Referat Hotspoturi

1. Importanța resurselor biologice

Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri,
a terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispune o anumită țară.

Resursele naturale sunt substanțe care apar în mod natural dar în forma lor
relativ nemodificată. O materie este considerată o resursă naturală atunci când
activitățile primare asociate cu aceasta sunt extragerea și purificarea, ele fiind opuse
creației. Mineritul, extragerea petrolului, pescuitul și silvicultura sunt în general
considerate industrii ale resurselor naturale, în timp ce agricultura nu. Acest termen a
fost introdus unei audiențe largi de către E.F. Schumacher în cartea Small Is
Beautiful din anul 1970.( https://ro.wikipedia.org)

Extragerea resursei de bază și purificarea într-o formă ce poate fi folosită

direct sunt în general considerate activități normale în cadrul valorificării resurselor
naturale, chiar dacă ultimele pot să nu se găsească în mod normal lângă primele.
Resursele naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit în materii
prime pentru procesele capitalului infrastructural. Ele includ sol, lemn, petrol,
minerale și alte bunuri luate mai mult sau mai puțin așa cum erau în natură. Resursele
naturale ale unei țări determină deseori bogăția sa și statutul său în sistemul economic
mondial, prin determinarea influenței sale politice. Statele dezvoltate sunt acelea care
sunt mai puțin dependente de resursele naturale pentru bogăție, datorită bazei pe care
o au în capitalul infrastructural pentru producție .( https://ro.wikipedia.org)

În ultimii ani, epuizarea capitalului natural și încercările de a se trece la

dezvoltarea rațională au fost principalele probleme ale agențiilor de dezvoltare.
Epuizarea capitalului natural este un motiv de îngrijorare în special în regiunile cu
păduri ecuatoriale, care păstrează cea mai mare parte a biodiversității naturale a
Pământului - capital natural genetic ce nu poate fi înlocuit. Conservarea resurselor
naturale este cea mai importanta problemă a Capitalismului Natural, protecției
mediului, a mișcării pentru ecologie și pentru Partidele Verzi. Unii văd această
epuizare ca pe o sursă majoră de neliniște socială și conflicte în țările în curs de
dezvoltare. .( https://ro.wikipedia.org)

Influenta antopogena asupra biodiversitatii este multilaterala. În ultimii ani aceasta

influenta sau impact este foarte evidenta. Exemple pot fi urmatoarele:

1
 • Odata cu efectuarea reformei funciare speciile spontane s-au pastrat pe spatii
foarte reduse, sub forma de pâlcuri (în stepe, lunci, stâncarii etc.), iar largirea
suprafetei acestora a devenit si mai problematica.
• Diversitatea biologica este puternic afectata de cresterea numarului formelor
invazive, care elimina multe specii autohtone din ecosistemele silvice, palustre, de
stepa, acvatice si îndeosebi din cele agricole si urbane.
• Sporirea resurselor cinegetice si piscicole necesita eforturi în combaterea
vânatului si pescuitului ilicit, precum si a taierii ilicite de arbori si tufari, cât si
excluderea colectarii si comercializarii neautorizate a plantelor si animalelor rare si
ocrotite.
• Starea ecosistemelor silvice si-a lasat amprenta asupra populatiilor unor specii de
vertebrate terestre ca jderul de padure ( Martes martes ), pisica salbatica ( Felis
silvestris ), unele specii de lilieci, pasarile rapitoare de zi, broasca rosie de padure
( Rana dalmatina ), brotacelul ( Hyla arborea ) etc.
• Continua sa se reduca efectivul popândaului comun si a popândaului cu pete, în
situatie critica sunt dihorul de stepa, vipera de stepa, sarpele cu patru dungi,
ciocârlia de stol etc.
• Sectoarele intens vizitate de turisti si cele din preajma localitatilor sunt supuse
unui impact mai puternic. Printre acestea se numara rezervatiile peisajere Saharna,
Tâpova, Trebujeni, Ivancea, Capriana, „Suta de Movile” s.a.
Comparând starea lumii animale din Moldova cu fauna tarilor vecine (România,
Ucraina) se observa a degradare mai rapida a ecosistemelor naturale si, în
consecinta reducerea efectivelor de animale pe teritoriul Republicii Moldova.
Acest proces are loc în rezultatul presiunii antropice înalte si vulnerabilitatii
ecosistemelor, comunitatilor si populatiilor de animale aflate la limita arealului. Unele
specii de animale ( Sicista subtilis , Falco cherrug, Elaphe quatuorlineata etc.) au
încetat sa se reproduca sau sunt pe cale de disparitie. În ultimii ani s-au redus
considerabil si efectivele populatiilor de animale de vânatoare (cerbul comun,
capriorul, mistretul, iepurele de câmp, fazanul, potârnichea, ratele, gâstele, etc.).
(http://cim.mediu.gov.md/raport2004/ro/firstprobl/bd/bd_ro6.htm)

Habitate și ecosisteme
Unde traiesc plantele si animalele? In primul rând, fiecare organism
istoriceste s-a adaptat la anumite conditii de viata – temperatura, umiditate, sol etc.,

2
ceea ce înseamna un asa numit loc sau habitat (stânca, vâlcea, panta), iar în al doilea
rând – organismul activeaza în dependenta de relatiile dintre el si toate celelalte
componente ale mediului – plante si animale vecine, anumit tip de sol, anumite
conditii climatice etc., adica ecosistem (padure, lunca, stepa etc.).
Cele mai reprezentative habitate floristice si faunistice sunt amplasate în ecosistemele
silvice din Codrii centrali (îndeosebi rezervatiile stiintifice „Codru” si „Plaiul
Fagului”), bogate în specii periclitate de arin alb ( Alnus incana ), vonicer pitic
( Euonymus nana ), sugatoare ( Hypopitys monotropa ), bujor de padure ( Paeonia
peregrina ), paducel pentagin ( Crataegus pentagyna ), tulichina ( Daphne
mezereum ), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), jderul de padure ( Martes
martes ), pisica salbatica (Felis silvestris ), acvila tipatoare mica ( Aquila pomarina ),
vipera comuna (Vipera berus) s.a. Incontestabila este si valoarea ecosistemelor de
lunca, acvatice si palustre(Padurea Domneasca, Prutul de Jos, lacurile Beleu, Manta,
Dubasari etc.) prin prezenta speciilor: pestisoara plutitoare ( Salvinia natans ),
cornaciul ( Trapa natans ), nufarul alb (Numphaea alba), barza neagra ( Ciconia
nigra ), lebada de vara ( Cygnus olor ), lopatarul ( Platalea leucorodia ), cormoranul
mic ( Phalacrocorax pygmens ), sarpele cu abdomen galben ( Coluber jugularis ) etc.

Diversitatea biologica a ecosistemelor constituie circa 100 specii (555 de

soiuri, hibrizi si forme) si 30 de specii si rase de animale.
Probleme actuale sunt:
• parcelarea excesiva ce nu permite utilizarea tehnologiilor avansate
• utilizarea necontrolata a chimicalelor
• nerespectarea tehnologiilor si asolamentelor

Biodiversitatea este un concept destul de amplu, care cuprinde milioane de

plante si specii de animale de pe planeta noastra. Chiar si aceasta cifra, care depaseste
odinul milioanelor, este o cifra estimata, deoarece ecologistii cred ca numarul real este
mult mai mare decat acesta. De fapt, se crede ca numai padurea amazoniana din
America de Sud este casa unui milion de specii de plante si animale. Toate
organismele care traiesc pe aceasta planeta sunt dependente unele de altele intr-o
anumita masura sau alta, si aici intervine importanta biodiversitatii. Pierderile suferite
de planeta noastra sunt o pierdere pentru noi, si, prin urmare, trebuie sa fim la curent
cu asta si sa depun anumite eforturi pentru a salva biodiversitatea Pamantului.

3
Asa cum am mentionat mai sus, toate fiintele vii de pe aceasta planeta depind unele de
altele pentru a supravietui, iar importanta diversitatii biologice se invarte chiar in jurul
acestui fapt. Fraza „toate fiintele vii" include fiecare organism care locuieste pe
planeta, de la speciile de bacterii microscopice pana la enormele balene albastre.

Aceasta diversitate are un rol crucial atunci cand vine vorba de evolutia
speciei. Planeta noastra a suferit cinci extinctii in masa de cand exista. Acestea au fost
suficiente pentru a distruge 99% din speciile de plante si animale care au trait
vreodata pe Pamant. Ultima dintre aceste extinctii in masa a avut loc cu aproximativ
65 de milioane de ani in urma si a dus la disparitia dinozaurilor. Faptul ca 99 % din
aceste specii au disparut implica faptul ca disparitia si evolutia speciilor sunt perfect
normale si se repeta din cand in cand. Pe masura ce unele specii dispar, altele noi apar.
Chiar daca pare simplu, acest proces dureaza milioane de ani. O privire pe lista
animalelor disparute in ultimii 100 de ani arata ca rata lor de disparitie a crescut de-a
lungul anilor. Cu toate acestea, rata de evolutie ramane aproximativ constanta. Daca
rata de disparitie creste, iar cea de evolutie ramane aceeasi, ciclul de viata de pe
planeta va fi drastic afectat, si, prin urmare, ecologistii considera biodiversitatea un
factor important pentru continuarea evolutiei.

De ce este biodiversitatea importanta pentru stabilitatea lantului trofic?

Un lant trofic instabil poate fi un dezastru pentru ecosistem. Disparitia unei
singure specii animale pune in dificultate mai multe specii care sunt
dependente de ea. Cand un pradator din varful lantului trofic (un animal
carnivor) este pe cale de disparitie, populatia consumatorilor secundari (care
sunt erbivori, in majoritatea cazurilor) tinde sa creasca. Aceasta creste numarul
de erbivore, care, la randul lor, agreseaza vegetatia, iar lipsa de vegetatie
afecteaza precipitatiile, ducand astfel la desertificari intr-o anumita regiune.
Pentru a evita astfel de complicatii, trebuie sa ne asiguram ca se mentine un
anumit echilibru. (http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-
mediu/Conservarea-biodiversitatii-Va42813.php)
De ce este biodiversitatea importanta pentru societatea umana?
Pe langa faptul ca oamenii sunt cea mai inteligenta specie de pe planeta, sunt si cea
mai dependenta specie. Din timpuri preistorice, depindem de natura pentru a ne
indeplini nevoile de baza. De-a lungul anilor, am ales sa alteram natura pentru nevoile
noastre, si facand acest lucru, cu buna stiinta sau in necunostinta de cauza, le-am
daunat imprejurimilor noastre. Se pare ca am uitat ca noi depind em de natura mult
mai mult decat depinde ea de noi. Exista multi "daca" atunci cand vine vorba de
importanta diversitatii biologice pentru noi. Astfel, daca n-ar exista bacteriile de
fixare a azotului, nu am putea intretine culturile!

4
Daca toti pradatorii carnivor sunt ucisi prin vanare excesiva si braconaj, erbivorele
vor curata suprafata verde a planetei, lasandu-ne astfel fara apa! Daca toate padurile
sunt sterse de pe fata pamantului, animalele salbatice nu vor avea alta optiune decat sa
ne incalce teritoriul nostru! Toate aceste ipoteze se reduc la un singur lucru simplu –
ne sapam propria groapa. Trebuie sa intelegem ca oricat de mult vom incerca, natura
va fi mereu cu un pas inaintea noastra, si de fiecare data cand vom incerca sa o
modificam, repercusiunile se vor simti intr-un fel sau altul.

Este considerabilă pentru ansamblul vieţii pe glob şi înspecial pentru om. Aceasta are
rol important ca hrană pentru om, ca bază pentru diverse industrii şi are o valoare
estetică şi pedagogică
Hrana– este luată de om din componentele vegetale şi animale, sălbatice şi domestice
ale
biosferei. Din lumea minerală omul ia doar sarea ca atare, căci o mare parte a
componentelor chimice ce intră în alimentaţie au la bază tot produse biologice.
Sănătatea omului – depinde în mod substanţial de produsele biodiversităţii. Odinioară
toate
medicamentele proveneau din plante şi animale. Dintre medicamentele clasice se
cunosc de mult chinina, camforul, efedrina, papaverina, etc. După 1940 au fost
descoperite şi valorificate
ciupercile, ce au dat marele grup de 3000 tipuri de antibiotice, apoi tranchilizante,
cardiotonice,
corticosteroizii extraşi direct din plante sălbatice sau preparaţi din molecule
vegetale.
Industria şi comerţul – se bazează, de asemenea, în bună măsură pe produsele
biologice. Industria alimentară, industria lemnului, diverse fibre, guma, esenţe de
parfumuri şi numeroşi coloranţi.
Acţiunea asupra litosferei – de către biosferă este considerabilă. Toate trei regnurile
(microbii, plantele, animalele) generează solul, apără solul de eroziune. Vegetaţia
stabileşte echilibrele biochimice (fotosinteza), are calitatea de a absorbi poluanţii şi de
a menţine microclimatul, creează peisajul.
Rolul estetic şi educativ – al biodiversităţii devine tot mai pregnant într-o societate
suprasaturată de artificialul civilizaţiei moderne. Turismul a devenit a doua industrie
economică pe glob, el fiind strâns legat de peisaj şi de elementele biosferei.

Deoarece biodiversitatea este strâns legată de nevoile umanităţii, ea trebuie

considerată un element al securităţii naţionale.
Pierderile în biodiversitatea Pământului ar putea - în curând, să lovească şi în
economiile mondiale, după cum avertizează un raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite
(ONU), făcut public
de BBC .
Potrivit ONU, biodiversitatea ajută oameni în patru feluri esenţiale:
- aprovizionarea,
-funcţia de reglare
-"înghiţirea" poluării sau reglarea frecvenţei ploilor, funcţia culturală
-venerarea locurilor sacre sau relaxarea în mediul rural şi, nu în ultimul rând, funcţia
de suport
pentru culturile agricole.

5
Chiar şi cunoscând acest lucruri, majoritatea guvernelor lumii nu au reuşit să
împiedice popularea fără precedent a listei cu speciile de plante sau animale pe cale
de dispariţie.

2. Importanța hotspot-urilor de biodiversitate

Aceste habitate nu au fost încă explorate şi descrise în întregime, însă

există numeroase dovezi ştiinţifice care atestă importanţa lor ca „zone fierbinţi”
din punct de vedere al biodiversităţii .
Biodiversitatea se referă la varietatea de gene, specii şi ecosisteme care
constituie viaţa pe pământ. În prezent, suntem martorii unei pierderi constante a
biodiversităţii, cu consecinţe profunde pentru lumea naturală şi pentru bunăstarea
omului. Cauzele principale sunt schimbările produse în habitatele naturale.
Acestea se datorează sistemelor de producţiei agricolă intensivă, construcţiilor,
exploatării carierelor, exploatării excesive a pădurilor, oceanelor, râurilor, lacurilor
şi solurilor, invaziilor de specii străine, poluării şi - din ce în ce mai mult
schimbărilor climatice. (http://www.eea.europa.eu/ro/themes/biodiversity
Importanta hotspoturilor de biodiversitate
Se sti ca pierderea biodiversitatii si pericolul extinctiei sunt mai mari in habitatele
fragmentate. Pe de alta parte s-a constatat ca mlte specii rare pot fi protejate cu succes
in habitate mici. Sunt asa-numitele “puncte fierbinti” de endemisme (hot spots) (cam
95% din speciile de pasari de la tropice se afla localizate in 168 asmenea hotspoturi,
ce ocupa cam 5% din suprafata globala). Aceste principii nu sunt insa valabile pentru
toate categoriile sistematice ale biotei. Astfel, multe nevertebrarte, specii rare, nu se
gasesc in areale bogate in specii. De asemenea, evaluari diverse au evidentiat o slaba
corelatie intre numarul de specii rare si aceste puncte fierbinti de diversitate.
Frecvent se pune intrebarea referitoare la ce ar trebui sa conservam si sa
protejam. Considerand ca ar exista o ierarhie valorica, intrebarea apare fireasca.
Protejam raritatea, diversitatea, bogatia in specii, similaritatea, variatia genetica,
utilitatea economica, folosinta medicala, istoricul evolutiv, aspectul placut, resurse
pentru viitor etc ?
Un accent mai mare trebuie pus pe speciile de baza (keystone species) adica
acele specii care intervin direct sau indirect si in pastrarea si supravietuirea altor specii.
De exempliu, ficusul din padurea tropicala prin productia mare de fructe asigura hrana
frugivorelor, iar fosforul acumulat in frunze este folositor cresterii vertebratelor.
Cum protejam ?. Cel mai frecvent prin folosirea inteleapta a strategiilor de
conservare biologica. Prin rezervatii biologice (parcuri naturale, rezervatii, rezervatii ale
biosferei etc) al caror design este vital pentru maximizarea biodiversitatii. Forma si
marimea rezervatiei biologice depinde de o multitudine de factori (comportamentul
general al speciei sau al speciilor; cerintele acestora, fiziologia nutritiei, marimea
speciilor etc). Ca aspect general se considera ca o rezervatie trebuie sa includa o

6
diversitate de habitate, sa contina coridoare ecologice si baze trofice diverse. In acest
caz este necesara existenta zonelor tampon din jurul suprafetei protejate (Fig. 6-82).
Inca se mai pun intrebari de genul: este necesara o rezervatie mare sau se pot organiza
mai multe rezervatii mici ?.

3. Importanța și rolul speciilor pentru hotspot-urile de

biodiversitate
Biodiversitatea este reteaua complexa a vietii care ne sustine pe noi toti. Nu pu
tem trai izolati de natura. Protejarea biodiversitatii nu inseamna doar sa salvam specii
sau habitate. Inseamna sa asiguram accesul la apa si hrana si sa ne ajutam astfel pe noi
insine sa facem fata celor mai grave efecte ale schimbarilor climatice.
Pe biodiversitate se bazeaza intreaga noastra rezerva de hrana. Recifele de
corali si iarba de mare produc pestii pe care noi ii mancam. Pasarile si insectele ne
polenizeaza recoltele. Si, desigur, recoltele au la origine plantele.
Oamenii au depins intotdeauna de biodiversitate, dar in secolul acesta va trebui
mai mult ca niciodata sa ne protejam recoltele de boli, secete si alte efecte ale
schimbarilor climatice. Daca permitem disparitia alimentelor de baza, cum ar fi
orezul, porumbul si graul, riscam sa ne confruntam cu o criza a recoltelor in viitor, cu
toate ca exista cercetari recente care arata ca deja trei sferturi dintre speciile agricole
de pe pamant au disparut. Numai in America Centrala, mai mult de jumatate dintre
speciile salbatice de porumb au disparut in ultimele patru decenii. Schimbarile
climatice ne afecteaza deja capacitatea de a cultiva hrana. Cultivatorii de grau din
Australia, de exemplu, au fost fortati sa-si mute terenurile din cauza secetei, iar in
India tere nurile agricole pentru orez din zona de coasta au devenit aride din cauza
apei marii.
Ecosistemele sanatoase ne ajuta, de asemenea, sa tinem piept schimbarilor
climatice intr-un mod direct. Valurile care erodeaza tarmurile insulelor Seychelles s-
au dublat ca marime si forta si se preconizeaza ca se vor dubla din nou in urmatorii
zece ani. Ariile naturale protejate, precum recifele de corali sau padurile de mangrove,
pot atenua chiar si cele mai grave efecte ale furtunilor din zonele de coasta. In alte
parti ale planetei, padurile joaca un rol crucial in prevenirea inundatiilor si a
alunecarilor de teren. Defrisarile sunt principala cauza a inundatii lor si alunecarilor
de teren care au devastat Insulele Filipine in 2004, dar si a inundatiilor de pe raul
Yangtze, care au condus la moartea a 3.000 de oameni in 1998.

7
 Biodiversitatea are si alte beneficii importante. Padurile si zonele umede sunt o
sursa vitala de apa. Aproape o treime din cele mai mari orase din lume se ba zeaza pe
ariile naturale protejate pentru apa potabila. Poluarea si defrisarea ameninta deja
sursele de apa potabila a mai mult de un miliard de oameni, iar pana in 2050 se
estimeaza ca numarul va creste pana la 2,8 miliarde. Biodiversitatea este vitala si
pentru sanatatea noastra. Jumatate din medicamentele existente provin din plante. Mai
mult de doua treimi dintre oamenii care traiesc in Africa Sub-sahariana folosesc
ierburi traditio nale si plante medicinale pentru ingrijirile medicale.
Acum sase ani, participantii la Conventia Diversitatii Biologice au promis sa
reduca rata pierderii biodiversitatii pana in 2010. Nu sunt pe drumul cel bun in
indeplinirea acestui obiectiv. Biodiversitatea este in continuu declin. Cei mai de
incredere indicatori ai starii planetei, Indexul Planeta Vie si Amprenta Ecologica, arata
ca in decurs de mai putin de doua generatii biodiversitatea globala a scazut cu 27%, in
timp ce consumul depaseste cu o patrime capacitatea de regenerare a Pamantului.
Ariile protejate constituie o parte importanta din solutia la aceasta problema.
In acest sens, unele tari au adoptat masuri ferme pentru a-si extinde retelele de arii
protejate. Guvernul Braziliei, de exemplu, s-a angajat sa protejeze 50 de milioa ne de
hectare din Amazon (o suprafata egala cu cea a Frantei) si deja a parcurs mai mult de
jumatate din drumul spre atingerea obiectivului.
Insa aceste actiuni trebuie sa fie intarite de altele, in Amazon si oriunde in
lume. In fond, succesul va sta in a face din conservarea biodiversitatii o prioritate nu
numai pentru ministerele mediului, dar si pentru ministerele agriculturii, paduri lor,
ale pescuitului si finantelor. La urma urmei, succesul este vital nu numai pentru
sanatatea mediului inconjurator, dar si pentru economie si chiar pentru supravietuirea
noastra. (http://www.green-report.ro/de-ce-este-importanta-biodiversitatea/)

8
 4. Evaluarea , monitoring-ul și managementul unei arii alese prin
prisma resurselor biologice –studiu de caz ( prezentarea nr 3 )
Fitobentos
 Fitobentosul este compus in principal de diatomee: Achnanthes
minutissima, Cymbella ventricosa, Diatoma elongatum
Ihtiofauna

 Au fost identificate 32 de specii

 Prezinta o diversitate ridicata
 Ex: Eudontomyzon danfordi
 Ex: Salmo trutta fario
 Speciile de pesti arata o buna calitate

Amenintari

• Transportul copacilor taiati

• defrisari
• Exploatarea agresiva
• Pasunat

Masuri de management

• Plantarea de copaci
• construirea unui baraj mic de lemn
• Masuri pentru gestionarea apelor uzate

Raul Timiș este principalul rau din sud-vestul Romaniei .Raul iși are originea pe
versantul estic al Munților Semenic .
Bazinul hidrografic Timiș este o parte din bazinul hidrografic al Dunării .

Este cel mai mare râu interior al Banatului, care își are izvoarele pe versanții
estici ai Munților Semenic, în Județul Caraș-Severin. Râul se formează la
confluența a trei brațe: Semenic, Grădiște și Brebu.Geografic, Timisul isi
aduna apele cursului primar din zona de confluenta a muntilor Tarcu si
Godeanu, de pe valea Rusca Teregova, mult in amonte de lacul de acumulare
Rusca. Deci pana la confluenta cu firul de apa ce coboara de pe Semenic
(lacul Trei Ape), raul Timis mai parcurge cateva zeci de kilometrii.
Depășind barajul de la Trei Ape, râul curge vijelios într-o albie îngustă
orientată NV - SE. De la Teregova cursul Timișului ia direcția sud-nord, iar de
la Caransebeș, datorită scăderii pantei, râul descrie meandre largi.
Traversează tot județul Timiș, apoi trece în Serbia unde se varsă în Dunăre,
la Panciova. Pe o porțiune de 3,3 km râul marchează frontiera româno-
sârbească. În perioada romană Timișul a fost numit Tibisis sau Tibiscus.

9
Inundatii in Banat , datorate raului Timiș in 2005 .Inundațile care au avut loc in
Bazinul Banat onstituie un fenomen natural frecvent pe cursurile de raul dinn
acest spatiu hidrografic .
Pentru analiza sistemului morfohidrografică și ecologică a Timișului și pentru
menținerea echilibrului ecologic , este necesar să se cunoască regimul hidrologic al
raului , mai ales cunascand rata ( gradul ) maxim si minim de curgere in diferite
perioade ale anului si durate diferite .
Datorită muneroaselor argumente in bazinul Timiș ,regimul de curgere naturala este
in lacuri modificată , prinn stocarea de apă în lacuri și prin transferul de flux
artificial între Timiș și bazinul Bega și viceversa .Influențe majore asupra regimului
de curgere o au consumatorii , in special lcalitatile urbane.
Această lucrare prezintă o analiză geomorfologică a albiei raului Timiș pe teritoriul
Romaniei .Analiza s-a realizat pe baza datelor obtinute in urma observatiilor de
teren realizate in 2011 in cadrul proiectului ,, Măsuri de protectie a raului Timiș
Etapa II .
Campania a fost realizata pe intreaga lungime a cursului Timis .Sectiuni
reprezentative au fost selectate pentru observatii și măsurători.Metodologia de
cercetare s-a bazat pe observații de teren și cu privire la datele și procedurile
geologice , geomorologice și hidrobiologice.
Ajustarea echilibrului și întreținerea pot fi rezolvate intr-un mod antropic printr-o
serie de măsuri pentru prevenirea și atenuarea efectelor roceselor de eroziune sau
de acumulare și degradării antropogene.
O abordare cuprinzatoare a tuturor factorilor implicați în albia dezechilibrelor
dinamice și morfo-hidrografice indusă de flux , exploatarea pietrișului , solicită
studii interdisciplinare suplimentare și integrarea lor în dezvoltarea regională
durabilă dezideraă.
Măsuri de management
In scopul de a atenua efectele înregistrate de evenimentele fluxului de apă ,este
necesară prognozarea meteo cu suficient timp pentru ca autoritățile să poată
gestiona și lua măsurile stucturale și nestructurale în avans cu rivire la orice
eveniment hidrologic potențial distructiv.
Monitorizarea proceselor geomorfologie și hidrobiologice de-a lungul raului Timiș
este necesară char mai mult , în special datorită posibilității deja verificate de
eroziune a băncilor cu caracter distructiv și impact negativ asupra habitatului
uman și a economiei .

10
Cunoașterea regimului de curgere a raurilor , și împlicit a Raului Timiș , este
deosebit de important pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă și pentru
asigurarea unui echilibru ecologic , în albiile minore și zonele inundabile de
colector și afluenți mai ales în condițiile în care intervenția umană în bazinul
Timiș a avut semnificație din timpuri istorice

5.Strategie națională de evaluare , monitoring și management ( să

identificăm arile similare la nivel național care ar face parte din aceeași
categorie , spunem ce le face să facă parte din aceeași categorie și
facem o strategie națională

Raul Timis

Este cel mai mare rau interior al Banatului ,izvoraste din Munții Semenicului
județul Caraș-Severin.
Debit:47 m cubi /s
Lungime: 359 km
Suprafată bazin:13.085 km
Iși aduna apele din Munții Tarcău și Godeanu , de pe valea Rusca –Teregova
și din lacul de acumulare Rusca .
Apele ajung la barajul de la Trei Ape , de aici curg vertiginos intr-o albie iar la
Caransebeș datorită scăderii pantei el descrie mendre largi .
Traverseaza județul Timiș apoi trece în Serbia unde se varsă în Dunăre . Pe
raul Timiș se găsesc foarte multe lacuri de acumulare .Cel mai mare este lacul de
acumulare Trei Ape un de se găseste Hidrocentrala Caransebeș , cu amenajări
hidroelectrice complexe cum sunt:Bistra , Poiana Marului , Raureni , Poaiana
Ruscă , Cerna ,Belareca .
Raul Argeș
Izvoraste din crestele sudice ale masivului Făgăraș , trece prin Curtea de
Argeș și Pitești .
Are o lungime de 350 km patrati , cu o suprafață de bazin de 12,600 km pătrați
.
Pe raul Argeș întalnim baraje cum sunt: Pocineagu , Raușor , Valcele , Budeasa
, Pitești , Golești ,Izvorul orbului și Mărăcineni .
Pe raul Argeș se găseste cel mai mare lac de acumulare la Golești .

11
 Puncte turistice : Barajul Vidraru , Tranșfăgărășeanu și cabana
Cumpăna
Raul Jiu
Jiul este un rau în sudul Romaniei , care se formează prin unirea Jiului de est
cu Jiul de vest în apropiere de Petroșani .
Izvorăște din Carpații Meridionali din Munții Godeanu și Parang .
Are un debit de ; 94,7metri cubi /s cu o lungime de 331 km pătrați , iar
Suprafata bazinului : este de 10,070 km patrati
Raul Jiu străbate mai multe depresiuni cum sunt : Depresiunea Petroșani ,
Targu-Jiu , Podișul Getic și Campia Romană
Are afluenți : Raul Motru și Gilortul .

Toate cele trei rauri au scurgerile dirijate prin construirea de diguri ,

baraje si lacuri de acumulare pentru a evita inundatiile .Apele sunt folosite la
irigarea terenurilor ,la producerea de curent electric și la infiin tarea de
pstravarii .

12
 BIBLIOGRAFIE

http://cim.mediu.gov.md/raport2004/ro/firstprobl/bd/bd_ro6.htm
https://ro.wikipedia.org
(http://www.eea.europa.eu/ro/themes/biodiversity
http://www.green-report.ro/de-ce-este-importanta-biodiversitatea/)
www.Link Springer.com
www.sciencedirect.com
www.roportal.ro
http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Conservarea-
biodiversitatii-Va42813.php
www.natura2000mmediu.ro

13