You are on page 1of 3

Afecțiuni ale genunchilor –

cauzele psiho-emoționale și
metode de vindecare
02/03/2015 · by luminasinelui · in Boli și afecțiuni, Uncategorized. ·

Genunchii sunt articulațiile pe care îngenuchez, mă supun ierarhiei normale sau


celei de deasupra mea, și care controlează mișcarea și direcția. Când merg,
genunchii antrenează tot corpul în mișcare. Genunchii reflectă gradul meu de
flexibilitate și au rolul de a amortiza șocul atunci când presiunea este prea mare.
Reprezintă gradul meu de perseverență și de indecizie. Sunt afectați dacă mă
devalorizez cu privire la fizicul meu sau la performanțele mele sportive.

Dacă am o dificultate în a plia genunchii acest lucru indică o anumită rigiditate. Aceasta
poate proveni din ego-ul meu care este foarte puternic și orgolios. Îmi este teamă că îmi
voi pierde libertatea. Un genunchi care se pliază ușor este un semn de modestie și de
flexibilitate. Acest lucru indică faptul că îmi este ușor să îmi ascult vocea interioară.
Genunchii sunt necesari pentru a-mi menține poziția socială și statutul. Genunchii
sănătoși indică faptul că sunt deschis față de ceilalți și față de schimbări.

Problemele legate de oase sau de țesuturile moi sunt legate de un conflict interior puternic
și implică abandonul ego-ului și orgoliului meu la un nivel mai profund. O afecțiune la
genunchi indică dificultatea de a alege între individualitatea mea (Eu) și cea a unui grup
(Noi). Poate fi vorba despre relațiile mele în cuplu, în familie, între prieteni, într-o
organizație religioasă, socială sau politică, sau între cele două principii ale mele –
masculin și feminin.

Când este afectat meniscul trăiesc o dualitate interioară care mă face să fiu nervos și
tensionat. Mă simt prins între două direcții. Mă agăț atât de mult de ceva, de cineva sau
de ceea ce pot crede ceilalți despre mine, încât acest lucru mă împiedică să avansez.
Dislocarea unui genunchi indică faptul că mă simt dezechilibrat față de o persoană sau
situație, iar genunchiul nu îmi mai poate susține greutatea corpului. Un genunchi care
joacă sau cedează indică cât de influențabil sunt și faptul că am puțină încredere și
convingere.

Oricare ar fi afecțiunea genunchilor, trebuie să mă întreb față de cine sau față de ce am


impresia că am abdicat? Poate fi în fața unei autorități exterioare sau pur și simplu în fața
vieții, deoarece am impresia că port o greutate foarte mare. Mă simt doborât sub povara
responsabilităților și genunchii mei vor să flexeze, în ciuda voinței mele. Trebuie să îmi
asum cuvintele și gesturile, dar acest lucru necesită uneori un efort. Poate trăiesc un eșec
legat de un vis pe care îl am, sau față de o ambiție, și această situație mă face să îndoi
genunchii în semn de abdicare. Dacă genunchii îmi pocnesc este posibil să am impresia
că pocnesc și eu, sau să îmi fie teamă că mă voi rupe sub greutatea responsabilităților, a
presiunii, a eforturilor etc. Deoarece sunt foarte perfecționist consider acest lucru ca pe
un eșec, sau cel puțin sunt dezamăgit de mine, de performanța mea.

În cazul în care apare bursita (inflamație a bursei seroase), care afectează mai ales
călugării sau oamenii pentru care religia ocupă un loc important, este nevoie să mă întreb
ce conflict trăiesc în legătură cu spiritualitatea mea și care sunt implicațiile acestuia în
viața mea. Durerea pe care o simt de fiecare dată când îngenuchez, de exemplu pentru a
mă ruga, îmi amintește conflictul interior și nevoia de a decide pentru mine însumi, ce
vreau în viața mea, și de a face schimbările necesare. O astfel de situație poate duce chiar
la o criză spirituală. Emoțiile pe care le-am refulat cer să fie exprimate. Trebuie să mă
poziționez față de un aspect legat de munca mea, de acasă sau de la serviciu, care nu îmi
place și care mă deranjează, și să văd părțile bune ale acestuia. Îmi este teamă că voi
trăda pe cineva dacă mă pun pe mine pe primul loc, dacă am grijă de mine.

Meniscurile sunt formate din fibre și cartilagii, unul fiind la interiorul genunchiului, iar
celălalt la exterior. Ele asigură ajustarea corectă a oaselor, a căror suprafață articulară nu
se poate adapta, fiind deci un suport. Dacă apare o ruptură de menisc înseamnă că mă
opun unei adaptări, sunt rigid și nu vreau să mă supun situațiilor, celorlalți, autorității etc.
Poate apărea, de asemenea, o uzură permanentă. Genunchiul este legat de mișcările vieții,
atunci când cedează meniscul înseamnă că prefer să rup ceva, în loc să mă adaptez. O
afecțiune a meniscului indică faptul că depind de ceilalți în unele situații, în loc să am
încredere în mine. Mă pliez exigențelor celorlalți. Sunt tensionat și cea mai mică tensiune
neprevăzută îmi afectează meniscurile. Am obiceiul de a fi conciliator, de a aranja
lucrurile pentru ca să domnească armonia, sau pentru ca disputele să se rezolve pe cale
amiabilă. Dacă consider că am eșuat în acest rol de mediator meniscurile vor reacționa.
Las la o parte rigiditatea și încerc să înțeleg de ce mă încăpățânez atât de mult.

Vindecare

Accept să fiu mai deschis față de cei din jurul meu și să îmi schimb felul de a fi în
anumite aspecte. Am de învățat să merg în sensul curentului și să renunț la vechile mele
idei.

Accept să îngenuchez în fața cuiva sau a unei situații, sau poate pur și simplu în fața vieții
în general, pentru a primi ajutor și a fi deschis față de o nouă realitate pe care nu o
puteam vedea înainte, deoarece eram prizonier în propriul meu univers.

Am întreg potențialul necesar pentru a accepta noi responsabilități. Dacă trăiesc frustrare
și culpabilitate, deoarece îmi dau seama că vreau să am dreptate tot timpul și că dorința
mea de a avea o mai mare putere pe plan social este nesătulă, mă opresc și mă întreb care
sunt adevăratele mele valori, înainte de a reveni la esențial și de a îmi asculta din nou
inima, în loc să las rațiunea să decidă totul. Astfel îmi acord permisiunea de a-mi renaște
creativitatea și îmi recapăt intuiția, care știe ceea ce este mai bun pentru mine. De acum
înainte sunt protejat de autoritatea mea interioară. Acum am capacitatea de a mă mișca
liber în orice situație!

Accept să mă adaptez și să îmi schimb felul de a fi în anumite aspecte din viața mea.
Devin tot mai flexibil în loc să forțez evenimentele sau persoanele. Conștientizez care
este potențialul meu, am tot mai multă încredere în viață, care îmi oferă tot ce am nevoie.
Îmi pot îndeplini toate aspirațiile ascultând de singura autoritate care există, vocea mea
interioară.

Sursa: Jacques Martel – “Marele dicționar al bolilor și afecțiunilor. Cauzele subtile ale
înbolnăvirii.”