Licenta1_Kineto_3ani

MULTIPLE CHOICE

1. Valgusul este:
a. Miscare de lateralitate interna
b. Miscare de lateralitate externa
c. Miscare de sertar
2. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1
exprima:
a. Paralizia completa a muschiului
b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita
3. Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5
exprima:
a. Forta unui muschi normal
b. Paralizie completa a muschiului
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita
4. Muschii principali care realizeaza flexia gatului sunt:
a. Sterno-cleido-mastoidianul
b. Trapezul fibre inferioare
c. Deltoidul
5. Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi
6. Flexia gatului este limitata de:
a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
c. Apropierea apofizelor spinoase
7. Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi
8. Extensia gatului este limitata de:
a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
b. Tensiunea ligamentuluigalben
c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
9. Extensia gatului este realizata de:
a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului,
splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul
gatului, digastricul nucal
b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului,
splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul
gatului, digastricul nucal
c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului,
splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul
gatului, digastricul nucal

1
10. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, presupune ca pozitia de start a pacientului sa
fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp
11. Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune ca pozitia de start a pacientului sa
fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp
12. Flexia trunchiului este realizata de:
a. Marele drept abdominal
b. Marele dorsal
c. Marele complex
13. Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa
fie:
a. Asezat, bratele pe langa trunchi
b. Decubit dorsal, bratele incrucisate
c. Decubit ventral, bratele pe langa corp
14. Rotatia trunchiului este realizata de:
a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal
b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal
c. Marele complex, micul complex
15. Extensia trunchiului este realizata de:
a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui
b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal
c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal
16. Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4,5, se opune rezistenta:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin
17. Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4,5, se opune rezistenta:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin
18. Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2:
a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata
amplitudinea
b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine
limitata
c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata
19. Ridicarea bazinului este realizata de:
a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal
b. Patratul lombar, sacro-lombarul
c. Fesierul mare, pectineul
20. Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului este:
a. Decubit ventral sau decubit lateral
b. Decubit dorsal sau ortostatism
c. Ortostatism sau decubit lateral

2
21. Rotatia in sus si abductia omoplatului este realizata de:
a. Trapez
b. Mare dorsal
c. Dintat anterior
22. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 2, pacientul este in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
23. Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul este in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
24. Ridicarea omoplatului este realizata de:
a. Dintat anterior, mare dorsal
b. Trapez fibre superioare, angularul
c. Rotund mare, supraspinos
25. Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul se afla in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
26. Adductia omoplatului este realizata de:
a. Trapez, mare rotund, mic rotund
b. Trapez, mare romboid, mic romboid
c. Trapez, mare rotund, mare rhomboid
27. Miscarea de adductie a omoplatului este stabilizata de:
a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea trunchiului examinatorului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului
28. Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul se afla in:
a. Decubit lateral, bratul in abductie 90º si rotatie externa
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie externa
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie interna
29. Coborarea si adductia omoplatului este realizata de:
a. Trapez portiune inferioara
b. Trapez portiune superioara
c. Supraspinosul
30. Pentru a testa rotatia in jos si adductia omoplatului, forta 2 pacientul se afla in:
a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º
c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate
31. Rotatia in jos si adductia omoplatului este realizata de:
a. Mare romboid, mic romboid, trapez
b. Mare rotund, mic rotund, trapez
c. Supraspinos, subspinos, subscapular
32. Flexia bratului este realizata de:
a. Mare dorsal, trapez
b. Trapez, anconeu
c. Deltoid, coracobrahial

3
33. Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul se afla in:
a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal
34. Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul se afla in:
a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal
35. Extensia bratului este realizata de:
a. Deltoid, coracobrahial, biceps
b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid
c. Mare rotund, triceps, subscapular
36. Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul se afla in:
a. Decubit dorsal
b. Decubit lateral
c. Decubit ventral
37. Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul se afla in:
a. Asezat
b. Decubit ventral
c. Decubit dorsal
38. Abductia bratului pana la 90º este realizata de:
a. Mare dorsal, deltoid
b. Supraspinos, deltoid
c. Deltoid, subspinos
39. Abductia orizontala a umarului se evalueaza intre:
a. 0º - 180º
b. 0º - 45º
c. 0º - 90º
40. Abductia orizontala a bratului este realizata de:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Deltoid
41. Adductia orizontala a bratului are o amplitudine de miscare de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 95º
42. Adductia orizontala a bratului este realizata de:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Mare pectoral
43. Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului este:
a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90º abductie
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º
44. Rotatia externa a bratului este realizata de:
a. Subscapular, mare rotund
b. Subscapular, mic rotund
c. Subspinos, mic rotund

4
45. Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului este de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 90º - 180º
46. Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul se afla in:
a. Decubit ventral, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat
vertical la marginea mesei
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical
la marginea mesei
c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna
47. Rotatia interna a bratului este realizata de:
a. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare rotund
b. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid
c. Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid
48. Amplitudinea de miscare a rotatiei interne este de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 0º - 70º
49. Evaluarea flexiei cotului, forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:
a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, bratul fixat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, bratul fixat
c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat
50. Flexia cotului este realizata de:
a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator
b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator
c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator
51. Extensia cotului este realizata de:
a. Mare dorsal, mare rotund
b. Triceps, anconeu
c. Trapez, mare romboid
52. Extensia cotului are o amplitudine de miscare intre:
a. 145º-160º si 0º
b. 180 º si 0º
c. 120º si 0º
53. Extensia cotului pentru forta 3,4,5 presupune ca pacientul sa aiba pozitia de start:
a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90º, cotul flectat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, cotul in flexie
c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, cotul in flexie
54. Supinatia antebratului este realizata de:
a. Biceps brahial, scurt supinator
b. Coracobrahial, scurt supinator
c. Anconeu, scurt supinator
55. Pronatia antebratului este realizata de:
a. Patrat pronator, mare pronator
b. Rotund pronator, patrat pronator
c. Rotund pronator, mare pronator

5
56. Flexia pumnului are o amplitudine a miscarii de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 120º
c. 0º - 50º
57. Flexia pumnului este realizata de:
a. Cubital anterior, mare palmar
b. Cubital posterior, mare palmar
c. Cubitalul posterior, mic palmar
58. Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:
a. Asezat, antebratul in supinatie
b. Asezat, antebratul in pronatie
c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna
59. Extensia pumnului este realizata de:
a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior
b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior
c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar
60. Extensia pumnului are o amplitudine de miscare de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 70º
c. 0º - 100º
61. Inclinatia cubitala a pumnului masoara:
a. 0º - 10º
b. 0º - 20º
c. 0º - 30º
62. Inclinatia radiala a pumnului masoara:
a. 0º - 30º
b. 0º - 20º
c. 0º - 10º
63. Flexia soldului este realizata de:
a. Ilio-psoas
b. Fesier mijlociu
c. Fesier mare
64. Flexia soldului are o amplitudine de miscare de:
a. 0º - 180º
b. 0º - 150º
c. 0º - 125º
65. Pentru a testa flexia soldului forta 1, pozitia de start a pacientului este de:
a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut
c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut
66. Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de start a pacientului este de:
a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut
c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut
67. Extensia soldului este realizata de:
a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial
b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural
c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural

6
68. Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4,5, pozitia pacientului este:
a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie
b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie
c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat
69. Extensia soldului are o amplitudine de miscare, de la linia mediana, de:
a. 0º si 10º - 15º
b. 0º si 20º
c. 0º si 25º
70. Muschiul principal care realizeaza abductia soldului este:
a. Fesier mijlociu
b. Fesier mic
c. Fesier mare
71. Abductia soldului are o amplitudine de miscare:
a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 100º
72. Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate
73. Pentru a testa abductia soldului, forta 4,5, pozitia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate
74. Adductia soldului are o amplitudine de miscare intre:
a. 45º si 0º
b. 90º si 0º
c. 100º si 0º
75. Adductia soldului este realizata de:
a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept intern
b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept intern
c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern
76. Pentru a testa adductia soldului, forta 3,4,5, pozitia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de
examinator cu o abductie de 25º
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45º
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie
77. Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de
examinator cu o abductie de 25º
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45º
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie
78. Rotatia externa a soldului este realizata de:
a. Obturator extern, obturator intern, psoasiliac, piramidal, gemen superior, gemen
inferior, fesier mare
b. Obturator extern, obturator intern, patrat lombar, piramidal, gemen superior,
gemen inferior, fesier mare
c. Obturator extern, obturator intern, patrat femural, piramidal, gemen superior,
gemen inferior, fesier mare

7
79. Rotatia interna a soldului masoara:
a. 0º - 15º
b. 0º - 55º
c. 0º - 45º
80. Rotatia externa a soldului masoara:
a. 0º - 15º
b. 0º - 55º
c. 0º - 45º
81. Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este de:
a. Decubit lateral
b. Decubit dorsal
c. Asezat, gambele atarnate
82. Rotatia interna a soldului este realizata de:
a. Fesier mare, tensorul fasciei lata
b. Fesier mijlociu, tensorul fasciei lata
c. Fesier mic, tensorul fasciei lata
83. Flexia genunchiului este realizata de:
a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos
b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos
c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta,
semimembranos, semitendinos
84. Flexia genunchiului are o amplitudine de miscare de:
a. 0º - 180º
b. 0º - 130º
c. 0º - 160º
85. Extensia genunchiului are o amplitudine de miscare de:
a. 120º - 130º si 0º
b. 180º si 0º
c. 160º si 0º
86. Extensia genunchiului este realizata de:
a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern
b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul extern
c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral
87. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:
a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta
88. Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2, pozitia pacientului este:
a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta
89. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:
a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta
c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat

8
 90. Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4,5, pozitia pacientului este:
a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta
c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat
91. Flexia plantara a gleznei are o amplitudine de miscare de:
a. 0º - 45º
b. 0º - 90º
c. 0º - 25º
92. Flexia plantara este realizata de:
a. Gemeni, solear, tibial anterior
b. Gemeni, solear, tibial posterior
c. Gemeni, solear, lung extensor degete
93. Pentru testarea flexiei plantare forta 3 se realizeaza:
a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara
b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si
oboseste
c. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara
94. Flexia dorsala a gleznei este realizata de:
a. Gambierul (tibialul) anterior
b. Gambierul (tibialul) posterior
c. Tibialul posterior
95. Inversia piciorului este realizata de:
a. Tibialul posterior, lung extensor degete
b. Tibialul posterior, lung flexor degete
c. Tibialul anterior, lung extensor degete
96. Inversia piciorului are o amplitudine de:
a. 0º - 15º
b. 0º - 10º
c. 0º - 35º
97. Eversia piciorului este realizata de:
a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral
b. Tibialul anterior, tibialul posterior
c. Gemenii, solearul
98. Eversia piciorului are o amplitudine de miscare de:
a. 0º - 25º
b. 0º - 15º
c. 0º - 300
99. Miscarea de eversie a piciorului este limitata de:
a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului
b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului
c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna
100. Miscarea de eversie a piciorului este stabilizata de:
a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea gambei pacientului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului

9
101. Patologia traumatica la sportivi impune circumstante specifice, printre care nu se numara
una dintre urmatoarele:
a. rezolvarea cazului cat mai rapid posibil
b. rezolvarea cazului evitand formele terapiei de crutare (repaus la pat, interzicerea
sprijinului, imobilizarea unor segmente etc.)
c. rezolvarea cazului evitand consecintele negative ale formelor terapiei de crutare
102. Lombalgia intr-o protruzie discala simpla este datorata:
a. efortului fizic normal, repetat
b. efortului fizic supradimensionat
c. nu depinde de efortul fizic
103. La inspectie, in boala Parkinson atitudinea particulara caracteristica este:
a. pacient in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies
inexpresiv
b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica
c. pacient in atitudine indiferenta
104. Aplicarea masurilor de tratament recuperator reclama anihilarea efectelor dezastruoase ale
inactivitatii fizice asupra:
a. fortei si rezistentei musculare
b. stabilitatii articulare
c. metabolismului bazal
105. In hemiplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este:
a. membrul superior in flexie, usoara adductie si pronatie a antebratului
b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica
c. pacient in atitudine indiferenta
106. In prima saptamana dupa orice traumatism, deci in faza acuta, sunt caracteristice
urmatoarele modificari fiziopatologice:
a. diminuarea functiilor de coordonare neuromusculara
b. scaderea capacitatii de efort, respectiv a capacitatii functionale cardio-vasculare
c. hemoragia si inflamatia tesuturilor traumatizate cu elemente celulare
107. Examenul obiectiv in cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla deceleaza:
a. limitarea mobilitatii in toate sensurile, mai putin cel al pozitiei antalgice
b. limitarea mobilitatii in plan frontal
c. mobilitatea nu este influentata
108. In paraplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este:
a. pacient in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies
inexpresiv
b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica
c. pacient in atitudine indiferenta
109. In faza acuta a traumatismului, sub actiunea substantelor vasoactive (histamina,
anafilatoxine, chinine, prostaglandine etc.) se produc:
a. vasoconstrictie si scaderea permeabilitatii vasculare
b. vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare si edeme
c. in prima faza a traumatismului substantele vasoactive nu actioneaza
110. In discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine:
a. care imprima coloanei o scolioza sau flectare ventrala
b. in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies inexpresiv
c. cu membrele inferioare in extensie puternica

10
111. Dintre factorii de risc in cazul discopatiilor vertebrale, pacientul trebuie instruit si in
legatura cu:
a. greutatea corporala scazuta, intemperiile, caratul de greutati
b. obezitatea, intemperiile, caratul de greutati
c. obezitatea, caldura excesiva, ortostatismul
112. Programele educationale kinetice in cazul discopatilor isi propun printre obiective:
a. inzavorarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului
b. eliberarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului
c. pozitia indiferenta a coloanei vertebrale lombare in timpul efortului
113. Redoarea de ceafa apare in:
a. meningite, hemoragii meningeene
b. boala Parkinson
c. discopatii vertebrale
114. In saptamana a II-a si a III-a dupa traumatism, este caracteristica proliferarea de colagen,
care se produce:
a. in prima faza, controlat prin factori locali enzimatici
b. sub actiunea unor solicitari kinetice, se vor alinia in sensul actiunii fortelor
c. sub actiunea unor solicitari kinetice, nu se vor alinia in sensul actiunii fortelor
115. Programele educationale kinetice in cazul discopatilor isi propun printre obiective:
a. mentinerea fortei musculaturii paravertebrale superioare si inferioare
b. mentinerea fortei musculaturii paravertebrale inferioare si a muschilor fesieri
c. mentinerea fortei musculaturii paravertebrale inferioare si a muschilor abdominali
116. In cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut cicatriceal:
a. elastic, datorita participarii fibrelor de elastina
b. inert si inutil
c. nu se implica in functionalitatea ulterioara a articulatiei
117. In stadiul de lombosciatica, fragmentul discal herniaza:
a. paraligamentar
b. supraligamentar
c. subligamentar
118. In evaluarea motilitatii, se observa intai atitudinea pacientului in pat. Pozitia cu un membru
inferior flectat din coapsa si genunchi, evoca:
a. meningita
b. Parkinson
c. sciatica
119. Asupra articulatiei, procesul inflamator si aparitia infiltratului produce:
a. distensia capsulei articulare cu subtierea si atrofia acesteia
b. strangerea capsulei articulare, ingrosarea si intarirea ei
c. nu infuenteaza direct functionalitatea articulara
120. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda
exercitii de tip:
a. contractii izotonice cu rezistenta
b. hold-relax
c. contractii izometrice
121. Procesele inflamatoare influenteaza musculatura juxtaarticulara:
a. determina instalalarea rapida a hipertrofiilor musculare
b. determina scaderea fortei de contractie
c. nu influenteaza activitatea musculara

11
122. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se
recomanda:
a. contractii izotonice cu rezistenta
b. pozitiile finale ale diagonalelor Kabat
c. contractii izometrice
123. Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi, cerandu-i
pacientului:
a. sa se plimbe inainte-inapoi, sa mearga in jurul unui scaun
b. sa mearga pe varfuri si pe calcaie, sa mearga de-a lungul unei linii
c. sa realizeze toate aceste manevre
124. Faza initiala a procesului postlezional, prezinta particularitati de abordare in cazul
sportivilor:
a. poate fi intrerupta sau scurtata pentru accelerarea vindecarii
b. poate fi prelungita peste o saptamana pentru evitarea complicatiilor
c. trebuie respectata pentru a evita blocarea sau, dimpotriva exagerarea
consecintelor negative
125. In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru asuplizarea trunchiului inferior se recomanda:
a. contractii izotonice cu rezistenta
b. programul Williams
c. contractii izometrice
126. In faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi este indicata:
a. imobilizarea completa, uneori prelungita pentru refacerea perfecta a structurilor
traumatizate
b. mobilizari precoce practicate cu prudenta si progresiv, la limita durerilor
c. mobilizari numai dupa vindecare completa, chiar cu durere la mobilizare
127. In perioada de cronicizare a lombosciaticii, trebuie ca, in ortostatism, sa se realizeze:
a. pozitie de anteversie a pelvisului
b. pozitie de retroversie a pelvisului
c. pozitie neutra a pelvisului
128. In cazul recuperarii umarului posttraumatic, obiectivul numarul 1 este:
a. recuperarea fortei musculare si stabilitatea
b. asuplizarea articulatiei
c. recuperarea coordonarii miscarilor in umar si in intregul lant kinetic
129. In faza I (imediat dupa traumatism / dupa interventie ortopedico-chirurgicala) imobilizarea
umarului posttraumatic se poate face:
a. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale >de 30de zile
b. imobilizare cu bratul in abductie (aparat toraco-brahial) pentru intervale >de 30de
zile
c. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale nelimitate
130. Faza a II-a a recuperarii umarului posttraumatic, care incepe dupa suspendarea
imobilizarii, urmareste intretinerea miscarii:
a. cu solicitare si cu implicarea leziunii
b. cu solicitare dar fara iritarea leziunii
c. fara solicitare si fara iritarea leziunii
131. Recuperarea functionala propriu-zisa a umarului posttraumatic se desfasoara in:
a. faza a II-a
b. faza a III-a
c. faza a IV-a

12
132. Primul obiectiv in recuperarea functionala propriu-zisa a umarului posttraumatic este:
a. recastigarea fortei musculare a stabilizatorilor umarului
b. refacerea amplitudinii complete de miscare
c. recastigarea abilitatilor in diverse activitati
133. Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:
a. abductia bratului (primele 15°) + rotatia externa a bratului
b. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului
c. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat
134. Pregatirea programului kinetic de recuperare functionala se face folosind triada:
a. aplicatie de gheata + masaj + electroterapie antialgica
b. aplicatie de gheata + hidroterapie + electrostimulare
c. caldura + masaj + electroterapie antialgica
135. Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara amintim:
a. tractiunea axiala + decoaptarea gleno-humerala
b. folosirea diagonalelor Kabat
c. folosirea diagonalei de flexie-abductie-rotatie externa
136. Neuropatia suprascapularului se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:
a. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului
b. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat
c. abductia bratului (primele 15°) + rotatia externa a bratului
137. In cazul cotului posttraumatic, profilaxia redorii presupune instituirea unei imobilizari scurte
de:
a. 4-6 saptamani
b. 2-4 saptamani
c. 5-6 saptamani
138. In perioada imediat urmatoare imobilizarii, in primele 2-3 saptamani daca persista
inflamatia se indica:
a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimate la 3-6ore
b. hidrokinetoterapie calda
c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare
139. Mobilizarile analitice - autopasive si active - se introduc in programul kinetic de recuperare
a cotului posttraumatic:
a. dupa 6 saptamani de la deghipsare
b. dupa 3 saptamani de la deghipsare
c. imediat dupa deghipsare
140. Refacerea stabilitatii si miscarii controlate in recuperarea umarului incepe din:
a. faza a III-a de recuperare, dupa 3 saptamani de la deghipsare
b. faza a IV-a de recuperare, dupa 6 saptamani de la deghipsare
c. faza a II-a de recuperare, imediat dupa deghipsare
141. In cazul leziunilor de tendon in zona pumnului, imobilizarile dureaza:
a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii
b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii
c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani - flexorii
142. Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial) se exprima clinic printr-un deficit motor
pentru:
a. abductia bratului (primele 15°) + rotatia externa a bratului
b. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat
c. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului

13
143. Recuperarea leziunilor complicate de tendoane la nivelul pumnului presupune triada:
a. caldura - intindere - masaj
b. caldura - intindere - atela
c. masaj - intindere - atela
144. Pe parcursul noptii este utila instalarea atelei care sa protejeze amplitudinea castigata in
cursul zilei, aceasta fiind la:
a. unghiul maxim obtinut
b. doar 2/3 din unghiul maxim obtinut
c. doar 1/2 din unghiul maxim obtinut
145. „Mana cazuta” este aspectul clinic major in paralizia de:
a. nerv median
b. nerv radial
c. nerv cubital
146. Lezarea tendoanelor flexorilor in zona palmara distala si/sau a degetelor proximal, se
recupereaza numai dupa rezolvarea chirurgicala care consta in:
a. sutura tendoanelor
b. plastii cu grefoane de tendon -precoce sau tardive-
c. dupa caz, sutura precoce sau plastii cu sutura tardiva
147. Reflexul bicipital se exprima prin:
a. flexia antebratului
b. usoara supinatie a antebratului
c. ambele
148. In recuperarea leziunii flexorilor in zona palmara distala dupa interventia chirurgicala este
contraindicata introducerea miscarilor pasive si/sau cu rezistenta:
a. primele 2-3 saptamani
b. primele 5-6 saptamani
c. primele 6-8 saptamani
149. Reflexul bicipital este controlat motor de:
a. nervul axilar – ramurile C4-C6
b. nervul musculocutanat – ramurile C5-C6
c. nervul radial – ramurile C6-C8
150. Stimularile electrice cu participarea constienta a pacientului sunt:
a. contraindicate in recuperarea leziunii tendoanelor, atat pentru flexori cat si pentru
extensori
b. indicate doar in recuperarea flexorilor
c. indicate doar in recuperare extensorilor
151. Reflexul tricipital se exprima prin:
a. extensia antebratului + usoara rotatie externa
b. extensia antebratului + usoara rotatie interna
c. extensia bratului
152. Recuperarea leziunilor tendoanelor extensorilor la nivelul falangei a II-a implica in
programul kinetic si exercitii cu rezistenta care se introduc:
a. imediat dupa imobilizare, inaintea recuperarii flexiei
b. la 4 saptamani dupa imobilizare, dupa recuperarea flexiei
c. la cel putin 6 saptamani dupa imobilizare, inaintea recuperarii flexiei
153. Reflexul tricipital este controlat motor de:
a. nervul median – ramurile C6-C8
b. nervul radial – ramurile C6-C8
c. nervul cubital – ramurile C6-C8

14
154. In programul kinetic de recuperare, reeducarea analitica implica si antrenarea adductorului
policelui (sa tina intre policele addus si index obiecte tot mai mici, tot mai subtiri) in cazul:
a. paraliziei de nerv radial
b. paraliziei de nerv medial
c. paraliziei de nerv cubital
155. Reflexul rotulian depinde de radacinile:
a. L2-L4
b. L5-S2
c. L4-S2
156. Exercitiile de stoarcere a unei mingii, ca si miscarea “de a face mana cupa (caus)”, fac
parte din programul de reeducare analitica in:
a. paralizia de radial
b. paralizia de medial
c. paralizia de cubital
157. Reflexul ahilian depinde de radacinile:
a. L2-L4
b. L5-S2
c. L4-S2
158. In recuperarea sechelelor postcombustionale ale mainii, mobilizarile pasive si/sau
intinderile cu pozitionare pe atele amovibile sunt:
a. indicate cat se poate de repede, pentru a preveni retracturile
b. indicate, dupa caz, in functie de gravitatea sechelelor
c. contraindicate, ca si termoterapia
159. La provocarea reflexului medio-plantar se obtine:
a. flexia plantara a piciorului pin contractia tibialului anterior
b. flexia plantara a piciorului pin contractia tricepsului sural
c. flexia dorsala a piciorului pin contractia tricepsului sural
160. In cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest terapeutic este:
a. imobilizare la pat + kinetoterapie generala
b. tractiune-suspensie timp de 45 de zile
c. imobilizare la pat primele zile + tractiune-suspensie timp de 45 de zile
161. Cauzalgia este o complicatie care apare in leziunile nervului:
a. median
b. radial
c. cubital
162. In fracturile de epifiza superioara femurala operate prin osteosinteza cu tije Ender sprijinul
total se permite:
a. dupa 3 luni
b. dupa 2-4 saptamani
c. intre 3 luni si 3 saptamani
163. La manevra de flexie brusca a falangei distale a mediusului, semnul Hoffmann apare daca
se produce:
a. flexia + adductia policelui & flexia indexului
b. extensia + abductia policelui & flexia indexului
c. opozitia policelui & flexia indexului

15
164. Programul de recuperare al protezei cervico-cefalice (partiala, tip Moore) presupune o
imobilizare:
a. lunga, minimum 4 saptamani
b. medie, intre 2-4 saptamani
c. scurta, cca.1 saptamana - an functie de evolutia plagii operatorii
165. Testul foii de hartie (Froment) intre police si index – prin ineficienta adductorului policelui –
este pozitiv in neuropatia:
a. medianului
b. cubitalului
c. radialului
166. In cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile de sold, pasive si din “suspendat”,
pot incepe:
a. dupa primele 21 de zile
b. dupa 3-4 saptamani
c. dupa 4-5 zile
167. La manevra de percutie a fetei palmare a articulatiilor MCF, se obtine semnul Rossolimo la
mana daca apare:
a. extensia degetelor + pronatia antebratului
b. flexia degetelor + supinatia antebratului
c. extensia degetelor + supinatia antebratului
168. Pacientul cu proteza totala de sold va evita urmatoarele manevre, cu exceptia uneia dintre
cele de mai jos:
a. decubitul dorsal
b. combinatia flexie - adductie - rotatie externa
c. rotatia externa si adductia din decubit / asezat
169. In neuropatia radialului sunt compromise miscarile de:
a. pronatie + flexie pumn
b. extensie cot + extensie pumn
c. abductie + adductie degete
170. In cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului (cvadriceps sau jonctiune
musculo-tendinoasa), se prefera:
a. imobilizarea 3-4 luni, interventia chirurgicala prezentand riscul complicatiilor
b. interventie chirurgicala + imobilizare minima de o saptamana
c. interventie chirurgicala + imobilizare pe atela 3-4 saptamani
171. Dintre raspunsurile in flexie plantara, semnul Rossolimo apare la percutia fetei plantare a
degetelor, producand:
a. flexia plantara a degetelor
b. flexia dorsala a degetelor
c. supinatia piciorului
172. Dupa meniscectomie este necesara o perioada de imobilizare pe atela/bandaj compresiv,
fara sprijin,de:
a. minimum 2 saptamani
b. 10-12 zile
c. dupa caz, pana la o luna
173. In neuropatia medianului sunt compromise miscarile de:
a. pronatie + flexie pumn
b. extensie cot + extensie pumn
c. abductie + adductie degete

16
174. In cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a flexuum-ului de genunchi pot incepe:
a. imediat dupa interventie
b. dupa minimum o saptamana de la interventie
c. din ziua a 3-a pana la a 5-a dupa interventie
175. Clonusul apare in:
a. leziuni pseudobulbare
b. leziuni piramidale
c. leziuni de nervi periferici
176. Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut de mai multe elemente anatomice,
dintre care cel mai important este:
a. grupul ligamentelor plantare tarsiene
b. gambierul (tibialul) posterior
c. lungul peronier lateral
177. Clonusul piciorului – miscari ritmice de flexie-extensie – apare dupa intinderea brusca a:
a. bicepsului femural
b. tibialului anterior
c. tricepsului sural
178. Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt:
a. entorsele prin eversie, cu lezarea ligamentului colateral intern
b. entorsele piciorului propriu-zis
c. entorsele prin inversie, cu lezarea ligamentului colateral extern
179. Semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului Babinski reprezinta o sincinezie
caracteristica:
a. leziunilor pseudo-piramidale
b. leziunilor piramidale
c. leziunilor de nervi periferici
180. In neuropatia cubitalului sunt compromise miscarile de:
a. abductie + adductie degete
b. pronatie + flexie pumn
c. extensie cot + extensie pumn
181. Sechela cea mai importanta care poate apare dupa fracturile bimaleolare este:
a. redoarea articulara
b. edemul cronic de glezna
c. instabilitatea laterala a gleznei
182. Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu, indiferent de conduita terapeutica
adoptata, dureaza:
a. intre 1-2 luni
b. 3 luni
c. pana la 4-5 luni
183. Stereognozia reprezinta:
a. capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait
b. incapacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait
c. recunoasterea schemei corporale
184. Asomatognozia reprezinta:
a. recunoasterea schemei corporale
b. incapacitatea de recunoastere a schemei corporale
c. capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait

17
185. Ruptura tendonului ahilian nu se produce:
a. a jonctiunea tendon-muschi la tineri
b. la cca.2 cm de insertia pe calcaneu la varstnici
c. la jumatatea tendonului in timpul unei intinderi excesive
186. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip superior cuprinde radacinile:
a. C5-C6 ± contingent C4
b. C5-C7
c. C5-C7
187. Sensibilitatea termica se examineaza cu doua eprubete pline cu apa:
a. apa rece – la 0°C, apa calda – la 40-45°C
b. apa rece – la 10-15°C, apa calda – la 40-45°C
c. apa rece – la 10-15°C, apa calda – la 60°C
188. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip mijlociu cuprinde radacinile:
a. C5-C6 ± contingent C4
b. in principal C7
c. C5-C7
189. Sensibilitatea proprioceptiva mio-artrokinetica reprezinta:
a. simtul atitudinilor
b. simtul miscarii si pozitiei
c. ambele
190. Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip inferior cuprinde radacinile:
a. C5-C6 ± contingent C4
b. C8-T1± contingent T2
c. in principal C7
191. Teritoriul motor al nervului suprascapular afectat posttraumatic este reprezentat de
muschii:
a. deltoid + rotund mic
b. supraspinos + subspinos
c. biceps brahial + brahial anterior + coracobrahial
192. Teritoriul motor al nervului circumflex (axilar) afectat posttraumatic este reprezentat de
muschii:
a. deltoid + rotund mic
b. supraspinos + subspinos
c. biceps brahial + brahial anterior + coracobrahial
193. Teritoriul motor al nervului musculocutanat afectat posttraumatic este reprezentat de
muschii:
a. supraspinos + subspinos
b. deltoid + rotund mic
c. biceps brahial + brahial anterior + coracobrahial
194. Nervul suprascapular are originea in radacinile:
a. C5-C7
b. C5-C6
c. C6-C8
195. Agnozia reprezinta:
a. imposibilitatea / dificultatea de a recunoaste obiectele din jur
b. imposibilitatea / dificultatea de a numi obiectele din jur
c. imposibilitatea / dificultatea de a relationa cu obiectele din jur

18
196. Nervul circumflex (axilar) are originea in radacinile:
a. C5-C7
b. C5-C6
c. C6-C8
197. Neurotmesis reprezinta:
a. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina
b. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina
c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului
198. Nervul musculocutanat are originea in radacinile:
a. C5-C7
b. C5-C6
c. C6-C8
199. Axonotmesis inseamna:
a. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina
b. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina
c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului
200. Neurapraxie inseamna:
a. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina
b. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului
c. leziunea exclusiva a aaxonului, cu conservarea tecii de mielina

19