FE adevarat tot ce ne amintim? | Memon | Cu totii vrem sa stim daca amintirile noastre din copilarie sunt fiabile. Ele reprezinta maéarturia primilor ani sine ajuta sa-i intelegem pe adultii care am devenit. Psihanaliza se hraneste din ele dar, in sens mai larg si identitatea noastra. text pe ISABELE TAUBHS, CATALINA CRISTESCU ‘ram agezat intr-un cdrucior de bebelusi, plimbat de o bona pe Champs-Elysées, aproape de Grand Palais, cdnd un individ avrut si mi ripeasc’. Cureaua din piele, strénsi lanivelul goldurilormele,m-aimo- bilizat, in timp ce bona ineerca, curajos, s {ind pieptacelui om. A fost rinita simi a tese si acum fruntea ei singerdnda, Imediat a intervenit o patrulé de politie, iar individul, cfd i-a vizzut venind, a luat-o la fuga, Revad siacum intreaga scent si o localizez aproape de statia de metrou in ciuda realismului gia preciziei extreme, aceasta amintire personal povestita de Jean Piaget, celebrul pstholog el- vetian pecializatin dezvoltareacopilului, este purfictiva. Acrezutciafostvictimaunei tenta- tivederapirepand tarziu, inadolescenti. Apoi, intr-oscrisoare, fostaboniamirturisitedain- ventat povestea pentru aatrage atentia asupra i Dar, pentrucdiisiauzise parintiivorbinddes- pre asta, is formase o amintire. $i, explica el, multe amintiri adevarate sunt, fara indoialé, deaceeasifacturit:construite simentinute vi, {ntruedt au fost evocate curegularitate in ami- lie, Setieastaz cd, aun copill dedoi ani, cteie~ rulnueste suficientdedezvoltat pentruacon- >>> WaRTi€ 2013 ~ PSYCHOLOGIES MAGAZINE ~ 87Eadevarat tot ce ne amintim?: 99 Amintirile se schimba ee rn Pees mia Bvenimentulamareatoatd de-a lungul intregii vieti* Cesmulnctllghideaa ecae din: tre gesturi. Pentru anu mai risca si Dee eee fie ,uitata are grija si fie mereu in- Psychologies: Ce inseamna art narativa? dispensabili pentru anturajul siu Pierre Blane-Sahnoun: Aceasti practic’ este fondat pe prineipiul familial siprofesional. ca viafa este construita plecdnd de la povestile pe care noi alegem sé Totusi nu exist amintiri pure’, Iespunem, Unelene ajutdsi traimaritandu-ne visele,sperantele:al- fixate odatt pentru totdeauna. Cu. tele ne blocheazi gi ne supun egecului. Munea practicianului consta anti, elese transforma, se alterea7a, inaghidapersoana spre evenimentele neglijate care merita ai puse Noi rememordm faptele nu aga pre~ invaloare. cumse intimpli,ciasa cumlettraim. Celoc au amintirile din copiliirie in aceste situatii? Motiv pentrucareniciodatzinuaver P.B-S. in mod tipic, sunt reconstruite, editate sub forma de po- exactaceleasiamintiriprecum fralii veste. Ca povesti reconstruite, ele se schimba de-a lungul intregii sisurorile noastre, vieti, depinzand de imaginea pe care o avem despre noi atunci cand Acestea flind spuse, amintirile, in- leimpartasim. exacte sau nu, chiar complet reale, Luarea la cunostinta despre existenta loreste suficient’? spun, intr-o anumita maniera, ade- P.B-S.: Este prima etapa, Problema se exteriorizeazz, disociat de varul. Nu adevarul cu A mare, ci ideeape care persoana si-o face despre sine. Apoi, cerne cu eastrate- adevarul nostru, Este diferentadin- giilepecarele pune inpracticapentruaincerca sidepiseasciaceast tre realitatea conereti gi acel teatru dificultate. Observm, deasemenea, sievenimentele incare problema alumbrelor pe care Freud Ia numit hnueraprezenta. Este o ocazie pentra acel oms& povesteasea intr-un ~realitate psihicd™. in plus, asa cum alt mod, deci si igi schimbe impresia de sine, sa fie constient de pro- precizeaz neuropsihiatrul si eto- priile resurse. Jogul Boris Cyrulnik, in fata unor amintiri teribile, a Je infrumuseta reprezinté adesea un factor de elas- ticitate, de vindecare,o chestiune de supraviefuire. ,Coi care nu adopt >>> cepe amintiri atat de elaborate. Dar, esteposibilsineamintimprimaim- acest punct de vedere, raman prizo- Jafel cain timpulincare Piagetscria_presie a unei prezente binevoitoare _nieri ai povesti, temerilor$ifricilor aceste rnduri (1945), nimic mune langinoi,unzimbet mater. lor. Amintirile false ne permit sine permite cu certitudine sa distingem ‘remaniem imaginile interioare gis falsuldeadevar!Ambelesituatiisunt Factor de elasticitate regasim speranta.* insotite de emoti intense sideode Esteadeviratcémultedintreamin- Fiecare dintre noi constati cé amit profunzime adetaliilor. Acumulim tirilenoastrecelemaivechisuntmai tirile cele mai frapante sunt, fara dejainformatiiineddinpanteculma- mult inventate, fabricate, decat me-_voie, inflorite, Caci bucuria nu lasit tern, darnuam stisivorbim despre morate cu adevarat. ,Parintii mei _urme,pecénd scenele tulburiitoare, amintiriin sens propriu inainte de mi-au povestit de atatea ori ci am destabilizante, nemarcheazi cel mai dobandirea limbajului. fost uitata, copil fiind, intr-unmaga- mult, in plus, copilaria se intinde pe Totusi, anumite persoane afirma ci zin, incdt am senzatia c& imi amin- ani intregi gi, a sfirsit, nu pistrim pistreaz amintiri din primele gase tose de acest lueru", mirturiseste L, deeat o cantitate foarte limitata de luni de viatd, ba chiardelanastere. 32de ani...Simu pot sicred c& acest _amintiri.Sile ,selectionm* pe cele Suntelevictimealeamintirilorfalse? episod nu'2 durat foarte mult, desi decare avem nevoie pentruanecon- Nuneapirat.Uniispecialistispunci mamasustine ciavenit imediat si strui sau pe cele eare ar putea justi- Alte articole despre copilirie, pe site-ul www.psychologies.ro. 8B ~ PSYCHOLOGIES MAGAZINE ~ UARTIE 2013Noirememoram faptele nu asa precum se intampla, ci asa cum le traim. Motiv pentru care niciodata nu avem exact aceleasi amintiri precum fratii si surorile noastre. ficadificultitilenoastre deadulti-de cenuiubese, dece nuamincredere' mine,dece viatameaafectivaesteun fiasco ete.? Fictiuni necesare in opinia lui D., 41 de ani, proble- mele de incredere in sine dateaz din vremea in care un prieten de fa- mile i-aoferit o gape’, spundndu-i si puna pe cap, ea aga va arta ca un baiefel simpatic, mu cao fetita’in trup de bifat. ,incepand din acea zi, ‘mi totascund." Un asemenea raport de cauzi/efect este putin probabil sisugereazi, mai degrabi, ci amin- tirea eristalizeazi un sentiment de rriu deja prezent. M., 22 de ani, si-a amintit* mult timp de o mami ab- senti, absorbiti de munca. Pana intr-acolo incata realizate4, dacain destule randuri obligatiile de servi- cit ale mamei sale o indepartaser de familie, aceasta din urma fusese ‘mereu foarte prezenta, ,Cumult mat mult decat tata. Ea se intoreeaaeasit la ora 17, pe cfd el venea constant dupi ora 20." Amintirile deformate exprima totusi un adevar: M. simte &, intr-o anumité masura, mama ei a fost mereu distant insuficient de matern’. in fata anumitor aminti toare ce ti implica pe pa tri,este adeviirat adevarul istoric pe care il vrem. La 38 de ani, L. nui ceteazi si se intrebe daci\avisat ur- mitoarea send: ,Aveam patru sau cinei ani, edd am auzit-o pe mama spunand c&s-arrefacemult mai sor dupa moartea copiilor decat dupa cea asotului. Mai tarziu, mi-a ma turisit cA arf fost imposibil si zie asemenea vorbe", Din nefericire, pi- rinfii nu sunt cei mai buni martori Ei pot nega sau refula anumite fapte reale, care le oferao imagine de sine insuportabila. Cum mul terapeuti afirma, dealtfel,cavid pecanapeaua lorpersoane care, brutal, isireamin- tese vorbe sau comportamente pe care le-au avut sicare ilingrozese Familia este sediul pasiunilor gi al mizelor pulsionale adesea violente si inconstiente. Este imposibil si protejm complet pe cei mic, intru- cat nu putem sti cum va triti un co- pilunevenimentsicumisivaaminti de el. Unele cuvinte sau scene sunt impresionante pentru uni si indi ferente pentru altii. Avem nevoie de fictiune, de povesti adeviirate sau false, pe care si le povestim pentru ane simti not ingine. Amintirile din copilirie sunt prietenii nostri, chiar sicelemaiamare dintre ele.m WARTIE 2013 ~ PSYCHOLOGIES MAGAZINE - 89