Columbia, o țară vastă din punct de vedere geografic și demografic, situată în partea

nord-vestică a Americii de Sud, este în același timp și cea mai veche democrație din sfera
statelor Americii Latine1. Cu toate acestea, istoria acestei țări este presărată de mișcări militare
de gherilă, de lupta pentru supremație a cartelurilor de droguri, aspect ce a adus, pe de o parte,
un număr impresionant de victime, iar pe de altă parte, fluctuații importante la nivelul
dezvoltării economice.

1. Exporturile si importurile ( % din PIB)

Până în anii 1990, deși traficul de droguri împreună cu multiplele sale consecințe au
reprezentat un impediment ce trebuia înlăturat, trebuie menționat faptul că acesta a fost uneori
un avantaj de natură economică, întrucât determinau caracterul pozitiv al balanțelor economice
atunci când, în mod normal, ar fi trebuit să fie negative2. Deschiderea economică demarată de
Cesar Gaviria Trujillo si continuată de către viitorii președinți ai Columbiei au determinat
crearea unui mediu constant în ceea ce privește importurile și exporturile țării, fără a exista mari
fluctuații.
Consolidarea relațiilor economice și comerciale a reprezentat și reprezintă un aspect
deosebit de important pentru dezvoltarea Columbiei. Drept rezultat, țara a încheiat acorduri de
liber schimb până în anul 2011 cu 15 țări, ceea ce îi conferă acces preferențial la un număr
important de consumatori3. Columbia este principalul partener economic al SUA încă din 1999
și reprezintă cea mai mare piață de export a americanilor la nivelul Americii de Sud. Totodată,
principalii importatori ai produselor columbiene sunt SUA, Panama, Olanda, Ecuador și
Spania4.

2. Investitii straine directe, intrari nete (% din PIB)

Anul 1990 reprezintă anul alegerii lui Cesar Gaviria Trujillo în funcția de președinte al
Republicii Columbia, iar odată cu acest an sunt inițiate o serie de măuri de natură economică,
denumite „apertura economica”, al căror rol era acela de a pune bazele unui mediu prielnic
investițiilor externe5. Astfel, cu excepția agriculturii, toate sectoarele au fost deschise
investițiilor străine. Acest experiment, despre care nu se poate oferi un răspuns cert în ceea ce
privește nivelul eficienței sale, a fost pus în practică prin intermediul unui parteneriat cu FMI.
Anii 1991-1992 au fost marcați de multiplele legi adoptate de guvernul columbian în vederea
stimulării investițiilor străine.
Cu toate acestea, principala problemă cu care Columbia se confrunta, mai concret
narcoticele, a reprezentat un impediment în ceea ce privește dezvoltarea economiei pe scară
largă, în special datorită nivelului ridicat a corupției pe care îl genera, al violenței și al
asasinatelor la nivel politic. În acest sens, în 1995, președintele american Clinton va semna un
ordin executiv care interzicea entităților americane să desfășoare relații economice cu

1
http://www.heritage.org/index/country/colombia accesat la data de 06.01.2017
2
https://www.britannica.com/place/Colombia/Colombia-in-the-21st-century accesat la data de 06.01.2017
3
http://www.colombiaemb.org/node/1328 accesat la data de 06.01.2017
4
https://atlas.media.mit.edu/en/profile/country/col/ accesat la data de 06.01.2017
5
https://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Colombia accesat la data de 06.01.2017
persoanele implicate în traficul narcoticelor6. Această listă este actualizată constant, până în
prezent.
Anul 1999 reprezintă anul în care țara intră în criză, prima mare criză economică de
altfel. Statul începe să se implice în mod activ în vederea stabilizării monedei,pe de o parte, și
încheie pe de ată parte acorduri cu FMI7. Tot începând cu acest an, SUA devine principalul
partener a Columbiei. Acest lucru explică și creșterea considerabilă a investițiilor străine pe
piața columbiană de până în anul 2005, odată cu acest an înregistrându-se o scăderea dramatică
a acestora. Acest lucru se datorează, pe de o parte, unor cauze de natură diplomatică (Columbia
ucide pe teritoriul Ecuadorului liderul FARC, lucru ce a dat naștere unei crize diplomatice), cât
și economice (la nivel global, anul 2009 a reprezentat anul 0 al crizei economice, ale cărei efecte
vor fi sesizabile mult timp după. Perioada următoare este reprezentată ca fiind una de revenire
din punct de vedere economic, iar în acest sens, în anul 2011 Columbia se alătură Alianței
Pacificului, iar in 2012 este semnat „ The U.S-Colombia Trade Prmotion Agreement”.
Trebuie menționat și faptul că la nivelul țării există o entitate, Pro-Colombia, ce
promovează investițiile străine, asistă investitorii care doresc să intre pe piată, identifică
nevoile, alături de contactele necesare în sectorul public și privat, programează vizite, etc.
Serviciile acestei entități sunt gratuite și confidențiale.
3. Ajutorul oficial primit pentru dezvoltarea neta
Ajutorul financiar primit de cptre Columbia au permis dezvoltarea acesteia, făcând
trecerea de la o țară cu venituri medii inferioare la una cu venituri medii superioare. Ajutorul
financiar a fost utiliat în lupta împotriva sărăciei, împotriva problemelor ce afectau securitatea
națională, a grupurilor infracționale și pentru identificarea și prevenirea migrației interne,
dezoltare socială și asigurarea respectării drepturilor omulu8i. Acest ajutor a fost mult mai
proeminent în perioada 2000-2009. Odată cu îmbunătățirea securității (încă din 1999 oficialii
încep să negocieze cu FARC, urmează o perioadă de pace, iar AUC alege să se dezarmeze și să
demareze la rândul său negocierile), Columbia își concentrează sprijinul financiar primit în
vederea dezvoltării economice a zonelor defavorizate sau puternic afectate de către conflictele
militare.

4. Remitențele, intrările
Columbia este a 3 a țară cu valoarea cea mai mare a remitentelor din America Latina,
după Mexic și Guatemala. Cu toate acestea, criza economică mondială din anul 2009 a dus la
scăderea semnificativă a acestora, iar importanța lor în economie s-a înjumătățit odată cu acest
moment. Sursele de unde acești bani provin s-au diversificat și ele, iar conform Băncii Naționale
Columbiene, principalele state sunt SUA și Spania. Totodată, studiile indică faptul că
gospodăriile care beneficiază de acești bani, tind să investească cu 10% mai mult în educație9.

6
Idem.
7
Idem.
8 Organisation for Economic Co-operation and Development, Aid for Trade and Development Results : A Management
Framework, OECD Publishing, Paris, 2013, p. 209.

9 OECD, Columbia 2016 : OECD Reviews of Labour Market and Social Policies, OECD Publishing, Paris, 2016,Pp. 190-191