1. Necesitatea reglementarii profesiei contabile.

Modul in care ar trebui reglementata profesia contabila a constituit in ultimii ani subiectul
multor dezbateri si, in consecinta, au avut loc multe schimbari deoarece profesionistii contabili,
clientii lor, organismele profesionale si guvernele cauta sa se asigure ca profesia contabila
continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie la cresterea si dezvoltarea economica
globala.
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesul
public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol esential care se regasesc
in cele trei comandamente fundamentale ale organismelor profesionale:
– educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
– etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
– calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a atinge aceste obiective, organismele profesionale trebuie sa sustina si sa
promoveze practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii,
membrilor lor.
Organismul profesional trebuie sa reglementeze activitatile si conduita membrilor sai
pentru a se asigura ca responsabilitatea sa fata de interesul public este indeplinita, chiar si atunci
cand exista o reglementare externa semnificativa a profesiei din partea unei agentii
guvernamentale.
O profesie, in general, este definita si judecata prin cunostintele, aptitudinile, atitudinea si
etica celor implicati in aceasta profesie. Reglementarea unei profesii este un raspuns precis la
nevoia de standarde sigure, care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a). profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si
societatii;
b). conditiile de piata in care activeaza profesia;
c). calitatea serviciilor furnizate de membrii sai.
Reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata
sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:
– adoptarea de standarde profesionale, tehnice;
– adoptarea de reguli etice;
– nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile, precum
investitorii, creditorii etc.
Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor
aspecte aferente pietei serviciilor contabile, cel putin datorita urmatoarelor doua cauze:
– existenta unui dezechilibru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste
serviciile contabile si furnizorul acestor servicii care dispune de expertiza profesionala.
Reglementarea poate trata acest dezechilibru prin oferirea certificarii beneficiarului ca furnizorul
dispune de calificarile necesare si va respecta standardele profesionale adecvate in activitatea sa.
Astfel, beneficiarul este incredintat ca primeste servicii de calitate.
– in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot
cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii contabile.
Reglementarea poate trata acest aspect dand o asigurare ca aceste beneficii si costuri pentru
partile terte sunt luate in considerare pentru a determina ce serviciu trebuie produs si la ce
standarde de calitate.
 2. Definiti conceptul de profesie contabila.

Profesia contabila reprezinta totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte

in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza (presteaza), precum si organismele
lor profesionale.

3. Activitatile componente ale profesiei contabile.

Profesia contabila este o profesie cu o arie de activitate larga si diversa.

Pentru a mentine o inalta calitate si diversitate a serviciilor profesionale oferite este
esentiala asigurarea faptului ca firmele profesionale pot elabora cea mai larga gama de
competente posibila si sunt capabile sa atraga si sa retina persoane capabile pentru a-si servi
clientii.
Lista principalelor activitati / servicii care compun profesia contabila sunt:
1. Tinerea contabilitatii
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare
3. Audit statutar
4. Alte lucrari de audit financiar – contabil
5. Management financiar – contabil
6. Servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala)
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor
8. Evaluari de intreprinderi si titluri
9. Alte servicii contabile si paracontabile
Diversitatea profesiei este o realitate foarte importanta, chiar daca in anumite organizatii
profesionale membrii se ocupa in fapt de una singura sau de foarte putine dintre aceste activitati.
Alte servicii furnizate exclusiv de profesionistii contabili sau partajate cu alte profesii
sunt:
– resurse umane si administrative: intocmirea statelor de plata, proceduri de control
intern, relatii cu institutiile de securitate sociala, asistenta in litigiile legate de resursele umane,
recrutare etc.
– misiuni de consultanta si consiliere contabila si fiscala;
– servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea financiara prealabila (investigare si
analiza), analiza investitiilor, planificarea financiara, restructurarea datoriilor si recapitalizarea,
gestionarea portofoliului, controlul administrative si financiar, brokerajul etc.
– servicii juridice: intocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin juridic
si administrativ pentru Adunarea generala, consiliere privind Legea companiilor etc.

4. . In ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?

Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor
, calcularea impozitelor si returnarile de taxe si impozite a facut din profesia contabila un centru
natural de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitate.
Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Activitatea fiscala , ca
parte componenta a profesiei contabile acopera o arie larga de servicii: conformarea la regulile
fiscale, planificarea si consultant fiscala, reprezentarea in fata instantelor juridice si servicii
 legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa
se conformeze eficient la cerintele de raportare si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o
planificare corespunzatoare.
5. Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public.

Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre altele, prin asumarea

responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate
de intreprindere: actionari, salariati, furnizori – creditori, banci, buget, conturile nationale,
organisme de bursa, investitori etc.

In fapt, daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client
determinat si care este, in general, consumatorul (beneficiarul) final al serviciului respectiv,
profesionistul contabil – fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii
– este (in mod paradoxal) platit de catre intreprinderea respectiva, dar utilizatorii (consumatorii)
informatiilor desprinse din aceste situatii financiare sunt partile interesate, mentionate deja, cele
care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate.

Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public.

6. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei

Profesionistii contabili satisfac un interes general deoarece nu exista progres uman fara
dezvoltarea pietelor, iar acestea nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.
Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblul lor constituie cea mai buna carte de
vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din economia europeana si constituie
inima comertului european. Dezvoltarea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora,
iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile financiare , adica de calitatea
muncii profesionistilor contabili.
Regulile contabile precum si profesionistii contabili sunt indispensabile pentru bunul
mers al economiei mondiale:

– cum altfel s-ar putea masura activitatile economice?

– cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite ?

– cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?

– cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si
proprietarii acesteia, intre munca si capital?

Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica

durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme
profesionale nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in
domeniul contabilitatii si auditului.
 Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei
lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale,
industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in
educatie etc.

Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt
foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in
sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau
externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele in atingerea obiectivelor lor
economice si sociale; ei contribuie la performantele pietelor financiare etc

7. Rolul social al profesionistilor contabili.

Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul

acestora in legatura cu serviciile prestate au repercursiuni asupra proprietatii economice a
colectivitatii si a intregii tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al
stabilirii veniturilor membrilor societatii sunt induspensabile societatii.

Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum
si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba incredere in capacitatea acestora de a pune in
functiune sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune financiara
eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare numar de probleme, asupra gestiunii
afacerilor sau de ordin fiscal.

Pentru intelegerea rolului social, se poate admite ca bilanturi parazitate la profiturile care
trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzatoare, pot conduce
Administratia la concluzia stabilirii unor impozite si taxe in sarcina contribuabililor.

Tot in acest sens trebuie privita si contributia profesionistilor contabili la realizarea

veniturilor statului, sursa a programelor sociale ale Guvernului.

8. Asigurarea calitatii serviciilor profesionale.

Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea

profesiei de a actiona in interesul public.

Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si
publicului.

Orice profesionist contabil care nu respecta standardele profesionale si cerintele legale

face dificila pastrarea reputatiei acestei profesii.
 Rolul IFAC este de a oferi indrumari, de a incuraja progresul si de a promova
convergenta spre standarde internationale. Astfel, IFAC considera ca organismele membre
trebuie sa demonstreze ca se aplica programe adecvate pentru a oferi asigurarea rezonabila ca toti
profesionistii contabili adera la cele mai inalte standarde.

Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai, cu jurisdictii diferite.

Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele programe de asigurare a calitatii
implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Daca nu exista
mecanisme externe de reglementare, asigurarea calitatii poate fi condusa cu costuri reduse si in
mod eficient de catre acele personae dedicate din cadrul profesiei.

Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine profesionistului contabil. Evaluarea

masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei
pentru care contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.

In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare

a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.

In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului

intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni.
Incurajarea si asistarea firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii
serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate cheie a organismelor profesionale de
contabilitate din fiecare tara. Organismele profesionale sunt responsabile de luarea masurilor
adecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare
care prevaleaza in tarile respective.

Controlul calitatii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si
nivelul organismului profesional.

Organizatia poate analiza mai multe abordari, care includ:

– resurse interne – folosirea de inspectori angajati de organismul profesional;
– resurse externe
§ contractanti – folosirea de revizori contractati de organizatia profesionala;
§ sistem de control de catre terti – persoanele sau firmele care vor inspecta
contracteaza alte persoane sau firme pentru realizarea controalelor;
§ contractarea lucrarilor in afara societatii – organismul profesional
externalizeaza controalele unei terte parti (ex. o alta organizatie
profesionala cu experienta necesara);
§ combinarea celor de mai sus – organismul profesional poate externalize
controlul entitatilor inscrise si poate adopta o alta abordare externa sau
interna pentru alte angajamente;
§ abordarea bilaterala sau regionala – una sau mai multe organizatii
profesionale poate / pot dori sa combine resursele pentru realizarea
controalelor.
 Indiferent de abordarea folosita, organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru
asigurarea independentei auditorilor de calitate. Acestia trebuie sa fie independenti de persoana
sau firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.

9. Standardele internationale de educatie si rolul organismelor profesionale.

Pornind de la misiunea IFAC de “dezvoltare in intreaga lume si intarirea unei profesii

contabile prin standarde armonizate, capabila sa ofere servicii de inalta calitate in interesul
public”, Comitetul pentru Educatie al IFAC elaboreaza standarde, indrumari, documente de
discutii si alte documente de informare privind educatia de precalificare, formarea
profesionistilor contabili si dezvoltarea profesionala continua pentru membri.

Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili stabilesc

elementele esentiale pe care trebuie sa le contina programele de educatie si dezvoltare ca, de
exemplu, subiectul, metodele si tehnicile, astfel incat acestea sa fie recunoscute, acceptate si
aplicate pe scara larga.

Avand in vedere marea diversitate de culture, limbi, sisteme educationale, juridice si

sociale din tarile din care fac parte organismele profesionale membre IFAC, este la latitudinea
fiecarui organism membru sa determine cerinte detaliate ale educatiei de precalificare, de
postcalificare si de dezvoltare, care sa aiba la baza elementele esentiale prevazute in Standardele
Internationale de Educatie.

IFAC emite trei tipuri diferite de documente:

– Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES);
– Indrumarile Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEG);
– Documentele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEP).

Cele trei tipuri de documente reflecta in ordine descrescatoare natura autoritatii

publicatiilor conform functiunilor lor: Standardele sunt mai autorizate decat Indrumarile, care, la
randul lor sunt mai autorizate decat Documentele.

Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES):

– stabilesc standarde de “buna practica” general acceptate in educatie si
dezvoltare pentru profesionistii contabili;
– exprima reperele pe care organismele membre trebuie sa le atinga in
pregatirea si dezvoltarea continua a profesionistilor contabili;
– stabilesc elementele esentiale ale continutului si procesului de educatie si
dezvoltare la nivelul scontat pentru castigarea recunoasterii, acceptarii si aplicarii
internationale;
– desi nu pot trece legal peste legile si reglementarile locale, furnizeaza referinte
autorizate pentru influentarea reglementarilor locale cu privire la buna practica
general acceptata.

Pana in present, IFAC a emis opt Standarde Internationale de Educatie pentru

Profesionistii Contabili (IES-uri):
 – IES 1 – “Cerinte de intrare intr-un program de educatie contabila
profesionista”
– IES 2 – “ Continutul programelor de educatie profesionala”
– IES 3 – “ Aptitudini profesionale”
– IES 4 – “Valori profesionale, etica si atitudini”
– IES 5 – “ Cerinte de experienta practica”
– IES 6 – “Evaluarea capacitatilor profesionale si competentei”
– IES 7 – “Dezvoltarea profesionala continua”
– IES 8 – “Cerinte privind competenta profesionistilor contabili din domeniul
auditului”

Principalele obligatii ale organismelor profesionale membre IFAC in legatura cu

Standardele Internationale de Educatie sunt:
– depunerea de eforturi pentru incorporarea elementelor esentiale ale
continutului si procesului de educatie si dezvoltare pe care se bazeaza IES-urile in
cerintele nationale de educatie si dezvoltare pentru profesia contabila;
– implementarea IES-urilor sau a cerintelor nationale de educatie si dezvoltare
care incorporeaza IES-urile;
– aducerea la cunostinta membrilor a IES-urilor, IEG-urilor si IEP-urilor emise
de IFAC.

10. Standardele internationale de calitate si rolul organismelor profesionale.

Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:

– la nivelul misiunii – control intern
– la nivelul cabinetului (firmei) – control intern
– la nivelul organismului profesional – control extern

Sistemul de control al calitatii la nivelul cabinetului (firmei) trebuie sa includa politici si

proceduri care sa se refere la urmatoarele elemente:

a). Responsabilitatile conducerii pentru calitatea din interiorul cabinetului

(firmei). Acestea constau in:

– stabilirea de politici si proceduri al caror scop este de a promova o cultura interna

bazata pe recunoasterea faptului ca in realizarea misiunilor calitatea este esentiala;

– stabilirea structurilor sau persoanelor care isi asuma responsabilitatea finala pentru
sistemul de control al calitatii in cadrul firmei;

– persoanele care au atributii cu privire la sistemul de control al calitatii in cadrul firmei

trebuie sa detina experienta si capacitate suficiente si adecvate, precum si autoritatea necesara.

b). Cerintele etice. Acestea constau in stabilirea de politici si proceduri care sa-I ofere
firmei asigurarea rezonabila ca firma si personalul acesteia respecta cerintele etice relevante:
integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul si
independenta.
 c). Acceptarea si continuarea relatiei cu clientii si misiuni specifice. Acestea presupun:

– stabilirea de politici si proceduri pentru acceptarea clientilor;

– stabilirea de politici si proceduri pentru continuarea relatiilor cu clientii si pentru

retragerea din misiune sau din relatiile cu clientii.

d). Resursele umane. Acestea se refera la:

– stabilirea de politici si proceduri pentru a oferi asigurarea rezonabila ca firma detine

suficient personal cu capacitatile si competentele necesare, care se refera la: recrutarea
personalului, evaluarea performantei, capacitatile, competenta, dezvoltarea carierei, promovarea,
stimulentele etc.

– stabilirea echipelor pe misiuni.

e). Realizarea misiunilor. Aceasta presupune stabilirea de politici si proceduri pentru:

– asigurarea realizarii misiunilor in conformitate cu standardele profesionale si cu

cerintele legale;

– modul de acordare a consultatiilor;

– modul de solutionare a divergentelor de opinii in cadrul echipei misiunii sau dintre

echipa si celelalte structuri ale firmei;

– examinarea independenta a controlului de calitate;

– documentarea misiunilor.

f). Monitorizarea. Aceasta presupune stabilirea de politici si proceduri pentru:

– asigurarea rezonabila ca politicile si procedurile cu privire la sistemul de control al

calitatii sunt: relevante, adecvate, functioneaza eficient si sunt respectate in practica;

– analiza si evaluarea continua a sistemului de control al calitatii;

– inspectia periodica a unor misiuni deja incheiate.

Obligatiile membrilor IFAC cu privire la asigurarea calitatii se refera la:

– existenta unui program obligatoriu de examinare si asigurare a calitatii;
– depunerea de eforturi sustinute in vederea incurajarii celor responsabili sa
implementeze prevederile Standardelor Internationale de Calitate, atunci cand
Guvernul sau alti reglementatori au atributii pe linia calitatii serviciilor contabile.

11. Standardele internationale de etica si rolul organismelor profesionale.

 Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC a emis
Codul etic al profesionistilor contabili, care cuprinde standarde etice de inalta calitate, precum si
alte prevederi pentru profesionistii contabili din intreaga lume.

Codul etic IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru
profesionistii contabili si furnizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor
principii.

Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC se refera la:

– organismele membre nu trebuie sa aplice standarde mai putin stringente decat
cele stipulate in Codul etic IFAC;
– acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica revin
tertilor, organismele membre trebuie sa urmareasca convergenta codului national
cu codul IFAC, depunand cele mai sustinute eforturi pentru a-I convinge pe cei
responsabili cu elaborarea codurilor nationale sa incorporeze Codul IFAC.

In Romania, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificari, drept Cod etic
national al profesionistilor contabili, inca din anul 2002.

12. Standardele internationale de contabilitate si rolul organismelor profesionale.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul

Public (IPSASB), emite Standardele Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public
(IPSAS), iar Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) emite
Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS).

Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu standardele internationale de

contabilitate se refera in principal la depunerea de eforturi sustinute pentru:

– incorporarea cerintelor IPSAS-urilor in cerintele nationale de contabilitate pentru

sectorul public sau, acolo unde responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate
pentru sectorul public revine guvernelor sau altor terti, convingerea acelor responsabili sa se
conformeze IPSAS-urilor;

– asistenta la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor nationale de contabilitate

pentru sectorul public care incorporeaza IPSAS-urile;

– incorporarea cerintelor IFRS-urilor in standardele nationale de contabilitate sau, acolo

unde responsabilitatea pentru elaborarea standardelor nationale de contabilitate revine
Guvernului sau tertilor, convingerea acestora ca standardele nationale trebuie sa se conformeze
IFRS-urilor sau sa fie convergente cu IFRS-urile.

– asistenta la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor nationale care incorporeaza

IFRS –urile.

13. Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.

 IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB),
emite urmatoarele categorii de standarde:
– Standardele Internationale de Audit (ISA);
– Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);
– Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
– Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).

IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si

indrumari pentru profesionistii contabili.

Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente

se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru:
– incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de
IAASB in standardele nationale sau, acolo unde responsabilitatea emiterii
standardelor nationale revine tertilor, convingerea acestora sa incorporeze in
standardele nationale standardele si celelalte documente emise de IAASB;
– asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor
nationale care incorporeaza standardele internationale;
– implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea
corecta si completa a satndardelor internationale si a celorlalte documente emise
de IAASB.

14. Care este logo-ul CECCAR si ce contine sigla CECCAR?

Logo-ul CECCAR: “Ştiinţă, Independenţă, Moralitate”

Sigla CECCAR este compusa din:
— 0 carte-registru, simbolizând insemnul profesiei;
— Un caduceu — toiagul de crainic al zeului Hermes, având ca insenm divin doi serpi incolaciti,
pretuit in Grecia anticä, ca având valoare de simbol diplomatic; emblema Corpului simbolizeaza
rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care il are atunci când redä imaginea fidela,
corecta si completa a patrimoniului contabilizat sau expertizat;
— deviza “Ştiinţă, Independenţă, Moralitate” — atribute esentiale ale exercitarii profesiei.

15.

16. Necesitatea si rolul unui cod etic al profesiei contabile.

Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principii profesionale de

etica ce reglementeaza exercitiul profesional al unor activitati. Un cod de etica trebuie sa includa,
in functie de specificul fiecarei profesiuni, modalitati de comunicare comerciale referitoare la
profesiile reglementate , cat si reguli referitoare la conditiile de exercitare a activitatile
profesionistilor ca reguli deontologice ce vizeaza sa garanteze in mod deosebit independenta,
impartialitatea si secretul profesional.

Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:

- De autoritate serviciilor furnizate de profesionalistii contabili;beneficiarii

serviciilor furnizate de ei sunt asigurati ca acesteservicii sunt realizate de
specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea
prestatiilor lor;

- Protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor

fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de
terorism, fraude, coruptii.

Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate sa aplice principiile si regulile

stabilite prin codul etic IFAC:

- Fie prin adoptarea codului etic IFAC drept cod etic national al profesionistilor
contabili;

- Fie prin adoptarea codului etic IFAC la specificul jurisdictiei locale;

- Fie prin elaborarea unui cod etic propriu care sa cuprinda toate principiile si
regulile stabilite prin codul etic IFAC.