Urbanizarea si Sanatatea

Ziua Mondială a Sănătăţii - 7aprilie 2010va avea ca temă de referinţă „Urbanizarea şi Sănătatea”
Această temă a fost aleasă în semn de recunoaştere a influenţei urbanizării asupra sănătăţii
noastre atît la nivel global cît şi la nivel individual. În baza campaniei „1000 de oraşe - 1000 de
vieţi", în toată lumea vor fi organizate evenimente, ce vor chema oraşele să-şi deschidă străzile
pentru activităţi recreative. Pentru a demonstra ce fac oamenii pentru îmbunătăţirea sănătăţii lor,
vor fi colectate povestiri despre apărătorii sănătăţii în oraşe.
Mai mult de 3 miliarde de oameni locuiesc în oraşe. În 2007, pentru prima oară în istorie,
cota populaţiei din oraşe era mai mare de 50%. Către anul 2030, 6 din 10 persoane vor locui în
oraşe, iar către 2050 acest indice va atinge 7 din 10 persoane.
In cadrul campaniei ,,1000 de oraşe - 1000 de vieţi", la 7 - 1 1 aprilie, în toată lumea
vor fi organizate evenimente.
Scopurile majore ale acestei campanii sunt:
• 1000 de oraşe: de a permite accesul la locurile publice pentru îmbunătăţirea sănătăţii. Aceasta
se va desfăşura prin organizarea unor evenimente prin parcuri, întîlniri în clădirile municipale,
campanii de curăţare a unor teritorii sau închiderea unor porţiuni de străzi pentru transportul
motorizat.
• 1000 de vieţi: de a aduna 1000 de istorii despre apărătorii sănătăţii în oraşe, care iau măsuri
active la îmbunătăţirea sănătăţii în oraşele lor.
În următorii 30 de ani creşterea populaţiei va avea loc în zonele urbane, ceea ce indică
faptul că urbanizarea va perpetua. Aceasta va aduce numeroase probleme de sănătate, legate de
apă, mediu înconjurător, violenţe şi traume, boli infecţioase, şi aşa factori de risc ca fumatul,
alimentarea nesănătoasă, inerţia fizică, consumul excesiv de alcool, precum şi riscuri legate de
epidemii.
Creşterea urbanizării continuata întreaga îume
Ritmul de urbanizare din ultimele decenii este bine ilustrat în oraşele, a căror populaţie a
crescut de la 1 milion la 8 milioane de locuitori. Londrei pentru acesta i-a trebuit
aproximativ 130 de ani. O creştere similară a populaţiei din Bangkok a luat 45 de ani, Seul -
25 de ani. Numai în perioada 1995 - 2005, populaţia urbană din ţările în curs de dezvoltare au
crescut în medie de 1,2 milioane de persoane pe săptămână, sau aproximativ165 000 de oameni
pe zi. Cea mai rapidă creştere a avut loc în oraşele cu populaţie de la 1milion la 10 milioane de
locuitori. Şi aceasta nu e doar problema oraşelor mari. Ritmurile de urbanizare au depăşit
capacitatea guvernelor de a crea infrastructura necesară, care ar face ca condiţiile de viaţă în
oraşe să fie sigure, favorabile şi utile pentru sănătate, în special în ţările cu venituri mici.
Creşterea inegalităţii în domeniul protecţiei sănătăţii în toate oraşele. Prezenţa şi limitele de
existenţă a inegalităţilor în materie de sănătate în toate oraşele prezintă un interes deosebit.
Diferenţe semnificative în ceea ce priveşte speranţa de viaţă între locuitorii din mediul urban din
aceleaşi oraşe există atît în ţările cu venituri mari, mici şi în ţările cu venituri medii. Dovezile
obţinute din 47 de ţări, în urma rezultatelor măsurilor de protejare a sănătăţii copiilor arată o
diferenţă socio- economică mai mare între oraşe şi zonele rurale.
Condiţiile de viaţă în oraş ca un factor determinant al sănătăţii
Rezultatele intervenţiilor de sănătate sunt determinate de infrastructura de mediu, factorii
sociali şi fizici care pot avea un impact pozitiv. La aceşti determinanţi, printre altele, se referă
următoarele: consumul de apă şi canalizarea, calitatea aerului, condiţiile de muncă şi de viaţă,
accesul la servicii şi resurse. Urbanizarea spontană, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, este
însoţită de ocreştere continuă a mahalalelor urbane şi sătişoarelor din cocioabe.
Unul din trei locuitori din mediul urban trăiesc în mahalale urbane. Această cifiă este
de 1 miliard de oameni din întreaga lume.
Odată cu creşterea numărului de locuitori de pe glob, care trăiesc în zonele urbane,
condiţiile şi factorii care determină rezultatele îngrijirii sănătăţii, devin din ce în ce în ce mai
presante probleme, ce au nevoie de uneie soluţii. O mare varietate de factori şi condiţii care
determină condiţiile de viaţă în oraş, fac din urbanizare o forţă puternică, care devine principalul
factor determinant al sănătăţii publice în secolul 21.
Incapacitatea de a aborda aceste probleme majore acum, pot duce la creşterea costurilor
pentru sănătate şi la apariţia unor probleme potenţiale de sănătate ia populaţia săracă din zonele
urbane.
Creşterea numărului bolilor netransmisibile
 Astăzi, 80% din povara globală abolilor cronice este concentrată în ţările cu venituri mici şi
medii, cu consecinţe grave în ceea ce priveşte accesibilitatea, calitatea şi costurile serviciilor de
îngrijire pe termen lung.
Obezitatea sau excesul de greutate şialte condiţii legate, de asemenea, impun opovară
economică semnificativă pentru ţară prin costuri uriaşe de asistenţă medicală şi se reduce
eficienţa.
Dieta nesănătoasă şi stilul de viaţă sedentar, de asemenea, cresc riscul apariţiei bolilor
nontransmisibile şi a bolilor cronice, inclusiv obezitatea, hipertensiunea arterială, bolile
cardiovasculare, osteoporoza, diabet zaharat de tip 2 şi unele tipuri de cancer.
Alimentarea şi activitatea fizică, în condiţiile vieţii în oraş
Mediul urban nu este propice pentru activitate fizică şiconsumul de alimente sănătoase.
Participarea la activitatea fizică este îngreunată de oserie de factori urbani, inclusiv
supraaglomerarea, traficul intens, utilizarea vehiculelor cu tonaj mare, calitatea joasă a aerului şi
lipsa de spaţii publice, de recreere şi sport.
În oraşe adesea are loc un un nivel ridicat deaprovizionare cu energie, alimente bogate în
grăsimi, zahăr şi sare, există, de asemenea, o cerere mare pentru fast-food care fac parte din
cerinţele unui stil de viaţă urban aglomerat.
În studiul OMS pe probleme de sănătate lanivel mondial, efectuată ultima dată în 2003, cel
puţin jumătate din lume, a menţionat factorul determinant, căîn oraşe nu se consumă fructe şi
legume îndeajuns, ele lipsesc.
Fumatul şi fumatul pasiv în zonele urbane
Nivelul consumului de tutun în zonele urbane poate fi mai mare, din cauza disponibilităţii
mai mare de produse de tutun şi de introducere pe pieţele vizate, în special în ţările în curs de
dezvoltare.
Conform cercetării din 2003 aOrganizaţiei Mondiale aSănătăţii, prevalenţa medie a
consumuiui de tutun în zonele urbane adepăşit 20% în toate regiunile OMS, cu excepţia Africii.
Nu există un nivel de fumat pasiv. Locurile pentru fumători şi nefumători în restaurante,
cafenele şi pub-uri nu oferă o protecţie adecvată împotriva fumatului pasiv.
Traficul Rutier şi Sănătatea
Traficul de autovehicule are un impact semnificativ asupra sănătăţii publice. în urma
accidentelor, poluării aerului, gazele cu efect de seră, care duc la schimbările climaterice, zgomot
şi lipsa activităţii fizice.
Creşterea numărului de autoturisme îu zeci de ani a majorat considerabil sarcina de boii
asociate, nu numai cu accidentul, dar, de asemenea, şi cu bolile respiratorii din cauza poluării
aerului şi activităţii fizice reduse.
O serie de factori, în condiţiile de viaţă în oraş contribuie la un risc crescut de accidente:
concentraţia înaltă de vehicule, trafic înalt (diferite categorii de utilizatori ai drumurilor pe un
spaţiu rutier unic), infrastructura deficitară şi planificarea urbană inadecvată. Cele mai multe
poluări a aerului de către autovehicule au loc în oraşe.
Accidentele rămân importantele probleme de sănătate publică, în creştere, legate de
transport, totuţi c mare parte a accidentelor rutiere au loc în ţările cu venituri mici şi mijlocii.
Aproape jumătate din victimele accidentelor sunt - pietonii, bicicliştii şi utilizatorii de
mopede - mai vulnerabili sînt utilizatori ai drumurilor decât automobiliştii.
La nivel global în prezent, accidentele rutiere prezintă a 9-a cauză de deces, şi va ocupa
locul 5 până în 2030, cu excepţie dacă se vor lua măsuri imediate considerabile.
Violenţa în oraşe
Frecvenţa şi intensitatea violenţei este strâns legată de inegalităţile economice şi sociale din
oraşele mari, de multe ori cu diferenţe mari în ceea ce priveşte numărul de crime, cazuri de
violenţă în rîndul tinerilor, agresiune sexuală şi abuz asupra copilului, care coincid cu distribuirea
inegală a cheltuielilor cu privire la locuinţe, educaţie, ocuparea forţei de muncă şi serviciile de
sănătate.
Rata de violenţe comise de către tineri, membri ai grupurilor de multe ori, este mai mare în
oraşe. Cota de atacuri a tinerilor ce fac parte dintr-un grup reprezintă majoritatea crimelor
violente raportate în oraşe. Migraţia către oraşe din zonele rurale, tulburarea ordinii sociale,
schimbările demografice şi inegalitatea veniturilor - toţi aceşti factori contribuie la creşteterea
violenţei în rândul tinerilor din oraşe.
Acţiuni care vizează crearea unui mediu, sănătos în oraş
Dacă urbanizarea va continua sâ crească în acelaşi ritm ca şi acum, umanitatea se va
confrunta cu provocări fără precedent in sfera socială, de sănătate şi de protecţie a mediului.
Există o necesitate imperioasă de a dezvolta o nouă abordare a problemelor de urbanizare şi o
nouă paradigmă a sănătăţii publice.
Iată domenii cheie, care necesită luarea unor măsuri, includ:
• Planificarea oraşelor, care promovează un stil de viaţă sănătos şi de securitate.
Guvernele locale şi societatea civilă pot să proiecteze terene în oraşe pentru
promovarea activităţii fizice prin intermediul investiţiilor în vehicule de transport activ,
pentru apromova nutriţia sănătoasă prin asigurarea disponibilităţii şi
accesului laalimente proaspete, şi a reduce numărul decazuri de violenţă
şi acriminalităţii, prin buna proiectare a mediului şi reglementare a măsurilor de
control, inclusivacontroluluiui numărului de puncte de vânzare abăuturilor alcoolice.
• Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din oraş: aplicarea principiile de planificare
urbană pentru afacilita promovarea sănătăţii, cu un acces convenabil la facilităţile de
bază şi a serviciilor, folosirea cu scop precis a terenurilor comerciale şi non-comerciale,
în timp ce terenurile ar trebui să fie transformate în parcuri si rezerve naturale şi locuri
de recreere.
• Accesul la o locuinţă adecvată cu condiţii bune de trai pentru toţi cetăţenii.
Calitatea locuinţelorşi accesul la servicii publice adecvate la servicii publice, cum ar fi
alimentarea cu apă şi canalizare sunt factori determinanţi importanţi de sănătate.
Administraţia oraşelor cu ajutorul comunităţilor locale.
Este necesar de a dezvolta unele mecanisme locale de gestionare aoraşului, cu participarea
activă a publicului, care va permite guvernului şi administraţiei publice locale săcreeze un oraş
mai sănătos şi sigur.
Oraşe cu şanse egale pentru-toţi pentru viaţă, la toate vârstele.
Persoanele cu handicap reprezintă cel puţin 10% din populaţie, şi duc lipsa de oportunităţi
egale la educaţie, ocuparea forţei de muncă şi viaţa publică. în general, are loc un proces rapid de
îmbătrânireapopulaţiei lumii, creşte numărul de persoane în vârstă, mulţi dintre ei au dificultăţi de
mers, de auz şivedere. Astfel de măsuri ca un transport public convenabil, marcaje speciale pe
trotuare, treceri de pietoni sigure (de exemplu, trotuare senzoriale, intersecţii regulate prin
semnale) - toate acestea vor spori siguranţa şi nivelul de participarea la viaţa de oraş a
persoanelor cu handicap şi a persoanele în vârstă.
Există măsuri şi soluţii pentru a aborda cauzele profunde ale problemelor
de sănătate înoraşe.
Gestionarea dezvoltării urbane poate promova un stil de viaţăsănătos şi îmbunătăţi
securitatea prin investirea în vehicule de mişcare activă, proiectarea terenurilor pentru activităţi
fizice şi introducerea măsurilor legislative pentru acontrola consumul de tutun şi securitatea
alimentară.
Îmbunătăţirea condiţiilor urbane de viaţă din zonele rezidenţiale, consumului de apă
şi asistemelor de canalizare vor juca un rol important în reducerea riscurilor pentru sănătatea
umană. Toţi locuitorii din mediul urban vor beneficia din construcţia oraşelor "cu şanse egale
pentru toţi", accesibile şifavorabile pentru oamenii de toate vârstele Astfei de măsuri nu necesită
neapărat investiţii mari, ci mai degrabă un angajament pentru a comuta resurse cu prioritate în
egalitatea de şanse care vor majora eficienţa.
Consolidarea diferitelor sectoare ale societăţii în jurul conceptului oraşelor
sănătoase.
Toţi cetăţenii au dreptul la sănătate. Acesta este rolul şi responsabilitatea indivizilor,
societăţii civile şi guvernelor, în conformitate cu respectarea acestui drept.
Platforma deconsolidare aautorităţilor municipale, societăţii civile şi persoanelor fizice ar
trebui săfie încurajată pentru a proteja dreptul la sănătate a generaţiilor actuale şi viitoare ale
locuitorilor mediului urban. Prin unirea diferitelor sectoare ale societăţii pentru participarea activă
în elaborarea politicii se pot obţine rezultate mai durabile în domeniul îngrijirii sănătăţii.