Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 11 W. Otto, Zeii Greciei, Artemis

    Uploaded by

    IonuţIustin
    15 views7 pages
    77

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    77

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    15 views7 pages

    11 W. Otto, Zeii Greciei, Artemis

    Uploaded by

    IonuţIustin
    77

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 7
    & TOnNA DRAGOMIMESCU MARDARE WALTER F.OTTO a ZEIT GRECIEI Imaginea divinitatii in spiritualitatea greaci ‘Traducere de ILEANA SNAGOVEANU-SPIEGELBERG 86 Zan GRECIEY romten 22) rele soaeli cu sees poet cancer in Pome le soul Sinn pies, caving pe care cunoatem ct is ‘Booty ¢anume cape cel mai cunoseut abut lu, Phoibos. In ‘ ‘a unui Apollo care, cu dip survei )imapinen copleptoare Siecle ici lug menjine univers fro mica armonioasi (vel Inui fice 35, 16. um), ar plectul cu care cipeste omdele mae alceva decit lumina soaeli cf. Seyntinos din Tens Fragment 14; Newt, Hermes, 1931, p. 389) Artemis E imposibil si.nu recunoastem ci esenta lui Apollo ¢ mas- culing. Libertatea spirituali si distantarea sint impliniri mascu- line. Tot masculin ins este si faprul de a se indoi de sine insusi ici cine se smulge de sub tutela naturii pierde si protectia ei ‘matemd si doar spirtul puteric al zeului in care crede poate s8-1 ‘jute s& rimind neclintt si si nu cad& prada intunericului ‘$i astfel ne iese in intimpinare Artemis cw o libertate de cu {otul alti naturi, cu libertatea specific feminina. Oglinda acestei feminitti divine este natura — si nu e vorba de natura-mama, ‘mare si sfint, care nase orice forma de via, o hrineste si-n cele din urmé o recheam& la sinul ei, ci de o cu totul alth naturd, pe care si noi o putem numi feciorelnic&, este natura liberi, cu sirilucirea si silbiticia ei, cu puritatea ei nevinovati, cu nelinisea ei ciudata; natura aceasta e mater si plink de o griji Gelicats, dar in acelasi timp e ca o fecioara autenticd, inaccesi- Dil, dura gi crud, 1 Remagerea tn natu re pen om civizate nase ceva init ‘emotonant $1 Inco. al san sje iiovit al oporuntati,eteste acing aera cur gk malate nnic din poyenicu care alte gneatima cee 1 pis pin vale §pe cal nie, $ cir ses ‘ont lien, i elit ote cet ns Ih od serio plicre Cie dor so atin poses no ‘nel sale, prceper ae hice poe ack oe slbatic regiune in scur timp intima, mindrol fnvingStor poate si patrunda naturi, secretul nu se dezvaluie, {indepirteaza doar de el, fr8 cael PRScut i folositoare. Dae ‘ricit de mult in mijoeu ‘istrul nu se dezleag cise silage de seam gi astel mise terul e pretutindeni acolo unde nu se afi cucertorul:unitatea ws ie mth ie sorter mee eater sau o zeit, cind cu chip de om, cind — mai on ae tract diferite ‘chipuri, dela cel fioros gi silbatc pink la duleea blimul. il gisim in aerul limpede al culmilor de pein crristalelor de gheafa si ale peticelor de zipada, in ee oie ean ee oe ae ‘tansparent si usor. Chiar si pmintul isi pierde _gele uitd de intunecatele picate. E ca gi cum deas eee a ciel raced — sane, pi ira i stnietne ea Pur ea care ee oie ee egal Retail iu celle popoare din Asia Micd de unde se pare chi provine si mele (vexi von Wilamowitz, Hellenssche Dichnng I . 30) nu sot clare. sigur ins faprl ci inc din timpuriswavech o regisim pe meleaguriprecst simtind-se ea acash ar personajul ei, asa cum il cunoastem ma inti d Homer, ese specific grec Ea, de asemenea, obignuieste si dispar i i sirbitoreay cu regularate plecarea st reintoarcorea ei, Ca Apollo si ¢a e pus-n legturi cu hiperboreeni (vex Pindar Olinpicele 3 i refer la insula Delos din Fragmenta: legends ‘mai amintste si alte tinutun indepirtate si fabulowe, anumne Onypia, care considerati $i locul ei de nastere mmul cir Apollo Delianul 16) si care a dat numele si altor localitii diferite, 1m special une aezisi din apropiereaEtesulu (veri O. Kern, Die Religion der Griechen, 1926, 1 p. 103). Orygia Sra luatnumele 4 la prepelit, pasreazitei Artemis, ici stolun inegt de re, elie se fntorceau in fiecare primavara la tirmurie f insuleis ‘Feces. AceatépasireeAlatoaree un simbo al zeit departs ine esibticiavegnicd. Cu izolaea ei se potrvene {apt ee fecioard. Si acest hers nae contazis de aptitudinig 1 mateme,cdcispiritul mater se potrveste bine cu inaceesie litateafeiorelicie, In mitologiaabtenic nu ne-o putem imap ‘ape Artemis dect ca fecioara. $i chiar dac alte pintese dives 24 sat tovarige de joacd si apropatesufleteste au cz py ragossi, ea inssi'e- mat subims dect toate cella, Ennpie ea ins exprimd ra de neimplca ft de ar “dragoseh ipolr 1301) 9i imal homerie dedicat Ato ie recunoaste foe aceste zi Je Incr ind e ‘Artemis (4 1. Pe dane ce dep ge siesta enim ln Dea Hamer res in general fcioare" fa" La Romer ¢ etter nume care face cinste (vezi O¢ 2th ee 5,123 18,20; 30h ccuvint in care se intrepatrund semnificatiile sfinteniei ma oy $i cat flosit ma asin legtua eu elena natu, In ard de Artemis doar Poneto, deus ets rmortlor, mai e cinstté la Homer eu aces tty, Locurile ei de joaca, unde danseazd si vineaz& cu tncntl- toarele ei tovarise, Nimifele, sint pretutinden in natura sbaticd, ‘n mun in lunei si in p&dur. Imnul homeric dedicat iui Anemis spune despre ea (18): ,Prin munfi adumbrti gen piscur pe unde nuieste / In zarva vindtori zvisle din incordatal are de i cumplit de dureroase." De nevitat¢ imagines ei la Homer: ,Precum Diana zina ce pewece / Cu arcu, vinitoarea, se coboari / Din munti, din Erimant ori din mareul /Taiget adul- mecind voios mistretii / Sau cerbi ii sila vinat iau pane / $i Zinele cimpene, ale lui Joe / Copile, de se bucurd Latona,/ Sti nai presus de toate — atunci Diana /Cucapul ic fate, de Cutnoaste /Oricine —usor, desi sint mingte tat, / Aste rabe sires fecioara” (Oditeea 6, 102 §. wm). De la culmile ‘nilor fi vin ma multe epitete,precum stpina muni eet "cum 0 numeste Eschil (Fragment 342; cf i Aristofan, usa ~ Feneile la sdrbtoarea zetei Demeter — 114, um. Zea iubeste si apee limperi; ivarele cade revarsprin binecuvinarea ei for timSduitoare. Tk resin aria pe patio lor natin de por dom ele sincos i calege lor pent o cununt ino pul epg unde pstoraln-a cuezat niciodst ksi mie tame lpia unde ni fieul n-a umblat, nepingsi paste cutee ‘ul primiveri: numa de abine. Acoto unde Sei imoure® Aor. (Veri mai sus p67. Peo var cu igure cuts 9 a insist e numiti Aidos, of. Kretschmes Vaseninschriften, p. 197.) in sclipitea cimpiilor,€8 cu prietenele ei de joac (vezi Hiada 16,182; Home, 118; Calimah,fmmuile 3), In einstea et in mule dansuri, Din hora ce-o dansau fetele in Bea r0t-9 odie pes ten rn, Tess Fijian sur ol ae crs Spu ieee tea Pats Ppa Aract cesta Che ca Pater ies teclesHvietnnine eas ee Is) Ft clros le por gnd bun eden sash (odes our) Bomaia Pron senCot aa bos Aecinticy ex mune (el Pang ia de Pron Sy &; spp code Pusan 1.292: Esch, igamomon tag Eanpe pat 6 um), Toeen foren Soa 9 museca el apanin famecoll sus ihre eg saa de acer fajoel sels de tinale ge aor Ene ee far (as 10; Anson 1 tne eee a toni ch pede pee seiascingijee cro mand tenia pe an prepa dp de Soa singin aca Noe mtr, Vasu! Fangs et a A thea o ume dsl ime naen i Eee Nea bean to tage id ae a ea Sra ch chm cya fost ps naan rio vce un eb gmat Novas eee Yate te enon dope inch ioaes Nea ie, im o fice Exh In Apumemoe 23 yu ko eprcnt geval au spc 9 An pls nrc animal" A Je be i to ase pn cena re Bin ep vay BEC ‘mult tebuie si fi indrigit cindva leit. Soren ca et arial, inde mina ca Senna Pusan 5,19, 3) Tae panera Site fate Sara Sg use mira in mod deosbito leoicd. Ala St (2s 67) 56 Shem ru Desrearatans Kalin ogy 28 Peter faster tg Fam ca © imporanks deosebits ty ana” CH atic acest pein vege GF emi vbr se ie Sn nh ce aan | aims c.sere 91 sei deal eptte, Certain joc on da lui Heracles si cea a igen a “ apropiere de Colofon se afa o insu dra nt a cate, ase credea, oot cen pee a acolo pe lume puii(Stabon 1, 633 aflat in icin akakesion-lu arcadiano presenta foe bland de cer (Pausanias 8, 37,4) Mule ateanimale soon cu, ‘reful, lupul, taurul si ammisarul — la Homer fl struneste ev cfr ‘de aur (liada 6, 205) — sint amintte deseor: in apropieea zie Jn dumbrava ei sfint de pe Timavos din tinunl Enter silbitciunile erau — aga se creda — imblinzt, cei ip uiau pasnic uni alitui de cela si se Usa ming de ‘amen; nici un animal sibaticrefugiat acolo era rm ma

    You might also like