu este prezent`. Aceast` metod` produce imuni-
Dac` agresorul este un virus, celulele atacate
tatea artificial` activ`, cu efecte de lung` durat`.
elibereaz` molecule proteice ca interferonul, ce sti-
Unele vaccinuri asigur` o imunitate permanen-
muleaz` celulele învecinate s` produc` enzime care
t`, altele numai temporar` (câteva luni).
împiedic` formarea capsulei virale.
Dac` boala este deja în ac]iune, vaccinarea nu
Imunitatea specific` este asigurat` cu ajutorul
poate fi efectuat`, deoarece r`spunsul imun cere un
limfocitelor. Limfocitele sunt de dou` tipuri - fig. 2.104:
timp oarecum îndelungat.
– limfocite B, care se formeaz` [i se diferen]iaz` în
Se recurge în acest caz la profilaxia serului (se-
m`duva ro[ie osoas`, fiind responsabile de imunitatea
roprofilaxie), adic` la administrarea de anticorpi sinte-
umoral`. La contactul cu antigenul, limfocitele B dau
tiza]i într-un alt organism; un astfel de procedeu
na[tere la dou` linii de celule: unele care produc anti-
provoac` o imunitate artificial` pasiv`.
corpi (proteine care neutralizeaz` antigenele) [i o alt`
linie de celule (cu memorie), ai c`rei anticorpi r`mân în Celul` stem
organism [i reac]ioneaz` prompt la un nou contact cu
agresorul (imunitate natural`).
– limfocite T, care se formeaz` tot în m`duva oaselor,
Antigen
dar se diferen]iaz` în timus, fiind responsabile de imuni-
tatea celular`. Limfocitele T nu produc anticorpi, ci Limfocite B Limfocite T
recunosc celulele organismului care au fost invadate de
agen]i patogeni, moment în care se diferen]iaz` [i ele în Celule
Helper
dou` linii celulare. O linie este activ` imediat, fiind
Celule supre-
reprezentat` de celulele T: soare
helper – stimuleaz` activitatea altor celule T [i B;
citotoxic (killer) – distrug celulele corpului invadate Plasmocite Celule killer
de agresori;
supresoare – inhib` func]ia imunitar` a altor lim-
focite. Celule cu memorie
O a doua linie de celule T este reprezentat` de Anticorpi
celulele T cu memorie.
Fig. 2.104 Formarea [i diferen]ierea limfocitelor T [i B

No]iuni de igien` [i patologie

Afec]iuni Cauze Simptome Prevenire
Cre[terea num`rului de leucocite prin afectarea m`duvei • Anemii grave •Alimenta]ie
• Hemoragii cauzate echilibrat`,
Leucemii osoase (caz în care predomin` granulocitele), sau a
de sc`derea num`- variat`, bo-
organelor limfatice (caz în care predomin` limfocitele) rului trombocitelor gat` în legu-
Anemii Sc`derea num`rului de globule ro[ii în urma unei me (spanac,
• posthemoragice hemoragii • Paliditatea urzici, [tevie,
tegumentelor salat` verde
• feriprive Hematii cu înc`rcare redus` de hemoglobin`, ca o con-
• Sl`biciune etc.), fructe
secin]` a lipsei fierului
• Ame]eal` (caise, pier-
• hemolitice Distrugere accentuat` a hematiilor • Uneori, sici, prune, sta-
• prin defect de gene- tulbur`ri fide, curmale
Incapacitatea m`duvei osoase de a produce hematii
rare a eritrocitelor ale st`rii de etc.), ficat [i
cuno[tien]` rinichi
• pernicioase Deficit de maturare a eritrocitelor, din cauza lipsei
vitaminei B12 sau a acidul folic

FUNC}IILE DE NUTRI}IE • CIRCULA}IA 79

 SINTEZå
Sângele este format din plasm` [i din elemente fi-
gurate: eritrocite, leucocite, trombocite.
Plasma transport` nutrimente, cataboli]i, gaze respi-
ratorii, hormoni, vitamine.
Eritrocitele transport` gaze respiratorii.
Leucocitele au rol imunitar.
Trombocitele au rol în coagularea sângelui.
Imunitatea poate fi nespecific` (în`scut`) [i speci-
fic` (dobândit`).
TEME
I. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
1. Dac` o persoan` are grupa de sânge O, p`rin]ii s`i
pot avea grupa AB?
2. Ce este imunitatea [i cum se poate realiza?
3. Asociaz` o func]ie fiec`rei no]iuni care urmeaz`.
Eritrocite, eozinofile, macrofage, limfocite.
Ce au ele în comun?
II. Stabile[te care dintre afirma]ii sunt adev`rate:
• Hemoglobina are mare afinitate pentru oxigen.
• Limfocitele au rol în coagularea sângelui.
• O transfuzie de sânge se poate realiza indiferent de
grupa donatorului.
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`

Plasm` (pân` la 55%) O persoan` Rh- , îns`rcinat`, poart` un f`t ce a mo[tenit

Rh-ul+ al tat`lui. Ce consecin]e pot exista pentru mam` [i
pentru f`t?
Globule albe [i trombocite (pân` la 1%) Aplica]ii practice
• Pune]i sânge într-o eprubet`. L`sa]i-l un timp [i nota]i
Globule ro[ii (pân` la 45%)
ceea ce observa]i. Compara]i cu imaginea din fig. 2.105.
• Pune]i sânge într-o eprubet` în care se afl` oxalat de
sodiu. Observa]i dup` 10 minute ce se întâmpl`. Ce con-
cluzie se desprinde în leg`tur` cu oxalatul de sodiu?
Fig. 2.105 Eviden]ierea componentelor sângelui prin centrifugare • Dezinfecta]i cu alcool pulpa degetului inelar [i în]epa]i-l
Anti-B Anti-A cu un ac de unic` folosin]`. Întinde]i o pic`tur` de sânge în
strat foarte sub]ire, pe o lam`, cu ajutorul unei lamele. L`sa]i-l
s` se usuce [i examina]i la microscop frotiul astfel ob]inut.
Determinarea grupelor de sânge
Grupa A

• Materiale necesare: ser hemotest I (anti-B), II (anti-

A), echivalent cu sângele primitorului; o pic`tur` de sânge
recoltat`, echivalent` cu sângele donatorului; ace, alcool,
vat`, lame.
• Mod de lucru: dezinfecta]i [i în]epa]i pulpa degetului.
Aglutinare
Pune]i lâng` fiecare pic`tur` de ser hemotest câte o pi-
c`tur` de sânge [i amesteca]i-le u[or. Dup` trei minute
compara]i rezultatele cu imaginea al`turat` [i stabili]i gru-
Grupa B

pele de sânge determinate - fig. 2.106. Dac` nu se produce

aglutinarea în niciuna dintre pic`turi, sângele apar]ine gru-
pei 0 (I).
Determinarea factorului Rh
Aglutinare • Pe o lam` curat` se pune o pic`tur` de hemotest anti-
Rh. Se recolteaz` sânge din pulpa degetului, apoi se
adaug` peste hemotest [i se amestec`. Propor]ia dintre
Grupa AB

pic`tura de sânge [i cea de hemotest trebuie s` fie de 1/20.

Aglutinare
Fig. 2.106 Determinarea grupelor de sânge
• Amestecul se las` timp de o or` la temperatura de 37˚,
dup` care se analizeaz`:
– dac` sângele a fost Rh negativ, aglutinarea nu se pro-
duce, iar hematiile sunt împr`[tiate în interiorul pic`turii;
Aglutinare – dac` sângele a fost Rh pozitiv, se produce aglutinarea,
hematiile r`mânând grupate în grunji mici.

80 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 CIRCULA}IA
n corpul uman, trecerea substan]elor din mediul
AMINTE{TE-}I
• Care sunt cavit`]ile inimii?
• Ce este circula]ia dubl`?
Î extern în cel intern, [i invers, ca [i comunicarea cu
fiecare celul` în parte, nu sunt imediate, ci mediate
de sistemul circulator. Exist` un sistem circulator car-
• Care sunt vasele de sânge [i ce rol au? diovascular [i un sistem circulator limfatic.

Sistemul circulator cardiovascular

Sistemul circulator cardiovascular este format din
inim` [i vase de sânge.

Inima
Inima este un organ cavitar, a[ezat în cavitatea toracic`, Ven` cav` Arter`
superioar` pulmonar`
între cei doi pl`mâni. Are form` de con [i este acoperit` de
pericard. Peretele inimii este alc`tuit din trei straturi: Aort`
– epicard, foi]` intern` a pericardului;
Valve
– miocard, alc`tuit din fibre musculare striate de tip semilunare
cardiac; Atriu stâng
– endocard, situat sub miocard [i care se continu` la Atriu
drept Valv`
nivelul vaselor de sânge cu endoteliul vascular. bicuspid`
Valv`
Inima este împ`r]it` în dou` jum`t`]i, dreapt` [i tricuspid` Ventricul
stâng`, separate de un sept vertical. Fiecare jum`tate este stâng
format` din dou` cavit`]i: superioar`, numit` atriu [i Ventricul
drept
inferioar`, numit` ventricul. Atriul [i ventriculul de pe Mu[chi
papilari
aceea[i parte comunic` între ele printr-un orificiu atrio- Ven` cav` Cordaje Sept
ventricular, prev`zut cu valve tricuspid`, pentru partea inferioar` tendinoase interventricular
dreapt`, [i bicuspid`, pentru partea stâng`. Cuspidele Fig. 2.107 Structura inimii
valvelor sunt orientate spre ventricul [i se prind pe ni[te
corzi tendinoase care, la rândul lor, se prind pe pere]ii Compar` miocardul ventricular cu cel atrial.
ventriculari prin mu[chii papilari - fig. 2.107. Care miocard este mai bine dezvoltat [i de ce?

Aort`
Ven` cav` superioar`
Vasculariza]ia inimii Arter` pulmonar`
Este asigurat` de cele dou` artere coronare (dreapt` [i
stâng`), ce se desprind din por]iunea ini]ial` a arterei Arter`
aorte. coronarian`
stâng`
Ramurile arterelor coronare nu se unesc cu ramurile
Ven` cardiac`
învecinate (nu se anastomozeaz`), deci fiecare ramur` anterioar` Marea ven`
irig` un anumit teritoriu - fig. 2.108. cardiac`
De aceea, dac` o ramur` se obstrueaz` (se astup`), Arter`
teritoriul respectiv nu mai prime[te substan]e nutritive [i coronarian`
dreapt`
oxigen [i se necrozeaz` (apare infarctul).
Sângele venos este colectat de venele coronare ce se
deschid în sinusul coronar. Fig. 2.108 Vasculariza]ia inimii

FUNC}IILE DE NUTRI}IE • CIRCULA}IA 81

 musculare modificate. În alc`tuirea sa intr`:
Fiziologia inimii – nodulul sinoatrial, situat în atriul drept, în apro-
pierea orificiului de v`rsare a venei cave superioare, de-
Inima func]ioneaz` ca o pomp`, trimi]ând sângele terminând o frecven]` de 70-80 contrac]ii/minut.
prin artere [i primindu-l prin vene. Aceast` func]ie este – nodulul atrioventricular, situat în septul interatrial
consecin]a propriet`]ilor pe care le are miocardul. [i care imprim` un ritm de 40 b`t`i/minut, în cazul în
excitabilitatea – proprietatea celulelor musculare de care nodulul sinoatrial este scos din func]ie.
a r`spunde printr-un poten]ial de ac]iune propagat la – fasciculul His, situat în septul interventricular, fas-
ac]iunea unui stimul prag, conform legii „tot sau nimic“; cicul ce se bifurc` în dou` ramuri (câte una pentru
automatismul (ritmicitatea) – proprietatea mio- fiecare ventricul) care vor da na[tere re]elei Purkinje în
cardului de a se contracta ritmic, ca urmare a impul- pere]ii ventriculari. Frecven]a desc`rc`rilor fasciculului
surilor generate de sistemul excito-conduc`tor (nodal). His este de 20-25 contrac]ii/minut. Acest centru poate
Acesta se g`se[te în miocard, fiind format din celule func]iona doar în cazul întreruperii conducerii atrioven-
triculare - fig. 2.109;
conductibilitatea – reprezint` proprietatea de a
conduce poten]iale de ac]iune generate de nodulul sinoa-
trial, întâi în miocardul atrial [i apoi în cel ventricular;
contractilitatea – proprietatea de a se contracta
Nodul sinoatrial când este stimulat adecvat. Contrac]iile se numesc sis-
Atriul stâng tole, iar relax`rile, diastole. Contractilitatea este un pro-
Atriul drept
ces care necesit` energie furnizat` de ATP, în condi]iile
Nodul Sept unui aport corespunz`tor de oxigen (inima nu poate face
atrioventricular interventricular
Re]eaua „datorie de oxigen“ ca mu[chiul striat).
Fascicul Purkinje
His
Ciclul cardiac
Ventricul
Ventricul stâng Ciclul cardiac - fig. 2.110 - cuprinde o sistol` [i o
drept
diastol` [i dureaz` 0,8 secunde.
Ramurile El începe cu sistola atrial`, care dureaz` 0,1 secunde.
fasciculului His
În acest timp, sângele adus de vene trece în ventricule
prin orificiile atrioventriculare. Dup` sistola atrial`
Fig. 2.109 Sistemul excito-conduc`tor urmeaz` diastola atrial`, cu o durat` de 0,7 secunde.
Descrie propagarea impulsurilor generate de sistemul Sistola ventricular` urmeaz` celei atriale. Ea dureaz`
excito-conduc`tor. 0,3 secunde [i se desf`[oar` în timpul diastolei atriale.
Între sistola atrial` [i cea ventricular` exist` un decalaj
de timp necesar conducerii poten]ialelor de ac]iune de la
nodulul sinoatrial la miocardul ventricular. În prima
Diastol` parte a sistolei ventriculare, datorit` cre[terii presiunii
general` intraventriculare, se vor închide orificiile atrioventricu-
lare. În a doua parte, presiunea intraventricular` cres-
când, se vor deschide valvulele semilunare de la baza
arterelor, sângele fiind expulzat în aort` (cu o presiune
de 120-140 mmHg) [i în trunchiul arterei pulmonare (cu
o presiune de 25 mmHg). În repaus, volumul de sânge
expulzat la o sistol` ventricular` este de 75-80 ml,
reprezentând debitul sistolic. Prin înmul]irea debitului
sistolic cu frecven]a cardiac` se ob]ine debitul cardiac.
Dup` sistola ventricular` urmeaz` diastola ventricu-
Sistol` Sistol`
ventricular` atrial` lar`, care dureaz` 0,5 secunde. În timpul diastolei pre-
siunea intraventricular` scade rapid, ajungând sub va-
loarea celei din arterele mari, ceea ce determin` în-
Fig. 2.110 Ciclul cardiac
chiderea valvulelor semilunare, moment în care pre-
Descrie etapele ciclului cardiac. siunea în aort` ajunge la 70-80 mmHg. Presiunea intra-
De ce sistolele dureaz` mai pu]in decât diastolele? ventricular` continu` s` scad` pân` când va ajunge sub

82 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

valoarea celei intraatriale, ceea ce determin` deschiderea Sistola Sistola
atrial` ventricular` Diastola
orificiilor atrioventriculare. Astfel începe umplerea cu
Cores- Corespunde Nu corespunde
sânge a ventriculelor, acesta scurgându-se din atrii în punde complexului unei activit`]i
mod pasiv, în propor]ie de 70-80%, înainte de declan- undei P de unde electrice
QRS
[area sistolei atriale.
T, unda
De la sfâr[itul sistolei ventriculare pân` la începutul ce corespunde
unei noi sistole atriale trec 0,4 secunde, reprezentând perioadei
refractare
durata diastolei generale, dup` care ciclul se reia.
Manifest`rile care înso]esc ciclul cardiac sunt: Fig.2.111*Electrocardiograma
electrice, mecanice [i acustice.
Descrie coresponden]a dintre etapele ciclului cardiac
*Manifest`rile electrice se pot înregistra cu ajutorul
[i undele înregistrate pe E.K.G.
electrocardiografului, ai c`rui electrozi culeg, la
suprafa]a corpului, varia]iile de poten]ial de ac]iune ce Tunic` extern` Strat Membran`
conjunctiv` muscular bazal`
înso]esc activitatea inimii. Înregistrarea ob]inut` se Endoteliu
nume[te electrocardiogram` (EKG) - fig. 2.111. ARTERå
Manifest`rile mecanice sunt reprezentate de expansi-
unea toracelui, în zona vârfului inimii [i de expansiunea Membran` Membran`
elastic` extern` elastic` intern`
pere]ilor arteriali în momentul sistolei ventriculare. Endoteliu
ARTERIOLå
Manifest`rile acustice sunt reprezentate de zgo-
motele generate de activitatea mecanic` a inimii. Ele pot Tunic` extern` Membran` Membran`
fi ascultate cu ajutorul stetoscopului [i pot fi înregistrate, conjunctiv` elastic` bazal`
ob]inându-se o fonocardiogram`. Zgomotele care se CAPILAR Endoteliu
succed sunt dou`:
– zgomotul I, sistolic, este determinat de închiderea Membran`
bazal`
valvelor atrioventriculare la începutul sistolei ventri-
Tunic` extern`
culare. Este un sunet grav, prelung; conjunctiv` Endoteliu
– zgomotul II, diastolic, este determinat de închiderea VENULå
valvelor semilunare. Este un sunet mai acut [i mai scurt.
VENå Valvul`
Strat muscular Membran`
cu fibre elastice bazal`
Vasele de sânge
Fig. 2.112 Structura vaselor de sânge

Sunt reprezentate de: Vena jugular`

– artere, vase care pleac` de la inim`; Arc aortic Artera carotid`
– vene, vase care vin la inim`; Vena cav` Artera pulmonar`
– capilare, vase fine, care fac leg`tura dintre artere [i Aorta
vene sau se anastomozeaz` în re]ele. Artera brahial`
Arterele [i venele au peretele format din trei straturi,
iar capilarele, dintr-un singur strat - fig. 2.112.
Sistemul arterial î[i are originea în trunchiul arterei
pulmonare [i în aort` - fig. 2.113.
Trunchiul arterei pulmonare porne[te din ven-
triculul drept cu sânge neoxigenat, [i se ramific` în dou` Vena [i artera iliac`
artere pulmonare (dreapt` [i stâng`), câte una pentru
fiecare pl`mân. Vena [i artera femural`
Artera aort` porne[te din ventriculul stâng cu
sânge oxigenat, se curbeaz` spre stânga [i are un traseu
descendent pân` la nivelul L 4 unde se bifurc`, formând
cele dou` artere iliace comune, care se distribuie mem-
brelor inferioare.
De-a lungul acestui traseu, din aort` se desprind di- Vena [i artera tibial`
verse artere, prin care sângele oxigenat ajunge la organe.
Fig. 2.113 Vasele de sânge

FUNC}IILE DE NUTRI}IE • CIRCULA}IA 83

 *Circula]ia sângelui în artere este determinat` de
Creier activitatea ritmic` a cordului, dar este influen]at` [i de:
elasticitatea arterelor mari, care asigur` curgerea în flux
continuu a sângelui, vâscozitatea sângelui, varia]iile ca-
Vena
cav` librului vascular al arterelor mici [i arteriolelor.
superioar` Presiunea arterial` reprezint` presiunea cu care sân-
Aort` gele circul` în artere [i care se transmite pere]ilor vasculari.
Pl`mâni Vene pulmonare Valoarea maxim` de 120-140 mmHg se atinge în
timpul sistolei ventriculare, iar cea minim`, de 70-80
Presiune Presiune mmHg, se înregistreaz` în timpul diastolei ventriculare.
sangvin` sangvin` Determinarea presiunii arteriale se realizeaz` cu ajutorul
25-10mmHg 120-80mmHg
Inim` tensiometrului.
Vena Pulsul arterial: evacuarea brusc` a sângelui din
cav` ventriculul stâng determin` distensia pere]ilor aortei,
inferioar`
distensie care se propag` cu o vitez` de zece ori mai
mare decât cea a fluxului sangvin. Perceperea pulsului se
Ficat face prin comprimarea unei artere pe un plan osos.
Sistemul venos î[i are originea în cap`tul venos al
Intestin capilarelor [i se termin` la inim` prin:
vena cav` inferioar`, care colecteaz` sângele neo-
Mu[chi xigenat de la organele abdominale [i membrele infe-
scheletic rioare, luând na[tere prin unirea celor dou` vene iliace
comune. De-a lungul traseului ascendent spre inim`,
vena cav` inferioar` prime[te sângele adus de diversele
Rinichi vene din partea inferioar` a corpului;
Presiune Alte Presiune vena cav` superioar` dreneaz` sângele neoxigenat
mic` organe mare adus de venele de la organele capului, gâtului, mem-
brelor superioare [i toracelui.
Fig. 2.114 Mica [i marea circula]ie Ambele vene cave se deschid în atriul drept - fig. 2.114.
Venele pulmonare aduc sângele oxigenat de la
pl`mâni în atriul stâng.
*Circula]ia sângelui în vene, mai lent` decât în
Ven` cav`
superioar` artere, cre[te progresiv spre inim`, datorit`:
Arter` pulmonar`
– cre[terii diametrului venelor, concomitent cu
sc`derea presiunii sângelui;
– contrac]iei ventriculare, care scade presiunea
intraatrial`, prin coborârea plan[eului atrioventricular;
– pulsa]iei arterelor, deoarece sunt comprimate
venele ce se g`sesc în apropierea lor;
Ven` cav` – contrac]iei mu[chilor scheletici;
inferioar` Pl`mân
stâng
– presiunii sângelui din capilare, care împinge sân-
Ven` Ven` pulmonar` gele spre venele mari;
suprahepatic` –valvulelor formate de endoteliul venelor aflate sub
Ficat Aort` inim`;
– gravita]iei, în cazul venelor situate deasupra inimii.
Ven` Vasele de sânge care transport` sângele neoxigenat la
port` pl`mâni (trunchiul arterei pulmonare [i arterele pul-
Intestin
monare dreapt` [i stâng`) [i cele care aduc sângele oxi-
genat de la pl`mâni la inim` (venele pulmonare) fac
parte din mica circula]ie.
Vasele de sânge care transport` sângele oxigenat de la
inim` la ]esuturi (aorta [i ramurile ei) [i vasele care aduc
sângele neoxigenat la inim` (toate venele, cu excep]ia celor
Fig. 2.115 Mica [i marea circula]ie
pulmonare) fac parte din marea circula]ie - fig. 2.115
84 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
*Reglarea activit`]ii cardiovasculare ganglionare ale nervului X, care fac sinaps` în miocard
cu fibrele postganglionare, ce se distribuie la nodulul
sinoatrial, cu rol inhibitor. Asupra vaselor exercit` rol
Se realizeaz` prin mecanisme nervoase, umorale,
dilatator.
locale, bazate pe feedback negativ.
Calea eferent` simpatic` intr` în alc`tuirea nervilor
Reglarea nervoas`:
cardiaci, formând plexul cardiac ce se distribuie la ]esu-
– reglarea umoral` se realizeaz` prin intermediul
tul nodal [i miocard, intensificând activitatea cardiac`.
mediatorilor chimici ai SNV, al gazelor respiratorii,
Asupra vaselor exercit` rol constrictor - fig. 2.116.
electroli]ilor, varia]iilor de pH;
– reglarea local` este realizat` de factori vasodilata-
tori locali, ce se activeaz` datorit` intensific`rii metabolis-
Scoar]`
mului, acidozei tisulare, cre[terii temperaturii locale [i a cerebral` Artera carotid`
comun`
concentra]iei de CO2 [i sc`derii concentra]iei de oxigen.
Mecanismele nervoase care contribuie la reglarea ner-
voas` sunt:
receptorii, reprezenta]i de baro- [i chemoreceptori, Cârja aortic`
localiza]i în cord [i în vasele mari;
calea aferent`, reprezentat` de fibrele parasimpa- Hipotalamus
tice ale nervilor IX [i X [i de fibrele simpatice din gan- Bulb
rahidian
glionii cervico-toracali medulari, la care se adaug` fibre-
Nerv
le senzitive provenite de la piele, viscere, mu[chi; vag
centrii nervo[i, situa]i la urm`toarele niveluri:
M`duva
– m`duva spin`rii, unde se afl` centrii simpatici car- spin`rii
dioacceleratori [i vasoconstrictori; Nerv
– forma]iunea reticulat` bulbopontin`, unde se afl` cardiac Nodul
Lan] sinoatrial
centrii simpatici [i parasimpatici; ganglionar
– hipotalamusul, care determin` modific`ri adapta- simpatic Nodul
tive legate de schimbarea temperaturii; atrioventricular
– sistemul limbic, care determin` modific`ri cardio- Fig. 2.116 Reglarea activit`]ii cardiovasculare
vasculare, consecutive unor st`ri emo]ionale;
– neocortexul, care controleaz` centrii inferiori; Descrie mecanismul regl`rii nervoase a activit`]ii
calea eferent` parasimpatic`, asigurat` de fibre pre- cardiovasculare.

*Sistemul limfatic
La nivelul capilarelor, o parte a plasmei trece din
vasele de sânge în spa]iul intercelular, ca lichid inter-
sti]ial. Prin intermediul acestuia se realizeaz` schim-
Capilare
burile dintre sânge [i celule. O parte a lichidului inter- limfatice
sti]ial este preluat` de capilarele limfatice, devenind
Arteriol`
limf` - fig. 2.117.
Capilarele limfatice se termin` în „fund de sac” în
spa]iul intercelular [i au structur` asem`n`toare cu cele
sangvine. Venul`
Prin unirea capilarelor limfatice iau na[tere vasele
Capilare
limfatice care în final formeaz` dou` vase mari colec- Vase sangvine
toare: limfatice
– ductul limfatic drept, ce colecteaz` limfa din
jum`tatea supradiafragmatic` dreapt` [i o vars` în vena Fig. 2.117 Corela]ia dintre circula]ia sangvin` [i circula]ia limfatic`
subclavicular` dreapt`;
– ductul toracic, cel mai mare colector limfatic, ce Descrie procesul de formare a limfei.
adun` limfa din celelalte zone ale corpului.
FUNC}IILE DE NUTRI}IE • CIRCULA}IA 85
 Acesta începe printr-o por]iune dilatat`, numit` cis-
Timus
terna Pequet [i se vars` în vena subclavicular` stâng`.
Vasele limfatice au pere]ii forma]i din trei tunici,
asem`nându-se cu venele. De-a lungul vaselor limfatice
Duct
limfatic se g`sesc ganglioni limfatici - fig. 2.118.
drept Ganglionii limfatici sunt proteja]i de o capsul` ce
Ganglioni Duct toracic trimite septuri spre interior. Au o zon` cortical` în care
axilari
se g`sesc foliculi limfatici [i o zon` medular`, în care se
Splin`
g`sesc cordoane de ]esut limfoid. Ganglionii formeaz` o
barier` împotriva r`spândirii microbilor, producând lim-
focite.
Sistemul limfatic, în afar` de vase [i ganglioni, inclu-
Cisterna de [i organe limfoide.
Pequet Ganglion Splina este situat` în abdomen, între stomac [i
limfatic rinichiul stâng, [i acoperit` de peritoneu. Îndepline[te
mai multe func]ii: formeaz` globule albe (limfocite [i
monocite), distruge globulele ro[ii îmb`trânite, depo-
Ganglioni
inghinali ziteaz` globule ro[ii, pe care le expulzeaz` în sânge, la
nevoie.
Timusul, amigdalele [i apendicele sunt alte organe
Fig. 2.118 Sistemul limfatic limfoide.

No]iuni de igien` [i patologie

Afec]iuni Cauze Simptome Prevenire

• dureri precordiale, care • Evitarea gr`similor animale, pentru c`
Diminuarea irig`rii au acizi gra[i satura]i, ce determin`
pot iradia în bra]ul stâng,
miocardului (ische-
Cardiopatie în gât, în regiunea epigas- cre[terea nivelului colesterolului.
mie); ca o consecin]` Colesterolul este un constituent al
ischemic` tric`
a îngust`rii calibrului membranelor celulare [i un precursor
• palpita]ii
arterelor coronare al vitaminei D, hormonilor steroizi [i
• oboseal`
acizilor biliari ce este vehiculat prin
• cre[terea frecven]ei sânge de transportori proprii: de tip
• surmenaj
cardiace (tahicardie) sau LDL (cu densitate mic`), care dis-
• emo]ii
• sc`derea frecven]ei tribuie colesterolul în tot organismul, [i
Aritmii • exces de cafea, tutun
cardiace (bradicardie) de tip HDL (cu densitate mare), care
• afec]iuni tiroidiene
• ritm neregulat (extrasis- transport` colesterolul în ficat. Excesul
• afec]iuni cardiace
tole) de colesterol, cuplat cu transportorul de
• ame]eli, înce]o[area ve- tip HDL, se depune pe pere]ii arterelor,
Hemoragii rigidizându-le [i reducându-le lumenul
dereii, vâjâituri în urechi,
agita]ie [i apoi somnolen- (chiar le pot astupa).
Ie[irea sângelui ]`, senza]ie de frig [i sete • Evitarea alimentelor bogate în hidro-
• interne din vase, prin ruperea carburi u[or asimilabile (de exemplu,
progresive
vaselor de sânge, zah`rul), deoarece cresc lipemia (nive-
• sângele se scurge în afara
provocat` de hiperten- lul lipidelor în sânge)
corpului, în pulsa]ii, în
siune, anevrism, trau-
cazul hemoragiei arteriale; • Evitarea suprasolicit`rilor nervoase, a
• externe matisme
• sângele se scurge în flux vie]ii trepidante, a nop]ilor pierdute
continuu, în cazul hemo- repetat
ragiilor venoase

86 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 SINTEZå
Circula]ia se realizeaz` prin sistemul cardiovascular
[i prin sistemul limfatic.
Inima este împ`r]it` în dou` jum`t`]i: dreapt`, cu
sânge neoxigenat, [i stâng`, cu sânge oxigenat. Fie-
care jum`tate cuprinde un atriu [i un ventricul, ce
comunic` între ele prin câte un orificiu atrioventricu-
lar, prev`zut cu valve.
Contrac]iile inimii se numesc sistole, iar relax`rile,
diastole [i sunt determinate de sistemul excitocon-
duc`tor. O sistol` [i o diastol` intr` în alc`tuirea unui
ciclu cardiac.
Vasele de sânge sunt: arterele, prin care sângele plea-
c` de la inim`; venele, prin care sângele vine la ini-
m`; capilarele, la nivelul c`rora se realizeaz` schim-
bul de substan]e cu ]esuturile.
Diferitele substan]e care ies din capilare la nivelul
]esuturilor reprezint` lichidul intersti]ial, din care se
formeaz` limfa, care circul` printr-un sistem propriu
de vase.
Fig. 2.119 M`surarea presiunii arteriale cu ajtorul tensiometrului
Primele sunete
Lipsa oric`rui sunet Presiune sistolic` = 120 mmHg
Fig. 2.120 Coresponden]a dintre sunetele auzite în stetoscop [i presiunea sângelui
FUNC}IILE DE NUTRI}IE • CIRCULA}IA
TEME
I. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
1. Care sunt diferen]ele anatomice [i func]ionale
dintre artere, vene [i capilare?
2. Cum se desf`[oar` ciclul cardiac?
3. Care sunt componentele sistemului limfatic?
II. Stabile[te care afirma]ii sunt adev`rate [i care
sunt false:
1. Inima este organ muscular cavitar, tetracameral.
2. Sistola se refer` la contrac]ia nodulului sinoatrial.
3. Zgomotul sistolic este determinat de închiderea
valvelor semilunare.
III. Completeaz` corect spa]iile libere:
Inima prezint`…… cavit`]i, numite ……
Atriul drept comunic` cu ventriculul drept printr-un
orificiu prev`zut cu……; atriul stâng comunic` cu ven-
triculul stâng printr-un orificiu prev`zut cu ……
IV. Compar` circula]ia mare cu circula]ia mic`
V. Calculeaz` debitul cardiac la o persoan` aflat` în
repaus.
VI. Ordoneaz` urm`toarele no]iuni, având ca punct
de plecare atriul stâng: vena cav`, aorta, pl`mâni,
artera pulmonar`, atriul drept, vena pulmonar`,
ventricul drept, ventricul stâng.
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
a. Cum influen]eaz` o zi torid` (care determin` [i
deshidratare) frecven]a cardiac`?
b. De ce o persoan` care ia diuretice (medicamente
care cresc elimin`rile de ap`) este sf`tuit` s` con-
sume banane (care au mult potasiu)?
Aplica]ii practice
a. Determina]i-v` pulsul în repaus [i în urma unui efort
fizic, prin comprimarea arterei radiare pe osul radiar.
Transpune]i rezultatele ob]inute sub forma unui grafic.
b. Determina]i-v` presiunea arterial`, dup` modelul
al`turat - fig. 2.120.
Ultimul sunet
Sunete corespunz`toare
fiec`rei sistole Presiune diastolic` = 80 mmHg
87
 RESPIRA}IA
istemul respirator asigur` introducerea \n orga-
AMINTE{TE-}I
• Care sunt componentele sistemului respirator?
• Sub ce form` sunt transportate oxigenul [i CO2
S nism a O2 necesar arderilor celulare [i eliminarea
CO2 rezultat din aceste arderi.
Sistemul respirator este alc`tuit din c`i respiratorii
în sânge? [i pl`mâni.
• Ce este respira]ia celular` [i unde se desf`[oar`?
• Care sunt organitele celulare [i ce rol au?
C`ile respiratorii
C`ile respiratorii sunt de dou` tipuri:
– c`i extrapulmonare, reprezentate de: cavitatea
nazal`, faringe, laringe, trahee, bronhii principale;
– c`i intrapulmonare, care rezult` din ramificarea
Cavitate celor dou` bronhii principale în interiorul pl`mânilor,
nazal` formând arborele bron[ic - fig. 2.121.
Cavitatea nazal` reprezint` partea intern` a nasului,
Uvul` fiind separat` de septul nazal în dou` fose nazale. Partea
Faringe Limb` osoas` a septului este constituit` din oasele vomer [i
Epiglot`
etmoid.
Fosele comunic` anterior cu exteriorul prin n`ri, iar
Trahee posterior, cu faringele, prin coane. Pere]ii laterali ai fo-
Laringe
Esofag selor prezint` trei lame osoase, numite cornete (supe-
rioare, mijlocii, inferioare). Fosele sunt c`ptu[ite de
mucoasa nazal`, care are func]ie olfactiv` (la partea
superioar`) [i respiratorie (la partea inferioar`).
Cartilaj hioid Mucoasa respiratorie este alc`tuit` din glande ce
secret` mucus [i din celule epiteliale ciliate. Cilii, prin
b`taia lor, creeaz` un curent în stratul de mucus, trans-
Laringe
Cartilaj tiroid portând impurit`]ile spre partea posterioar` a cavit`]ii
nazale, de unde trec în faringe (fiind înghi]ite). Mucoasa
Cartilaj cricoid Cartilaje ale traheii este bine vascularizat`, ceea ce permite înc`lzirea aeru-
Trahee Pl`mân lui (cu pân` la 30 de grade).
stâng
Faringele este un organ tubular, ce reprezint` locul
Lobuli
de întret`iere a c`ii digestive cu cea respiratorie.
Pl`mân Laringele este un conduct scurt, în form` de
drept piramid` triangular`, cu baza mare îndreptat` în sus.
Bronhii Este situat la partea anterioar` a esofagului. Laringele
Pleur` comunic` cu faringele prin intermediul glotei, deasupra
c`ruia se afl` epiglota, lamel` cartilaginoas` care
Diafragm` coboar` în timpul degluti]iei, împiedicând bolul alimen-
tar s` intre pe c`ile respiratorii - fig. 2.122 a).
Peretele laringelui este constituit din 9 inele cartilagi-
noase, pe care se prind mu[chii laringelui (stria]i).
Mucoasa care îl c`ptu[e[te este ciliat` [i formeaz`, în
zona median`, patru cute, ce reprezint` corzile vocale:
superioare sau false [i inferioare sau adev`rate. Acestea
Fig. 2.121 Reprezentarea schematic` a sistemului respirator la om din urm` delimiteaz` orificiul glotei, a c`rui deschidere
Descrie traseul aerului de-a lungul sistemului respirator. este reglat` de musculatura corzilor vocale adev`rate

88 CAPITOLUL I – ELEMENTE DE BIOLOGIE ÆI PATOLOGIE UMANÃ

care, la trecerea aerului eliminat de pl`mâni, vibreaz`, a) b)
Epiglot`
producând sunete nearticulate. Sunetele articulate se pro- Cartilaje traheale
duc cu ajutorul limbii, buzelor, din]ilor [i v`lului palatin.
Traheea este un tub cilindric de circa 12 cm, situat în
Corzi vocale
continuarea laringelui [i anterior esofagului. Este men- false
]inut` deschis` de 16-20 inele cartilaginoase, incomplete
în partea posterioar`, unde se afl` o membran` musculo- Corzi vocale
adev`rate
conjunctiv` (pentru a permite dilatarea esofagului în tim-
pul trecerii bolului alimentar) - fig. 2.122 b). Inele
În interior, traheea este c`ptu[it` de un epiteliu cilin- Inele incomplete
dric, ale c`rui celule sunt prev`zute cu cili, împiedicând cartilaginoase (partea membra- Ligament
noas` a traheii)
p`trunderea corpurilor str`ine de mici dimensiuni. Dac` Fig. 2.122 a) Sec]iune frontal` a laringelui, cu eviden]ierea
acestea au p`truns, se declan[eaz` automat tusea sau corzilor vocale b) Traheea – sec]iune transversal`
str`nutul. Inelele cartilaginoase ale laringelui, spre deosebire de
Bronhiile principale, dreapt` [i stâng`, rezult` din cele ale traheii, sunt complete. De ce?
bifurcarea traheii. Ca [i aceasta, prezint` inele cartilagi-
noase, tot cu rolul de a le men]ine permanent deschise. Cartilaj traheal
Bronhie
Spre deosebire de trahee, cartilajele sunt complete. principal`
Bronhiile principale p`trund în pl`mâni prin hil [i se dreapt`
divid în bronhii lobare (trei, în pl`mânul drept [i dou`, \n Bronhie Bronhie
lobar` principal`
cel stâng), iar acestea se divid în bronhii segmentare (zece, superioar` stâng`
în pl`mânul drept [i nou`, în pl`mânul stâng). Ramifica-
]iile continu` cu bronhiole, ale c`ror pere]i nu mai sunt
cartilagino[i, dar care au un strat muscular - fig. 2.123.
Bronhie
lobar` medie Bronhie lobar`
Pl`mânii inferioar`
Fig. 1.123 Schema arborelui bron[ic
Sunt dou` mase spongioase [i elastice, care ocup`
Compar` structura bronhiilor cu cea a bronhiolelor.
cea mai mare parte din volumul cavit`]ii toracice.
Ce rol are stratul muscular al bronhiolelor?
Au form` conic`, sprijinindu-se cu baza pe diafragm`.
Pl`mânii - fig. 2.124 - sunt înveli]i de pleur`, con- Trahee
stituit` din dou` foi]e: Vârful pl`mânului
Lob
– visceral` (ce ader` la suprafa]a pl`mânului); superior drept Lob superior stâng
– parietal` (care ader` la pere]ii cavit`]ii toracice [i Scizur`
superioar` Fa]` mediastinal`
la diafragm`).
Între cele dou` foi]e se g`se[te lichidul pleural, care Scizur` interlobar`
permite alunecarea uneia peste cealalt`, în timpul
Lob inferior
mi[c`rilor respiratorii.
Pl`mânii sunt împ`r]i]i în lobi: pl`mânul drept are
trei lobi [i cel stâng, doi lobi. Pleur`
Fiecare lob, la rândul lui, este împ`r]it în arii poligo- Fa]` diafragmatic` visceral`
nale, numite lobuli (800, \n pl`mânul drept [i 700, \n cel Lob Lob mijlociu
inferior Lob
stâng). În fiecare lobul p`trunde o bronhiol`, care, dup` superior
un scurt traseu, se subdivide în ramuri extrem de sub]iri Scizur` inferioar`
(bronhiole respiratorii), urmate de mici dilata]ii, din care Bronhie
Arter`
pornesc mai multe canale alveolare, în care se deschid pulmonar`
alveolele pulmonare. dreapt`
Bronhiola respiratorie, cu toate forma]iunile ce Lob mijlociu
deriv` din ea, formeaz` un acin pulmonar (unitatea
Lob Vene
morfo-func]ional` a lobulului). Mai mul]i acini pul- inferior
Fig. 2.124 Pl`mânii pulmonare
monari formeaz` un lobul.
Alveolele pulmonare au pere]ii extrem de sub]iri, Descrie structura pl`mânilor.
permi]ând schimburile gazoase. Care pl`mân este mai mic [i de ce?

FUNC}IILE DE NUTRI}IE • RESPIRA}IA 89

 Acestea sunt alc`tuite dintr-un epiteliu [i un strat de
Ven` pulmonar` Bronhiol`
]esut conjunctiv în care se g`sesc numeroase capilare.
Peretele alveolar împreun` cu cel capilar formeaz`
membrana alveolo-capilar`, la nivelul c`reia au loc
Arter` pulmonar` schimburile de gaze - fig. 2.125.
Vasculariza]ia pl`mânilor este dubl`: func]ional` [i
Alveole nutritiv`.
Vasculariza]ia func]ional` este asigurat` de arterele
[i venele pulmonare, componente ale circula]iei mici.
Vasculariza]ia nutritiv` este asigurat` de arterele [i
venele bron[ice, componente ale circula]iei mari.

Acin pulmonar Fiziologia respira]iei

Aer Respira]ia se realizeaz` în trei etape: pulmonar`,
Alveol`
sangvin` [i tisular`.
Etapa pulmonar` cuprinde dou` procese: ventila]ia
pulmonar` [i difuzia gazelor.
a) Ventila]ia pulmonar` reprezint` succesiunea
inspira]ie-expira]ie.
Peretele Inspira]ia este un proces activ, realizat prin con-
alveolei trac]ia mu[chilor: intercostali externi (care determin`
Spre venul` Peretele m`rirea diametrelor antero-posterior [i transversal ale
capilarului,
ram al cutiei toracice) [i diafragma (care determin` m`rirea
Flux sangvin
Globul` ro[ie arteriolei diametrului longitudinal). Pl`mânii, care ader` la cavi-
Fig. 2.125 Acinul [i alveola pulmonar` tatea toracic`, urmeaz` pasiv mi[c`rile acesteia. Ca
Descrie modul în care au loc schimburile de gaze urmare, presiunea aerului intrapulmonar scade sub va-
la nivelul membranei alveolo-capilare. loarea celui atmosferic [i acesta p`trunde în pl`mâni.
Expira]ia este un proces pasiv, realizat prin
relaxarea mu[chilor inspiratori. Astfel, coastele coboar`,
comprim` pl`mânii, iar presiunea aerului intrapulmonar
Inspira]ie Expira]ie
va cre[te peste valoarea celui atmosferic, fiind expulzat
Presiune Presiune
atmosferic` atmosferic` din pl`mâni - fig. 2.126.
(760 mm Hg) (760 mm Hg) Pentru determinarea volumelor de aer care sunt de-
plasate în timpul ventila]iei se utilizeaz` spirometre.
Aceste volume sunt:
– volumul curent (VC) este volumul de aer (500 cm3)
ventilat printr-o inspira]ie urmat` de o expira]ie, în
condi]ii de repaus;
– volumul inspirator de rezerv` (VIR) este volumul
de aer (aproximativ 1500 cm3) introdus printr-o inspi-
Presiune intra- Presiune intra-
pulmonar` (759 pulmonar` (761 ra]ie for]at` peste volumul curent (în inspira]ia for]at`
mm Hg) mm Hg) intervin mu[chi inspiratori accesori-abdominali, trapezi,
sternocleidomastoidieni);
- volumul expirator de rezerv` (VER) este volumul de
aer (aproximativ 1000-1500 cm3) eliminat din pl`mâni în
timpul unei expira]ii for]ate, dup` expirarea unui volum
curent (în expira]ia for]at` intervin mu[chii intercostali
interni [i unii mu[chi abdominali, fiind un proces activ).
Suma celor trei volume reprezint` capacitatea vital`
Fig. 2.126 Ventila]ia pulmonar` (CV).
Compar` procesele care au loc în timpul ventila]iei - volumul rezidual (VR) este volumul de aer (1500
3
pulmonare. cm ) care r`mâne în pl`mâni [i dup` o expira]ie for]at`.

90 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

Acesta, al`turi de capacitatea vital`, reprezint` capaci- Perete capilar
tatea pulmonar` total` (CPT). Hemoglobin`
Cantitatea de aer care trece prin pl`mâni într-un La nivelul
alveolelor pulmonare:
minut se nume[te debit respirator [i reprezint` produsul cocentra]ie mic` de CO2
dintre volumul curent [i frecven]a respira]iilor concentra]ie mare de O2
(16/minut, la b`rba]i [i 18/minut, la femei). Eritrocit Plasm`
b) Difuzia gazelor prin membrana alveolo-capilar` este Aer expirat Aer inspirat
determinat` de unii factori, cum ar fi: presiunea par]ial` a
gazelor în alveole [i capilare - fig. 2.127, coeficientul de
difuzie a gazelor (care este propor]ional cu solubilitatea Alveol` pulmonar`
Transportul
gazelor) [i dimensiunile membranei alveolo-capilare. gazelor

Etapa sangvin` este cea în care are loc transportul Schimburi

de gaze
gazelor respiratorii - fig. 2.128.
Artera pulmonar` [i Vene pulmonare [i
O2, care a difuzat prin membranele alveolo-capi- venele sistemice artere sistemice
lare, ajunge în sânge, unde o mic` parte (3%) se dizolv`
în plasm`, iar cea mai mare parte se combin` cu ionii de
fier din structura hemoglobinei [i formeaz` un compus Transportul
labil (oxihemoglobina). gazelor
Hemoglobina – pigmentul ro[u – are molecula format`
din patru catene polipeptidice, fiecare fiind asociat` la o Inima
structur` inelar`, numit` hem, ce con]ine un atom de fier.
Acesta atrage molecula de oxigen [i d` culoare vie pig-
mentului oxidat. Astfel, fiecare molecul` de hemoglobin`
transport` 4 molecule de oxigen [i fiecare globul` ro[ie }esuturi Schimburi
de gaze
transport` circa 300 milioane de molecule de oxigen.
La nivel tisular, concentra]ia oxigenului este redus`
[i din aceast` cauz` oxihemoglobina se desface în
p`r]ile ei componente, iar gazul traverseaz` pere]ii capi- La nivelul ]esuturilor: Hemoglobin`
concentra]ie mare de CO2
larelor, fiind cedat celulelor. Disocierea hemoglobinei concentra]ie mic` de O2
este influen]at` [i de al]i factori, cum sunt sc`derea pH-
ului plasmatic [i cre[terea temperaturii. Eritrocit Plasm`
CO2, care a difuzat prin membrana celular` în
lichidul intersti]ial, ajunge în sângele capilar, unde: Fig. 2.127 Schimburile de gaze respiratorii
– 7% se dizolv` în plasm`;
– 70% este transportat sub form` de bicarbona]i (de
Alveole
sodiu, în plasm`, [i de potasiu, în eritrocite).
CO2 intr` în eritrocite datorit` migr`rii clorului [i
Capilar pulmonar
reac]ioneaz` cu apa, în prezen]a anhidrazei carbonice,
formând acid carbonic. Acesta este instabil [i disociaz` în Eritrocit
proton de hidrogen ( H+) [i anion bicarbonic (HCO3-), ce Dizolvat Plasm`
difuzeaz` în plasm`.
La nivel pulmonar, se transform` în CO2 [i ap`, eli-
minându-se;
– 23% este transportat sub form` de carbohemoglo-
bin`, compus labil rezultat din combinarea CO2 cu Capilar
Dizolvat
grup`rile amino ale hemoglobinei. La pl`mâni, carbohe- tisular
moglobina disociaz`, iar CO2 difuzeaz` prin membrana Celul`
Lichid intersti]ial
alveolo-capilar` [i este eliminat prin expira]ie.
Etapa tisular` are o prim` parte care const` în
schimburile de gaze dintre sânge [i ]esuturi (conform Fig. 2.128 Transportul gazelor respiratorii
legilor difuziunii) [i o a doua parte, respira]ia propriu- Descrie sensul în care au loc schimburile de gaze [i
zis`, care const` în ansamblul oxido-reducerilor celu- forma sub care sunt transportate în sânge.
lare, desf`[urate în mitocondrii.
FUNC}IILE DE NUTRI}IE • RESPIRA}IA 91
 Reglarea respira]iei
Se realizeaz` prin dou` mecanisme: nervos [i
umoral - fig. 2.129.
Cântat Str`nutat Reglarea nervoas` poate fi automat` sau vo-
Vorbit
luntar`.
Baroreceptori
Tuse a) Reglarea automat` este un mecanism reflex.
– receptorii sunt reprezenta]i de: baroreceptorii
Temperatura Degluti]ie
sângelui din alveolele pulmonare; chemoreceptorii din
inim` [i din vasele mari de sânge; fusurile neuro-
musculare din mu[chii respiratori [i din
(PCO2) în sânge (pH)
în lichidul cefalo-rahidian Nervul IX articula]iile costale; termoreceptori.
Nervul X – calea aferent` este reprezentat` de fibre sen-
Centrii
respiratori zitive provenind de la alveole (vagale), de la
Receptori ai pH-ului bulbari Receptori inim`, vase, mu[chi, piele.
lichidelor cerebrale, carotidieni – centrii nervo[i sunt situa]i în substan]a reticu-
ce depinde de cantitatea Receptori
de CO2 prezent` aortici
lat` bulbo-pontin`, fiind reprezenta]i de centrii pri-
Aorta mari – inspirator [i expirator – [i de centri secun-
dari – apneustic [i pneumotaxic. Centrii primari
prezint` automatism propriu, trecând alternativ
Receptori ai pH-ului prin starea de activitate [i de repaus. Activitatea
Mu[chi sangvin, ce depinde
intercostali de cantitatea de H2CO3 acestor centri este controlat` de centrii secundari.
disociat` – calea eferent` este reprezentat` de fibre
motorii, care se distribuie la musculatura respi-
ratorie.
b) Reglarea voluntar` este realizat` de la
Receptori care nivel cortical, prin ac]iune asupra motoneu-
sunt stimula]i de dis- ronilor somatici, ce se distribuie la musculatura
Diafragma tensia pulmonar`
Varia]ii ale respiratorie, sau prin ac]iune asupra centrilor
volumului
cutiei toracice bulbo-pontini. Astfel, se pot produce modific`ri
de ritm, respira]ia putând fi oprit` (apnee), înce-
Cale motorie Inhibi]ie tinit` sau accelerat`.
inspiratorie reciproc` Reglarea umoral` este determinat` de
Cale motorie
Centri respiratori varia]ii ale presiunii par]iale a gazelor respiratorii.
expiratorie De exemplu, cre[terea presiunii CO2 de la 40
mm Hg la 40,5 mm Hg dubleaz` debitul ventilator,
Fig. 2.129 Reglarea respira]iei
fie prin ac]iune direct` asupra centrilor respiratori,
Descrie mecanismele de reglare a respira]iei. fie prin modificarea concentra]iei de H+.

No]iuni de igien` [i patologie

Afec]iuni Cauze Simptome Prevenire
Infec]ie dat` de virusuri, ce determin` Str`nut repetat, secre]ii nazale • Evitarea locurilor
Grip` inflamarea mucoasei respiratorii abundente, tuse, dureri de cap aglomerate, în
(cefalee), febr` cazul unor epi-
Dilatare anormal` a spa]iilor alveolare, Tuse, dificult`]i de respira]ie, demii
Emfizem • Tratarea corect` a
provocat` de bron[it` cronic`, astm, chiar la eforturi mici, respira]ie
pulmonar oric`rei infec]ii
fumat, tuse cronic`, vârst` înaintat` zgomotoas`, cu fluier`turi,
torace l`rgit respiratorii
• Evitarea fumatu-
Fibroz` Inhalarea unor particule de praf, siliciu, Apari]ia unui ]esut fibros în lui
azbest pl`mâni, cu reducerea sever` a • Evitarea zonelor
capacit`]ii respiratorii puternic poluate

92 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 SINTEZå
Sistemul respirator este constituit din c`i respiratorii
(cavitate nazal`, faringe, laringe, trahee, bronhii) [i
din pl`mâni.
Pl`mânii, înveli]i de pleure, sunt situa]i în cavitatea
toracic`. Aceasta, prin mi[c`ri ritmice ale mu[chilor
intercostali [i ale diafragmei, realizeaz` ventila]ia
pulmonar` (inspira]ie-expira]ie).
Respira]ia se realizeaz` în trei etape: pulmonar`
(ventila]ia), sangvin` [i tisular`.
TEME
I. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
1. Ce reprezint` respira]ia?
2. Care este drumul parcurs de o molecul` de oxi-
gen, din momentul în care intr` în c`ile respira-
torii pân` ajunge la celule?
3. De ce cre[te ritmul respirator la persoanele aflate
într-un spa]iu închis, aglomerat?
II. Selecteaz` r`spunsul corect:
1. Cre[terea diametrului longitudinal al toracelui
este determinat` de:
a) elasticitatea pulmonar`;
b) mi[c`rile pleurei;
c) contrac]ia diafragmului;
d) contrac]ia mu[chilor intercostali externi.
2. Cre[terea debitului ventilator poate ap`rea în caz de:
a) somn;
b) hipotiroidie;
c) febr`;
d) sc`derea presiunii arteriale.
3. Alege afirma]ia inexact` despre pl`mâni:
a) sunt localiza]i în torace;
b) sunt organe cavitare;
c) sunt separa]i de cavitatea abdominal` prin mu[-
chiul diafragm;
d) con]in bronhii, începând cu a doua ramifica]ie.
III. Asociaz` urm`toarele no]iuni:
1. VER a. VC + VIR + VER
2. CPT b. 1000 – 1500 ml aer
3. CV c. CV + VR
IV. Rezolv` urm`toarele probleme:
1. Un b`rbat în stare de repaus respir` dintr-o pung`
de 5 litri. În cât timp termin` aerul din pung`?
2. Calculeaz` cantitatea de aer care r`mâne în
pl`mâni dup` o expira]ie for]at` consecutiv` unei inspi-
ra]ii for]ate.
FUNC}IILE DE NUTRI}IE • RESPIRA}IA
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
Fum`torii au cel mai mare risc de apari]ie a unui
cancer pulmonar [i a unui infarct.
Cum se explic` acest lucru?
Aplica]ii practice
1. Determinarea perimetrului toracic
M`sura]i-v` perimetrul toracic cu ajutorul unui cen-
timetru, în timpul inspira]iei [i expira]iei.
Ce diferen]e constata]i?
Repeta]i determin`rile dup` un efort fizic.
Cum explica]i diferen]ele constatate?
2. Expira]i puternic peste o suprafa]` rece.
Ce se observ`? Cum explica]i?
V. Proiect - Construirea aparatului Donders, nece-
sar demonstr`rii mecanismului mi[c`rilor respi-
ratorii
Aparatul Donders se construie[te cu ajutorul unui
clopot de sticl`, care are un orificiu la partea supe-
rioar`, [i cu ajutorul unor pl`mâni de mamifer, care au
[i o parte din trahee. În lipsa pl`mânilor, se pot folosi
dou` balona[e de cauciuc. Gura clopotului se acoper`
cu o foi]` de cauciuc (echivalent` cu diafragma), bine
întins`, sau cu un alt balon mai mare, sec]ionat.
Orificiul superior se acoper` cu un dop g`urit, prin care
se trece un tub de sticl` ce se racordeaz` la trahee (sau
la balona[e). Cu ajutorul unei pense, întinde]i foi]a de
cauciuc, urm`rind efectele asupra pl`mânilor.
Imaginea de mai jos reprezint` coresponden]a din-
tre componentele aparatului Donders [i unele compo-
nente ale sistemului respirator în timpul inspira]iei (a)
[i expira]iei (b).
Trahee
Pl`mâni
Cavitate
toracic`
Diafragm`
a) b)
93
 EXCRE|IA
AMINTE{TE-}I pensabili în coagularea sângelui, ionii de hidrogen (H+)
[i bicarbonat (HCO3-) influen]eaz` pH-ul sângelui; ionii
•Care sunt componentele sistemului excretor? de sodiu (Na+), de potasiu (K+) [i de clor (Cl-) intervin în
• Ce rol au aceste componente? transmiterea informa]iei nervoase.
• Cum se formeaz` urina? Al]i ioni intervin în contrac]ia muscular` sau particip`,
sub form` de coenzime, în diversele reac]ii metabolice.
ompozi]ia [i concentra]ia fluidelor care constituie

C mediul intern al organismului (sângele, limfa [i

lichidul intercelular) trebuie s` r`mân` constante
(homeostazie), pentru a se putea asigura metabolismul
celular [i astfel supravie]uirea organismului.
Pentru realizarea homeostaziei sunt necesare structuri
specifice, prin care s` fie eliminate din mediul intern sub-
stan]ele în exces [i p`strate cele necesare. Aceste struc-
turi apar]in sistemului excretor, a c`rui func]ionare deter-
min` eliminarea cataboli]ilor din sânge (în special a celor
azota]i) [i men]inerea echilibrului hidric al organismului.
Apa este o substan]` absolut indispensabil` su-
pravie]uirii organismului: este suficient` o pierdere de
ap` egal` cu 10 la sut` din greutatea corpului pentru a
provoca surditate, sc`derea sensibilit`]ii la durere, delir.
De aceea, metabolismul apei trebuie s` fie mereu în
echilibru: aceea[i cantitate care intr` trebuie s` fie eli-
minat`. În organism apa intr` prin hran` [i b`uturi
(aproximativ 2,5 l/zi); o anumit` cantitate (circa 0,2 l/zi)
este produs` în urma reac]iilor de oxidare care au loc în
celule.
Dar schimburile de ap` reprezint` numai un aspect al
echilibrului hidric asigurat de concentra]ia numero[ilor
ioni, prezen]i în mediul intern; de aceast` concentra]ie
depinde presiunea osmotic` a lichidului circulant [i, în con-
secin]`, trecerea apei prin membrana celular`.
Numero[i ioni intervin în importante procese meta-
bolice: de exemplu, ionii de calciu (Ca2+) sunt indis-
Balanåa hidricã
din interiorul corpului uman
Intrare Ieæire
bãuturi 1.200 ml respiraåie 400 ml
alimente 1.100 ml transpiraåie 750 ml
reacåii 200 ml materii fecale 150 ml
metabolice urinã 1.200 ml
(ex. reacåii
de condensare)
Total 2.500 ml Total 2.500 ml
Ionii sunt lua]i prin intermediul hranei [i sunt elimi-
na]i prin transpira]ie [i urin`. Men]inerea echilibrului
hidric de c`tre sistemul excretor implic` [i controlul
elimin`rii de ioni.
Mecanismul prin care are loc cea mai mare pierdere
de ap` pentru organismul uman (de la minimum 0,5 litri
la o medie de 1,5 litri/zi) este legat de eliminarea
cataboli]ilor azota]i. La om, ace[tia sunt reprezenta]i mai
ales de uree, substan]` solubil` în ap`.
Pierderea de ap` se realizeaz` pe cale renal` (prin
urin`), pe cale digestiv` (prin materii fecale), pe cale
respiratorie (prin vaporii de ap`) [i pe cale cutanat` (prin
procesul de transpiratie).
Sistemul excretor este alc`tuit din rinichi [i c`i
urinare: uretere, vezica urinar`, uretr`.
Rinichii
Organe excretoare propriu-zise, în num`r de doi,
rinichii sunt situa]i de-o parte [i de alta a coloanei verte-
brale, în regiunea lombar`. Au forma unor boabe de
fasole [i culoarea ro[u-brun. Sunt înveli]i la exterior de
o capsul` conjunctiv` [i au structur` segmentar`,
asem`n`toare ficatului [i pl`mânilor.
Partea concav` a lor, marginea medial`, prezint` hilul,
la nivelul c`ruia se observ` artera [i vena renal`, nervi
vegetativi [i ureterul.
La polul superior al rinichilor sunt situate glandele
suprarenale.
Printr-o sec]iune de-a lungul liniei mediane se observ`
parenchimul renal, care are o zon` periferic` (cortical`)
[i o zon` intern` (medular`).
Zona cortical` con]ine glomeruli, vase de sânge [i
tubi uriniferi, dispuse printre prelungirile zonei medu-
lare în cortical` (prelungiri numite piramidele Ferrein).
Zona medular` con]ine piramidele Malpighi, în
num`r de 8-15, orientate cu baza spre periferie (invers
piramidelor Ferrein), iar vârful este rotunjit, orientat
spre hil [i se nume[te papil` renal`.
Piramidele Malpighi sunt delimitate de prelungiri ale
corticalei în medular` (coloanele Bertin). Num`rul
piramidelor Malpighi corespunde cu num`rul lobilor
renali, iar num`rul piramidelor Ferrein (de 300-500 de

94 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

ori mai mare) corespunde cu num`rul lobulilor renali. Glomerul
Un lob renal este alc`tuit dintr-o piramid` Malpighi Piramid` Malpighi
împreun` cu corticala din jurul s`u (care include lobulii).
- fig. 2. 130 Calice Cortical`
mari
Unitatea structural` [i func]ional` a rinichiului este
reprezentat` de nefron (fiecare rinichi con]ine circa un Pelvis
milion de nefroni) - fig. 2.131. Fiecare nefron este consti-
Arter`
tuit dintr-un corpuscul renal (Malpighi) [i un tub urinifer. renal`
Corpusculul renal are doi poli: unul vascular [i unul
urinifer. Ven`
La polul vascular p`trunde arteriola aferent` (cu renal`
un diametru mai mare) [i iese arteriola eferent` (cu un
diametru mai mic). Din arteriola aferent` se formeaz` Papil` renal`
capilarele glomerulare, care nu se anastomozeaz` între Ureter
ele. Glomerulul este înconjurat de o capsul` cu pere]ii
dubli (Bowman).
În compara]ie cu alte re]ele capilare, glomerulul se Lob
g`se[te între dou` arteriole: arteriola aferent` [i arterio-
la eferent`. Aceasta din urm` se divide în capilare pe- Fig. 2.130 Sec]iune longitudinal` prin rinichi
ritubulare, care înconjoar` tubul urinifer [i apoi se reu- Descrie structura [i vasculariza]ia renal`.
nesc pentru a forma o venul`. Venulele conflueaz` [i se
deschid în final în vena renal`. Deci rinichiul are dou` Arteriola Glomerul
vascular Tub
tipuri de capilare: glomerulare [i peritubulare. eferent` contort
La polul urinifer, glomerulul se continu` cu tubul distal
urinifer.
Tubul urinifer are trei zone: tubul contort proximal Tub
Arteriola colector
(o por]iune sinuoas`, situat` în cortical`), ansa Henle aferent`
(por]iune în form` de „U“, situat` în medular`) [i tubul Tub
contort
contort distal (continuarea bra]ului ascendent când ajun- proximal
ge în cortical`). Tubul contort distal se deschide în tubul Ven`
colector, care prime[te urina de la mai mul]i nefroni,
fiind component` a piramidei Malpighi.
Arter` Capilare
Vasculariza]ia renal` - este asigurat` de artera renal`, peritubulare
ramur` a aortei abdominale. Dup` ce p`trunde prin hil, se
ramific` formând artere interlobare, care, dup` ce ajung la Ansa
baza piramidelor Malpighi, devin artere arcuate. Din Henle
Fig. 2.131 Nefronul
acestea se desprind artere interlobulare, apoi arteriole
Ven` cav` inferioar`
aferente, ce ajung la glomerul. De la nivelul glomerulului,
sângele este colectat de arteriola eferent`, ce se vars` în Aort`
capilarele peritubulare, iar acestea în vene, care au traseu Arter` renal`
invers arterelor. În final ia na[tere vena renal`, care se
Rinichi
deschide în vena cav` inferioar`.
Vasculariza]ia renal` este foarte bogat`, rinichii pri-
mind 20-25% din debitul cardiac de repaus. Ven` renal`
Ureter
C`ile urinare
Încep la vârful piramidelor Malpighi, prin calicele
mici, care conflueaz` [i formeaz` calicele mari, acestea Vezic` urinar`
form~nd bazinetul (sau pelvisul renal) - fig. 2.132. El se
continu`, în afara rinichilor, cu ureterele (unul pentru Uretr`
fiecare rinichi), care se vor deschide în vezica urinar`.
De la vezica urinar` porne[te uretra, ce se deschide la
exterior prin orificiul urinar. Fig. 2.132 C`ile urinare

FUNC}IILE DE NUTRI}IE • EXCRE}IA 95

 Formarea urinei
Vasoconstric]ia arteriolelor aferente [i eferente men-
]ine sângele din interiorul glomerulului la o presiune
aproape dubl` fa]` de alte capilare; ca urmare, aproape o
cincime din plasma sângelui care intr` în rinichi este
împins` prin pere]ii capilarelor glomerulului [i al capsulei
Bowman în lumenul tubului renal. Acest prim proces fun-
damental al form`rii urinei este numit filtrare, iar lichidul
format este cunoscut sub numele de ultrafiltrat. Cu
excep]ia unor molecule mari, ca acelea ale unor proteine,
care nu pot traversa peretele capilarelor, ultrafiltratul are
aceea[i compozi]ie chimic` pe care o are [i plasma.
Ultrafiltratul str`bate tubul urinifer, ai c`rui pere]i sunt
forma]i dintr-un singur strat de celule epiteliale.
În cel de-al doilea proces, întâlnit la formarea urinei
Filtrare Reabsorb]ie selectiv`
– procesul de secre]ie – unele molecule r`mase în
plasm` dup` filtrare sunt transportate selectiv din capi-
larele peritubulare în ultrafiltratul din tub. Penicilina, de
exemplu, este eliminat` din circula]ia sangvin` în acest
mod. Cel de-al treilea proces important în formarea
urinei – reabsorb]ia (proces invers secre]iei) – se
desf`[oar` în acela[i timp cu celelalte dou`. Mare parte
din ap` [i din solu]iile care intr` ini]ial în tub în timpul
filtr`rii sunt readuse în capilarele peritubulare - fig.
2.133. Spre exemplu, glucoza, mare parte din aminoacizi
[i vitaminele se reîntorc în curentul sangvin.
Lichidul r`mas reprezint` urina final`, care p`r`se[te
nefronul, trece prin pelvisul renal [i de aici, prin c`ile
urinare, este eliminat` la exterior; acest proces este
numit excre]ie. Din punct de vedere chimic, urina are
urm`toarea compozi]ie: ap`, ioni, substan]e organice.
Secre]ie tubular` Capilar peritubular

Glomerul
Tub contort
Capsul` proximal
glomerular`

H2O Tub colector

H2O
Numele Exemple
proceselor Caracteristici de molecule Reabsorb]ia apei

Presiunea sângelui de- Ap`, glucoz`,

termin` trecerea mole- aminoacizi,
Filtrare culelor mici din glomerul s`ruri, uree, Ans` Henle
în capsula Bowman (se acid uric, crea-
formeaz` urina primar`) tinin`
Pelvis
Difuzia [i transportul
Ap`, glucoz`, Excre]ie
Reabsorb]ie activ determin` trecerea
aminoacizi, Fig. 2.133 Formarea urinei
selectiv` moleculelor din sânge în
s`ruri
tubul contort proximal Descrie procesele prin care se formeaz` urina.
Transportul activ deter-
Secre]ie Acid uric, crea- Compoziåia urinei
min` trecerea molecu-
tubular` tinin`, H+, amo-
lelor din sânge în tubul Procent Procent
niac Substanåe
contort distal în plasmã în urinã
Prin osmoz` consecutiv` apã 90-93% 95%
Reabsorb]ia a absorb]iei Na+, apa se proteine 7% 0%
S`ruri, ap`
apei reabsoarbe la nivelul ansei glucozã 0,1% 0%
Henle [i a tubului colector sodiu (Na+) 0,3% 0,35%
Ap`, s`ruri, Clor (Cl-) 0,4% 0,6%
uree, acid uric, Uree 0,03% 2%
Excre]ie Eliminarea urinei finale Acid uric 0,0004% 0,005%
amoniac, crea-
tinin` Alåi cataboliåi 0,0002% 0,115%

96 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 No]iuni de igien` [i patologie
Afec\iuni Cauze Manifest[ri Prevenire
Infec]ie urinar` localizat` la nivelul vezicii Mic]iuni frecvente, puroi
Tratamentul
Cistit` urinare, dat` de infec]ii renale, genitale, în urin`, mic]iuni dure- corect al oric`rei
tumori, sarcin`, constipa]ii roase, hematurie (uneori)
infec]ii
Inflamarea rinichiului [i a bazinetului dat` de Febr`, frisoane, dureri lom- Evitarea frigului
Pielonefrit` infec]ii renale, genitale, tumori, sarcin`, con- bare, abdominale, mic]iuni [i a umezelii
stipa]ii care determin` frecvente, puroi în urin`
Reglementarea
Boli renale parenchimatoase, leziuni infla- Edeme palpebrale [i la mem-
tranzitului intes-
Glomerulonefrit` matorii ale glomerulilor, ap`rute de obicei brele inferioare, febr`, dureri
tinal
dup` infec]ii lombare, hipertensiune
Eliminarea insuficient` a produ[ilor toxici, O bun` hidratare

*Insuficien]` înso]it` de tulbur`ri grave de homeostazie, Tulbur`ri cardiovasculare, Respectarea

renal` din cauza reducerii num`rului de nefroni, digestive, neurologice, de normelor de
provocat` de afec]iuni renale, adenom de nutri]ie, anemii, infec]ii igien`
prostat`, intoxica]ii

SINTEZå
Organismul î[i men]ine, prin mecanisme proprii,
homeostazia, mai exact compozi]ia [i concentra]ia
fluidelor circulante, indiferent de varia]iile mediului
extern. Un factor extrem de important al home-
ostaziei este echilibrul hidric, la conservarea c`ruia
particip` [i rinichii, organe care filtreaz` cataboli]ii.
Sistemul excretor este format din rinichi [i din c`i
urinare: uretere, vezic` urinar`, uretr`.
Sângele ajunge la rinichi prin arterele renale [i
pleac` prin venele renale.
Unitatea structural` [i func]ional` a rinichiului este
nefronul, la nivelul c`ruia, prin filtrare, secre]ie [i
reabsorb]ie, se formeaz` urina, care este eliminat` la
exterior prin procesul de excre]ie.
IV. Probleme
{tiind c` vezica urinar` are o capacitate de 700-
800 ml, dar acumularea a 200-300 ml de urin` poate
declan[a mic]iunea, s` se calculeze c~te mic]iuni fizio-
logice se pot produce în 24 de ore.
S` se calculeze num`rul lobulilor din ambii rinichi.
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
În cazul unei afec]iuni numite litiaz` urinar`, s`-
rurile din urin` precipit`, cu formare de calculi (pietre).
Prin schimbarea pH-ului urinei (acidifiere sau
alcalinizare) se poate influen]a favorabil litiaza. De ce?
Alimenta]ia poate avea vreun rol?
Aplica]ii practice

Determinarea unor componente chimice ale urinei.

TEME
I. Selecteaz` r`spunsul corect:
Boli ale sângelui pot ap`rea prin afecterea ]esutu-
lui conjunctiv: a) reticulat; b) lax; c) elastic; d)
fibros.
II. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
Ce se în]elege prin homeostazie?
Care este structura rinichiului [i a nefronului?
Prin ce mecanisme se formeaz` urina?
De ce analiza urinei poate stabili dac` o persoan`
a consumat droguri?
III. Alege r`spunsul corect:
Presiunea sângelui din interiorul glomerulului, fa]`
de alte capilare, este:
a) tripl`; b) redus` la jum`tate; c) dubl`; d) egal`.
a) Eviden]ierea amoniacului
Într-un pahar Berzelius se amestec` 25 ml urin` cu
lapte de var. Se amestec` cu o baghet` de sticl` [i apoi
vasul se acoper` cu un geam pe care s-a ata[at (la inte-
rior) o hârtie ro[ie de turnesol.
Se va observa schimbarea culorii hârtiei din ro[u în
albastru, ca urmare a ac]iunii vaporilor de amoniac, ce
se degaj` din amestec.
b) Eviden]ierea creatininei
Într-o eprubet` se pun 5 ml urin`, câteva pic`turi
dintr-o solu]ie saturat` de acid picric [i pu]in hidroxid
de sodiu sau de potasiu (10%).
Se observ` apari]ia unei colora]ii ro[ii-purpurii, care
demonstreaz` prezen]a creatininei.

FUNC}IILE DE NUTRI}IE • EXCRE}IA 97

 METABOLISMUL
iind un sistem deschis, organismul realizeaz` - catabolice (dezasimila]ie), în cursul c`rora se scin-

F schimburi permanente de materie [i energie cu

mediul înconjur`tor. Ansamblul proceselor bio-
chimice [i energetice desf`[urate în materia vie se
deaz` diferite substan]e, cu eliberare de energie.
*Reac]iile catabolice se desf`[oar` în dou` etape succe-
sive: metabolizare incomplet` (în care se ob]in produ[i
nume[te metabolism. Procesele metabolice pot fi: intermediari [i o cantitate mic` de energie) [i metabo-
- anabolice (asimila]ie), în cursul c`rora se sintetizeaz` lizare complet` (în care se ob]in produ[i finali – apa [i
constituen]i celulari sau de rezerv`, cu consum de energie; CO2 – [i o cantitate mare de energie)
De regul`, procesele anabolice se afl` în echilibru dina-
Metabolism mic cu cele catabolice (în perioada de cre[tere predomin`
anabolismul, iar la b`trâne]e, catabolismul) - fig. 2.134.
În studiul metabolismului se disting: metabolismul
Anabolism Catabolism
intermediar [i metabolismul energetic.

Glicogen Glucoz` Glicogen Metabolismul intermediar

Trigliceride Acizi gra[i Trigliceride Totalitatea transform`rilor chimice la care particip`
Proteine Aminoacizi Proteine substan]ele exogene (absorbite la nivelul tubului diges-
tiv) sau endogene (ob]inute în organism ), pân` la eli-
minarea metaboli]ilor (produ[i de dezasimila]ie), se
Insulin`
Glucagon nume[te metabolism intermediar.
Adrenalin`
Steroizi sexuali Glucocorticoizi
(Hormon de (Hormon de Metabolismul intermediar al glucidelor
cre[tere) cre[tere)
(Tiroxin`) (Tiroxin`) Dup` absorb]ia intestinal`, monozaharidele ajung, pe
calea venei porte, la ficat. Acesta transform` galactoza
Fig. 2.134 Balan]a metabolismului [i fructoza în glucoz`. Transform`rile pe care le suport`
Compar` anabolismul cu catabolismul. glucoza sunt urm`toarele:
– glicogenogeneza - transformarea glucozei în glico-
gen, în special la nivelul ficatului [i mu[chilor. Glico-
genul este un polimer al glucozei, care atunci când scade
Glucoz` glicemia, este depolimerizat, cu eliberarea glucozei, pro-
Citosol

Glicoliz` cesul numindu-se glicogenoliz`.

Lan]ul transportor de electroni

anaerob`
– glicoliza - fig. 2.135 -, degradarea glucozei, are loc
2Piruvat la nivelul ]esuturilor, în dou` etape:
anaerob`, care duce la formarea acidului piruvic,
2AcetilCo-A
etap` ce se desf`[oar` în citoplasm`, cu eliberarea unei can-
Mitocondrie

tit`]i de energie cu care se sintetizeaz` doi moli de ATP.

Ciclu aerob`, în care acidul piruvic este oxidat pân` la
Krebs ap` [i CO2, etap` care are loc în mitocondrii, cu elibe-
rarea unei cantit`]i de energie cu care se sintetizeaz` 34
moli ATP. Aceste reac]ii au loc în cadrul ciclului Krebs.
– lipogeneza - sinteza de lipide în cazul unui aport
glucidic exagerat.
– gluconeogeneza - sinteza de glucide din produ[i
neglucidici (acid lactic, acid piruvic, cetoacizi).
Reglarea metabolismului glucidic se face prin mecanis-
Fig. 2.135 Glicoliza
me: locale (cre[terea concentra]iei de ATP inhib` glicoliza)
Compar` glicoliza anaerob` cu glicoliza aerob`. [i neuroendocrine, declan[ate de hipo [i hiperglicemie.

98 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Hipoglicemia se produce sub ac]iunea insulinei,
parasimpaticului, efortului fizic, inani]iei.
Hiperglicemia se produce sub ac]iunea: glucagonu-
lui, adrenalinei, cortizolului, STH-ului, tiroxinei, sim-
paticului [i aportului exagerat de glucide.
Rolurile glucidelor în organism:
– energetic, glucoza reprezentând principala surs`
energetic`. Prin oxidarea lor se ob]ine peste 65% din
energia necesar` organismului. Din arderea unui gram
de glucide rezult` 4,1 Kcal;
– plastic (intr` în alc`tuirea membranelor celulare);
– func]ional, pentozele intrând în alc`tuirea acizilor
nucleici.
dezaminare oxidativ`, prin care aminoacizii se
descompun în cetoacid [i amoniac - fig. 2.137.
Amoniacul se poate combina cu acidul glutamic, în
ficat [i în sistemul nervos, rezultând glutamin`, dar se
poate combina [i cu CO2 în ficat, rezultând ureea, ce se
elimin` prin urin`. Amoniacul serve[te [i la sinteza cre-
atinei [i creatininei.
Creatina se leag` macroergic de acidul fosforic [i
trece în fosfocreatin` (în mu[chiul striat), iar creatinina
este produsul final de catabolism al creatinei [i forma de
eliminare a excesului de creatin`.
Acizi biliari Steroizi

Metabolismul intermediar al lipidelor

Colesterol
Gr`simile neutre alimentare sunt degradate de
lipazele digestive pân` la acizi gra[i [i glicerol. Dup` ce
sunt absorbite, ajung: Corpi cetonici AcetilCoA Ciclul Krebs CO2
– în ficat, pentru depozitare temporar`;
– în ]esutul adipos, pentru depozitare permanent` (de
rezerv`); Acizi gra[i
– în celule, pentru oxidare.
În organism se disting trei tipuri de lipide: trigli-
ceride, fosfolipide [i colesterol, care provin din alimen- Trigliceride Fosfolipide
ta]ie sau pot fi sintetizate în celule (lipogenez` ).
Fig. 2.136 Metabolismul intermediar al lipidelor
Lipogeneza se desf`[oar`, în special, în ficat [i ]esu-
tul adipos, atunci când aportul de lipide sau glucide este Descrie procesele care au loc în cadrul metabolismului
mai mare decât cel necesar. Atunci când acest aport este intermediar al lipidelor.
insuficient, se produce lipoliza - fig. 2.136.
Reglarea metabolismului lipidic este realizat` de unii Aminoacid
hormoni, ca: insulina (stimuleaz` lipogeneza), hormonii
medulosuprarenalei, cortizolul, STH-ul (stimuleaz`
lipoliza).
Rolurile lipidelor în organism:
– energetic, lipidele reprezentând, al`turi de glucide, Amoniac Cetoacid
principala surs` energetic`. Prin arderea unui gram de
lipide se elibereaz` 9,3 Kcal;
– plastic, fosfolipidele intrând în constitu]ia tuturor
membranelor [i a tecii de mielin`;
– func]ional, controlând permeabilitatea mem-
branelor, diminueaz` pierderile de c`ldur` (lipidele sub- Uree Ciclul
cutanate), protejeaz` de [ocurile mecanice unele organe, Krebs
iar colesterolul este precursor al hormonilor sterolici [i
al acizilor biliari. [i

Metabolismul intermediar al proteinelor Lan] transportor

Eliminat` de electroni
Proteinele alimentare sunt scindate hidrolitic, sub ac]iu- prin urin`
nea proteazelor, pân` la aminoacizi. Ace[tia ajung pe cale
portal` la ficat [i de aici, în circula]ia sistemic`. |n ficat, ca
[i în restul organelor, aminoacizii pot urma dou` c`i:
Fig. 2.137 Dezaminare oxidativ`
degradare catabolic` [i sintez` de proteine.
a) degradarea catabolic` const` în trei tipuri de reac]ii: Descrie procesele care au loc în cadrul metabolismului
dezaminare oxidativ`, decorboxilare, transaminare. intermediar al proteinelor.

FUNC}IILE DE NUTRI}IE • METABOLISMUL 99

 Glicogen
Glucoz`
Glicerol Fosfogliceraldehide
Trigli- Acid
ceride lactic Acid piruvic
Acizi
AcetilCoA Aminoacizi
gra[i
Corpi Uree
C6
cetonici
C4 Ciclul
Krebs
C5
Fig. 2.138 Interrela]ii între metabolismul glucidic, proteic [i lipidic
Cetoacidul poate intra în ciclul Krebs [i se poate
transforma în corpi cetonici sau în glucide.
decarboxilare – mobilizarea grup`rii carboxil
(-COOH) [i transformarea aminoacizilor în amine bio-
gene (exemplu: serotonina – mediator în SNC, histami-
na – substan]` vasodilatatoare).
transaminarea – transferul unei grup`ri amino (-NH2)
de la un aminoacid pe un cetoacid, ob]inându-se un nou
aminoacid, în prezen]a transaminazelor. Unii aminoacizi
(triptofan, arginin`, fenilalanin`) nu au în organism un
cetoacid precursor [i nu pot fi sintetiza]i prin transaminare,
trebuind s` fie ingera]i (aminoacizi esen]iali).
b) sinteza de proteine are loc în ribozomi [i REG,
fiind coordonat` genetic (zilnic în organism se re\nno-
iesc 500 gr de proteine).
Reglarea metabolismului proteic este realizat` pe
cale nervoas` [i umoral`.
Reglarea nervoas` este realizat` de hipotalamusul
anterior, care intensific` anabolismul, [i de cel posterior,
care intensific` degradarea proteic`.
Reglarea umoral` este realizat` de hormoni anab-
olizan]i proteici: STH, aldosteron, insulin`, hormoni se-
xuali [i de hormoni catabolizan]i: cortizolul, tiroxina.
Metabolismele glucidic, proteic [i lipidic constituie
un tot unitar. Din catabolismul lor poate rezulta
acetilCoA, care constituie un punct de plecare pentru
alte c`i metabolice - fig. 2.138.
Metabolismul energetic
Energia este produs` în mitocondrii, înmagazinat` în
ATP, \n fosfocreatin` [i transformat` în energie
mecanic`, electric`, caloric`, osmotic`, în func]ie de
necesit`]ile organismului. Din energia chimic`
poten]ial`, eliberat` prin oxidare [i transformat` în
energie actual` sau util`, doar 20-30% este utilizat` pen-
tru desf`[urarea diferitelor procese vitale. Restul se
100 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN
transform` în energie caloric`.
Deoarece toate transform`rile metabolice duc, în
final, la apari]ia energiei calorice, schimburile energe-
tice dintre organism [i mediu se evalueaz` prin
calorimetrie [i se exprim` în calorii.
Calorimetria poate fi: direct` – se m`soar` canti-
tatea de c`ldur` degajat` de organism într-o camer`
calorimetric`; indirect` – prin determinarea coeficientu-
lui respirator (C.R.). Acesta reprezint` raportul dintre
cantitatea de CO2 eliberat [i cantitatea de oxigen con-
sumat, pentru degradarea lipidelor (C.R. = 0,7 ), pro-
Proteine
teine (C.R. = 0,8 ), glucide (C.R .= 1).
Orice organism prezint` dou` tipuri de cheltuieli
energetice: minime – necesare pentru men]inerea
func]iilor vitale (metabolism bazal ) [i variabile – în
func]ie de activitatea desf`[urat`.
Metabolismul bazal se determin` în condi]ii de
repaus fizic, psihic, digestiv, la temperatur` confortabil`.
Exprimarea metabolismului bazal se face pe m2 de
suprafa]` corporal` [i pe or`, conform formulei: MB =
nr. total de Kcal pe or`/suprafa]` corporal` (m2).
Valoarea ob]inut` se compar` cu valorile standard, pen-
tru indivizii care au acela[i sex, vârst`, în`l]ime, greutate
[i se exprim` în procente fa]` de aceste valori.
Cheltuielile energetice ale organismului pot cre[te de
10-20 de ori în cursul eforturilor.
Cheltuielile energetice zilnice sunt acoperite printr-o
ra]ie alimentar` echilibrat`.
Dieta
Pentru medicii din Grecia Antic` „dieta“ reprezenta
un ansamblu de norme, nu numai alimentare, ce con-
tribuiau la men]inerea sau redobândirea s`n`t`]ii.
Ast`zi, termenul se refer` la o alimenta]ie – definit` în
principiu prin calitatea [i cantitatea alimentelor – care
asigur` o corect` func]ionare a organismului. În diet` tre-
buie s` fie incluse toate substan]ele alimentare în propor-
]ie corect`, mai exact: glucide, minimum 50% (cereale,
cartofi, legume), gr`simi, circa 30% (ulei, unt, lapte,
brânz`, ou`) [i proteine, peste 20% (soia, fasole, maz`re,
linte, carne, lapte, ou`, brânz` etc.) - fig. 2.139.
Alimentele trebuie s` furnizeze o cantitate de energie
(m`surat` în kilocalorii) adecvat` sexului, vârstei, acti-
vit`]ii efectuate [i structurii fizice (vezi tabelul).
O parte din aceast` energie este folosit` pentru men-
]inerea func]iilor vitale, restul servind la desf`[urarea
activit`]ilor fizice [i psihice ale individului.
Alimenta]ia condi]ioneaz` nu numai supravie]uirea
individului, ci [i dezvoltarea societ`]ii: de-a lungul se-
colelor, în toat` lumea ([i ast`zi, înc` în foarte multe
]`ri), lipsa hranei duce la moartea sau afectarea în plan
psihologic a milioane de indivizi.
În lumea occidental` îns`, în aceste ultime decenii
s-au r`spândit o serie de tulbur`ri sau chiar boli, mai ales
ale ficatului [i sistemului circulator, cauzate de unele Aportul caloric total al unei ra]ii zilnice
excese sau dezechilibre alimentare. În mod special, (pentru persoane active)
atrag aten]ia consumul de carbohidra]i [i de gr`simi ani-
male [i lipsa din hrana consumat` a fibrelor alimentare. B`rba]i Femei
Pe lâng` aceasta, metodele moderne de cultivare a
Vârst` 25 40 60 25 40 60
plantelor [i de cre[tere a animalelor, precum [i cele de
conservare a alimentelor – metode improprii p`str`rii Greutate 70 70 70 60 60 60
vitaminelor din con]inutul acestora – conduc la admin- În`l]ime 170 170 170 160 160 160
istrarea unor produ[i sintetici care s` le suplineasc`. Calorii 4.500 3.000 2.500 3.000 2.300 2.000
Rolul substan]elor nedigerabile (fibre) este extrem de
important pentru organism.
Fibrele pot fi: Caloriile unor alimente (la 100 g)
- alimentare (alc`tuite din celuloz`, hemiceluloz`,
pectin` [i lignin`); Aliment Calorii
- fibre neprelucrate (constituite exclusiv din celuloz` miel - carne gras` 340
[i lignin`). miel - carne slab` 120
Chiar dac` nu sunt digerate [i asimilate, au un rol
indispensabil pentru organismul uman: ele între]in bac- ra]` 120
teriile intestinale [i favorizeaz` contrac]iile peristaltice sup` de carne gras` 8
deoarece cresc masa con]inutului intestinal. O cantitate
adecvat` de fibre accelereaz`, din acest motiv, tranzitul iepure 175
[i eliminarea materiilor fecale, a c`ror prezen]` prelun- g`in` 300
git` în intestin poate favoriza fermenta]iile [i producerea
de substan]e iritante [i toxice pentru mucoas`. Unele porc slab 150
dintre aceste substan]e pot fi absorbite [i, intrând în cir- porc gras 400
cula]ia sangvin`, produc procese grave de intoxicare.
juncan slab 100
juncan gras 340
salam 460
vi]el 94
scrumbii proaspete 100
Gr`simi [i dulciuri scrumbii s`rate 165
pe[te uscat [i s`rat 165
merlucius 70
Lapte Carne, pe[te,
[i derivate fasole uscat`, sardine proaspete 110
ou`, nuci
sardine în ulei 300
ton proasp`t 123
ton în ulei 200
Legume Fructe
ou` (80 g) 50
[unc` 250
brânz` 380
Pâine, cereale, orez, paste marmelad` 300
pâine 260
cafea cu zah`r 30

Fig. 2. 139 Alimentele dietei ideale

verde]uri 90

FUNC}IILE DE NUTRI}IE • METABOLISMUL 101

 în hidro [i liposolubile. Din grupa vitaminelor hidroso-
*Vitaminele lubile fac parte vitaminele complexului B (B1, B2, B6,
Vitaminele sunt efectori biologici indispensabili pen- B12), vitaminele C, H, PP, iar din grupa celor liposolu-
tru cre[terea, dezvoltarea [i reproducerea vie]uitoarelor. bile fac parte vitaminele A, D, E, K.
Ele nu se pot sintetiza în organism sau pot fi produse în Alimentele nu con]in mereu cantitatea necesar` de
cantit`]i insuficiente [i trebuie introduse prin alimenta]ie. vitamine, din cauza metodelor moderne de cultivare [i
Uneori, vitaminele nu se g`sesc ca atare în alimente, ci conservare a lor. Numeroase vitamine, expuse luminii,
sub forma unor compu[i apropia]i structural, numi]i varia]iilor de temperatur` sau aerului, î[i pierd calitatea.
provitamine. |n organism, ace[ti precursori se transform` În aceste cazuri, ca [i în perioadele cu particularit`]i
în vitamine propriu-zise. speciale (în perioada de cre[tere, în timpul sarcinii [i în
Vitaminele au [i un rol coordonator, integrator [i unele cazuri de infec]ii puternice), medicii recomand`
reglator la nivelul întregului organism. Lipsa par]ial` a un supliment de vitamine.
unei vitamine determin` hipovitaminoza, iar lipsa total`, Administrarea lor este necesar` în timpul [i dup` un
avitaminoza, aparând tulbur`ri de troficitate a tegu- tratament cu antibiotice, deoarece acestea din urm`, în
mentelor, de func]ionare a sistemului nervos [i a altor afar` de distrugerea germenilor patogeni, distrug [i bac-
sisteme, putând avea [i efect letal. teriile care sintetizeaz` [i fac asimilabile vitaminele în
În func]ie de solubilitatea lor, vitaminele se clasific` intestin.
Principalele vitamine [i rolul lor în organismul adult
Vitamina Sursa Principalele func]ii Efecte ale Efecte ale
în organism caren]ei excesului
Vitamina A - ficat, unt, ou`, - constituent al pigmen]ilor - malforma]ii osoase - cefalee
lapte, brânz`, vizuali - întârzieri de cre[tere - v`rs`turi
morcov, broccoli, - intr` în structura - cecitate - alter`ri ale oaselor
spanac mucopolizaharidelor lungi
- favorizeaz` cre[terea
Vitamina D - ficat de pe[te, - regleaz` metabolismul - rahitism la copii - v`rs`turi
lapte [i derivatele calciului [i fosforului - diaree
lui, ou` - ac]ioneaz` asupra - pierdere în greutate
calcifierii oaselor
Vitamina E - salat`, arahide, - func]ioneaz` ca anti- - sterilitate la - nu este
lapte [i derivatele toxic, prevenind v`t`- ambele sexe toxic`
lui, g`lbenu[ de m`ri ale membranei
ou, ulei din celulare
germeni de grâu - ajut` la secre]ia
hormonilor sexuali
Vitamina K - verde]uri, fructe, - coagularea sângelui - hemoragii externe - nu este toxic`
cereale, carne, [i interne
chiar sintetizat`
de flora intestinal`
Vitamina B1 - carne de porc, - constituie o coenzim` - boala beri-beri - nu au fost
m`runtaie de vit`, ce ac]ioneaz` în (leziuni ale ]esutului întâlnite
cereale, legume, reac]iile implicate în nervos, edeme,
g`lbenu[ de ou degradarea anhidrazei insuficien]` cardiac`)
carbonice, în metabolis-
mul glucidelor [i în nutri]ia
unor ]esuturi, mai ales a
celui nervos
Vitamina B2 - ou`, lapte [i - dezvoltarea corpului: - buze înro[ite, - nu au fost
derivatele sale, este un constituent despic`turi ale întâlnite
carne, cereale, al FAD (coenzim`) col]ului gurii
legume, spanac, - leziuni ale ochilor
ciuperci, broccoli
Vitamina B5 - miere, maz`re - particip` la consti- - oboseal`, agita]ie, - nu au fost
varz`, portocale, tuirea coenzimei A lips` de coordonare demonstrate
tomate, banane

102 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Vitamina Sursa Principalele func]ii Efecte ale Efecte ale
în organism caren]ei excesului
Vitamina B6 - carne, verde]uri, - metabolizarea - iritabilitate, convulsii, - nu s-au semnalat
cereale, mere, aminoacizilor contrac]ii musculare,
pere, cartofi, - are efecte benefice dermatite în zona
lapte asupra sistemului ochilor, calculi renali
nervos [i asupra
pielii
Vitamina B12 - m`runtaie de vit` - metabolismul acizilor - anemie, tulbur`ri - nu s-au semnalat
(ficat, rinichi, nucleici ale sistemului nervos
inim`), hering,
scrumbie, carne,
ou`, lapte [i derivate
- nu este prezent`
în vegetale
Vitamina PP - ficat, carne slab`, - este constituent a - pelagra (boal` mani- - ro[ea]`, usturimi,
cereale, legume dou` coenzime festat` prin leziuni prurit în jurul
(NAD [i NADP) epidermice [i gastro- gâtului, pe fa]`
intestinale, dezechili- [i mâini
bre nervoase)
Vitamina C - citrice, tomate, - influen]eaz` procesele - scorbutul (degrad`ri - nu este toxic`
ardei, salat` de nutri]ie în fiecare ]esut ale pielii, din]ilor, - posibilitatea apari]iei
verde, p`trunjel, - factor antihemoragic vaselor de sânge, calculilor renali
kiwi - stimuleaz` procesele hemoragii epiteliale)
oxidoreduc`toare
- factor antistres
- confer` rezisten]` în bolile
infec]ioase

2. Acidul piruvic este un intermediar specific

SINTEZå
Metabolismul reprezint` totalitatea proceselor de
transformare [i schimb energetic, ce au loc între
organism [i mediul extern.
Metabolismul cuprinde metabolismul intermediar [i
pe cel energetic.
Metabolismul intermediar studiaz` transform`rile
nutrimentelor absorbite la nivelul tubului digestiv.
Metabolismul energetic studiaz` schimburile ener-
getice dintre organism [i mediu.
Dieta reprezint` alimenta]ia care asigur` func]io-
narea corect` a organismului.
Vitaminele sunt substan]e indispensabile cre[terii [i
dezvolt`rii organismului.
TEME
I. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
1. Ce modific`ri sufer` glucidele în cadrul metabo-
lismului energetic?
2. Ce reprezint` o ra]ie alimentar` echilibrat`?
II. Stabile[te care dintre urm`toarele afirma]ii sunt
adev`rate:
1. Aminoacizii esen]iali provin doar din alimenta]ie
oxid`rii aerobe a glucozei.
3. Lipidele subcutanate limiteaz` piederile de
c`ldur`.
4. Colesterolul este precursor al hormonilor medu-
losuprarenalei.
Probleme
I. Noteaz`, în decursul a 24 de ore, cât timp alergi, cât
timp mergi [i cât timp stai. Apoi estimeaz` num`rul
de calorii pierdute, [tiind c`: \ntr-un minut de stat se
consum` o calorie, \ntr-un minut de mers se consum`
dou` calorii [i un minut de alergat, trei calorii. Apoi
compar` caloriile pierdute cu cele consumate.
II. Se dau urm`toarele ra]ii alimentare zilnice:
1. 38 g lipide, 250 g glucide (glucoz`), 311 g proteine
2. 500 g glucide, 100 g proteine, 58 g lipide
3. 92 g lipide, 423 g glucide, 180 g proteine
4. 70 g proteine, 406 g glucide, 180 g lipide
Care este ra]ia corect` pentru un adult normoponderal?
Activitate în perechi
Nota]i, timp de trei zile, alimentele pe care le
mânca]i. Analiza]i-v` dieta, comparând-o cu reco-
mand`rile corecte. Discuta]i în clas` despre posi-
bilit`]ile de ameliorare a dietei.

FUNC}IILE DE NUTRI}IE • METABOLISMUL 103

 3. FUNC}IA DE REPRODUCERE

eproducerea reprezint` o caracteristic` fundamen-

AMINTE{TE-}I
• Care sunt gonadele masculine [i feminine?
• Ce rol au ele?
R tal` a organismelor vii, având ca finalitate perpetu-
area speciei. Sistemul reproduc`tor are o alc`tuire
relativ unitar`, fiind format din organe sexuale propriu-
• Ce este zigotul? zise, numite [i gonade, c`i genitale, glande anexe [i
organe genitale externe.

Sistemul reproduc`tor masculin

Gonadele masculine se numesc testicule. De la puber- Lobulul este unitatea morfofunc]ional` a testiculului [i este
tate, acestea încep s` produc` game]i (spermatozoizi) [i format din 2-4 tubi seminiferi contor]i, celule intersti]iale
testosteron (hormon androgen), func]ii p`strate toat` via]a. Leydig [i capilare.
Testiculele î[i încep dezvoltarea în cavitatea abdomi- Tubii seminiferi reprezint` componenta exocrin` a tes-
nal`, de unde coboar`, în cursul dezvolt`rii ontogenetice, ticulului, la nivelul lor desf`[urându-se spermatogeneza.
într-o pung` tegumentar`, numit` scrot. Fiecare testicul - Celulele intersti]iale, dispuse printre tubii seminiferi,
fig. 2.140 - prezint` la exterior o membran` fibroas` reprezint` componenta endocrin` [i produc testosteron.
(albugineea), care se îngroa[` la partea superioar`, for- C`ile genitale - fig. 2.141 - sunt cele prin care game]ii
mând mediastinul. Din mediastin pornesc septuri ce deli- sunt transporta]i [i depozita]i: din tubii seminiferi trec în
miteaz` lobulii testiculari (200-300 pentru fiecare testicul). alte structuri tubulare încol`cite, din afara testiculului,
numite epididim. Aici se matureaz` game]ii. Dup` matu-
Canal
deferent rare, trec în canalul deferent, unde sunt depozita]i.
Tubuli Canalele deferente ale celor dou` testicule se unesc la
seminiferi nivelul veziculelor seminale [i formeaz` canalul ejacula-
Epididim tor. Partea de canal ejaculator din interiorul penisului se
Albuginee nume[te uretr` [i are un dublu rol: conduce sperma din
veziculele seminale (în ejaculare), dar [i urina, de la vezi-
ca urinar` (în timpul urin`rii).
Lobuli Penisul, organ genital extern, cilindric, erectil, este for-
testiculari mat din ]esut spongios, cu spa]ii de sânge extensibile. În
momentul excit`rii sexuale sunt declan[ate reflexe ner-
Fig. 2.140 Testiculul voase, care determin` cre[terea fluxului sangvin arterial
spre penis. Astfel, se umplu spa]iile de sânge din ]esutul
Vezic` erectil, iar penisul (care în mod normal este flasc) se
urinar`
înt`re[te [i î[i m`re[te dimensiunile (procesul poart`
numele de erec]ie).
Vezicul` seminal` Lichidul seminal este format dintr-o parte fluid` [i din
Canal deferent game]i. Partea lui fluid` este secretat` de mai multe glande
Prostat`
anexe:
veziculele seminale, situate la baza vezicii urinare,
Gland` bulbo-uretral`
secret` un lichid vâscos, ce con]ine nutrien]i pentru game]i;
Uretr` glanda prostat` secret` un lichid l`ptos, alcalin, care
Epididim permite cre[terea mobilit`]ii spermatozoizilor. Prostata
înconjoar` partea ini]ial` a uretrei, în care î[i vars` pro-
Testicul
dusul de secre]ie;
Penis glandele bulbo-uretrale secret` un mucus cu efect
Fig. 2.141 Sistemul reproduc`tor masculin lubrifiant. Sunt situate la baza uretrei, în care se deschid.

104 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Sistemul reproduc`tor feminin
Gonadele feminine poart` numele de ovare [i sunt
organe pereche; produc atât game]i (ovule), cât [i hor-
moni (foliculina [i progesteronul), fiind situate în pelvis.
Fiecare ovar - fig. 2.142 - prezint` la exterior un înveli[
fibros, sub care se afl` parenchimul, format dintr-o zon`
cortical` (la exterior) [i o zon` medular` (la interior).
Zona cortical` are foliculi ovarieni, în diferite stadii
de evolu]ie. La na[tere, în ambele ovare se g`sesc
400.000 de foliculi primordiali, majoritatea degenerând.
Se vor matura 300-400 foliculi, câte unul în fiecare lun`,
de la pubertate pân` la menopauz`, sub ac]iunea
gonadotropilor hipofizari.
Foliculul matur este foliculul de Graaf, con]inând un
ovocit, dup` a c`rui eliminare (ovula]ie) se transform` în
corp galben, care secret` progesteron.
Ovulul nefecundat se elimin` odat` cu menstrua]ia,
iar corpul galben involueaz` [i se va transforma în corp
alb (]esut cicatricial). În cazul sarcinii, transformarea se
realizeaz` dup` primele trei luni.
C`ile genitale sunt formate din urm`toarele structuri:
Trompele uterine, structuri tubulare (8-12 cm), ce fac
leg`tura \ntre ovare [i uter. Cap`tul dinspre ovar are form`
de pâlnie, cu marginile franjurate (fimbrii), servind la
captarea ovulului. Mucoasa trompelor prezint` celule ci-
liate, ajutând la deplasarea ovulului [i a zigotului spre uter.
Uterul este o dilatare a c`ilor genitale, fiind inter-
pus între trompe [i vagin [i având peretele musculos,
gros, c`ptu[it de epiteliu (endometru). Aici au loc nida]ia
oului [i dezvoltarea embrionului.
Tromp` uterin`
Folicul
Ovar }esut
conjunctiv
Uter
Endometru
Col uterin
Vagin
Fig. 2.142 Sistemul reproduc`tor feminin
Descrie structura sistemului reproduc`tor feminin [i procesul de formare a corpului galben.
FUNC}IILE DE REPRODUCERE
Vaginul (conduct musculos) membranos are rol
copulator. |n partea superioar` se continu` cu colul
uterin, iar \n cea inferioar` se deschide în vestibulul
vaginal (în care se deschide [i uretra), prin orificiul
vaginal, acoperit incomplet de himen. Orificiul vaginal
este delimitat de labiile mici, care împreun` cu cele mari
formeaz` vulva.
La partea anterioar` a vulvei se afl` clitorisul, organ
erectil, omologat cu penisul. Vulva [i clitorisul constitu-
ie organele genitale externe.
Ciclul uterin reprezint` modific`rile mucoasei ute-
rine provocate de varia]ia concentra]iei hormonilor
ovarieni (de-a lungul ciclului ovarian).
Ciclul uterin are trei faze: menstrual`, proliferativ` [i
secretorie.
a) Faza menstrual` dureaz` aproximativ 3-4 zile,
prima zi fiind considerat` [i prima zi a ciclului menstru-
al. În timpul acestei faze are loc eliminarea mucoasei
uterine, proces ce determin` ruperea capilarelor sang-
vine. Ca urmare, se produce o pierdere treptat` de sânge
(între 50 [i 80 ml).
b) Faza proliferativ` se desf`[oar` din ziua a 3-a (a
4-a) pân` în ziua a 13-a (a 14-a) a ciclului uterin [i
const` în îngro[area mucoasei uterine (pentru c` se dez-
volt` glandele [i vasele de sânge).
c) Faza secretorie începe în ziua a 14-a (a 15-a) [i
dureaz` pân` la apari]ia unei noi menstrua]ii. În aceast`
faz` se fac preg`tiri în vederea nida]iei viitorului
embrion.
Ovocit primar Folicul matur
(diploid)
OVULA}IE
Ovocit secundar
(haploid)
Corp galben
105
 În prima parte a ciclului uterin (preovulatorie) celu-
lele din pere]ii foliculului secret` estrogeni, iar în a doua
parte corpul galben secret` estrogeni [i progesteron, hor-
mon care preg`te[te endometrul pentru nida]ie.
Lob
Organele anexe ale sistemului reproduc`tor sunt
reprezentate de mamele. Acestea cuprind glandele ma-
Mamelon mare [i p`r]ile moi adiacente. Se întâlnesc la ambele
Areol` sexe, dar la b`rba]i nu sunt dezvoltate [i nu au rol
Canal secretor. Glandele mamare sunt tubulo-acinoase, fiind
excretor alc`tuite din lobi [i lobuli. Fiecare lob are un canal
excretor, care str`bate mamelonul [i se deschide la exte-
rior - fig. 2.143.
Rolul hormonilor sexuali: intervin în diferen]ierea,
maturarea [i func]ionarea normal` a organelor repro-
duc`toare, \n comportamentul reproductiv al indivizilor,
Fig. 2.143 Glanda mamar` \n exprimarea caracterelor sexuale secundare.

Reproducerea
Este un proces complex, ce se desf`[oar` în dou`
etape: gametogeneza, care înseamn` formarea game]ilor
prin diviziune meiotic` - fig. 2.144 a) [i fecunda]ia, prin
care game]ii se „întâlnesc“ [i fuzioneaz`. În urma fecun-
da]iei se formeaz` celula ou (diploid`) care, dup` circa 36
de ore de la fecunda]ie, se divide [i formeaz` dou` celule,
dup` 60 de ore se formeaz` patru celule, dup` 3 zile se
formeaz` opt celule (toate egale în dimensiuni); dup`
circa 5 zile se ajunge la primul stadiu de dezvoltare onto-
genetic`, blastula nidându-se în endometru, unde î[i con-
tinu` dezvoltarea, dând na[tere embrionului - fig. 2.144 b).
Acesta prezint` trei foi]e embrionare: ectoderm, endode-
drm [i mezoderm, din care, prin diferen]iere, se formeaz`
primordiile organelor. Din luna a treia, embrionul devine
f`t [i va fi expulzat dup` nou` luni, prin actul na[terii
devenind nou-n`scut.

a) FECUNDARE
Spermatozoizi
Spermatocite [i ovocite primare
Prima b)
diviziune
meiotic` Celul` ou
Prima diviziune
celular`

Stadiul de
Spermatocite [i dou` celule
ovocite secundare
Diviziuni celulare
A doua Primul corp polar ulterioare
diviziune
meiotic`
Uter
Spermatide Ovatid` Endometru
Formarea
Al doilea corp polar Uter blastocistului
Trofoblast

Celule de origine
Ovul a embrionului
Spermatozoizi
IMPLANTARE
Fig. 2.144 a) *Gametogeneza; b) Fecundare [i implantare

106 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Sarcina
Este o stare fiziologic` ce dureaz` din momentul
fecunda]iei pân` la expulzarea produsului de concep]ie.
Dureaz` aproximativ 40 de s`pt`mâni [i poate fi:
– uterin`, când grefarea embrionului (oului) se face
în uter;
– extrauterin`, când grefarea se face în afara
cavit`]ii uterine (cel mai frecvent în trompele uterine).
Sarcina poate fi unic` sau multipl`. Cea mai frecvent`
sarcin` multipl` este cea gemelar` (dubl`).
În 85 % din cazurile de sarcin` gemelar` aceasta este
dizigot` (bivitelin`), rezultând din fecundarea a dou`
ovule, ajunse la maturitate în acela[i timp, de c`tre doi
spermatozoizi. A[adar, vor fi dou` placente cu dou`
pungi amniotice. Fe]ii pot avea sau nu acela[i sex.
În 15 % din cazuri sarcina gemelar` este monozigot`
(monovitelin`), adic` provine dintr-un singur ovul
fecundat, care la începutul dezvolt`rii se dedubleaz`. În
acest caz, copiii sunt întotdeauna de acela[i sex [i foarte
asem`n`tori fizic. La na[tere, de obicei, unul este mai
greu; se nasc la interval de 20-30 de minute.
Printre cele mai importante semne ale sarcinii se
num`r`: încetarea menstrua]iei (de[i uneori mai pot
ap`rea una-dou` sânger`ri, care pot fi interpretate ca
menstrua]ie), gre]uri, saliva]ie exagerat`, v`rs`turi,
a b
d e
FUNC}IILE DE REPRODUCERE
anorexie, intoleran]` la anumite mirosuri (tutun, mân-
care, parfum etc.), dezvoltarea uterului, care duce la
m`rirea abdomenului.
De[i este o stare absolut normal`, sarcina poate s`
determine unele tulbur`ri în organism. De aceea,
medicul este cel care trebuie s` confirme sarcina [i s`
evalueze starea de s`n`tate a femeii gravide.
La începutul sarcinii se vor face controale lunar, iar
la sfâr[it, de dou` ori pe lun`. În timpul sarcinii se fac
unele analize:
– determinarea grupei de sânge [i Rh-ul;
– examenul secre]iei vaginale, pentru a depista even-
tualele infec]ii;
– num`r`toarea globulelor albe [i ro[ii [i dozarea
hemoglobinei, deoarece pot ap`rea anemii;
– examenul de urin`, prin care se urm`re[te prezen]a
albuminei (semn de complica]ie a sarcinii);
– m`surarea tensiunii arteriale, care, în mod normal,
cre[te u[or în ultimele luni de sarcin`;
– cânt`rirea se face lunar. În mod normal, pân` la
sfâr[itul sarcinii cre[terea în greutate trebuie s` fie de
aproximativ 10 kg. Cre[terile mai mari indic` re]ineri
de ap`.
c
Fig. 2.145 Embrion uman la 5 s`pt`mâni (a),
la 6 s`pt`mâni (b)
[i la 12 s`pt`mâni (c)
Stadii în dezvoltarea mâinii:
– la 5 s`pt`mâni (d);
– la 11 s`pt`mâni (e).
107
 În cazul în care, din numeroase motive, nu se produce
Intestin Mezenter o fertilizare in vivo, se poate apela la fertilizarea in vitro.
Aceast` tehnic` a fost folosit` prima dat` în 1978. Cu aju-
torul unui laparoscop se extrage un ovul din foliculul ova-
rian [i este fertilizat cu spermatozoizi pe un mediu de cul-
tur`. În stadiul de blastocit este introdus în uter [i, dac` im-
Tromp` plantarea a fost reu[it`, acesta se va dezvolta normal.
Corpul
uterului uterin`
Ligament
Implantare
la nivelul ovarian Sarcina extrauterin`
Ovar
istmului Frecvent, fixarea extrauterin` a oului se face în
uterin diferite por]iuni ale trompei [i, mai rar, pe ovar sau în
Franjuri
Implantare abdomen - fig. 2.146. Cauzele care împiedic` trecerea
cervical` ovulului fecundat din tromp` (unde are loc fecundarea)
în cavitatea uterin` sunt variate, cele mai importante
Fig. 2.146 Localiz`ri ale sarcinii ectopice. Implantarea normal` fiind inflama]iile (care îngusteaz` lumenul trompei). La
este indicat` prin X, iar implant`rile anormale sunt semnele obi[nuite de sarcin` se pot ad`uga: dureri
indicate prin litere, în ordinea frecven]ei apari]iei abdominale violente [i pierderi de sânge prin vagin.
Placent`
Dezvoltarea embrionului în tromp` poate provoca
Simfiz` ruperea ei, înso]it` de mari dureri, hemoragie intern`,
pubian`
Vezic` urinar` stare de le[in [i chiar moarte (prin hemoragie).

Uretr` Na[terea
Vagin
Este declan[at` pe cale hormonal` [i nervoas`.
Col uterin
Travaliul - fig. 2.147 - are dou` perioade principale:
Rect dilata]ia colului uterin [i expulzia f`tului.
Începutul na[terii se manifest` prin contrac]ii uterine
dureroase, intermitente. La început dureaz` 20 de
secunde [i se repet` la 15-20 de minute, apoi devin din
Ruperea sacului ce în ce mai frecvente, repetându-se la 2-3 minute [i
amniotic
având o durat` de 40 de secunde. Ca urmare, colul
uterin se dilat`.
La prima na[tere, perioada de dilata]ie dureaz` 12-14
ore, iar la urm`toarea, mai pu]in. Concomitent cu
dilatarea colului uterin are loc ruperea „pungii apelor“,
iar f`tul este împins în jos. Acest timp al na[terii se
nume[te angajare, iar ie[irea prin orificiul vulvo-vagi-
Placenta nal, degajare. Dup` scoaterea f`tului, se sec]ioneaz`
cordonul ombilical [i se leag`. Dup` 20-30 de minute de
la expulzia f`tului, placenta se desprinde de pe suprafa]a
uterului [i este eliminat`.

L`uzia
Este perioada de dup` na[tere, cuprins` între 6 [i 8
s`pt`mâni. Se caracterizeaz` prin revenirea la normal a
Uter
Cordon
structurilor genitale implicate [i apari]ia laptelui (sub
ombilical influen]a prolactinei – hormon adenohipofizar). În aceast`
Placent` perioad`, rezisten]a organismului femeii este diminuat` [i
este mai expus` la infec]ii. În timpul l`uziei (ca [i al
sarcinii), femeia nu trebuie s` ia niciun medicament f`r`
prescrip]ia medicului, deoarece acestea trec prin lapte
(respectiv placent`) [i pot provoca tulbur`ri copilului.
Fig. 2.147 Stadii în timpul na[terii

108 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 Planning familial – informarea adecvat` a popula]iei despre avan-
tajele [i dezavantajele metodelor contraceptive [i
despre cum pot fi ele folosite în mod eficient;
Planificarea familial`, conform defini]iilor
– înalta calitate [i accesibilitate la serviciile de
acceptate interna]ional în anul 1998, reprezint`:
contracep]ie, disponibilitatea unei game largi de metode
– dreptul individului (ca drept al omului) de a
contraceptive, în sprijinul unei alegeri garantate.
decide num`rul copiilor [i planificarea na[terilor;
Contracep]ia reprezint` ansamblul metodelor
– dreptul de a folosi metode contraceptive
care-i permit cuplului s` aib` rela]ii sexuale normale,
(excluzând avortul indus);
evitând îns` riscurile unei sarcini, prin împiedicarea
– absen]a unor bariere legale în dezvoltarea ser-
fecund`rii ovulului de c`tre spermatozoid.
viciilor de contracep]ie (incluzând sterilizarea);

Metode contraceptive
Nume Caracteristic` Ac]iune (consecin]`) Eficien]` Riscuri
Vasectomie Sec]ionarea [i apoi Lipsa spermei Aproape 100% Sterilitate
legarea vaselor din lichidul seminal ireversibil`
deferente
Legarea Sec]ionarea [i apoi Ovulul nu mai ajunge Aproape 100% Sterilitate
trompelor legarea trompelor în tromp`, uter ireversibil`
uterine
Contraceptive Hormoni administra]i Hipofiza anterioar` Aproape 100% Tromboembolii,
orale zilnic sub form` de nu mai elibereaz` în special la
tablete FSH [i LH fum`toare
Norplant Tuburi cu progestin Hipofiza anterioar` Peste 90% Necunoscute
(implant) (form` de progesteron) nu mai elibereaz` pân` în prezent
sunt implantate sub FSH [i LH
pielea femeii
Diafragm` Cup` de plastic inserat` Blocarea p`trunderii Peste 90% Idem
în vagin, pentru a acoperi spermei sau în uter
colul uterin (înaintea
contactului sexual)
Bure]i Dispozitiv ce con]ine Ac]ioneaz` ca barier` Aproximativ Idem
spermicide [i se [i omoar` 90%
introduce în vagin spermatozoizii
înaintea actului sexual
Prezervativ Înveli[ de plastic, Colecteaz` sperma Aproximativ Idem
masculin ce se aplic` înaintea [i previne SIDA 85%
actului sexual ([i alte boli venerice)
Prezervativ Tub de plastic fixat Blocheaz` intrarea Aproximativ Idem
feminin în interiorul vaginului spermei în uter [i 85%
previne bolile venerice
Retragere B`rbatul se retrage Previne p`trunderea Aproximativ Idem
din vagin înaintea spermei în vagin 75%
ejacul`rii
Creme Sunt introduse în Omoar` un num`r Aproximativ Idem
spermicide vagin înaintea mare de 75%
actului sexual spermatozoizi
Planificare Determinarea zilei Evitarea contactului Aproximativ Idem
familial` ovula]iei cu cinci zile înainte 70%
natural` de ovula]ie [i cu dou`
zile dup` ovula]ie

FUNC}IILE DE REPRODUCERE 109

 b

ovar Fig. 2.148 Metode contraceptive:

vasectomie (a), legarea trompelor (b), bure]i
Sec]ionarea contraceptivi (c, d), diafragm` (e), pilule con-
[i ligaturarea
canalului deferent traceptive (f), spermicide vaginale (g), prezer-
vativ masculin (h), prezervativ feminin (i),
Sec]ionarea norplant (j)
[i ligaturarea
a trompei uterine uter

c d e

f g

h i j
Descrie metodele contraceptive prezentate [i modul lor de ac]iune.

110 CAPITOLUL II – FUNC}IILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

 No]iuni de igien` [i patologie
Afec]iuni Cauze
Inflama]ii ale mucoasei vaginale,
provocate de infec]ia cu ciuperci micro-
Vaginite scopice, cel mai frecvent cu Candida
albicans, sau cu alte microorganisme,
cum este Trichomonas vaginalis, ce se
pot transmite pe cale sexual`
Inflama]ii ale trompelor uterine
Anexite determinate de infec]ii, tulbur`ri hor-
monale
M`rire de volum a prostatei, dat` de
tulbur`ri în secre]ia androgenilor la
Adenom vârst` înaintat` (apare frecvent la
de prostat` b`rba]ii de peste 60 ani), seden-
tarism, infec]ii repetate ale prostatei,
constipa]ie
Simptome
Secre]ie vaginal` groas`, grunjoa-
s`, cu senza]ie intens` de mânc`-
rime (prurit), în vaginita micotic`,
iar în cea trichomonazic` secre]ia
este spumoas`, aerat`, galben-
verzuie
Dureri abdominale în zona lom-
bar`, febr`, în formele acute, secre-
]ie vaginal` abundent`. Frecvent se
cronicizeaz`, ducând la sterilitate
Ini]ial apar mic]iuni frecvente,
dar în cantit`]i mici, în special
noaptea. Pot ap`rea infec]ii
urinare, pentru c` vezica nu se
poate goli complet. Ulterior, când
uretra este comprimat` total, nu
se mai produce urinarea
Prevenire
• Pentru men]inerea
unei bune s`n`t`]i a
organelor genitale, se
recomand`:
-respectarea normelor
elementare de igien`
(sp`lare zilnic`, iar în
perioada menstrua]iei,
chiar de mai multe ori
pe zi);
- în timpul menstrua]iei
se vor evita b`ile în
cad` sau la [trand (se
fac du[uri c`ldu]e);
- prevenirea contamin`-
rii venerice, prin uti-
lizarea prezervativului
[i evitarea contactelor
sexuale întâmpl`toare

III. Completeaz` corect spa]iile punctate:

SINTEZå Gonadele masculine sunt reprezentate de……, pro-
La om, reproducerea este un proces sexuat, care se duc…… numi]i…… [i hormonul…… .
realizeaz` la nivelul structurilor ce alc`tuiesc sis- Gonadele feminine sunt reprezentate de…… , pro-
temul reproduc`tor. duc…… numi]i…… [i hormonii… .
Sistemul reproduc`tor este format din gonade [i c`i IV. Compar` perioada de fertilitate din via]a unei
genitale. femei cu cea a unui b`rbat.
Gonadele masculine se numesc testicule [i la nivelul V. Completeaz` legenda figurii de mai jos:
lor se formeaz` game]ii (spermatozoizii).
Gonadele feminine se numesc ovare, care produc
game]ii, numi]i ovule.
C`ile genitale au rol în transportul [i depozitarea
Vezic`
game]ilor. urinar`
Un ovul fecundat se va transforma într-un organism
complet în cadrul procesului de dezvoltare, care
cuprinde: diferen]ierea, morfogeneza [i cre[terea.
Dup` circa 266 de zile de la contopirea game]ilor are
loc na[terea. Perioada care urmeaz` dup` sarcin` se
nume[te l`uzie.

TEME
I. R`spunde la urm`toarele întreb`ri:
1. Ce se întâmpl` cu endometrul în timpul ciclului
uterin?
2. De ce dispare menstrua]ia în timpul sarcinii?
3. Care sunt cele mai eficiente metode contraceptive?
II. Define[te urm`toarele no]iuni: canalicule seminifere,
epididim, canal deferent, prostat`, ovar, uter, trompe.
Activitate în perechi • Formula]i o ipotez`
1. De ce crede]i c` femeile cu vârste de peste 35 de
ani pot na[te mai frecvent copii cu diverse anomalii?
2. O modalitate de a descrie ac]iunea tabletelor con-
traceptive este aceea c` îi trimit creierului mesajul c`
organismul poart` o sarcin`.
Cum reu[esc acest lucru?

FUNC}IILE DE REPRODUCERE 111

Cap. III
ORGANISMUL – UN TOT UNITAR
omeostazia (gr. homoios = asem`n`tor, stasis = Homeostazia se men]ine prin mecanisme de

H stare) reprezint` constan]a mediului intern, iar

aceasta este condi]ia fundamental` a existen]ei,
constan]` intuit` de Claude Bernard înc` din 1858.
Realizarea [i men]inerea echilibrelor homeostazice sunt
consecin]a particip`rii diferitelor organe la aceste procese:
– sistemul digestiv asigur` aportul de nutrimente;
– sistemul respirator asigur` nevoile de oxigen;
– sistemul excretor men]ine constant` concentra]ia
electroli]ilor;
– sistemul circulator realizeaz` leg`tura func]ional`
între diverse organe.
autoreglare:
locale, realizate de produ[ii catabolici celulari (de
exemplu, acidoza tisular` în capilarele unui mu[chi aflat
în activitate are ca efect vasodilata]ia [i cre[terea fluxu-
lui sangvin);
nervoase, realizate prin feedback, cu efecte imediate;
endocrine, în strâns` leg`tur` cu cele nervoase,
ceea ce demonstreaz` rolul integrator al celor dou`
sisteme - fig. 3.1.

Coordonare nervoas` Coordonare endocrin`

Respira]ie
Alimente
macromoleculare
specifice
Circula]ie
Transport O2
Circula]ie
Transport CO2

Respira]ie

Cre[tere

Mi[care
Digestie Cataboli]i azota]i

Circula]ie

Excre]ie
Nutrimente

Sinteza macromoleculelor
specific umane Urin` cu uree

Fig. 3.1 *Reglare nervoas` [i endocrin` a func]iilor organismului uman

Argumenteaz` rolul integrator al sistemelor nervos [i endocrin, în coordonarea func]ion`rii organismului
ca un tot unitar.

112 CAPITOLUL III – ORGANISMUL UN TOT UNITAR

 *Principalele constante fiziologice din sânge
Denumirea Unitatea Valorile Denumirea Unitatea Valorile
analizei de m`sur` normale analizei de m`sur` normale
Acidul uric mg/100 ml 2-5 Hematocritul
g/l 0,02-0,05 (b`rba]i) % 40-48
µmol/l 119-297 (femei) % 36-42
Acizii gra[i totali mg/100 ml 550-770 (copii) % 36-39
Adrenalina µg/24 ore 20 Hemoglobina
(b`rba]i) % 80-100
Antigenul Australia – absent
g/100 ml 13,6-16
A.S.L.O. U./ml sub 200
(femei) mmol/l 8,4-10,7
Bilirubina total` mg/100 ml 1,0-1,2 % 70-90
µmol/l 2-20 g/100 ml 11,5-15
Calciul mg/100 ml 9-11 mmol/l 7,0-9,3
µmol/l 2,4-2,5 Limfocitele % 25-30
mEq/l 4-5 pe 1 mm3 1500-3000
Colesterolul mg/100 ml 120-280 Lipidele mg/100 ml 60-800
g/l g/l (gr`simile totale) g/l 6-8
mmol/l 3,0-7,1 Potasiul mg/100 ml 16-21
Creatinina mg/100 ml 0,5-1,2 mmol/l 4,5-5,4
umol/l 44-106 mEq/l 4,5-5,4
Electroforeza % 52-62 Proteina C reactiv` mg/100 ml negativ`
seric` - albumine g/100 ml 3,64-4,34 Proteinele totale g/100 ml 6,6-8,6
mEq/l 15,7-20,4
- alfa-1-globuline % 2-5
Reac]ia Bordet – negativ`
g/100 ml 0,14-0,35 -Wassermann
- alfa-2-globuline % 6-9 Sodiul (Natriul) mg/100 ml 310-350
g/100 ml 0,42-0,63 Testul la timol U.M.L. 1-4
- gamma-globuline % 14-21 Timpul de coagulare minute 8-12
g/100 ml 0,98-1,47 Timpul de sângerare minute 3-4
Eozinofilele % 4-5 Transaminaza U.K. 15-35
Factorul reumatoid – absent glutamat-oxalacetic` U.I. 1-18
Fibrinogenul mg/100 ml 200-400 (T.G.O)
Fierul (la b`rbat) µg/100 ml 90-150 Transaminaza U.K. 15-40
(la femei) mg/l 0,9-1,5 Glutamat-piruvic` U.I./l 1-19
µg/100 ml 80-140 (T.G.P)
mg/l 0,8-1,4 Trigliceridele
Fosfataza acid` U.B. 1 (b`rba]i) mg/100 ml 50-150
U.K. 1-4 mmol/l 0,55-1,70
U.I. 4-14 (femei) mg/100 ml 50-130
Fosfataza alcalin` U.B. 1,5 mmol/l 0,55-1,48
U.K. 3-13 Trombocitele la 1 mm3 150.000–
U.I. 13-45 300.000
Globulele albe Ureea mg/100 ml 20-50
- (adult) mii pe mm3 4000-8000 mmol/l 3,3-8,3
- (copii) mii pe mm3 4000-8000 V.D.R.L. – negativ
Globulele ro[ii Viteza de sedi-
- (b`rba]i) mil. pe mm3 4,2-5,6 mentare a hema-
- (femei) mil. pe mm3 3,7-4,9 tiilor (V.S.H.)
- (copii) mil.pe mm3 4,5-4,8 (b`rba]i) mm/h 10-20
Glucoza mg/100 ml 65-110 µmol/h 35-70
g% 0,65-1,10 (femei) mm/h 6-15
mmol/l 3,60-6,10 µmol/h 20-52

113
 Teme recapitulative
Selecteaz` r`spunsul corect
1. Ganglionul spinal se afl` pe: Aplica]ii practice
a. r`d`cina anterioar` a nervului spinal;
b. trunchiul nervului spinal; *Determinarea h`r]ii gustului
c. ramura comunicant` alb`; Stoarce pu]in` l`m~ie pe un tampon de vat`. Pune
d. r`d`cina posterioar`. tamponul pe diferite p`r]i ale limbii. Cl`te[te gura cu
2. Prima tunic` a globului ocular pe care o \nt~lnesc ap` [i repet` experien]a, folosind vat` \nmuiat` \n ap`
razele de lumin` este: dulce, \n ap` s`rat` [i apoi \n solu]ie de sare. Noteaz`,
a. retina; de fiecare dat`, zonele limbii pe care ai sim]it mai
b. pleoapa superioar`; intens fiecare gust.
c. sclerotica; *Pragul sensibilit`]ii gustative
d. cristalinul. Pune pe v~rful limbii o pic`tur` de solu]ie de zah`r.
3. Principala caracteristic` a glandelor endocrine este: Cl`te[te gura cu ap` [i repet` procedura, dar folose[te
a. r`sp~ndirea lor \n tot corpul; o solu]ie de zah`r mai concentrat`. Pe care din cele
b. num`rul lor total (nou`); dou` solu]ii ai perceput-o mai bine? Ce reprezint`
c. nu au canal de excre]ie; pragul sensibilit`]ii gustative?
d. se afl` \n str~ns` leg`tur` cu sistemul nervos. *Determinarea sensibilit`]ii olfactive
4. C~te vertebre are primul segment al coloanei ver- Leag` la ochi un coleg, care \[i va acoperi nasul cu
tebrale: degetele. Apoi, d`-i s` mu[te dintr-un m`r [i dup`
a. 8; aceea dintr-o par`. Va [ti s` spun` ce a m~ncat? Dac`
b. 5; da, d`-i s` miroas` para \n timp ce m`n~nc` m`rul. Ce
c. 7; concluzii se desprind?
d. 12. *Disec]ia globului ocular
5. Amilaza salivar` poate fi inactivat`: Utiliza]i un ochi de bou, c`ruia \i \ndep`rta]i ]esutul
a. prin combinarea cu iod; conjunctiv ce \l \nconjoar`, cu ajutorul unei foarfeci.
b. prin fierbere; Ce reprezint` stratul alb-cenu[iu pe care \l observa]i [i
c. prin ac]iunea virusurilor; care se continu` cu partea bombat` [i transparent`?
d. prin r`cire la zero grade. Ce se observ` la partea posterioar`?
5. Care este cauza cre[terii diametrului longitudinal Sec]iona]i sclerotica cu ajutorul unui bisturiu pe
al cutiei toracice? linia ecuatorial`. Prin aceast` incizie introduce]i o foar-
a. elasticitatea ]esutului pulmonar; fec` [i t`ia]i sclerotica de c~teva ori, spre nervul optic.
b. mi[c`rile pleurei; Ce se observ` sub sclerotic`?
c. contrac]ia mu[chilor intercostali externi; Cu ajutorul foarfecii \ndep`rta]i sclerotica [i
d. contrac]ia diafragmului. corneea. Ce este lichidul care se scurge?
6. Câte orificii prezint` atriul stâng? |ndep`rta]i irisul [i ve]i observa cristalinul.
a. unul; Desprinde]i cristalinul [i a[eza]i-l pe un text scris.
b. dou`; Ce observa]i?
c. cinci; Dup` desprinderea cristalinului se observ` umoarea
d. patru.
sticloas`, pe care o \ndep`rta]i [i apoi examina]i retina.
7. Energia eliberat` prin hidroliza ATP este nece-
*Compozi]ia chimic` a alimentelor
sar` desf`[ur`rii urm`toarelor procese, cu excep]ia:
Compozi]ia f`inii
a. scurt`rii mu[chiului biceps brahial;
Pune]i pu]in` f`in` \ntr-un s`cule] textil [i ]ine]i-l
b. absorb]iei glicerinei din tubul digestiv;
sub un jet slab de ap` la robinet. Apoi stoarce]i u[or
c. propag`rii poten]ialului de ac]iune prin axoni;
s`cule]ul deasupra unui vas gol. Peste lichidul albicios
d. secre]iei glandulare.
8. Câte perechi de cromozomi somatici con]in sper- care s-a adunat pune]i iod \n iodur` de potasiu. Ce co-
matidele? lora]ie se ob]ine? Ce demonstreaz` aceasta? |n textura
a. 11; s`cule]ului r`m~ne o substan]` elastic`, numit` gluten.
b. 2; Aceasta este o protein`, care se va colora \n galben-por-
c. 22; tocaliu, prin tratarea cu acid azotic.
d. 1.

114 CAPITOLUL III – ORGANISMUL UN TOT UNITAR

 Dic]ionar
A L
Aerob - (Despre microorganisme) Care nu poate tr`i Lipaza - Enzim` din sucurile digestive care
f`r` oxigen; aerobiotic. hidrolizeaz` gr`simile, descompunându-le \n glicerin` [i
Amilaza - Substan]` produs` de pancreas, care (\n \n acizi gra[i.
timpul digestiei) transform` amidonul \n maltoz` [i glu- M
coz`. Median - Care se afl` la mijloc.
Anaerob - (Despre microorganisme) Care este capabil Mediastin - Cavitate anatomic` cuprins` \ntre cei doi
s` tr`iasc` \ntr-un mediu lipsit de oxigen; anaerobiotic.. pl`mâni [i care con]ine inima, timusul, esofagul, aorta [i
Anastomoza - leg`tura dintre dou` vase de sânge. canalul toracic.
Anevrism - Dilatare patologic` a unei artere. Morfologie - Structura macroscopic` a unui organ (ce
Anorexie - Lipsa poftei de mâncare. se poate observa cu ochiul liber).
Apical - Care este situat la vârful, la extremitatea unui O
organ. Ontogenez` - Dezvoltare individual`, de la zigot pân`
Apex - Vârf. la moarte.
B P
Bazal - La baz`. Proteaza - Enzim` care catalizeaz` descompunerea
Bradicardie - Sc`derea frecven]ei ritmului cardiac. peptidelor din aminoacizi.
C Prag - Valoare minim` a unui factor, necesar` pentru
Cefalee - Durere de cap. a determina apari]ia unui fenomen fiziologic sau pato-
Cetogeneza - Sinteza de corpi cetonici. logic.
Copulator - Unire a dou` celule de sex opus. S
D Scizur` - {ant adânc care str`bate suprafa]a unor
Decusa]ie - |ncruci[are a fibrelor nervoase. structuri (oase, creier, viscere) [i pe care le \mparte une-
Degluti]ie - Act fiziologic reflex, prin care bolul ali- ori \n segmente bine individualizate.
mentar trece din gur`, prin esofag, \n stomac. Sinci]iu - Mas` citoplasmatic` având mai mul]i
Diureza - Cantitate de urin` eliminat` \n 24 h. nuclei, rezulta]i din fuzionarea citoplasmei mai multor
E celule.
Emulsie - Amestec dispers format din dou` lichide Sintez` - Metod` [tiin]ific` de cercetare a feno-
insolubile unul \n cel`lalt. menelor, bazat` pe trecerea de la particular la general, de
Enzime - Compus organic de natur` proteic`, prezent la simplu la compus, pentru a se ajunge la generalizare;
\n celulele vii, care dirijeaz` procesele de sintez` [i de \mbinare a dou` sau mai multe elemente care pot forma
degradare din organismele animalelor, plantelor [i un tot.
microorganismelor, producând [i p`strând energie. Spongios - Care este poros ca un burete.
Endogen - Proces ce are loc \n interiorul organismului. Strom` - Re]ea de suport a unui organ alc`tuit` din
F ]esut conjunctiv, vase de sânge, nervi.
Fascicul - Grupare de fibre nervoase \n interiorul Structura - Alc`tuirea unui organ, observabil` cu
nevraxului (S.N.C.). microscopul optic.
Fiziologie - Ramur` a biologiei care studiaz` func]iile T
organismului viu (animal sau vegetal). Tahicardie - Cre[terea frecven]ei ritmului cardiac.
Gradient - Diferen]a de presiune sau de concentra]ie Tisular- Care apar]ine ]esuturilor, referitor la ]esuturi.
\ntre cele dou` fe]e ale unei membrane. Tumefiere - Umflare.
H U
Hil - Por]iune la suprafa]a unui organ, pe unde p`trund Ultrastructura - Alc`tuirea unui organ, observabil`
vasele sangvine [i nervii. cu microscopul electronic.
I Umori - Lichid intercelular constituind mediul \n care
Intramural - |n peretele unui organ. tr`iesc celulele organismelor.

115
 CUPRINS
Capitolul I. ALCåTUIREA CORPULUI UMAN ..........................................................4
Topografia organelor [i sistemelor de organe ...........................................................................................4
Niveluri de organizare ...............................................................................................................................4
Capitolul II. FUNC}II FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN.....14
1. FUNC}IILE DE RELA}IE.................................................................................................................14
a) – SISTEMUL NERVOS.................................................................................................................14
– Clasificarea sistemului nervos. Sistemul nervos somatic.................................................................14
– M`duva spin`rii ...............................................................................................................................15
– Encefalul..........................................................................................................................................19
– Cerebelul .........................................................................................................................................21
– Diencefalul ......................................................................................................................................23
– Emisferele cerebrale ........................................................................................................................24
– Nervii spinali ...................................................................................................................................28
– Nervii cranieni.................................................................................................................................29
Sistemul nervos vegetativ ...................................................................................................................31
b) – ANALIZATORII ........................................................................................................................34
– Analizatorul cutanat ........................................................................................................................34
– Analizatorul vizual ..........................................................................................................................36
– Analizatorul acustico-vestibular ......................................................................................................40
– Analizatorul olfactiv........................................................................................................................43
– Analizatorul gustativ .......................................................................................................................44
– Analizatorul kinestezic ....................................................................................................................45
c) – GLANDELE ENDOCRINE ........................................................................................................48
– Hipofiza ...........................................................................................................................................49
– Tiroida .............................................................................................................................................50
– Pancreasul endocrin.........................................................................................................................52
– Glandele suprarenale .......................................................................................................................53
– Gonadele..........................................................................................................................................54
– Paratiroidele ....................................................................................................................................55
– Epifiza .............................................................................................................................................56
– Timusul............................................................................................................................................56
d) – MI{CAREA ...............................................................................................................................58
SISTEMUL OSOS .............................................................................................................................58
SISTEMUL MUSCULAR..................................................................................................................62
2. FUNC}IILE DE NUTRI}IE ...............................................................................................................68
a) – DIGESTIA {I ABSORB}IA.......................................................................................................68
b) – CIRCULA}IA.............................................................................................................................76
c) – RESPIRA}IA ..............................................................................................................................88
d) – EXCRE}IA .................................................................................................................................94
e) – METABOLISMUL .....................................................................................................................98
3. FUNC}IILE DE REPRODUCERE...................................................................................................104
– Sistemul reproduc`tor masculin ....................................................................................................104
– Sistemul reproduc`tor feminin ......................................................................................................104
– Reproducerea.................................................................................................................................106
– Sarcina ...........................................................................................................................................107
Capitolul III. ORGANISMUL – UN TOT UNITAR.................................................................112
Dic]ionar................................................................................................................................................115

116